1ra-1169/2019 — 220 alin. 2 lit. a, c CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 29 decembrie 2017, Șurupov Alexandr și Dociu Veaceslav au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 42 alin. (2), 46, 220 alin. (3) Cod penal, fiindu-le stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de câte 5 (cinci) ani 6 (șase) luni, pentru fiecare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

Pronunțând sentința, prima instanță a reținut, că de către organul de urmărire penală inculpații Șurupov Alexandr și Dociu Veaceslav se învinuiesc în aceea că, aproximativ în luna noiembrie 2016 până la 04 februarie 2017, 1 Șurupov Alexandr, a devenit membru activ al unui grup criminal organizat, creat în prealabil și condus de persoane neidentificate la moment de către organul de urmărire penală, din componența cărui mai făceau parte Burcovschi Pavel, Dociu Veaceslav, Balș Vitalie, o persoană neidentificată de origine germană pe nume „Frantz” și alte persoane neidentificate la moment de către organul de urmărire penală, care împreună și printr-o înțelegere prealabilă, împărțind rolurile, urmăreau scopul îndemnării, înlesnirii și practicării prostituției, precum și tragerii de foloase de pe urma practicării prostituției de către alte persoane, identificau pe teritoriul Republicii Moldova potențialele persoane pentru practicarea prostituției în Germania, apoi organizau transportarea acestora în țara de destinație, adăpostindu-le în locuri destinate pentru practicarea prostituției, obținând foloase financiare din urma practicării prostituției. Ca urmare în perioada lunii noiembrie 2016, data și ora exactă nu au fost stabilite de către organul de urmărire penală, cet. Burcovschi Pavel, avându-și rolul său strict stabilit, conform înțelegerii prealabile între toți membrii grupului criminal, și anume acesta avea rolul de îndemnare și înlesnirea persoanelor să practice prostituția, organizând deplasarea persoanelor care urmau să practice prostituția din Republica Moldova în Germania, în vederea tragerii de foloase de pe urma practicării acestei activități, a întreprins acțiuni în vederea identificării potențialelor persoane pentru prestarea ulterioară a serviciilor sexuale contra plată, în acest scop a plasat anunțuri pe site-ul www.999.md, în care se spunea despre angajarea fetelor tinere la muncă peste hotarele Republicii Moldova cu un salariu până la 5000 euro, fiind indicat numărul de telefon mobil 068725482, iar ulterior primea apeluri de la diferite persoane, inclusiv primind la 25 noiembrie 2016 un apel telefonic și de la xxxxx Astfel, a doua zi după discuția telefonică cet. Burcovschi Pavel, a fixat o întâlnire cu xxxxx lângă restaurantul „McDonalds” de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 134/1, din mun. Chișinău, după care s-au deplasat în Parcul Catedralei, unde cet. Burcovschi Pavel, acționând conform înțelegerii prealabile, cu intenția îndemnării și înlesnirii practicării prostituției, precum și tragerii de foloase de pe urma practicării acestei activități, a îndemnat-o și a determinat pe cet. xxxxx, de a practica prostituția, prin convingeri că va fi bine plătită, comunicându-i despre intenția unor bărbați înstăriți din Germania, regiunea orașului Nurnberg de a beneficia de serviciile sexuale, contra plată. Ultima fiind de acord, membrul grupul criminal organizat Burcovschi Pavel în vederea înlesnirii practicării prostituției, a convenit cu ceilalți membri anume cu Șurupov Alexandr, Dociu Veaceslav, Balș Vitalie și alte persoane neidentificate la moment de către organul de urmărire penală, să organizeze deplasarea persoanei menționate în țara de destinație pentru practicarea prostituției și crearea condițiilor necesare pentru practicarea acestei activități. Prin urmare, conform înțelegerii prealabile între toți membrii grupului criminal, în vederea înlesnirii practicării prostituției, precum și tragerii de foloase de pe urma practicării acestei activități, la 01 decembrie 2016, 2 cet. Burcovschi Pavel împreună cu Balș Vitalie, Șurupov Alexandr au transportat-o pe cet. xxxxx cu un automobil nestabilit de către organul de urmărire penală în mun. Bălți, unde a fost preluată de cet. Dociu Veaceslav și plasată într-un apartament din mun. Bălți. La 02 decembrie 2016, Dociu Veaceslav, acționând conform înțelegerii prealabile între toți membrii grupului criminal, continuând realizarea intenției infracționale de înlesnire a practicării prostituției de către xxxxx, a însoțit-o pe ultima, transportând-o cu un microbuz de rută Moldova-Germania până în localitatea Absdorfen, Germania suportând în acest sens toate cheltuielile, unde a cazat-o într-o casă, unde cet. xxxxx a practicat prostituția sub supravegherea lui Dociu Veaceslav, care era responsabil de evidența clienților, gestionarea banilor încasați și cheltuielile suportate în vederea desfășurării activității infracționale, și de o persoană neidentificată de origine germană pe nume „Frantz”, care era responsabil de contactul între beneficiarii de servicii și persoanele ce prestează servicii sexuale, astfel organizând practicarea prostituției de către xxxxx până la 22 decembrie 2016, când a revenit în Republica Moldova. Astfel la revenirea în Republica Moldova, în gara din municipiul Bălți, cet. xxxxx a fost întâlnită de membrii grupului criminal organizat cet. Balș Vitalie și Șurupov Alexandr, care având rolul său strict stabilit, conform înțelegerii prealabile între toți membrii grupului criminal, și anume aceștia aveau rolul de îndemnare și înlesnirea persoanelor să practice prostituția, organizând deplasarea persoanelor care urmau să practice prostituția din Republica Moldova în Germania, în vederea tragerii de foloase de pe urma practicării acestei activități, care urmărind scopul îndemnării, înlesnirii practicării prostituției, precum și tragerii de foloase de pe urma practicării prostituției de către cet. xxxxx au încercat să o convingă pe ultima să revină în Germania, în vederea continuării prestării serviciilor sexuale contra plată, într-o altă localitate a Germaniei sub supravegherea unei altei persoane, la care cet. xxxxx a căzut de acord. Ulterior, Șurupov Alexandr, acționând conform înțelegerii prealabile între toți membrii grupului criminal, urmărind scopul îndemnării, înlesnirii practicării prostituției, precum și tragerii de foloase de pe urma practicării prostituției de către cet. xxxxx, a contactat-o telefonic pe ultima, fixându-i o întâlnire. Astfel, la 28 ianuarie 2017, Șurupov Alexandr și Balș Vitalie s-au întâlnit cu xxxxx în restaurantul „McDonnalds” din bd. Dacia, 21/1, mun. Chișinău, solicitându-i totodată să facă cunoștință cu persoane de sex feminin care ar dori să practice prostituția pe teritoriul Germaniei, în orașul Köln. La 29 ianuarie 2017, Șurupov Alexandr, acționând conform înțelegerii prealabile între toți membrii grupului criminal, urmărind scopul îndemnării, înlesnirii practicării prostituției, precum și tragerii de foloase de pe urma practicării prostituției de către alte persoane, în vederea identificării pe teritoriul Republicii Moldova a potențialelor persoane pentru practicarea prostituției în 3 Germania, a telefonat-o pe cet. xxxxx, fixându-i o întâlnire pe bd. Decebal, mun. Chișinău, unde cet. Șurupov Alexandr, împreună cu o persoană neidentificată la moment de organul de urmărire penală s-au deplasat cu un automobil model „BMW”, unde s-a urcat cet. xxxxx și cet. Șurupov Alexandr, s-a interesat dacă este gata de plecare, la cet. xxxxx nefiind convinsă că dorește să plece, i-a răspuns că este gata, însă domnișoara care a identificat-o în vederea practicării prostituției nu este gata de plecare. Ca urmare, cet. xxxxx fiind instigată la comiterea infracțiunii de proxenetism, solicitându-i-se să-i facă cunoștință cu persoane de sex feminin care ar dori să practice prostituția pe teritoriul