1ra-312/2019 — Art. 248 alin. 5 lit. b, d CP

Prin sentința Judecătoriei Căușeni (sediul Central) din 25 mai 2018, Brînza Anatolie, Brînza Vitalie și Plăcinta Ion au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, la câte 3 (trei) ani închisoare, fiecare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. Corpurile delicte în cauza penală nr. 2017869024: mijlocul de transport model „Mercedes” cu n/î xxxxx care se află la păstrare pe teritoriul terminalului vamal Cricova, certificatul de înmatriculare și cheia de contact a acestuia, care se află la păstrare în camera de păstrare a corpurilor delicte a Direcției urmărire 1 penală a Serviciului Vamal, se trec forțat și gratuit în proprietatea statului, deoarece au fost utilizate de către inculpați la săvârșirea infracțiunii. Suma de bani obținută din realizarea miezului de nucă trecut prin contrabandă din Ucraina pe teritoriul Republicii Moldova, prin eludarea controlului vamal, în mărime de 243521 (două sute patruzeci și trei mii cinci sute douăzeci și unu) lei 89 bani, aflați la contul de depozit al Judecătoriei Căușeni IBAN MD21TRPCAS518490A01220AA, c/f 1007601000207 Cont trezorerial 518490A01220AA, după rămânerea definitivă a sentinței s-au trecut forțat și gratuit în proprietatea statului. S-a încasat de la inculpații Brînza Anatolie, Brînza Vitalie și Plăcintă Ion, în mod solidar, la bugetul de stat, contravaloarea miezului de nucă trecut prin contrabandă din Ucraina pe teritoriul Republicii Moldova, prin eludarea controlului vamal, în sumă de 557440 (cinci sute cincizeci și șapte mii patru sute patruzeci) lei 86 bani.

Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat în fapt, că inculpatul Brînza Anatolie în perioada de timp 21.12.2016-29.12.2016, împreună și de comun acord cu Plăcinta Ion, Brînza Vitalie și alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, realizându-și scopul trecerii peste frontiera vamală a Republicii Moldova prin contrabandă a mărfurilor în proporții deosebit de mari, fără a fi declarate organului vamal, au introdus pe teritoriul Republicii Moldova din Ucraina, pe perimetrul frontierei cu regiunea transnistreană, eludându-se controlul vamal, cantitatea de 8678 kg de miez de nucă cu valoarea în vamă în mărime de 800962,75 lei, ce constituie proporții deosebit de mari, pe care le-au transportat în or. Tiraspol și localitatea Crasnoe. Ulterior, la 24.12.2016, în jurul orei 16:40, Brînza Anatolie, împreună cu Plăcinta Ion și Brînza Vitalie s-au deplasat în localitatea Crasnoe, unde au încărcat cantitatea de 4021,7 kg de miez de nucă din lotul menționat mai sus, introdus anterior pe teritoriul Republicii Moldova din Ucraina cu eludarea controlului vamal, în mijloacele de transport cu n/î xxxxx și xxxxx, după care, la 25.12.2017, în jurul orei 14:00, eludând postul vamal Hagimus, au transportat cele 4021,7 kg de miez de nucă la domiciliul lui Plăcinta Ion, situat în xxxxx. Tot ei, la 29.12.2016, în jurul orei 07:38, s-au deplasat în or. Tiraspol, unde au încărcat cantitatea de 2381 kg de miez de nucă din lotul menționat mai sus, introdus anterior pe teritoriul Republicii Moldova din Ucraina cu eludarea controlului vamal, în mijlocul de transport cu n/î xxxxx, după care, în jurul orei 11:00, eludând postul vamal Hagimus, au transportat cele 2381 kg de miez de nucă la domiciliul lui Plăcintă Ion, situat în xxxxx, lăsându-le depozitate în compartimentul marfar al mijlocului de transport cu n/î xxxxx. În aceeași zi, în jurul orei 11:40, Plăcinta Ion, Brînza Anatolie și Brînza Vitalie, din nou s-au deplasat în or. Tiraspol, unde au încărcat cealaltă cantitate de 2276 kg de miez de nucă din lotul menționat, introdus anterior pe teritoriul Republicii Moldova din Ucraina cu eludarea controlului vamal, în 2 mijlocul de transport cu n/î xxxxx, după care, eludând postul vamal intern Hagimus, au încercat să transporte lotul de miez de nucă menționat în or. Căușeni, urmând să-l comercializeze pe piața internă a Republicii Moldova ca marfă de origine autohtonă, fiind însă reținuți pe traseul R-26 în regiunea localității Ursoaia de către angajații Ministerului Afacerilor Interne și a Serviciului Vamal. Inculpatul Brînza Vitalie, în perioada de timp 21.12.2016-29.12.2016, împreună și de comun acord cu Plăcinta Ion, Brînza Anatolie și alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, realizându-și scopul trecerii peste frontiera vamală a Republicii Moldova prin contrabandă a mărfurilor în proporții deosebit de mari, fără a fi declarate organului vamal, au introdus pe teritoriul Republicii Moldova din Ucraina, pe perimetrul frontierei cu regiunea transnistreană, eludându-se controlul vamal, cantitatea de 8678 kg de miez de nucă cu valoarea în vamă în mărime 800962,75 lei, ce constituie proporții deosebit de mari, pe care le-au transportat în or. Tiraspol și localitatea Crasnoe. Ulterior, la 24.12.2016, în jurul orei 16:40, Brînza Vitalie, împreună cu Plăcinta Ion și Brînza Anatolie, s-au deplasat în localitatea Crasnoe, unde au încărcat cantitatea de 4021,7 kg de miez de nucă din lotul menționat mai sus, introdus anterior pe teritoriul Republicii Moldova din Ucraina cu eludarea controlului vamal, în mijloacele de transport cu n/î xxxxx și xxxxx, după care, la 25.12.2017, în jurul orei 14:00, eludând postul vamal Hagimus, au transportat cele 4021,7 kg de miez de nucă la domiciliul lui Plăcinta Ion, situat în xxxxx. Tot ei, la 29.12.2016, în jurul orei 07:38, s-au deplasat în or. Tiraspol, unde au încărcat cantitatea de 2381 kg de miez de nucă din lotul menționat mai