1ra-1419/2019 — art. 151 alin. 2 lit. d CP

1ra-1419/2019 — art. 151 alin. 2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1419/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

04 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Boico Victor

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

către avocații Buliga Dumitru și Enachi Tudor în numele inculpatului, prin care

se solicită casarea deciziei Colegiului penal a Curții de Apel Chișinău din

13 martie 2019, în cauza penală în privința lui

Ciugureanu Alexandru xxxxx, născut la

xxxxx, originar și domiciliat xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 08.05.2015-11.01.2017;

Instanța de apel: 23.02.2017-12.09.2017;

Instanța de recurs: 13.11.2017-19.12.2017;

Instanța de apel: 29.01.2018-13.03.2019;

Instanța de recurs: 05.06.2019-04.12.2019.

A C O N S T A T A T:

Ciugureanu Alexandru, a fost achitat de sub învinuirea de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost

săvârșită de inculpat.

urmărire penală pentru faptul că, la 10 decembrie 2014, aproximativ la orele

21:00, aflându-se în xxxxx, pe teritoriul gimnaziului, în nemijlocita apropiere de

cazangerie, împreună cu mai multe persoane necunoscute, intenționat i-a

aplicat multiple lovituri cu mâinile și picioarele peste diferite părți ale corpului

lui Butuc Ion, cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală nr.

367-D din 22.12.2014, traumă bontă a abdomenului cu lezare traumatică a

intestinului subțire, mezenteriului, care au adus la peritonită difuză fibrinoasă

cu amestec alimentar, ce au pericol pentru viață și în baza acestui criteriu se

califică ca vătămări corporale grave.

1

Organul de urmărire penală a încadrat acțiunile inculpatului

Ciugureanu Alexandru în baza art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal, după semnele

calificative - vătămarea intenționată gravă a integrității corporale și a sănătății,

care este periculoasă pentru viață, săvârșită de două persoane.

rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care Ciugureanu Alexandru să fie recunoscut

vinovat și condamnat în baza art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal, la 10 ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

În motivarea apelului declarat, procurorul a indicat că instanța de fond

incorect a stabilit precum că inculpatul Ciugureanu Alexandru nu a participat la

comiterea infracțiunii.

Partea acuzării a considerat că declarațiile oferite de partea vătămată și

martorii audiați, în coroborare cu alte probe, corespund circumstanțelor

stabilite și demonstrează că în acțiunile inculpatului Ciugureanu Alexandru este

prezentă fapta infracțională săvârșită intenționat, îndreptată spre vătămarea

gravă a integrității corporale.

Vina lui Ciugureanu Alexandru pe deplin se demonstrează și prin alte

mijloace probatorii administrate în cadrul urmăririi penale, și anume raportul

de expertiză medico-legală nr. 367 ,,D”, din 22.12.2014, procesul-verbal de

confruntare între Butuc Ion și Ciugureanu Alexandru din 25.02.2015,

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 10.12.2014.

Luând în considerație ansamblul probelor cercetate, acuzatorul de stat a

constatat că vinovăția inculpatului a fost dovedită pe deplin, iar instanța de fond

nemotivat, la emiterea sentinței de achitare, a pus la bază doar declarațiile

inculpatului privind faptul că nu a fost la fața locului.

12 septembrie 2017, a fost admis apelul procurorului, casată sentința și

pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care:

Ciugureanu Alexandru a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza

art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal, la 10 ani 6 luni închisoare, cu executarea în

penitenciar de tip semiînchis.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a constatat în fapt că,

Ciugureanu Alexandru la 10 decembrie 2014, aproximativ la orele 21:00,

aflându-se în xxxxx, pe teritoriul gimnaziului, în nemijlocita apropiere de

cazangerie, împreună cu mai multe persoane necunoscute, intenționat i-a

aplicat multiple lovituri cu mâinile și picioarele peste diferite părți ale corpului

lui Butuc Ion, cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală nr.

367-D din 22.12.2014 traumă bontă a abdomenului cu lezare traumatică a

intestinului subțire, mezenteriului, care au adus la peritonită difuză fibrinoasă

cu amestec alimentar, ce au pericol pentru viață și în baza acestui criteriu se

califică ca vătămări corporale grave.

2

4.2. Instanța de apel a considerat că, prima instanță la pronunțarea

sentinței a încălcat prevederile art. 101 alin. (1), 384 alin. (3), 385 alin. (1),

pct. 1-4, 394 alin. (1), pct. 1, 2, 4, 5 Cod de procedură penală.