țării de destinație, nefiind de acord să participe la comiterea unei infracțiuni, a informat organele de drept despre intenția infracțională a lui cet. Șurupov Alexandr, Burcovschi Pavel, Dociu Veaceslav, Balș Vitalie și alte persoane neidentificate la moment de către organul de urmărire penală, și a dat acordul să participe în calitate de investigator sub acoperire pentru a descoperi faptul existenței infracțiunii. Ulterior, la 04 februarie 2017, în jurul orelor 15:51, xxxxx, fiindu-i atribuită prin ordonanța procurorului din 02 februarie 2017 calitatea de investigator sub acoperire, aflându-se în incinta cafenelei „Taxi Blues” de pe str. Lev Tolstoi, 24/1, mun. Chișinău, acționând la solicitarea lui Șurupov Alexandr, i-a făcut ultimului cunoștință cu xxxxx, care de asemenea a dat acordul să participe în calitate de investigator sub acoperire pentru a descoperi faptul existenței infracțiunii și care a fost recunoscută în această calitate prin ordonanța procurorului din 02 februarie 2017. În continuare, cet. Șurupov Alexandr, acționând conform înțelegerii prealabile, întru realizarea scopului infracțional, în cadrul întâlnirii, trezindu-le ultimelor interesul pentru practicarea prostituției prin convingeri că va fi bine remunerată, le-a îndemnat să se deplaseze în Germania pentru practicarea prostituției contra plată. Totodată, Șurupov Alexandr, acționând cu aceeași intenție infracțională, pentru a obține consimțământul cet. xxxxx, de a pleca în Germania pentru practicarea prostituției i-a comunicat, că îi va organiza transportarea în țara de destinație și va suporta toate cheltuielile în acest sens. Ulterior, Șurupov Alexandr, obținând consimțământul cet. xxxxx de a practica prostituția pe teritoriul Germaniei a convenit cu ultima că îi va organiza transportarea în țara de destinație pentru practicarea prostituției într-un centru SPA. Tot la 04 februarie 2017, în jurul orelor 16:28, acțiunile infracționale ale lui Șurupov Alexandr au fost curmate de către colaboratorii CCTP al INI al IGP al MAI, ultimul fiind reținut. Pronunțând sentința de condamnare, prima instanță a reținut că potrivit învinuirii aduse, inculpații Șurupov Alexandr și Dociu Veaceslav, se învinuiesc în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (2), 46, 220 alin. (3) Cod penal. 4

Avocatul Mariț Marcela în numele inculpatului Șurupov Alexandr a declarat apel împotriva sentinței, solicitând casarea acesteia cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare. În motivarea cerințelor a invocat următoarele aspecte: - instanța de judecată nu a apreciat corect probele care au fost administrate de organul de urmărire penală prezentate de acuzare și astfel stabilindu-i o pedeapsă inechitabilă în raport cu fapta comisă; - referitor la învinuirea adusă, apărarea susține că pe parcursul cercetării judecătorești a prezentat instanței probe că inculpatul Șurupov Alexandr nu se face vinovat de comiterea acestei infracțiuni; - pentru stabilirea componenței de infracțiune ce se incriminează lui Șurupov Alexandr instanța a preluat selectiv declarațiile martorului xxxxx, care sunt lipsite de careva suport probator; - mai mult, fiind audiat în cadrul cercetării judecătoreștii martorul xxxxx, a depus mărturii diametral opus acesteia declarând că a acceptat să se întâlnească cu Șurupov Alexandr doar la rugămintea lui xxxxx pentru a-l ajuta pe colaboratorul de poliție de la trafic și anume Măciucă Alexei pentru acumularea informației compromițătoare în privința lui Șurupov Alexandr. În acest scop, xxxxx împreună cu xxxxx urmau să se întâlnească cu acesta și să-l provoace la o discuție cu referire la angajarea peste hotarele R. Moldova pentru prestarea serviciilor sexuale contra cost; - anume în acest scop la data de 04.02.2017 ambele s-au prezentat la Centrul de combatere a traficului de persoane unde au fost dotate cu tehnica specială de către colaboratorul Măciucă Alexei și instruite cu referire la ce gen de întrebări urmează să-i pună lui Șurupov Alexandr pentru a-l provoca la comiterea infracțiunii, iar ulterior această informație să fie utilizată pentru pornirea urmăririi penale în privința lui Șurupov Alexandr; - spre regret aceste declarații au fost omise din partea descriptivă a sentinței ceea ce pune la îndoială imparțialitatea instanței de judecată la examinarea cumulului de probe. Or, potrivit art. 384 alin. (4) Cod de procedură penală, instanța își întemeiază sentința numai pe probele care au fost cercetate în ședința de judecată; - a menționat că din conținutul speței nu este definitivat rolul fiecărui participant la comiterea infracțiunii ce i se incriminează cet. Șurupov Alexandr, invocând dezacordul cu calificarea acțiunilor inculpatului în temeiul art. 42 alin. (2) Cod penal; - din materialele cauzei nu rezultă careva probe că cet. Șurupov Alexandr ar fi acționat de comun cu Burcovschi Pavel, Dociu Veaceslav, Balș Vitalie ori cu persoana neidentificată de origine germană pe nume „Franț”; - la fel a invocat dezacordul și cu includerea în învinuirea inculpatului a art. 46 Cod penal, menționând că raportând noțiunea determinată de legiuitor în stabilirea noțiunii de grup criminal organizat la evenimentele produse în speță, rezultă că cet. Șurupov Alexandru nu este membru al grupului, deoarece din 5 materialele prezentate și anume declarațiile martorilor xxxxx și xxxxx, procesul-verbal de consemnare a măsurilor operative de investigare nu rezultă implicarea inculpatului Șurupov Alexandr în vreo organizație criminală, după cum i se incriminează; - concluzionând argumentele prezentate, apărarea ajunge la concluzia că de fapt, toate aceste acțiuni nu sunt altceva decât o provocare curată pusă la cale de colaboratorii de poliție; - cu referire la prevederile alin. (6) art. 30 al Legii privind activitatea specială de investigații nr. 59 din 29.03.2012, apărarea consideră că martorii xxxxx au avut un rol activ/determinant în contactarea inculpatului Șurupov Alexandr, ele au avut inițiativa de a comunica cu acesta, sub diferite pretexte aparent legale, ele au comunicat despre faptul dat. xxxxx a instigat-o pe xxxxx să participe la acțiunile speciale de investigații. Totodată, reieșind din personalitatea lui xxxxx care la fel ar fi putut avea un rol activ în vederea provocării inculpatului Șurupov Alexandr, or, organul de urmărire penală a avut obligația să verifice nu numai veridicitatea plângerii depuse de xxxxx, dar și personalitatea acesteia (hot. Sandu contra Moldovei, 11 februarie 2014, § 35). - a mai indicat că până la inițierea măsurilor speciale de investigații nu a existat nici un indiciu că, inculpatul Șurupov Alexandr ar fi fost implicat în vreo activitate criminală. Cu toate acestea, organele de urmărire penală nu s-au limitat de a cerceta în mod pasiv activitatea infracțională, ci au exercitat o influență asupra persoanei vizate, încât să determine săvârșirea infracțiunii, care fără această intervenție nu ar fi fost săvârșită, cu scopul de a constata infracțiunea, respectiv, de a obține probe și de a declanșa urmărirea penală; - la fel, a evidențiat neconcordanțele cu privire la ordonanța de pornire a urmăririi penale în privința lui Șurupov Alexandr, și anume, ordonanța SUP a CCTP INI al IGP al MAI din 23.01.2016 privind pornirea urmăririi penale în baza art. 220 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, în care Șurupov Alexandr era vizat, în temeiul denunțului lui xxxxx, iar ulterior i se completează învinuirea prin prisma art. 42 alin. (2) și art. 46 Cod penal; - susține apărarea că infracțiunea nu putea fi comisă fără intervenția provocatorului - xxxxx, circumstanțe care impun achitarea inculpatului Șurupov Alexandr în temeiul art. 390 alin. (1), pct. 3) Cod de procedură penală, deoarece fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, fiind incorect constatată vinovăția inculpatului Șurupov Alexandr.