sus, introdus anterior pe teritoriul Republicii Moldova din Ucraina cu eludarea controlului vamal, în mijlocul de transport cu n/î xxxxx, după care, în jurul orei 11:00, eludând postul vamal Hagimus, au transportat cele 2381 kg de miez de nucă la domiciliul lui Plăcintă Ion, situat în xxxxx, lăsându-le depozitate în compartimentul marfar al mijlocului de transport cu n/î xxxxx. În aceeași zi, în jurul orei 11:40, Plăcinta Ion, Brînza Anatolie și Brînza Vitalie, din nou s-au deplasat în or. Tiraspol, unde au încărcat cealaltă cantitate de 2276 kg de miez de nucă din lotul menționat, introdus anterior pe teritoriul Republicii Moldova din Ucraina cu eludarea controlului vamal, în mijlocul de transport cu n/î xxxxx, după care, eludând postul vamal intern Hagimus, au încercat să transporte lotul de miez de nucă menționat în or. Căușeni, urmând să-l comercializeze pe piața internă a Republicii Moldova ca marfă de origine autohtonă, fiind însă reținuți pe traseul R-26 în regiunea localității Ursoaia de către angajații Ministerului Afacerilor Interne și a Serviciului Vamal. Inculpatul Plăcinta Ion, în perioada de timp 21.12.2016-29.12.2016, împreună și de comun acord cu Brînza Anatolie, Brînza Vitalie și alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, realizându-și scopul trecerii 3 peste frontiera vamală a Republicii Moldova prin contrabandă a mărfurilor în proporții deosebit de mari, fără a fi declarate organului vamal, au introdus pe teritoriul Republicii Moldova din Ucraina, pe perimetrul frontierei cu regiunea transnistreană, eludându-se controlul vamal, cantitatea de 8678 kg de miez de nucă cu valoarea în vamă în mărime 800962,75 lei, ce constituie proporții deosebit de mari, pe care le-au transportat în or. Tiraspol și localitatea Crasnoe. Ulterior, la 24.12.2016, în jurul orei 16:40, Plăcinta Ion, împreună cu Brînza Anatolie și Brînza Vitalie s-au deplasat în localitatea Crasnoe, unde au încărcat cantitatea de 4021,7 kg de miez de nucă din lotul menționat mai sus, introdus anterior pe teritoriul Republicii Moldova din Ucraina cu eludarea controlului vamal, în mijloacele de transport cu n/î xxxxx și xxxxx, după care, la 25.12.2017, în jurul orei 14:00, eludând postul vamal Hagimus, au transportat cele 4021,7 kg de miez de nucă la domiciliul lui Plăcinta Ion, situat în xxxxx. Tot ei, la 29.12.2016, în jurul orei 07:38, s-au deplasat în or. Tiraspol, unde au încărcat cantitatea de 2381 kg de miez de nucă din lotul menționat mai sus, introdus anterior pe teritoriul Republicii Moldova din Ucraina cu eludarea controlului vamal, în mijlocul de transport cu n/î xxxxx, după care, în jurul orei 11:00, eludând postul vamal Hagimus, au transportat cele 2381 kg de miez de nucă la domiciliul lui Plăcintă Ion, situat în xxxxx, lăsându-le depozitate în compartimentul marfar al mijlocului de transport cu n/î xxxxx. În aceeași zi, în jurul orei 11:40, Plăcinta Ion, Brînza Anatolie și Brînza Vitalie, din nou s-au deplasat în or. Tiraspol, unde au încărcat cealaltă cantitate de 2276 kg de miez de nucă din lotul menționat, introdus anterior pe teritoriul Republicii Moldova din Ucraina cu eludarea controlului vamal, în mijlocul de transport cu n/î xxxxx, după care, eludând postul vamal intern Hagimus, au încercat să transporte lotul de miez de nucă menționat în or. Căușeni, urmând să-l comercializeze pe piața internă a Republicii Moldova ca marfă de origine autohtonă, fiind însă reținuți pe traseul R-26 în regiunea localității Ursoaia de către angajații Ministerului Afacerilor Interne și a Serviciului Vamal.

Avocatul Foltea Vasile în numele inculpaților a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, din motiv nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. În motivarea apelului a indicat, că instanța de fond a neglijat prevederile art. 325 alin. (1), 17, 24, 66 alin. (2) pct. 1), 281, 297 Cod de procedură penală. Instanța de fond nu a luat în considerare că atât în referința la rechizitoriu depusă în ședința preliminară, cât și în discursul final, apărarea a invocat nulitatea acestui act procedural în conformitate cu prevederile art. 251 Cod de procedură penală, inclusiv din motivul că învinuirea formulată în rechizitoriu nu corespunde prevederilor art. 281 Cod de procedură penală și nu întrunește elementele necesare de claritate, pentru a asigura realizarea de către inculpați a 4 dreptului efectiv la apărare, rezultând că instanța de judecată nu a fost valabil sesizată și respectiv, nu a fost în drept să judece cauza. Instanța de fond s-a limitat în a prelua automat poziția acuzării, care, formal a calificat acțiunile lui Brînza Anatolie, Plăcinta Ion și Brînza Vitalie conform elementelor faptei prejudiciabile prevăzute de art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal. În opinia apărării, faptele incriminate atât în actul acuzării lui Brînza Anatolie, Plăcinta Ion și Brînza Vitalie, cât și în partea motivatorie a sentinței, contravin prevederilor art. 66 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, în conformitate cu care inculpatul are dreptul să știe pentru ce faptă este învinuit, adică, să fie informat asupra naturii și cauzei acuzației aduse împotriva sa. În cazul în care, persoana nu este informată corect cu privire la învinuirea înaintată, aceasta este lipsită de dreptul să-și asigure posibilitatea pregătirii și exercitării apărării, fiind afectate grav principiile generale ale procesului penal: asigurarea dreptului la apărare și contradictorialității în procesul penal. Instanța de fond nu a analizat argumentele apărării, care