În ședința instanței de apel, procurorul în baza art. 415 alin. (21) Cod de

procedură penală, a solicitat audierea suplimentară a părții vătămate Butuc Ion,

însă conform materialelor prezentate de acuzatorul de stat, a fost imposibil de

asigurat prezența părții vătămate în ședință.

La demersul procurorului, în baza art. 371 alin. (1) pct. 1) și 2) Cod de

procedură penală, au fost cercetate declarațiile părții vătămate Butuc Ion

depuse în cadrul urmăririi penale de la filele dosarului 21, 22, 23,

procesul-verbal de confruntare din 25.02.2015 (f.d. 67-69), și declarațiile

depuse în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond (f.d. 143-147).

Instanța de apel a menționat că declarațiile inculpatului

Ciugureanu Alexandru privind nevinovăția sa în comiterea faptei penale

incriminate se combate prin totalitatea de probe pertinente, concludente, utile

și veridice cercetate în ședința de judecată și anume prin declarațiile părții

vătămate Butuc Ion, a martorilor Belevscoi Gheorghe, Dodu Nicolai, Nogai Ion și

probele scrise cercetate în ședința de judecată.

Referitor la faptul că instanța de fond a considerat contradictorii

declarațiile lui Butuc Ion date la data de 02.05.2015, instanța de apel a subliniat

că la caz urmează a fi dată o apreciere declarațiilor integrale ale părții vătămate,

or, analizând per ansamblu declarațiile lui Butuc Ion, se constată că el a văzut

persoana care l-a maltratat, care îi este consătean, dar nu îi cunoștea numele și

prenumele, iar ulterior, văzând acea persoană, a recunoscut-o și a comunicat că

anume Ciugureanu Alexandru a fost cel care l-a agresat, afirmând că „indică

ferm că Ciugureanu Alexandru este cel ce l-a bătut în acea seară la cazangerie”

(f.d. 23).

În același context, instanța de apel a menționat că instanța de fond a omis

să dea apreciere probelor scrise existente la materialele cauzei:

raportul-denunț din 18.12.2014, informația telefonică din 10.12.2014,

procesul-verbal de cercetare la fața locului a teritoriului gimnaziului, raportul

de expertiză medico-legală nr. 367 D din 22.12.2014, harta-schemă a

domiciliului lui Ciugureanu Alexandru și gimnaziul unde s-a produs fapta,

raportul cu privire la amplasarea în teritoriu a punctelor rețelelor de telefonie

mobilă și procesul-verbal de confruntare dintre Ciugureanu Alexandru și partea

vătămată Butuc Ion din 25.02.2015 și să stabilească interdependența dintre

declarațiile părții vătămate, declarațiile martorilor și probele scrise ale cauzei

penale, enunțate supra.

Instanța de apel a considerat ca fiind relevante și declarațiile martorului

Belevscoi Gheorghe și Dodu Nicolai, care au menționat că partea vătămată

văzându-l pe inculpat a confirmat că anume el l-a lovit.

Astfel, instanța de apel a considerat întemeiată afirmația procurorului

precum că în cadrul ședinței de judecată au fost prezentate suficiente probe

3

concludente și utile, care demonstrează pe deplin vinovăția lui

Ciugureanu Alexandru în comiterea infracțiunii incriminate, iar versiunea

inculpatului precum că el nu a agresat partea vătămată, vine în contradicție cu

celelalte probe cercetate și anexate la cauza penală și această versiune a fost

reținută în mod eronat de către instanța de fond ca fiind veridică.

4.3. La individualizarea pedepsei stabilite inculpatului, instanța de apel a

ținut cont de prevederile art. art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 78, 90 alin. (4) Cod

penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria

infracțiunilor grave prin prisma prevederilor art. 16 Cod penal, de faptul că

infracțiunea a fost săvârșită cu intenție, de urmările prejudiciabile - cauzarea

vătămărilor corporale grave părții vătămate, de personalitatea inculpatului,

care anterior a fost judecat (f.d. 42), la evidența medicului narcolog și psihiatru

nu se află (f.d. 45), se caracterizează negativ la locul de trai (f.d. 47), nu este

căsătorit (f.d. 46), nu are persoane minore la întreținere, circumstanțe

atenuante și agravante nu s-au reținut.

făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală,

a declarat recurs ordinar, solicitând casarea acesteia cu menținerea sentinței

primei instanțe.