Avocatul Bobeica Vasile în numele inculpatului Dociu Veaceslav a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința acestuia. În motivarea cerințelor a invocat următoarele aspecte: - consideră absurdă învinuirea adusă lui Dociu Veaceslav și irelevantă în raport cu concluzia instanței, precum că Dociu Veaceslav a comis fapta imputată la art. 220 alin. (3) Cod penal prin modalitatea normativă și anume înlesnirea 6 practicării prostituției, care se manifestă prin punerea la dispoziție a unei locuințe, concluzie dedusă din declarațiile martorului xxxxx; - totodată instanța a apreciat declarațiile inculpatului în detrimentul său, acesta nu a negat ca xxxxx a locuit la acesta, însă fără a avea un oarecare scop fiind rugat de către alte persoane de a fi adăpostită; - în raport cu a doua modalitate normativă a faptei de proxenetism, instanța a reținut că Dociu Veaceslav a tras foloase de pe urma practicării prostituției, or, la cazul dedus judecății aceasta se dovedește prin declarațiile martorului xxxxx care a comunicat ca Dociu Veaceslav îi aducea clienți ce beneficiau de servicii sexuale în schimbul unei remunerații, și anume câte 30 euro, ce ulterior îi transmitea lui Slava, dintre care ei nu-i revenea nimic, acestea însă urmau a fi apreciate critic, dat fiind lipsa suportului probatoriu care ar demonstra scopul de a beneficia financiar în urma activității. Nu există probe de fapt, pertinente și concludente care ar demonstra că Dociu Veaceslav ar fi primit oarecare sume de bani; - procesul-verbal de examinare a obiectului din 28 martie 2017 nu demonstrează vinovăția inculpatului, or, apelurile efectuate aveau scop exclusiv pentru transportarea persoanei și nu pentru săvârșirea unei infracțiuni; - în contextul prevederilor art. 46 Cod penal, a menționat că nu au fost elucidate în sensul învinuirii care au fost rolurile atribuite în cadrul grupului criminal organizat, calitatea și acțiunile bine definite pentru organizarea unei astfel de infracțiuni; - de către instanța de fond nu au fost apreciate argumentele apărării referitor la apartenența lui Dociu Veaceslav la grupul criminal organizat, legătura între membrii grupului, activitatea și rolul acestuia în raport cu declarațiile acestuia prin care Dociu Veaceslav nu neagă faptul că a transportat-o pe xxxxx, neavând însă o calitate de membru al unei organizații, ci fiind doar transportator la rugămintea persoanei terțe; - nu au fost elucidate probe care ar demonstra acționarea lui Dociu Veaceslav conform înțelegerii prealabile, tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției anume de către Dociu Veaceslav; - nu a fost stabilit în sensul cheltuielilor suportate apartenența lui Dociu Veaceslav la acțiunile enumerate, or, nu au fost prezentate probe factologice care ar demonstra suportarea cheltuielilor; - procesul-verbal de examinare a obiectelor din 27.02.107 nu demonstrează legătură între Șurupov A. și Dociu V.; - procesul-verbal de examinare a obiectului conform căruia au fost examinate descifrările convorbirilor telefonice care au fost ridicate cu autorizarea judecătorului de instrucție, în cadrul cărora s-a demonstrat legătură între cet. xxxxx și Dociu Veaceslav, probă care de fapt nu demonstrează legătură între Șurupov A. și Dociu V.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 mai 2018 au fost admise apelurile, inclusiv din oficiu, în temeiul art. 409 alin. (2) Cod de 7 procedură penală, casată integral sentința cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: Șurupov Alexandr a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 220 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, la 5 (cinci) ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, iar în baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 5 (cinci) ani. Dociu Veaceslav a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 220 alin. (2) lit. c) Cod penal, la 5 (cinci) ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, iar în baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 5 (cinci) ani. 5.1. Instanța de apel a reținut, că instanța de fond nu a constatat fapta infracțională săvârșită de către inculpații Șurupov Alexandr și Dociu Veaceslav, reținând învinuirea adusă ultimilor de către organul de urmărire penală, prin ce au fost încălcate prevederile art. 385 alin. (1) pct. 1), 2) Cod procedură penală, și anume, nu a fost soluționată chestiunea dacă a avut loc sau nu fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat. 5.2. Astfel, în conformitate cu art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod procedură penală, instanța de apel a constatat că în perioada lunii noiembrie 2016, data și ora exactă nu au fost stabilite de către organul de urmărire penală, cet. Burcovschi Pavel, urmărind scopul îndemnării și înlesnirii persoanelor să practice prostituția, organizând deplasarea persoanelor care urmau să practice prostituția din Republica Moldova în Germania, în vederea tragerii de foloase de pe urma practicării acestei activități, a întreprins acțiuni în vederea identificării potențialelor persoane pentru prestarea ulterioară a serviciilor sexuale contra plată, în acest scop a plasat anunțuri pe site-ul www.999.md, în care se spunea despre angajarea fetelor tinere la muncă peste hotarele Republicii Moldova cu un salariu până la 5000 Euro, fiind indicat numărul de telefon mobil 068725482, iar ulterior primea apeluri de la diferite persoane, inclusiv primind la 25 noiembrie 2016 un apel telefonic și de la xxxxx Astfel, a doua zi după discuția telefonică cet. Burcovschi Pavel, a fixat o întâlnire cu xxxxx lângă restaurantul „McDonalds” de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 134/1, din mun. Chișinău, după care s-au deplasat în Parcul Catedralei, unde cet. Burcovschi Pavel, acționând în vederea îndemnării și înlesnirii practicării prostituției, precum și tragerii de foloase de pe urma practicării acestei activități, a îndemnat-o și a determinat pe cet. xxxxx, de a practica prostituția, prin convingeri că va fi bine plătită, comunicându-i despre intenția unor bărbați înstăriți din Germania, regiunea orașului Nurnberg de a beneficia de serviciile sexuale, contra plată. Ultima fiind de acord, cet. Burcovschi Pavel în vederea înlesnirii practicării prostituției, a convenit cu Dociu Veaceslav, Balș Vitalie și alte persoane neidentificate la moment de către organul de urmărire penală, să organizeze deplasarea persoanei menționate în țara de destinație pentru practicarea prostituției și crearea condițiilor necesare pentru practicarea acestei activități. 8 Prin urmare, acționând în vederea înlesnirii practicării prostituției, precum și tragerii de foloase de pe urma practicării acestei activități, la 01 decembrie 2016, cet. Burcovschi Pavel împreună cu Balș Vitalie, au transportat-o pe cet. xxxxx cu un automobil nestabilit de către organul de urmărire penală în mun. Bălți, unde a fost preluată de cet. Dociu Veaceslav și plasată întru-un apartament din mun. Bălți. La 02 decembrie 2016, Dociu Veaceslav, continuând realizarea intenției infracționale de înlesnire a practicării prostituției de către xxxxx, a însoțit-o pe ultima, transportând-o cu un microbuz de rută Moldova-Germania până în localitatea Absdorfen, Germania suportând în acest sens toate cheltuielile, unde a cazat-o într-o casă, unde cet. xxxxx a practicat prostituția sub supravegherea lui Dociu Veaceslav, care era responsabil de evidența clienților, gestionarea banilor încasați și cheltuielile suportate în vederea desfășurării activității infracționale, și de o persoană neidentificată de origine germană pe nume „Frantz”, care era responsabil de contactul între beneficiari de servicii și persoanele ce prestează servici sexuale, astfel organizând practicarea prostituției de către xxxxx până la 22 decembrie 2016, când a revenit în Republica Moldova. Inculpatul Șurupov Alexandr, urmărind scopul îndemnării, înlesnirii practicării prostituției, precum și tragerii de foloase de pe urma practicării prostituției de către cet. xxxxx, a contactat-o telefonic pe ultima, fixându-i o întâlnire. Astfel, la 28 ianuarie 2017 Șurupov Alexandr și Balș Vitalie s-au întâlnit cu xxxxx în restaurantul „McDonnalds” din bd. Dacia 21/1, mun. Chișinău, solicitându-i totodată să facă cunoștință cu persoane de sex feminin care ar dori să practice prostituția pe teritoriul Germaniei, în orașul Köln. La 29 ianuarie 2017 Șurupov Alexandr, acționând întru realizarea scopului infracțional de îndemn, de înlesnirea practicării prostituției, în vederea identificării pe teritoriul Republicii Moldova a potențialelor persoane pentru practicarea prostituției în Germania, a telefonat-o pe cet. xxxxx, fixându-i o întâlnire pe bd. Decebal, mun. Chișinău, unde cet. Șurupov Alexandr, împreună cu o persoană neidentificată la moment de organul de urmărire penală s-au deplasat cu un automobil de model „BMW”, unde s-a urcat cet. xxxxx și cet. Șurupov Alexandr, s-a interesat dacă este gata de plecare, la cet. xxxxx nefiind convinsă că dorește să plece, i-a răspuns că este gata, însă domnișoara care a identificat-o în vederea practicării prostituției nu este gata de plecare. Ca urmare, cet. xxxxx fiind instigată la comiterea infracțiunii de proxenetism, solicitându-i-se să-i facă cunoștință cu persoane de sex feminin care ar dori să practice prostituția pe teritoriul țării de destinație, nefiind de acord să participe la comiterea unei infracțiuni, a informat organele de drept despre intenția infracțională a lui cet. Șurupov Alexandr și a dat acordul să participe în calitate de investigator sub acoperire pentru a descoperi faptul existenței infracțiunii. 