a indicat că conținutul actului de acuzare al lui Brînza Anatolie, Plăcinta Ion și Brînza Vitalie este unul imprecis, neconcret și incomplet, deoarece: - nu este indicat cum anume și cu ce mijloace de transport (sau fără careva mijloace de transport) au introdus inculpații pe teritoriul Republicii Moldova din Ucraina, prin perimetrul frontierei cu regiunea transnistreană, eludând controlul vamal, cantitatea de 8678 kg de miez de nucă; - nu este indicat locul concret prin care acest perimetru ar fi fost traversat de către inculpați cu marfa de contrabandă, în pofida faptului că perimetrul frontierei Ucrainei cu regiunea transnistreană constituie 405 km; - nu este indicat dacă faptele reproșate inculpaților au fost ori sunt examinate în prezent, în ordine penală, de către autoritățile ucrainene (sub aspectul acțiunilor de contrabandă la scoaterea miezului de nucă din această țară fără a-l declara) și/sau de către autoritățile Republicii nerecunoscute Transnistrene (sub aspectul acțiunilor de contrabandă la introducerea în această zonă administrativă a miezului fără declarare); - deși în învinuire este indicat că miezul de nucă ar fi fost transportat în localitatea Crasnoe, acuzarea nu a specificat în ce raion și în care țară se află această localitate, lăsând ilegal să se înțeleagă că această localitate s-ar afla în Ucraina; - deși în învinuire inculpaților li se incriminează faptul acționării prin participație, inclusiv cu alte persoane neidentificate, acțiunile acestora nu sunt încadrate și individualizate în conformitate cu prevederile Capitolului V din Codul penal, nefiind făcute trimiteri la normele de drept în acest sens, în special la prevederile art. 42 Cod de procedură penală. Astfel, instanța de fond a neglijat argumentele apărării, precum că inculpații au fost în imposibilitate să înțeleagă sensul acuzării și logica 5 procurorilor care au construit acuzarea, deoarece niciodată nu au traversat frontiera de stat pe direcția Republica Moldova-Ucraina cu mijloacele de transport cu n/î xxxxx și xxxxx, care figurează în actul de învinuire, fapt care se confirmă prin informația oficială prezentată de Poliția de Frontieră. Mai mult, în perioada 21-29.12.2016, când li se reproșează că ar fi introdus prin contrabandă miezul de nucă în cantitate de 8678 kg, inculpații nici nu au ieșit din Republica Moldova, fapt care se confirmă prin informația oficială prezentată de Poliția de Frontieră. Cu referire la jurisprudența CEDO (Pelissier și Sassi vs Franța (MC), nr. 25444/94, pct. 51, CEDO 1999-11; Adrian Constantin vs România, hotărârea din 12.04.2011) apărarea reiterează că formatul acuzării, consemnate în rechizitoriu, nu a asigurat inculpaților Brînza Anatolie, Plăcinta Ion și Brînza Vitalie respectarea dreptului la un proces echitabil, fiind încălcat art. 6§3 CEDO, iar în rezultat solicitând nulitatea actului de sesizare a instanței de judecată. În opinia apărării, maniera în care a fost imputată fapta din rechizitoriu, contravine prevederilor art. 21 din Constituție. A invocat, că sentința de condamnare contestată este afectată de o eroare gravă de fapt, instanța de fond stabilind eronat faptele, în existența lor, prin neluarea în considerare a probelor prezentate de apărare. Instanța de fond nu a analizat probele administrate de apărare, care au fost cercetate în cadrul ședinței de judecată și nu le-a apreciat din punct de vedere al pertinenței, concludenții și utilității lor în ansamblu. Totodată, instanța de judecată nu și-a realizat obligația legală de a motiva în hotărâre inadmisibilitatea probelor administrate de apărare, care au fost examinate în cadrul cercetării judecătorești și în privința cărora acuzarea nu a formulat careva obiecții. Astfel, suplimentar faptului că inculpații Plăcinta Ion, Brînza Anatolie și Brînza Vitalie nu au recunoscut vinovăția, instanța de fond nu a ținut cont, nu a analizat, nu a evaluat și nu a apreciat din punct de vedere al coroborării acestora, declarațiile martorilor: Rogovenco Alexandr, Slănină Fiodor, Bîrlădean Maria, Pistrui Angela, Chicichina Maria, Șpacova Angela, Hussain Naser. Instanța de fond nu a analizat obiectiv, prin prisma obligației reglementate de art. 113 Cod penal, declarațiile inculpaților cu referire la motivele prelucrării datelor cu caracter personal ale cet. Pînzari Constantin, Cioban Constantin, Cacian Dorina, Boboc Gheorghe, Șargorovschii Ana prin metoda consemnării acestora în formularele actelor de achiziție a miezului de nucă. În fapt, inculpații au declarat că deoarece locuitorii regiunii transnistrene (de la care a fost colectat miezul de nucă la piața din or. Tiraspol) nu dețin buletine de identitate eliberate de autoritățile constituționale și nu dispun de codul personal/IDNP necesar a fi indicat în actele de achiziție a miezului, ei 6 consemnau în unele acte de achiziții datele personale ale cetățenilor Republicii Moldova pe care le colectau de la rude, cunoscuți sau alți vânzători ai miezului. Respectiv, inculpații Plăcinta Ion și Brînza Anatol au recunoscut că au falsificat actele de achiziție prin metoda indicării datelor personale a cetățenilor Republicii Moldova: Pînzari Constantin, Ciobanu Constantin, Cacian Dorina, Boboc Gheorghe, Șargorovschii Ana, din motivul că altfel nu puteau argumenta la SRL „Prometeu-T” colectarea miezului din regiunea transnistreană, însă aceste acțiuni nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 248 Cod penal. Instanța de fond nefondat a argumentat gravele deficiențe privind rezultatele măsurii speciale de investigare documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, localizarea și urmărirea prin sistemul de poziționare globală (GPS), generalizate în Raportul întocmit de Ofițerul Evghenii Batîr la 16.12.2017 (f.d. 221-222), prin simplul fapt că anumite materiale ce se referă la această măsură specială de investigare posibil s-ar afla la dosarul de bază, din care a fost disjungat dosarul penal în privința inculpaților. În acest sens, punând la fundamentul sentinței de condamnare pretinse materiale care nu au fost cercetate în cadrul ședinței de judecată, instanța s-a comportat de o manieră acuzatoare, încercând să acopere gravele ilegalități admise de organul de urmărire penală printr-un act judecătoresc. Instanța de fond nu a luat în considerare argumentele apărării, la acest compartiment, în special că nu este clar cum a putut ofițerul Batîr să întocmească Raportul în situația în care dosarul a fost trimis în judecată în anul 2016; raportul este întitulat „Despre rezultatele măsurilor speciale de investigații din 16.12.2016”. În pofida acestui fapt, în textul Raportului, se face trimitere la date și informații obținute la data de 20.12.2016 și 24.12.2016, precum și se menționează că documentul se constituie ca anexă la procesul-verbal nr. 1 din 16.01.2017; la materialele cauzei penale nu sunt anexate acte procesuale care ar consemna data concretă când mijloacele de documentare au fost montate pe mijloacele de transport care aparțin inculpaților și, ulterior, demontate; nu este clar ce înseamnă informația din colțul din dreapta a planșelor cu pretinsul itinerar a mijlocului de transport a inculpaților (f.d. 225-238); nu este clar de ce același timp este consemnat pe toate planșele marcate cu marșrutul de culoare roșie și de ce traseul este dublat (dus-venit), însă timpul este același. Cel mai grav este că atât ofițerul Batîr, în Raportul său, acuzarea în ordonanța de punere sub învinuire a inculpaților și instanța de fond în sentință nu specifică concret faptul că localitatea Crasnoie, se află sub jurisdicția Republicii Moldova și nu a Ucrainei, deși în conformitate cu informația extrasă prin sistemul googlemap, care a fost anexată la materialele cauzei penale de apărare, este evident că s. Crasnoie se află pe teritoriul Republicii Moldova, iar drumul de ocolire a postului vamal intern Hagimus reprezintă o bifurcație oficială, neîngrădită. 7 Instanța de fond nu a luat în considerare nici mijloacele materiale de probă, prezentate de apărare, care demonstrează proveniența legală a miezului de nucă ridicat de la inculpații Plăcinta Ion, Brînza Anatol și Brînză Vitalie la 29.12.2016 și 30.12.2016, din mijloacele de transport model „Mercedes 415 CDI” cu n/î xxxxx și „Mercedes Sprinter” cu n/î xxxxx, precum și de la domiciliul lui Plăcinta Ion.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2018, apelul a fost admis, casată total sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Brînza Anatolie, Brînza Vitalie și Plăcinta Ion au fost achitați de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, din motivul lipsei faptei infracțiunii. 4.1. În argumentarea soluției pronunțate instanța de apel a reținut, că instanța de fond, la pronunțarea sentinței, nu a ținut cont de prevederile legale și a pronunțat o sentință nemotivată, și neîntemeiat a ajuns la concluzia de a-i recunoaște pe inculpați culpabili de comiterea infracțiunii de contrabandă. Audiind inculpații Brînza Anatolie, Brînza Vitalie și Plăcinta Ion și analizând declarațiile acestora prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, instanța de apel a stabilit, că acestea sunt veridice, consecvente, din care nu rezultă că inculpații ar fi comis infracțiunea de contrabandă. Instanța de apel a reținut, că pe lângă declarațiile inculpaților, prima instanță a pus la baza soluției de condamnare și următoarele probe, și anume declarațiile martorilor: Pînzari Constantin, Cioban Constantin, Cacean Tamara, Cacean Dorina, Boboc Gheorghe, Șargarovschi Ana, Rogovenco Alexandr, Slănină Tudor, Hussain Naser Hamed, precum și probele scrise anexate la materialele dosarului, însă analizând și apreciind probele indicate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, instanța de apel a conchis, că aceste probe nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare, atâta timp cât din conținutul acestora nu se atestă că inculpații ar fi comis infracțiunea prevăzută de art. 248 alin. (5) Cod penal. Instanța de apel a menționat că instanța de fond la judecarea cauzei nu a ținut cont de prevederile art. 95 Cod penal, or, declarațiile inculpaților oferite la judecarea cauzei, au combătut cu certitudine poziția procurorului precum că aceștia au comis infracțiunea de contrabandă, mai mult, declarațiile inculpaților au fost combătute prin declarațiile martorilor Rogovenco Alexandr și Hussain Naser Hamed. Totodată, în opinia instanței de apel, prima instanță nu a ținut cont de prevederile art. 96 alin. (1) pct. 1) și pct. 6) Cod de procedură penală. Instanța de apel a accentuat, că acuzarea formal a calificat acțiunile inculpaților conform elementelor infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, limitându-se în a indica că inculpații au introdus pe teritoriul Republicii Moldova din Ucraina, pe perimetrul frontierei cu regiunea transnistreană, eludându-se controlul vamal, cantitatea de 8678 kg de miez de 8 nucă cu valoarea în vamă în mărime de 800962,75 lei, ce constituie proporții deosebit de mari, pe care le-au transportat în or. Tiraspol și localitatea Crasnoe. Însă, această opinie a acuzării nu fost