În argumentarea recursului apărarea a invocat dezacordul cu decizia de

condamnare a inculpatului, menționând că instanța de apel audiind martorii

acuzării și apărării, l-a condamnat pe Ciugureanu Alexandru. Nu a fost audiată

partea vătămată Butuc Ion, ori martorul acuzării Belevscoi Gheorghe,

intenționat a organizat și a declarat că partea vătămată nu se află pe teritoriul

xxxxx, deoarece între martor și inculpat au fost conflicte familiare.

Totodată, prin adeverința de la primăria Călmățui cu nr. 582 din

15.09.2017 anexată la recurs se conformă că, partea vătămată Butuc Ion pe

parcursul anului 2017 și la moment se află în xxxxx.

19 decembrie 2017, a fost admis recursul, casată total decizia instanței de apel

cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

În motivarea deciziei sale, instanța de recurs a stabilit că potrivit

procesului-verbal al ședinței de judecată în instanța de apel, la 04 aprilie 2017,

partea vătămată a primit citația cu aviz de recepție de a se prezenta, însă din

motive necunoscute nu s-a prezentat. Ulterior, potrivit adeverințelor eliberate

de la Primăria xxxxx din 15 mai 2017 și 12 iunie 2017, a fost indicat că ,,…Butuc

Ion nu se află pe teritoriu”, însă recurentul a prezentat adeverință de la primăria

xxxxx cu nr. 582 din 15 septembrie 2017 anexată la recurs, prin care a fost

confirmat că, partea vătămată Butuc Ion pe parcursul anului 2017 și până la

momentul eliberării ei, s-a aflat în xxxxx.

Instanța de recurs ordinar a statuat, că instanța de apel nu a întreprins

toate măsurile posibile de a aduce partea vătămată în instanță pentru a fi

4

audiată, ori în situația când persoana își schimbă declarațiile, instanța are

obligația de a cerceta toate depozițiile lui, să clarifice motivele schimbării lor și

în urma cercetării lor, în cumul cu alte probe administrate în cauză, să le

aprecieze în mod corespunzător.

Totodată, potrivit procesului-verbal al ședinței din 12 septembrie 2017

(f.d. 217, vol.I), partea vătămată Butuc Ion a fost prezent la ședința de judecată,

însă instanța de apel nu a audiat partea vătămată, dar a dat ultimul cuvânt

inculpatului și a emis dispozitivul deciziei.

Având în susținere prevederile art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală,

instanța de recurs a statuat că instanța de apel nu era în drept să pronunțe о

hotărâre de condamnare, bazându-se exclusiv pe dosarul din prima instanță,

care conține depozițiile martorilor și ale inculpatului, în temeiul cărora fusese

achitat în prima instanță.

Instanța de recurs a mai menționat că, învinuirea lui

Ciugureanu Alexandru se bazează în exclusivitate doar pe declarațiile părții

vătămate, care nu a fost audiat în instanța de apel, dar se afla la domiciliu,

declarațiile care în instanța de fond au servit temei de achitare, iar în instanța

de apel de condamnare.

13 martie 2019 a fost admis apelul, casată sentința cu pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

Ciugureanu Alexandru a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 151

alin. (2) lit. d) Cod penal, la 10 ani 6 luni închisoare, cu executarea în

penitenciar de tip semiînchis.

7.1. În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a menționat,

că vinovăția inculpatului Ciugureanu Alexandru în comiterea infracțiunii

incriminate a fost demonstrată pe deplin prin ansamblul de probe pertinente și

concludente, utile și veridice prezentate de către acuzarea de stat în ședința de

judecată.

Instanța de apel a constatat vinovăția inculpatului în urma cercetării

următoarelor probe: declarațiile părții vătămate Butuc Ion (f.d. 21, vol. I, f.d.

91-92, vol. II); declarațiile suplimentare ale părții vătămate Butuc Ion (f.d. 22,

vol. I); declarațiile martorilor Belevscoi Gheorghe, Dodu Nicolai, Nogai Ion,

Corja Victor, precum și probele scrise:

- raportul-denunț din 18 decembrie 2014, potrivit căruia la data de

10 decembrie pe teritoriul gimnaziului xxxxx, Butuc Ion a fost maltratat de

către persoane necunoscute, fără nici un motiv (f.d. 7, vol. I);