9 Ulterior, la 04 februarie 2017, în jurul orelor 15:51, xxxxx, fiindu-i atribuită prin ordonanța procurorului din 02 februarie 2017 calitatea de investigator sub acoperire, aflându-se în incinta cafenelei „Taxi Blues” de pe str. Lev Tolstoi, 24/1, mun. Chișinău, acționând la solicitarea lui Șurupov Alexandr, i-a făcut ultimului cunoștință cu xxxxx, care de asemenea a dat acordul să participe în calitate de investigator sub acoperire pentru a descoperi faptul existenței infracțiunii și care a fost recunoscută în această calitate prin ordonanța procurorului din 02 februarie 2017. În continuare, cet. Șurupov Alexandr, acționând întru realizarea scopului infracțional, în cadrul întâlnirii, trezindu-le ultimelor interesul pentru practicarea prostituției prin convingeri că va fi bine remunerată, le-a îndemnat să se deplaseze în Germania pentru practicarea prostituției contra plată. Totodată, Șurupov Alexandr, acționând cu aceeași intenție infracțională, pentru a obține consimțământul cet. xxxxx, de a pleca în Germania pentru practicarea prostituției i-a comunicat, că îi va organiza transportarea în țara de destinație și va suporta toate cheltuielile în acest sens. Ulterior, Șurupov Alexandr, obținând consimțământul cet. xxxxx de a practica prostituția pe teritoriul Germaniei a convenit cu ultima că îi va organiza transportarea în țara de destinație pentru practicarea prostituției într-un centru SPA. Tot la 04 februarie 2017, în jurul orelor 16:28, acțiunile infracționale ale lui Șurupov Alexandr au fost curmate de către colaboratorii CCTP al INI al IGP al MAI, ultimul fiind reținut. 5.3. Instanța de apel a reținut, că deși inculpații Șurupov Alexandr și Dociu Veaceslav vina în comiterea infracțiunii incriminate nu au recunoscut-o, faptul comiterii acțiunilor infracționale imputate ultimilor este dovedită prin următoarele mijloace de probă: - declarațiile martorului xxxxx (f.d. 222-226, vol. II) - declarațiile martorului xxxxx (f.d. 57-58, vol. III); - procesul-verbal de examinare a obiectului din 11 martie 2017 și anume a informației cu privire la traversarea frontierei de stat, împrejurare ce confirmă declarațiile martorului xxxxx precum că împreună cu Dociu Veaceslav au ieșit de pe teritoriul Republicii Moldova la data de 02 decembrie 2016 cu același automobil în calitate de pasageri la ieșirea prin punctul de trecere a frontierei de stat Costești-Stânca; (f.d. 19, vol. I); - ordonanța de anexare a documentelor la cauza penală din 11 martie 2017 prin care s-a dispus anexarea la materialele cauzei a documentelor și anume a informației cu privire la traversarea frontierei de stat a cet. xxxxx și Donciu Veaceslav (f.d. 20, vol. I); - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 31 ianuarie 2017 prin care martorul xxxxx a recunoscut după fotografe persoana cu numele Pașa care conform anexei persoana recunoscută a cărei fotografii se află sub cifra 1 este cet. Republicii Moldova - Burcovschi Pavel (f.d. 24-26, vol. I); 10 - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 31 ianuarie 2017 prin care martorul xxxxx, a recunoscut după fotografie persoana de pe fotografia cu nr. 6 care s-a dovedit a fi cet. Balș Vitalie (f.d. 27-29, vol. I); - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 31 ianuarie 2017 prin care martorul xxxxx, a recunoscut după fotografie persoana ce se află sub cifra 1, care s-a dovedit a fi cet. Dociu Veaceslav (f.d. 30-32, vol. I); - ordonanța de ridicare din 28 martie 2017 prin care s-a dispus ridicarea de la cet. xxxxx a imaginii foto pe care sunt reprezentate imaginea persoanelor cu numele Slava și Frantz (f.d. 35, vol. I); - procesul-verbal de ridicare din 28 martie 2017 prin care s-a dispus ridicarea de la cet. xxxxx și anume a unei file cu formatul A4 care conține imaginea a două persoane (f.d. 36-37, vol. I); - procesul-verbal de examinare a obiectului din 28 martie 2017 (f.d. 38, vol. I); - ordonanța de anexare a documentelor la cauza penală din 28 martie 2017, prin care s-a dispus anexarea la materialele cauzei penale a documentului o imagine foto plasată pe o filă de formatul A4, în care sunt prezenți doi bărbați (f.d. 39, vol. I); - ordonanțele privind investigațiile sub acoperire din 02 februarie 2017 conform cărora cet. xxxxx și xxxxx cărora li s-a acordat statut de investigator sub acoperire, care s-au prezentat la întâlnirea cu persoana Alexandru și care urma să le organizeze plecarea în Germania (f.d. 40-44, vol. I); - ordonanța din 02 februarie 2017 prin care s-a dispus înregistrarea de imagini și a comunicărilor la întâlnirile dintre xxxxx cu persoanele Vitalie și Alexandru și mandatul judecătoresc de autorizare a acestei măsuri (f.d. 45-48, vol. I); - procesul-verbal și stenograma video-audio privind consemnarea măsurilor speciale de investigații din 28 februarie 2017 (f.d. 50-62, vol. I); - încheierea instanței de judecată din 01 martie 2017 prin care se constată că măsura specială de investigație și anume interceptarea și înregistrarea comunicărilor ca fiind conformă Codului de procedură penală (f.d. 67, vol.I); - procesul-verbal de percheziție corporală din 04 februarie 2017 a cet. Șurupov Alexandr, cu participarea interpretului Ungureanu Lilian (f.d. 82, vol. I); - procesul-verbal de examinare a obiectelor din 27 februarie 2017 conform căruia au fost supuse examinării obiectele depistate și ridicate în cadrul perchiziției corporale la cet. Șurupov Alexandr și în urma examinării telefonului „Iphone 4S”, de culoare neagră ID:BCG-E2422B, cu cartela SIM cu nr. xxxxx a fost stabilită legătura dintre acesta și xxxxx, cât și cu Dociu Veaceslav (f.d. 82-84, vol. I); 11 - proces-verbal de examinare a obiectului din 28 martie 2017, obiectul cercetării îl constituie descifrările computerizate ale apelurilor telefonice în regim de intrare-ieșire, efectuate de la posturile de telefon cu nr. xxxxx, efectuate la data de 01 august 2016 până la 15 martie 2017, de care s-a folosit cetățeanul xxxxx. Fiind examinate descifrările computerizate ale apelurilor telefonice s-a stabilit, că ele sunt fixate în variantă electronică în format Xcell în formă de colonițe, cu indicarea celulei, IMEI, numărul abonatului, apelații, durata, data, ora și timpul apelului. Fiind examinat conținutul descifrărilor apelurilor telefonice s- a stabilit că în perioada de timp începând cu data de 01 august 2016 până la data de 15 martie 2017, telefonul mobil cu nr. xxxxx, în regim de intrare-ieșire, a apelat și a fost apelat de abonații cu nr. xxxxx de care s-a folosit Dociu Veaceslav și nr. xxxxx de care s-a folosit cetățeanul Șurupov Alexandr, nr. xxxxx, de care s- a folosit cetățeanul Burcovschi Pavel (f.d. 175-178, voi. I); - ordonanța de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 28 martie 2017 prin care s-a dispus recunoașterea ca corp delict și a anexa la cauza penală 2 CD care conțin înregistrările audio și video ale discuției dintre Șurupov Alexandr și xxxxx, un disc CD cu descifrările convorbirilor telefonice ale figuranților pe prezenta cauză penală și un telefon mobil de model „Iphone 4S” cu IMEI-xxxxx, cu cartela SIM cu nr. xxxxx (f.d. 179, vol.I). 5.4. Analizând probele administrate în cursul de urmărire penală și în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond, instanța de apel a stabilit că acțiunile infracționale ale inculpatului Șurupov Alexandr cuprind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (2) lit. а), с) Cod penal - proxenetismul, adică îndemnul sau determinarea la prostituție ori înlesnirea practicării prostituției, ori tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de către o altă persoană, dacă fapta nu întrunește elementele traficului de ființe umane, săvârșită asupra a două persoane și de două persoane, iar acțiunile infracționale ale inculpatului Dociu Veaceslav cuprind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (2) lit. c) Cod penal - proxenetismul, adică îndemnul sau determinarea la prostituție ori înlesnirea practicării prostituției, ori tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de către o altă persoană, dacă fapta nu întrunește elementele traficului de ființe umane, săvârșită de două persoane. 