probată prin nici o stare de fapt administrată conform Codului de procedură penală, învinuirea purtând un caracter neconcret, imprecis și incomplet, or în rechizitoriu nu este indicat cum anume și cu ce mijloace de transport (sau fără careva mijloace de transport) au introdus inculpații pe teritoriul Republicii Moldova din Ucraina prin perimetrul frontierei cu regiunea transnistreană, eludând controlul vamal cantitatea de 8678 kg de miez de nucă, nu este indicat locul concret, prin care perimetru, ar fi fost traversat de către inculpați cu marfa de contrabandă, în pofida faptului că perimetrul frontierei Ucrainei cu regiunea transnistreană constituie 405 km, nu este indicat dacă faptele de care sunt învinuiți inculpații au fost ori sunt examinate în prezent, în ordine penală, de către autoritățile ucrainene (sub aspectul acțiunilor de contrabandă la scoaterea miezului de nucă din această țară fără a-l declara) sau de către autoritățile transnistrene sub aspectul acțiunilor de contrabandă la introducerea în această zonă administrativă a miezului de nucă fără declarare; acuzarea nu a indicat în rechizitoriu în ce raion și în ce țară se află localitatea Crasnoe, lăsând să se înțeleagă că această localitate s-ar afla în Ucraina. Drept urmare, instanța de apel a considerat că nu poate reține că ar fi fost comisă o infracțiune de contrabandă atâta timp cât Codul vamal definește clar noțiunea de frontieră, mai mult nu a fost indicat în care loc s-ar fi comis astfel de fapte, la frontiera dintre care țări, sub incidența cărui post vamal a fost comisă presupusa faptă, mai mult, lipsesc careva date ce ar certifica faptul că inculpații ar fi traversat frontiera de stat, când au traversat-o și dacă aveau asupra lor careva mărfuri ce urmau a fi supuse vămuirii, or după cum rezultă din materialele cauzei, inculpații nu au traversat frontiera de stat pe direcția Republica Moldova-Ucraina cu mijloacele de transport cu numerele de înmatriculare xxxxx și xxxxx, care figurează în actul de învinuire, fapt care se confirmă prin informația oficială prezentată de Poliția de Frontieră. De asemenea, potrivit instanței de apel, rechizitoriul nu cuprinde încadrarea juridică a faptelor în mod detaliat și învinuirea adusă inculpaților este combătută prin declarațiile inculpaților, care au relatat instanței că au adus miezul de nucă din or. Tiraspol, unde a fost procurat de către Brînza Vitalie, fapt confirmat de martorii Rogovenco Alexandr, Barladean Maria, Pistrui Angela, Chicichina Maria, Șpacova Angela, nu l-au adus din Ucraina, îl duceau în xxxxx la filiala SA „Prometeu-T” unde Plăcinta Ion este director, ulterior Plăcinta Ion transporta miezul de nucă la Chișinău, la SA „Prometeu-T”, astfel, aceste stări de fapt din nou denotă că inculpații nu au trecut marfa respectivă peste frontiera de stat, respectiv fapta lor nu constituie o infracțiune, atâta timp cât toate probele pe caz, inclusiv cele ale acuzării vorbesc despre faptul că miezul de nucă ridicat a fost colectat în piața din or. Tiraspol în perioada 27-29.12.2016, fiind prezentate 9 în acest sens și declarațiile vamale depuse la autoritățile transnistrene de martorul Rogovenco Alexandr, chitanța de achitare a taxelor vamale, patenta de întreprinzător eliberată de autoritățile transnistrene pe numele lui Rogovenco Alexandr, certificatul nr. 22 din 18.01.2017, care confirmă faptul că martorul Rogovenco Alexandr exercită activitate comercială pe teritoriul pieței din or. Tiraspol, contractul de arendă încheiat între Rogovenco Alexandr și administrația pieței din or. Tiraspol, actele de achiziție seria YP nr. 072354 - seria YP nr. 072371, certificatele eliberate de Primăria xxxxx din 25.01.2017 prin care se confirmă faptul că Plăcinta Ion dispune de terenuri agricole pe care sunt plantați 165 pomi de nuc, precum și că arendează 3,4738 ha de teren pe care sunt plantați pomi de nuc. Relevant fiind și faptul că potrivit informației prezentate de Departamentul Poliției de Frontieră în perioada numită de acuzare nu a fost fixată nici o traversare a frontierei de stat de către Brînza Anatolie, Brînza Vitalie și Plăcinta Ion, nici a mijloacelor de transport de model „Mercedes” cu n/î xxxxx, or „Mercedes” cu n/î xxxxx la punctele de trecere a frontierei de stat. Instanța de apel a reiterat, că fapta indicată în rechizitoriu nu constituie o infracțiune, or Brînza Anatolie, Plăcinta Ion și Brînza Vitalie nu au avut nici un scop de trecere peste frontiera vamală a Republicii Moldova, nici nu au trecut frontiera Republicii Moldova, respectiv, aceste circumstanțe denotă lipsa în acțiunile/inacțiunile lor a elementelor de eludare a controlul vamal, sau după cum indică eronat OUP a postului vamal Hagimus, mai mult, procurorul indicând la comiterea infracțiunii de contrabandă nu indică care articol din Codul Vamal sau din altă Lege specială ar fi fost încălcat de inculpați, sau în baza căror acte cu putere legală inculpații urmau să declare marfa la circularea pe traseu Tiraspol - Căușeni. Având în susținere prevederile art. art. 3, 10 al Legii cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităților din stânga Nistrului (Transnistria) nr. 173-XVI din 22.07.2005, (în vigoare 29.07.2005) și art. 2 al Legii cu privire la frontiera de stat nr. 215, instanța de apel a stabilit că inculpații nu au trecut frontiera, iar lipsa acestui element indică indubitabil la inexistența unei fapte prejudiciabile, ce se referă la contrabandă, or infracțiunea de contrabandă poate avea loc la trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova.

Procurorul, invocând temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia cu menținerea în vigoare a sentinței primei instanțe. În argumentarea recursului invocă că instanța de apel nu a respectat prevederile art. art. 101 alin. (1), 394 alin. (1) pct. 1), 414, 417 alin. (8), 419 Cod de procedură penală, or, în cazul în care instanța de apel nu era de acord cu aprecierea probelor de către procuror sau de către instanța de fond și a ajuns la 10 concluzia de a achita inculpații, urma să dezvăluie această concluzie, expunându-și punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii și puse la baza sentinței de condamnare, fapt ce pe caz nu a avut loc fiind prezentă o apreciere incorectă, tendențioasă și formală de ordin general a probelor și circumstanțelor cauzei penale, nefiind indicat în decizie nici un motiv bazat pe dovezi convingătoare, de ce în acțiunile inculpaților nu sunt prezente elementele infracțiunii incriminate de către organul de urmărire penală și constatate de către instanța de fond. Consideră acuzatorul de stat că instanța de apel în motivarea soluției, a luat partea inculpaților, care cât în cadrul urmăririi penale atât și cercetării judecătorești în instanța de fond și cea de apel au dat declarații contradictorii, urmărind scopul evitării răspunderii penale și civile, pe când prima instanță just a apreciat probele prin prisma art. 101 Cod de procedură penală și corect i-a condamnat pe inculpați în baza art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal. Susține acuzatorul de stat că vinovăția inculpaților Brînza Anatolie, Brînza Vitalie și Plăcinta Ion se dovedește prin următoarele probe: declarațiile martorilor Pînzari Constantin, Cioban Constantin, Cacean Tamara, Cacean Dorina, Boboc Gheorghe, Șargarovschi Ana, Rogovenco Alexandr, Slănină Tudor, Hussain Naser Hamed, precum și prin probele scrise: evaluarea mărfii trecute peste frontiera vamală a Republicii Moldova prin contrabandă fără a fi declarate organului vamal de către Secția venituri și valoare în vamă a biroului vamal Centru nr. 2125 din 23.02.2017 și anume raportul Inspectorului SVVV, Macarciuc Natalia, executat la demersul Direcției urmărire penală a Serviciului Vamal referitor la valoarea în vamă a unui lot de 8675 kg de nuci decojite, precum și mărimea drepturilor de import ce urmau a fi achitate (f.d. 49- 52 Vol.I); informația prezentată de Direcția municipală pentru Siguranța Alimentelor Chișinău (DMSA) nr. 136 din 13.02.2017 (f.d. 55 Vol.I); procesul-verbal din 29.12.2016 privind efectuarea percheziției mijlocului de transport model „Mercedes Sprinter” cu n/î xxxxx folosit de cet. Brînza Anatolie (f.d. 65-68 Vol.I); procesul-verbal de examinare întocmit la 06.02.2017 a documentelor ridicate din mijlocul de transport „Mercedes” cu n/î xxxxx în baza procesului-verbal de percheziție din 29.12.2016 (f.d. 100-103 Vol.I); procesul-verbal din 30.12.2016 privind efectuarea percheziției mijlocului de transport model „Mercedes 415 CDI” cu n/î xxxxx (f.d. 124-126 Vol.I); procesul-verbal din 29.12.2016 privind efectuarea percheziției la domiciliul cet. Plăcinta Ion (f.d. 135-137 Vol.I); procesul-verbal de examinare a actelor de achiziție ridicate de la SA „Prometeu-T” din 15.02.2017, prin care s-a constatat că de către SA „Prometeu-T” au fost eliberate mai multe acte de achiziții, dintre care au fost perfectate de către Plăcinta Ion și Brînza Anatolie (f.d. 119-120, Vol.III); ordonanța din 06.02.2017 (f.d. 104- 105 Vol.I); procesul-verbal din 02.01.2017 de interceptare și înregistrare a comunicărilor telefonice purtate prin intermediul telefoanelor mobile cu numerele cartelelor SIM xxxxx și xxxxx 11 folosite de Brînza Anatolie; xxxxx folosit de Brînza Vitalie; xxxxx folosit de Perju Ion; xxxxx folosit de Plăcintă Ion; xxxxx folosit de Plăcintă Vasile; xxxxx folosit de Mkogian Arsen; xxxxx folosit de Hussain Naser Ahmed; xxxxx folosit de Caliman Anatolie și xxxxx folosit de Doagă Anatolie și stenogramele convorbirilor telefonice interceptate anexate la procesul-verbal din conținutul cărora este evidentă organizarea și introducerea din Ucraina în Republica Moldova, prin contrabandă a nucilor comune decojite în proporții deosebit de mari cu folosirea frauduloasă a documentelor eludând controlul vamal de către inculpații Plăcinta Ion, Brînza Anatolie, Brînza Vitalie și alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală (f.d. 83-84, 93-166 Vol.II); procesul-verbal nr. 1 din 16.01.2017 privind consemnarea măsurilor speciale de investigații în privința cet. Brînza Anatolie - documentarea acțiunilor cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, localizare și urmărirea prin sistemul de poziționare globală (GPS) ori prin alte mijloace tehnice, înregistrarea de imagini a numitului, precum și identificarea persoanelor ce intră în contact (f.d. 240-241, Vol.l); încheierea Judecătoriei Căușeni din 05.06.2017 de restituire a corpurilor delicte (f.d. 27 Vol.V); copia titlului executoriu nr. 1-65/17 (f.d.28 Vol.V); copia titlului executoriu nr. 1-65/17 (f.d.29 Vol.V); încheierea Judecătoriei Căușeni din 03.07.2017, de modificare a încheierii de restituire a corpurilor delicte din 05.06.2017 (f.d. 35 Vol.V); cererea inculpatului Brînză Vitalie, adresată SA „Prometeu-T” cu privire la transferarea banilor de la realizarea miezului de nucă în sumă de 126489,94 lei la contul de depozit al Judecătoriei Căușeni și contractul de vânzare-cumpărare nr. 2 din 12.07.2017 (f.d.-68 Vol.V); copia ordinului de plată nr.998 din 12.07.2017 (f.d.73 Vol.V); cererea inculpatului Plăcintă Ion, adresată SA „Prometeu-T” cu privire la transferarea banilor de la realizarea miezului de nucă în sumă de 1 17031,95 lei la contul de depozit al Judecătoriei Căușeni și contractul de vânzare-cumpărare nr. 1 din 12.07.2017 (f.d. 78 Vol.V); copia ordinului de plată nr. 997 din 12.07.2017 (f.d. 79 Vol.V); extrasul din conturile curente aferente mijloacelor extrabugetare și mijloacelor intrate temporar în posesia instituțiilor bugetare B 01313 din 05.02.2018, conform căruia la contul de depozit al Judecătoriei Căușeni IBAN MD21TRPCAS518490A01220AA, c/f 007601000207 Cont trezorerial 518490A01220AA se află la păstrare suma de 243521,89 lei, parveniți din vânzarea miezului de nucă recunoscut drept corp delict în prezenta cauza penală (f.d. 80-83 Vol.V) și corpurile delicte. Consideră acuzatorul de stat că, în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond și în instanța de apel s-a dovedit vinovăția lui Brînza Anatolie, Brînza Vitalie și Plăcinta Ion în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, și anume trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor în proporții deosebit de mari, eludându-se controlul vamal, comisă de mai multe persoane. 