5.5. Instanța de apel a exclus din învinuirea înaintată inculpaților Șurupov Alexandr și Dociu Veaceslav, comiterea infracțiunii prin participație și de către un grup criminal organizat, deoarece acuzatorul de stat nu a administrat nici o probă pertinentă și concludentă în acest sens. Având în susținere explicațiilor oferite de practica judiciară, instanța de apel a menționat, că fapta incriminatoare, așa precum este descrisă în rechizitoriu și reținută de către prima instanță, nu evidențiază trăsăturile specifice unui grup criminal organizat. Instanța de apel a notat că acuzarea de stat nu a administrat careva probe pertinente și concludente care să confirme existența cărorva legături inclusiv 12 între inculpații Șurupov Alexandr și Dociu Veaceslav (ambii indicând că s-au văzut pentru prima dată în cadrul ședinței de judecată), dar și între inculpați și Burcovschi Pavel, Balș Vitalie sau persoana neidentificată de origine germană pe nume „Frantz”. Or, martorii acuzării fiind audiați în cadrul cercetării judecătorești au confirmat lipsa cărorva legături dintre inculpații Șurupov Alexandr și Dociu Veaceslav și celelalte persoane indicate în rechizitoriu. Astfel, atât martorul xxxxx cât și xxxxx au declarat că s-au întâlnit cu Șurupov Alexandr, care era singur. Altcineva la discuția acestora nu a fost prezent. Deși potrivit actului de acuzație se indică că inculpații au comis infracțiunea prin participație, totuși probele administrate la dosar nu definitivează rolul fiecărui participant la comiterea infracțiunii de proxenetism. Apreciind conținutul procesului-verbal de percheziție corporală din 04 februarie 2017 a cet. Șurupov Alexandr, instanța de apel nu a constatat că prin această probă se dovedește vreo legătură dintre inculpații Șurupov Alexandr și Dociu Veaceslav. Analizând conținutul procesului-verbal de examinare a obiectelor din 27 februarie 2017, instanța de apel a apreciat că prin această probă se demonstrează legătura dintre martorul xxxxx și inculpatul Șurupov Alexandr și dintre martorul xxxxx și martorul Dociu Veceslav, or, prin această probă nu se demonstrează legătura dintre inculpatul Dociu Veaceslav și inculpatul Șurupov Alexandr. În contextul dat, instanța de apel a notat că acuzatorul de stat înaintând învinuirea inculpaților Dociu Veaceslav și Șurupov Alexandr în conformitate cu art. 42 alin. (2) și art. 46 Cod penal nu a administrat un ansamblu de probe care să demonstreze rolul inculpaților și că aceștia au acționat în cadrul unui grup criminal organizat. La fel nu a fost demonstrat în ce constau acțiunile inculpaților Șurupov Alexandr și Dociu Veaceslav și rolul acestora în cadrul presupusului grup organizat, nu au fost stabilite circumstanțe ce vizează reuniunile și stabilitatea acestui grup și structura organizațională a acestuia. Totodată, instanța de apel a exclus agravanta calificată prevăzută de art. 42 alin. (2) Cod penal, deoarece consideră că în speță participația constituie semn al componenței infracțiunii de proxenetism - lit. c) alin. (2) art. 220 Cod penal, săvârșită de inculpații Șurupov Alexandr și Dociu Veaceslav. Instanța de apel a reținut că modalitatea normativă a laturii obiective „îndemn la prostituție” este prezentă în acțiunile inculpatului Șurupov Alexandr și care se desprinde din declarațiile martorului xxxxx care a relatat că la întoarcerea în Republica Moldova a fost întâlnită de Șurupov Alexandr, care după ce i-a acordat mai multe întrebări i-a făcut propunerea că dacă dorește să se mai întoarcă. Ulterior, fiind telefonată de Șurupov Alexandru a invitat-o la o întâlnire care a avut loc în sect. Botanica, în localul „MacDonalds”, ultimul fiind însoțit de 13 un bărbat care i-a explicat că urmează să lucreze în orașul Koln și că totul va fi bine. Instanța de apel a reținut că veridicitatea declarațiilor martorului xxxxx se confirmă inclusiv și prin declarațiile inculpatului Șurupov Alexandr care a indicat că la sfârșitul lunii februarie 2017, a făcut cunoștință cu xxxx pe internet, l-a sunat și l-a rugat ca să se întâlnească în Chișinău, comunicându-i că atunci când va fi în Chișinău o va telefona. Acțiunea de „îndemn la prostituție” realizată de inculpatul Șurupov Alexandr a fost îndreptată și către martorul xxxxx, fiind astfel constatată agravantă de la lit. a) alin. (2) art. 220 Cod penal „asupra a două sau mai multe persoane”. Instanța de apel a apreciat ca fiind pertinente și concludente declarațiile martorului xxxxx care a relatat că întâlnirea convenită a avut loc la cafeneaua „Taxi Blues”, unde Șurupov Alexandr i-a explicat unele detalii, însă nu toate, comunicându-i să nu își facă griji, iar dacă sunt pregătite a doua zi puteau merge în Germania”. Instanța de apel a remarcat că acțiunea de „îndemn la prostituție” realizată de inculpatul Șurupov Alexandr confirmată prin declarațiile martorilor xxxxx și xxxxx se confirmă și prin procesul-verbal și stenograma video-audio privind consemnarea măsurilor speciale de investigații din 28 februarie 2017 din conținutul căruia rezultă că, măsura specială de investigații a început la 04 februarie 2017, ora 15:51, oră la care persoana cu prenumele Alexandru a intrat în cafeneaua „Taxi Blues”, intrând în cafenea s-a salutat cu cet. xxxxx și xxxxx și a axat discuția despre plecarea fetelor în Germania pentru a practica prostituția. Discuția se axează pe programul de lucru și condițiile de încasare și împărțirea banilor, cât și a locului de trai, de asemenea au discutat prețul serviciilor sexuale și clienții. La fel, instanța de apel a apreciat ca fiind pertinent și procesul-verbal de examinare a obiectului din 28 martie 2017, obiectul cercetării fiind descifrările computerizate ale apelurilor telefonice în regim de intrare-ieșire, efectuate de la posturile de telefon cu nr. xxxxx efectuate la data de 01 august 2016 până la 15 martie 2017, de care s-a folosit cet. xxxxx. Fiind examinat conținutul descifrărilor apelurilor telefonice s-a stabilit că în perioada de timp începând cu data de 01 august 2016 până la data de 15 martie 2017, telefonul mobil cu nr. xxxxx, în regim de intrare-ieșire, a apelat și a fost apelat de abonatul cu nr. xxxxx de care s-a folosit Șurupov Alexandr. Astfel, scopul urmărit de inculpatul Șurupov Alexandr a fost de a îndemna pe martorii xxxxx și xxxxx să practice activitatea de prestare a serviciilor sexuale, oferindu-i martorului xxxxx condiții mai avantajoase pentru prestarea serviciilor sexuale într-un „Spa Salon”. 5.

Instanța de apel a apreciat ca nefondate argumentele avocatului Mariț Marcela care a susținut că inculpatul Șurupov Alexandr a fost provocat să comită infracțiunea ce i-a fost imputată, susținându-și poziția prin reglementarea art. 30 14 alin. (6) din Legea „privind activitatea specială de investigație”, deoarece din cuprinsul procesului-verbal de examinare a obiectului din 28 martie 2017 rezultă că apelurile telefonice dintre Șurupov Alexandr și xxxxx, fiind relevante în acest sens și stenograma video/audio din 07 februarie 2017. 5.

Prin „înlesnirea practicării prostituției” se are în vedere ajutorul acordat unei persoane să practice prostituția (de exemplu, prin punerea la dispoziție a locuinței, prin finanțarea organizării unui local unde se va practica prostituția, etc.). Modalitatea normativă a laturii obiective „înlesnirea practicării prostituției” este prezentă în acțiunile inculpatului Dociu Veaceslav și care se desprinde din declarațiile martorului xxxxx care a relatat că ajunși în Germania, Slava (Dociu Veaceslav) a închiriat o odaie, după care ultimul a început să-i aducă clienți. El i-a făcut cunoștință cu un german pe nume Franz, spunându-i că deja Franz urmează să-i aducă clienți. Instanța de apel a reținut că inculpatul Dociu Veaceslav fiind audiat în cadrul cercetării judecătorești a confirmat că el cu xxxxx au locuit o perioadă de patru-cinci zile. Instanța de apel a remarcat, că declarațiile martorului xxxxx coroborează cu procesul-verbal de examinare a obiectului din 11 martie 2017, și anume a informației cu privire la traversarea frontierei de stat, împrejurare ce confirmă declarațiile martorului xxxxx precum că împreună cu Dociu Veaceslav au ieșit de pe teritoriul Republicii Moldova la data de 02 decembrie 2016 cu același automobil în calitate de pasageri la ieșirea prin punctul de trecere a frontierei de stat Costești-Stânca. A mai reținut instanța de apel că și modalitatea normativă a laturii obiective „tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de către o altă persoană” este prezentă în acțiunile inculpatului Dociu Veaceslav și care se desprinde din declarațiile martorului xxxxx care a indicat că Dociu Veaceslav îi aducea clienți ce beneficiau de servicii sexuale în schimbul unei remunerații, și anume câte 30 Euro, ce ulterior îi transmitea inculpatului, dintre care ei nu-i revenea nimic. 5.

Cu referire la agravanta stabilită în acțiunile inculpatului Șurupov Alexandr reglementată de lit. a) alin. (2) art. 220 Cod penal „asupra a două persoane”, instanța de apel a constatat că inculpatul Șurupov Alexandr a îndemnat la prostituție și a înlesnit practicarea prostituției de către xxxxx și xxxxx. 5.

Cu referire la agravanta stabilită în acțiunile inculpaților Dociu Veaceslav și Șurupov Alexandr reglementată de lit. c) alin. (2) art. 220 Cod penal „de două sau mai multe persoane”, instanța de apel a constatat că inculpatul Dociu Veaceslav a acționat în comun cu cet. Burcovschi Pavel, o persoana neidentificată de origine germană „Frantz” și alte persoane neidentificate la moment de către organul de urmărire penală, iar inculpatul 15 Șurupov Alexandr a acționat împreună cu Balș Vitalie și alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală. În cazul inculpatului Șurupov Alexandr din declarațiile martorului xxxxx rezultă că a fost telefonată de Alexandru care a invitat-o la întâlnire și s-au văzut în sect. Botanica, lângă „MacDonalds”. El a venit cu un bărbat pe nume Vitalie și i-au spus că este un nou post de muncă. I-au explicat că nu este într-un sat, ci este în munți. I-a explicat că este vorba de orașul Köln și că acolo o să fie totul bine. 5.

Cu referire la argumentele avocatului Nicoară Vasile că inculpatul Dociu Veaceslav a fost instigat și provocat la săvârșirea infracțiunii de agenții statului (xxxxx.), instanța de apel generalizând practica CEDO în materie a reținut că în speță nu sunt întrunite condițiile pentru a fi recunoscută instigarea și provocarea infracțiunii, or, acțiunea de provocare se prezumă când agentul provocator întreprinde nemijlocit acțiuni de atragere a persoanei în activitatea infracțională, convingerea ei prin diferite metode, având în vedere că inculpatul de la bun început a avut scopul îndemnării, înlesnirii practicării prostituției, precum și tragerii de foloase de pe urma practicării prostituției de către o altă persoană. La caz, instanța de apel a reținut că inculpații Șurupov Alexandr și Dociu Veaceslav au acționat cu intenție directă la comiterea infracțiunii, or, ultimii au perceput caracterul intelectiv și volitiv al infracțiunii, dânșii au conștientizat caracterul prejudiciabil al infracțiunii de proxenetism, au prevăzut urmările care putea să le producă fapta prejudiciabilă comisă și au dorit în mod conștient survenirea acestor urmări. 5.

La capitolul individualizării pedepsei, instanța de apel a reținut prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal, precum și circumstanțele că inculpații nu au recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, sunt divorțați, nu sunt încadrați în câmpul muncii, infracțiunea prevăzută de art. 220 alin. (2) Cod penal se califică ca infracțiune „gravă”, circumstanțe atenuante sau agravante în privința inculpaților Șurupov Alexandr și Dociu Veaceslav nu au fost reținute. Totodată, reieșind din faptul că inculpații Șurupov Alexandr și Dociu Veaceslav nu au antecedente penale și nu prezintă pericol pentru societate, prejudiciu material lipsește, careva consecințe grave în legătură cu incidentul în cauză nu au survenit, inculpații se caracterizează pozitiv, fapt ce denotă reducerea gradului de pericol social al infracțiunii comise, instanța de apel a considerat că izolarea lor de societate nu va fi o măsură echitabilă în coraport cu personalitățile acestora, din care motive în conformitate cu art. 90 alin. (1), (6) Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probațiune de 5 ani, pentru fiecare inculpat. 6. Procurorul, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, solicitând casarea deciziei instanței de apel cu menținerea în vigoare a sentinței primei instanțe. În argumentarea recursului acuzatorul de stat invocă dezacordul cu soluția pronunțată de către instanța de apel, considerând-o ca fiind neîntemeiată, 16 deoarece instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Subliniază procurorul, că în cazul în care instanța de apel nu este de acord cu aprecierea probelor de către procuror și a ajuns la concluzia că acțiunile inculpaților urmează a fi recalificate în baza art. 220 alin. (2) lit. c) Cod penal, urma să dezvăluie această concluzie, expunând clar punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul versiunii puse la baza deciziei, fapt care în opinia acuzării nu a avut loc, fiind efectuată o apreciere eronată și formală de ordin general a probelor și circumstanțelor constatate. În opinia recurentului, instanța de apel greșit a concluzionat că, probele administrate în cursul de urmărire penală și în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond, cercetate și verificate în instanța de apel, dovedesc că, acțiunile infracționale ale inculpatului Șurupov Alexandr cuprind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (2). lit. a), c) Cod penal, iar acțiunile infracționale ale inculpatului Dociu Veaceslav Vladimir cuprind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (2) lit. c) Cod penal. Necătând la faptul că, inculpații Șurupov Alexandr și Dociu Veaceslav vina în comiterea infracțiunii incriminate nu a recunoscut-o, acuzarea consideră că vinovăția acestuia în infracțiunea imputată pe deplin a fost demonstrată în cadrul urmăririi penale și prin probele din cadrul cercetării judecătorești a primei instanțe, cât și a instanței de apel în cadrul cercetării judecătorești, unde au fost verificate prin citire și anume: - declarațiile martorului xxxxx (f.d. 222-226, vol. II); - declarațiile martorului xxxxx (f.d. 19, vol. I); - procesul-verbal de examinare a obiectului din 11 martie 2017 (f.d.19, vol. I); - ordonanța de anexare a documentelor la cauza penală din 11 martie 2017 (f.d. 20, vol. I); - procesele-verbale de recunoaștere a persoanei după fotografie din 31 ianuarie 2017 (f. d. 24-26, 27-29, 30-32 vol. I); - ordonanța de ridicare din 28 martie 2017 (f.d. 35, vol. I); - procesul-verbal de ridicare din 28 martie 2017 (f.d. 36-37, vol. I); - procesul-verbal de examinare a obiectului din 28 martie 2017 (f.d. 38, vol. I); - ordonanța de anexare a documentelor la cauza penală din 28 martie 2017 (f.d. 39, vol. I); - ordonanțele privind investigațiile sub acoperire din 02 februarie 2017 (f.d. 40-44, vol. I); - ordonanța din 02 februarie 2017 (f.d. 45-48, vol. I); - procesul-verbal și stenograma video-audio privind consemnarea măsurilor speciale de investigații din 28 februarie 2017 (f.d. 50-62, vol. I); - încheierea instanței de judecată din 01 martie 2017 (f.d. 67, vol. I); 17 - procesul-verbal de percheziție corporală din data de 04 februarie 2017 a cet. Șurupov Alexandr (f.d. 82, vol. I); - procesul-verbal de examinare a obiectelor din 27 februarie 2017 (f.d. 82-84, vol. I); - procesul-verbal de examinare a obiectului din 28 martie 2017 (f.d. 175-178, vol. I); - ordonanța de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 28 martie 2017 (f.d. 179, vol. I). Invocând prevederile art. art. 101 alin. (1), 394 alin. (1) pct. 1), 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod procedură penală, acuzarea de stat atestă că, instanța de apel nu a respectat în deplină măsură prevederile normelor menționate, prin ce s-au comis erori de drept. 7. Avocatul Nicoară Vasile în numele inculpatului Dociu Veaceslav contestă hotărârile judecătorești cu recurs ordinar, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) 15) Cod de procedură penală, precum și încălcarea art. 6 & 1 CEDO coroborat cu art. 4, 20 din Constituție. Solicită apărarea casarea integrală a hotărârilor emise în speță cu dispunerea achitării lui Dociu Veaceslav în raport cu acuzațiile penale care i-au fost aduse, iar în cazul în care nu va fi admisă solicitarea indicată de casat încheierea protocolară a instanței de apel din 23 aprilie 2018 privind respingerea cererii apărării de audiere suplimentară, în legătură cu circumstanțele noi apărute, a martorilor - agenților provocatori cu statut de „agent sub acoperire”, xxxxx și xxxxx, cât și hotărârile instanțelor de fond cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. În argumentarea recursului avocatul a menționat următoarele: - prima instanță a ignorat dispozițiile art. art. 385 alin. (1) pct. 1), 2), 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, nu a soluționat chestiunea dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, nu a indicat în partea descriptivă a sentinței de condamnare descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită cu specificarea locului, timpului, modului săvârșirii ei, a formei și gradului de vinovăție, a motivelor și consecințelor infracțiunii; - inculpații au fost condamnați deoarece instanța „a constatat” că ei „se învinuiesc” de comiterea unor fapte prejudiciabile, fiind transcris conținutul rechizitoriului; - circumstanțele indicate supra au fost constatate și puse în evidență și de instanța de apel (pct. 5.2), însă nu au fost aplicate adecvat efectele nulității actului de procedură - a sentinței contestate; - la 23 aprilie 2018, instanța de apel a emis o încheiere protocolară prin care a admis cerințele privind anexarea la dosar a unor înscrisuri, fără ca ulterior să le dea