12 Or, analizând minuțios declarațiile inculpaților, martorilor apărării și acuzării, înscrisurile administrate în cadrul cercetării judecătorești, inclusiv stenogramele interceptărilor înregistrate a convorbirilor telefonice a inculpaților și persoanelor neidentificate, instanța de fond corect a ajuns la concluzia certă că declarațiile martorilor apărării Barladean Maria, Chicichina Maria, Shpakova Anzhela, Pistrui Angela și Rogovenco Alexandr în partea care se invocă că anume dânșii personal în piața agricolă din or. Tiraspol i-au vândut inculpatului Brînza Vitalie în perioada lunilor octombrie-decembrie 2016 miezul de nucă depistat și ridicat prin procesele-verbale de percheziție, urmează a fi apreciate critic deoarece afirmațiile martorilor sunt pur declarative, nefiind însoțite de acte de proveniență a nucilor, mai mult ca atât, declarațiile martorilor apărării, susținute de inculpați, contravin conținutului discuțiilor telefonice a inculpaților și persoanelor neidentificate de organul de urmărire penală, incluse în stenogramele interceptărilor înregistrate a discuțiilor telefonice de la f.d. 93-166 Vol.II, din care rezultă că aceștia transportă nuci nu de la piața din or. Tiraspol, dar de pe teritoriul Ucrainei, or, pe tot parcursul transportării nucilor inculpații țineau legătura telefonică între ei și urmăreau ca să nu fie demascați că transportă aceste nuci de către agenții de circulație rutieră, anume datorită caracterului ilicit al provenienței prin contrabandă a nucilor, or, alt motiv pentru a nu fi depistați de către colaboratorii organelor de drept, nu aveau. Relevă acuzatorul de stat, că înscrisurile prezentate de apărare în susținerea versiunii înaintate, că inculpații au colectat miezul de nucă în piața din or. Tiraspol în perioada 27-29.12.2016 și anume: declarațiile vamale depuse la autoritățile transnistrene de martorul Rogovenco Alexandr, chitanța de achitare a taxelor vamale la vama din Transnistria, patenta de întreprinzător eliberată de autoritățile transnistrene pe numele lui Rogovenco Alexandr, certificatul nr. 22 din 18.01.2017 precum că martorul Rogovenco Alexandr exercită activitate comercială pe teritoriul pieței din or. Tiraspol, contractul de arendă încheiat între Rogovenco Alexandr și administrația pieței din or. Tiraspol, corect au fost apreciate de către prima instanță că nu au putere juridică, ele sunt nepertinente. Totodată, actele de achiziție seria YP nr. 072354 - seria YP nr. 072371, certificatele eliberate de Primăria xxxxx din 25.01.2017 prin care se confirmă faptul că Plăcinta Ion dispune de terenuri agricole pe care sunt plantați 165 pomi de nuci și că arendează 3,4738 ha de teren pe care sunt plantați pomi de nuc, denotă că inculpații, fiind complici, având un plan bine organizat, împărțind rolurile, pentru realizarea miezului de nucă adus din Ucraina prin contrabandă în Republica Moldova unor agenți economici, inclusiv cumpărătorului SA „Prometeu-T”, plan în care coautorul Plăcintă Ion le perfectează acte false precum că miezul de nucă l-ar fi achiziționat/produs pe teritoriul Republicii Moldova, iar agenții economici la rândul lor înstrăinează nucile comune decojite aduse din Ucraina prin contrabandă, în Europa oferindu-le ca fiind autohtone, în 13 caz contrar care ar fi sensul aducerii miezului de nucă din regiunea transnistreană fără acte de proveniență, fără a le declara la Postul Vamal Intern sau Postul Vamal Mobil, precum afirmă apărarea că ar fi fost procurat la piața din or. Tiraspol, dacă Plăcinta Ion are plantațiile sale de nuci și este înregistrat oficial ca fiind achiziționar al miezului de nucă la SA „Prometeu-T”. În continuare, acuzatorul de stat în conținutul recursului își exprimă în totalitate acordul cu concluziile primei instanțe, susținând că probele prezentate de acuzare dovedesc cu certitudine vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii imputate în baza art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, pe când instanța de apel, a dat o apreciere greșită probelor și nu le-a analizat multilateral și obiectiv. În opinia recurentului, prima instanță just a concluzionat că, fapta de falsificare a actelor de achiziție nu poate fi calificată separat deoarece este una din etapele infracțiunii de contrabandă, fapta dată fiind una din modalitățile de legalizare a miezului de nucă adus din Ucraina prin contrabandă în scopul realizării acestui miez de nucă agenților economici. Prin urmare, inculpații Brînza Anatolie, Brînză Vitalie și Plăcintă Ion, au atentat asupra relațiilor sociale cu privire la securitatea vamală a Republicii Moldova. Susține procurorul că infracțiunea săvârșită de Brînza Anatolie, Brînza Vitalie și Plăcinta Ion, se consideră consumată în momentul trecerii ilegale, de facto, peste frontiera vamală a miezului de nucă, în speță, infracțiunea de contrabandă a fost consumată anterior transportării miezului de nucă în or. Tiraspol și în localitatea Crasnoe, de unde inculpații ulterior l-au încărcat și l-au transportat la domiciliul inculpatului Plăcintă Ion în xxxxx. Inculpații au comis infracțiunea de contrabandă prin etape de pregătire, în special alegerea complicilor, procurarea și transportarea miezului de nucă din Ucraina prin alte locuri decât cele destinate pentru aceasta, încălcând prevederile art. 26 din Codul vamal.

Avocatul Pascal Veronica în numele inculpaților a prezentat referință la cererea de recurs declarată de procuror, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, deoarece este nefondat și neîntemeiat. În opinia apărării instanța de apel corect a dispus achitarea inculpaților, menționând că la materialele dosarului nu au fost prezentate careva probe privind traversarea frontierei de stat de către Brînza Anatolie, Brînza Vitalie și Plăcinta Ion.