apreciere prin decizia emisă și, în același timp, a respins solicitarea privind audierea martorilor xxxxx și xxxxx - persoane care au avut statut procesual de „agent sub acoperire” și, care au acționat în calitate de agenți provocatori în sensul jurisprudenței CtEDO. Instanța de apel nu a adus motive 18 relevante și suficiente, capabile să justifice soluția în partea ce ține de respingerea cererii privind audierea martorilor; - atât sentința, cât și decizia instanței de apel sunt bazate în exclusivitate pe acțiunile de provocare din partea persoanelor ce au avut statut de „agent sub acoperire” și au acționat în calitate de agenți provocatori în sensul jurisprudenței CtEDO, la indicația și sub coordonarea poliției; - în acest sens face referire la jurisprudența CtEDO și cea promovată de Curtea Supremă de Justiție (cauza Sandu c. Moldovei; Pareniuc c. Moldovei; Morari c. Moldovei; Romanauskas с. Lituaniei; Bulfinsky c. României și jurisprudența națională deciziile CSJ în cauza Popa Gheorghe; Savin Igor); - prima instanță a fost sesizată de partea apărării privind acțiunile de „provocare”, care au afectat echitatea procedurii, însă instanța nu a găsit de cuviință să-și motiveze soluția în raport cu aceste argumente, lăsându-le neexaminate; - instanța de apel avea obligația să constate că prima instanță a admis o ingerință nejustificată în dreptul la un proces echitabil prin „neaprecierea corespunzătoare” a acțiunilor care au avut efectul de a provoca elementele faptice puse la baza acuzațiilor penale și, prin nemotivarea corespunzătoare a sentinței; - consideră că instanța de recurs urmează să elucideze aspectele legate de „provocare” în sensul jurisprudenței CtEDO, or, activitatea unei „persoane private”, care a acționat sub conducerea poliției, generează probleme de echitate a procedurii în sensul ,,provocării organizate”; - pentru a asigura echitatea procedurii este important să se rețină calitatea de agent sub acoperire a cet. xxxxx, persoană vizată în ordonanța procurorului și, în același timp, circumstanțele specifice legate de cele două persoane, care au acționat în calitate de agenți provocatori; - evidențiază că, organul de urmărire penală, probabil procurorul și xxxxx și xxxxx au tăinuit unele informații importante pentru soluționarea obiectivă a cauzei penale, în special informația care, în mod evident, denotă prezența „provocării organizate” (a se vedea & 31 din hotărârea în cauza Morari c. Moldovei). Această informație urma a fi analizată atent în sensul constatărilor expuse la & 34-35 din hotărârea în cauza Sandu c. Moldovei. După pronunțarea sentinței, părții apărării i-au devenit cunoscute unele informații decisive pentru cauza penală, care nu puteau fi trecute cu vederea de către instanța de apel, instanță care le-a ignorat în totalitate; - în perioada iulie-octombrie 2016, xxxxx și xxxxx au fost implicate și în alte acțiuni care poartă caracter de „provocare organizată”, puse în aplicare cu implicarea aceluiași organ de urmărire penală; - organul de urmărire penală cunoștea despre implicarea cet. xxxxx și xxxxx în alte dosare. Respectiv, tăinuind această informație, reprezentanții autorităților statului au provocat de la sine caracterul inechitabil al procedurilor, în același timp, prima instanță a refuzat să examineze aspectul 19 ,,provocării”, indicând că nu este obligată să-și motiveze soluția, iar instanța de apel a examinat formal acest aspect fără a oferi motive relevante și suficiente capabile să justifice soluția; - instanța de judecată a avut obligația să stabilească că la dosar nu există probe care ar indica că inculpații ar fi fost implicați în activități infracționale până la implicarea lui xxxxx, care după cum am demonstrat, acționa de fiecare dată ca un agent provocator; - în sensul constatărilor expuse la & 34, 35 din hotărârea CtEDO în cauza Sandu c. Moldovei, procurorul și instanțele de judecată au avut obligația să examineze atent divergențele din declarațiile persoanelor care au acționat ca agenți provocatori, ceea ce le-ar fi permis să stabilească și faptul că organul de urmărire penală a mimat audierea persoanelor indicate, îngrădind dreptul garantat de art. 19 alin. (3) Cod de procedură penală; - inculpații au fost condamnați doar în baza declarațiilor persoanelor care au acționat ca agenți provocatori (o perioadă îndelungată de timp), atât în această speță, cât și în alte cauze penale; - în partea ce ține de-al doilea episod, evidențiază că, potrivit rechizitoriului și sentinței primei instanțe, inculpații au fost acuzați în baza art. 220 alin. (3) Cod penal, activitate infracțională care ar fi durat până la „04 februarie 2017”. Motivându-și soluția prima instanță a constatat că Dociu Veaceslav nu a realizat latura obiectivă a infracțiunii pe acest episod, indicându-se clar că inculpatul ar fi „înlesnit” și ar fi „tras foloase” acționând pe primul episod. În același timp, instanța a constatat că în cazul celui de al doilea episod, infracțiunea a fost realizată doar printr-o singură acțiune – „acțiunea de îndemn la practicarea proxenetismului al inculpatului Șurupov Alexandr ce s-a manifestat și față de martorul xxxxx”, avându-se în vedere, probabil, că același inculpat ar fi îndemnat-o” și pe xxxxx. Astfel, cu toate că nu a constatat participarea lui Dociu Veaceslav la comiterea acestui episod infracțional instanța de judecată l-a condamnat și pentru această presupusă infracțiune; - la acest aspect relevă că instanța de judecată nu a indicat în sentință „descrierea faptei criminale, considerată ca fiind stabilită, indicându-se locul, timpul, motivul săvârșirii ei”, limitându-se a stabili că inculpații „se învinuiesc” de comiterea unor acțiuni. Indicând la pct. pct. 71, 72 din sentință că al doilea episod pretins a fi infracțional se exprimă doar prin acțiunea de „îndemn”, instanța nu a indicat, așa după cum prevede art. 395 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, „timpul” comiterii acțiunii prejudiciabile; - la data de 02 februarie 2017, au fost emise două ordonanțe privind investigația sub acoperire (f.d. 40, 42-43 vol. I), în materialele cauzei penale nu exista nici o probă care ar sugera că cineva din inculpați sau persoanele acuzate ar fi fost dispuși să comită o infracțiune. Exista doar declarațiile agenților provocatori, care nu pot fi considerate credibile pe motiv că sunt contradictorii și, datorită statutului persoanelor respective, care erau „provocatori profesioniști”; 20 - instanța de judecată nu doar că nu a exclus probele provenite din „provocarea organizată”, dar în mod inexplicabil a refuzat să-și motiveze soluția în raport cu argumentele apărării privind „acțiunile de provocare”; - primul episod se bazează în exclusivitate pe declarațiile unei singure persoane, ceea ce este inadmisibil, cu atât mai mult că persoana respectivă - xxxxx nu poate fi considerată credibilă; - procuratura era obligată să demonstreze faptul că nu a existat o provocare, ceea ce nu a făcut, tăinuind chiar și elementele evidente de provocare; - o altă eroare de fapt care a afectat soluția, consideră că urmează a fi analizată prin prisma dispozițiilor art. 427 alin. (1) pct. 16) CPP coroborat art. 6 pct. 111) CPP, se datorează încălcării principiului in dubio pro reo; - în acest sens, făcând referire la deciziile nr. 109 din 07 noiembrie 2017 și nr. 120 din 15 decembrie 2017 ale Curții Constituționale și la constatările cu valoare de principiu expuse la & 36 din hotărârea în cauza Sandu c. Moldovei, urmează să se rețină că, procurorul nu a demonstrat lipsa provocării care a generat faptele puse la baza rechizitoriului, prima instanță a refuzat să examineze acest aspect, iar instanța de apel a omis să-și motiveze soluția în raport cu argumentele părții apărării privind prezența „provocării” în sensul jurisprudenței CtEDO. 8. Avocatul Nicoară Vasile în numele inculpatului Dociu Veaceslav a depus referință la recursul procurorului, pledând pentru respingerea acestuia, ca fiind inadmisibil. Consideră că partea acuzării repetă formal conținutul rechizitoriului, însă a trecut cu vederea viciile fundamentale care afectează întregul proces, admise la faza urmăririi penale, precum și la judecarea cauzei de către instanțele de fond, inclusiv cele ce țin de acțiunile evidente de provocare. 9. Judecând recursurile ordinare declarate și verificând argumentele invocate în raport cu circumstanțele cauzei Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi admise, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de prima instanță. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. 21 Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual, penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată urmând să conțină răspuns la toate motivele invocate. După cum rezultă din materialele cauzei, titularii cererilor de recurs invocă drept temeiuri pentru declararea recursului prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12), 15), 16) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazurile când 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii; 12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită; 15) instanța de judecată internațională, prin hotărâre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această cauză; 16) norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție. Examinând argumentele recursurilor prin prisma temeiurilor de casare invocate, Colegiul penal constată că acestea și-au găsit confirmare în speța dedusă judecății, iar hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, din considerentele ce urmează. Potrivit rechizitoriului, Șurupov Alexandr și Dociu Veaceslav au fost deferiți justiției pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (2), 46, 220 alin. (3) Cod penal, conform indicilor calificativi: îndemnarea, determinarea, înlesnirea și tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de către o altă persoană, acțiuni săvârșite asupra a două persoane, de un grup criminal organizat, iar prima instanță reiterând în întregime cele indicate în rechizitoriu, i-a condamnat pe inculpați conform articolelor nominalizate. Fiind învestită cu judecarea apelurilor declarate de către partea apărării, instanța de apel a reîncadrat acțiunile inculpaților după cum urmează: pe Șurupov Alexandr l-a condamnat în baza art. 220 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, iar pe Dociu Veaceslav în baza art. 220 alin. (2) lit. c) Cod penal. Pronunțând o nouă hotărâre cu privire la reîncadrarea acțiunilor inculpaților, instanța de apel a reținut că instanța de fond nu a constatat fapta 22 infracțională săvârșită de către inculpații Șurupov Alexandr și Dociu Veaceslav, reținând la rândul său învinuirea adusă ultimilor de către organul de urmărire penală, prin ce au fost încălcate prevederile art. 385 alin. (1) pct. 1), 2) Cod procedură penală, și anume, nu a fost soluționată chestiunea dacă a avut loc sau nu fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat. Colegiul penală lărgit constată că instanța de apel de asemenea nu a ținut cont în deplină măsură de prevederile art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârea instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Potrivit practicii judiciare constante, una din condițiile adoptării unei sentințe legale este corespunderea părții descriptive a ei cu circumstanțele constatate în ședința de judecată. La întocmirea ei, instanța trebuie să îndeplinească cerințele art. 394 Cod de procedură penală și să soluționeze toate chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală, în aceeași consecutivitate. Partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii. Astfel, instanța de apel constatând fapta ca fiind dovedită în privința inculpatului Șurupov Alexandr ce s-a manifestat față de martorii xxxxx și xxxxx, cu toate că nu a constatat participarea lui Dociu Veaceslav la comiterea acestui episod infracțional, instanța de judecată l-a condamnat și pentru această infracțiune. Totodată, instanța de recurs atestă că în cererile de apel depuse de către partea apărării au fost invocate argumente prin care se susține că inculpații au fost provocați la săvârșirea infracțiunii de proxenetism. Cu referire la aceste argumente, instanța de apel s-a pronunțat superficial, indicând că inculpații au acționat cu intenție directă, totodată reliefând în textul deciziei noțiuni teoretice ale conceptului de provocare, însă fără a pătrunde în esența argumentelor invocate. În acest sens, se evidențiază că avocații apărători au desfășurat în ședințele instanței de apel argumente prin care s-a descris că inculpații Șurupov Alexandr și Dociu Veaceslav au fost condamnați exclusiv în baza declarațiilor martorilor xxxxx și xxxxx, care de altfel în cauză au avut statut procesual de „agent sub acoperire”. Inclusiv a fost adus la cunoștință instanței de apel că xxxxx a participat ca investigator sub acoperire și pe o altă cauză penală. Așadar, deși la 23 aprilie 2018, instanța de apel a emis o încheiere protocolară prin care a admis cerințele privind anexarea la dosar a unor înscrisuri, în același timp, a respins solicitarea privind audierea martorilor xxxxx și xxxxx, fără a motiva soluția respectivă în raport cu argumentele aduse de avocați sub aspectul provocării. 23 Potrivit practicii judiciare constante sintetizată pe baza jurisprudenței CtEDO în materie de provocare, urmează a se sublinia că în situația în care un acuzat susține că a fost provocat la săvârșirea unei infracțiuni, instanțele judecătorești trebuie să examineze minuțios materialele cauzei penale, deoarece pentru a îndeplini cerința unui proces echitabil, toate probele obținute în rezultatul provocării de către organul de urmărire penală trebuie să fie excluse. Pentru a verifica dacă persoana a fost provocată să săvârșească infracțiunea, instanțele judecătorești trebuie să stabilească dacă ea putea fi în mod rezonabil considerată ca fiind implicată în activitatea infracțională respectivă până la implicarea organului de urmărire penală. În cauza Miliniene vs. Lituania, hotărârea din 24 iunie 2008, § 38, Curtea europeană a menționat, că în cazul în care implicarea poliției se limitează la asistarea unei persoane private la înregistrarea săvârșirii unei acțiuni ilegale de către o altă persoană privată, factorul determinant rămâne a fi comportamentul celor 2 persoane. Revenind la speța dedusă judecății Colegiul penal menționează, că pentru a verifica dacă inculpații Șurupov Alexandr și Dociu Veaceslav au fost provocați la săvârșirea infracțiunii incriminate, instanțele de fond urmau să stabilească dacă ei, în mod rezonabil putea fi implicați în activitatea infracțională respectivă până la includerea organului de urmărire penală. Având în vedere că această sarcină nu a fost îndeplinită la judecarea cauzei în ordine de apel, circumstanțele descrise revin în sarcina instanței competente cu rejudecarea cauzei, care verificând argumentele respective, va ține cont de faptul că este de obligația procuraturii de a demonstra faptul că nu a existat o provocare. În absența unor asemenea dovezi, este obligația autorităților judiciare să examineze circumstanțele cauzei și să întreprindă acțiuni necesare pentru stabilirea adevărului în vederea determinării dacă a fost sau nu o provocare (a se vedea hotărârea CtEDO în cauza Ramanauskas vs. Lituania, § 70). În concluzie, instanța de recurs atestă că argumentele menționate în apel cu privire la provocare nu au fost supuse verificării de către instanța de apel, argumente care, de fapt, țin de soluționarea fondului apelului și neexpunerea asupra acestora reprezintă neexaminarea fondului apelului de către instanța de apel. Motivarea insuficientă efectuată de instanța de apel, se apreciază ca un viciu de judecată care afectează hotărârea adoptată și reprezintă temei legal de a casa decizia atacată și a dispune rejudecarea cauzei în instanța de apel. La același segment, Colegiul penal lărgit amintește, că potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, în primul rând, rolul instanțelor judecătorești naționale este să decidă asupra admisibilității probelor, precum și asupra relevanței și ponderii acestora pentru pronunțarea deciziei judecătorești. 24 Rolul unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. O decizie motivată oferă părții posibilitatea de a o contesta, precum și posibilitatea ca decizia să fie revizuită de către o instanță de recurs. Doar prin adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un control public al administrării justiției. Prin urmare, dreptul de a fi auzit include nu doar posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar și obligația corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse. (§ 30, 31 cauza Fomin vs R. Moldova, decizia din 11 octombrie 2011). La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să examineze amănunțit aspectele descrise întru evitarea încălcării dreptului la un proces echitabil al inculpaților garantat de articolul 6&1 CEDO coroborat cu art. 4, 20 din Constituție. Față de considerentele mai sus arătate, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia, că la judecarea cauzei instanța de apel a admis erori, care nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs ordinar. Erorile menționate sunt erori de drept procedural și se încadrează în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece se referă la procedura de motivare a soluției instanței de apel și se consideră temei de recurs. Totodată, instanța de apel are obligația să înlăture erorile menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză, având în vedere prevederile art. art. 93, 95, 101 Cod de procedură penală, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apeluri și recursuri, iar în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală. 10. În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Se admit recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Bradu Valentina și de către inculpatul Dociu Veaceslav reprezentat de avocatul Nicoară Vasile, se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 mai 2018, în cauza penală în privința lui Șurupov Alexandr xxxxx și Dociu Veaceslav xxxxx și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune căilor de atac. Decizia motivată pronunțată la 24 ianuarie 2020. 25 Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena Boico Victor 26