Judecând recursul ordinar declarat și verificând argumentele invocate în raport cu circumstanțele cauzei Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată 14 și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. După cum rezultă din materialele cauzei, recurentul invocă drept temei pentru declararea recursului prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazurile când 6) hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Examinând argumentele recursului prin prisma temeiului de casare invocat, Colegiul penal constată că acesta și-a găsit confirmare în speța dedusă judecății, iar hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, din considerentele ce urmează. Potrivit sentinței, prima instanță i-a condamnat pe Brînza Anatolie, Brînza Vitalie și Plăcinta Ion în baza art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, la câte 3 ani închisoare, fiecare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. La rândul său, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către partea apărării, instanța de apel a considerat că acesta este întemeiat, și, casând sentința de condamnare a pronunțat o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Brînza Anatolie, Brînza Vitalie și Plăcinta Ion au fost achitați de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, din motivul lipsei faptei infracțiunii. În fundamentarea soluției pronunțate, instanța de apel a accentuat, că „acuzarea formal a calificat acțiunile inculpaților conform elementelor infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, limitându-se în a indica că inculpații au introdus pe teritoriul Republicii Moldova din Ucraina, pe perimetrul frontierei cu regiunea transnistreană, eludându-se controlul vamal, cantitatea de 8678 kg de miez de nucă cu valoarea în vamă în mărime de 800962,75 lei, ce constituie proporții deosebit de mari, pe care le-au transportat în or. Tiraspol și localitatea Crasnoe. Însă, această opinie a acuzării nu fost probată prin nici o stare de fapt administrată conform Codului de procedură penală, învinuirea purtând un caracter neconcret, imprecis și incomplet, or în rechizitoriu nu este indicat cum anume și cu ce mijloace de transport (sau fără careva mijloace de transport) au introdus inculpații pe teritoriul Republicii Moldova din Ucraina prin perimetrul frontierei cu regiunea transnistreană, eludând controlul vamal cantitatea de 8678 kg de miez de nucă, nu este indicat locul concret, prin care perimetru, ar fi fost traversat de către inculpați cu marfa de contrabandă, în pofida faptului că perimetrul frontierei Ucrainei cu regiunea transnistreană constituie 405 km, nu este indicat dacă faptele de care sunt învinuiți inculpații au fost ori sunt examinate 15 în prezent, în ordine penală, de către autoritățile ucrainene (sub aspectul acțiunilor de contrabandă la scoaterea miezului de nucă din această țară fără a-l declara) sau de către autoritățile transnistrene sub aspectul acțiunilor de contrabandă la introducerea în această zonă administrativă a miezului de nucă fără declarare; acuzarea nu a indicat în rechizitoriu în ce raion și în ce țară se află localitatea Crasnoe, lăsând să se înțeleagă că această localitate s-ar afla în Ucraina.” Având în vedere aceste statuări ale instanței de apel, Colegiul penal menționează, că în conformitate cu prevederile art. 413 alin. (1) Cod de procedură penală, la judecarea apelului se aplică regulile generale pentru judecarea cauzelor în primă instanță, iar conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. În corespundere cu art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. În sensul aceste norme este de înțeles, că sentința urmează a fi expusă în mod consecvent, ca noua situație să decurgă din cea anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor inexacte. De asemenea, Colegiul notează, că hotărârile pronunțate de instanțele de fond trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură. Potrivit alin. (3) pct. 1) și 2) art. 394 Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de achitare trebuie să cuprindă: 1) indicarea învinuirii (potrivit ordonanței de punere sub învinuire și rechizitoriului) pe baza căreia cauza în privința învinuitului a fost trimisă în judecată; 2) descrierea circumstanțelor cauzei constatate de instanța de judecată și enunțarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului, cu indicarea motivelor pentru care instanța respinge probele aduse în sprijinul acuzării. Nu se admite introducerea în sentința de achitare a unor formulări ce ar pune la îndoială nevinovăția celui achitat. Reieșind din textul prevederilor citate, Colegiul penal lărgit constată că motivarea deciziei instanței de apel este contradictorie, deoarece instanța de apel, achitând inculpații își motivează soluția prin faptul că învinuirea adusă acestora este neclară, fapt, care potrivit practicii judiciare constante nu poate servi drept temei de achitare. La același aspect instanța de recurs menționează, că obligația instanței de a-și motiva hotărârea rezultă din prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția 16 Europeană, iar acest lucru presupune relevarea considerentelor și temeiurilor asupra concluziilor formate, fiind necesar ca în mod precis și explicit, prin argumente relevante și suficiente, să fie rezolvate problemele de drept apărute la judecarea cauzei, prin întocmirea corectă a hotărârii adoptate. Astfel, din punctul de vedere al aspectelor evidențiate, instanța de apel a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția. Raportând prevederile legale enunțate la circumstanțele expuse, Colegiul penal conchide că instanța de apel nu a judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece a pronunțat o hotărâre care nu corespunde condițiilor de formă impuse pentru adoptarea hotărârilor judecătorești. Instanța de recurs statuează, că la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de aspectele evidențiate și să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și formulată în termeni juridici. Totodată, la rejudecarea cauzei instanța de apel urmează minuțios să examineze aspectul probatoriu cu privire la vinovăția sau nevinovăția inculpaților Brînza Anatolie, Brînza Vitalie și Plăcinta Ion prin prisma probatoriului evidențiat cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză, având în vedere prevederile art. art. 93, 95, 101 Cod de procedură penală, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apelul apărării și în recursul procurorului, iar în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală, precum să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să analizeze versiunea procurorului privind prezența sau lipsa în acțiunile inculpaților a elementelor infracțiunii incriminate. Față de cele ce preced, Colegiul penal lărgit constată că în speța discutată și-a găsit confirmare temeiul invocat de recurent și prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, „hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția” ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată, în cadrul căreia urmează a fi apreciate toate probele în cumul, la justa lor valoare pentru adoptarea unei soluții corecte, deoarece eroarea admisă nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Se admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Bradu Valentina, se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2018, în cauza penală în 17 privința lui Brînza Anatolie xxxxx, Brînza Vitalie xxxxx și Plăcinta Ion xxxxx și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune căilor de atac. Decizia motivată pronunțată la 02 august 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena Boico Victor 18