- informația telefonică din 10 decembrie 2014, potrivit căreia la data de

10 decembrie pe teritoriul gimnaziului din xxxxx, Butuc Ion a fost maltratat de

către persoane necunoscute (f.d. 9, vol. I);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 10 decembrie 2014,

prin care este consemnat faptul că, cercetarea este efectuată pe timp de noapte,

5

la lumină artificială, pe teritoriul gimnaziului, mijloace tehnice nu au fost

aplicate, careva obiecte nu au fost depistate (f.d. 12, vol. I);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 367D din 22.12.2014, prin

care expertul medic legist a conchis că, la Butuc Ion au fost depistate traumă

bontă a abdomenului, cu lezare traumatică a intestinului subțire, mezenteriului,

care puteau fi provocate de acțiunea unor obiecte contondente, ori lovitură de

așa obiecte, se prea poate și în circumstanțele arătate, care au adus la peritonită

difuză fibrinoasă cu amestec alimentar, ce au pericol pentru viață și din motivul

acestui criteriu se califică ca vătămări corporale grave. Localizarea traumei

bonte a abdomenului cu lezarea intestinului subțire a abdomenului și

mezenterului sunt accesibile provocării și cu mâna proprie, dar nu sunt

caracteristice. Leziunile corporale depistate la cet. Butuc Ion puteau fi cauzate și

la cădere de la înălțimea propriului corp, dacă corpul ar fi avut mișcare

accelerată și cădere pe suprafață cu ieșituri (f.d. 34, vol. I);

- harta-schemă a domiciliului lui Ciugureanu Alexandru și gimnaziul

unde s-a produs fapta (f.d. 64 - 65, vol. I);

- raportul cu privire la amplasarea în teritoriu a punctelor rețelelor de

telefonie mobilă (f.d. 6, vol. I);

- procesul-verbal de confruntare dintre Ciugureanu Alexandru și partea

vătămată Butuc Ion din 25 februarie 2015, în cadrul căruia partea vătămată

indică că, Ciugureanu Alexandru a fost la el la cazangerie aproximativ la orele

20:50, l-a chemat ca să-i arate ceva, fără a-i spune ce anume și la întuneric a

început să-l bată, apoi a început să-l lovească și a doua persoană necunoscută.

Ciugureanu Alexandru a fost primul care i-a aplicat lovituri (f.d. 67-69, vol. I).

7.2. În urma cercetării probelor, instanța de apel a constatat în fapt, că

Ciugureanu Alexandru la data de 10 decembrie 2014, aproximativ la orele

21:00, aflându-se în xxxxx, pe teritoriul gimnaziului, în nemijlocita apropiere de

cazangerie, împreună cu mai multe persoane necunoscute, intenționat i-a

aplicat multiple lovituri cu mâinile și picioarele peste diferite părți ale corpului

lui Butuc Ion cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală nr.

367-D din 22.12.2014, vătămări corporale grave.

7.3. Instanța de apel a apreciat critic declarațiile părții vătămate

Butuc Ion depuse în cadrul instanței de fond, reținând că acestea nu corespund

realității și nu coroborează cu declarațiile martorilor și probelor scrise.

A reținut instanța de apel că, declarațiile părții vătămate Butuc Ion

depuse în cadrul urmăririi penale sunt consecutive, or acesta a fost audiat și

suplimentar și a declarat ferm că anume Ciugureanu Alexandru a fost cel care

l-a chemat afară din cazangerie, cel care l-a agresat și cel care primul i-a aplicat

lovituri, declarații care corespund, coroborează cu declarațiile martorilor

Dodu Nicolai, Belevscoi Gheorghe, Nogai Ion, cu conținutul procesului-verbal de

confruntare dintre Ciugureanu Alexandru și partea vătămată Butuc Ion din

25.02.2015 (f.d. 67-69); raportul de expertiză medico - legală nr. 367 D din

22.12.2014 (f.d. 34); raportul-denunț din 18.12.2014 (f.d. 7); informația

6

telefonică din 10.12.2014 (f.d. 9); procesul-verbal de cercetare la fața locului a

teritoriului gimnaziului (f.d. 12); harta-schemă a domiciliului lui

Ciugureanu Alexandru și gimnaziul unde s-a produs fapta (f.d. 64-65); raportul

cu privire la amplasarea pe teritoriu a punctelor rețelelor de telefonie mobilă

(f.d. 66).

Instanța de apel a considerat că, poziția părții vătămate este explicată

chiar de către aceasta, care a menționat în ședința instanței de fond că „...Mama

inculpatului a fost la el anterior plângând și l-a rugat să îl ierte pe inculpat. L-a

rugat să îl ierte, că nu a fost el. Mama sa zicea să nu îl dea la poliție, fiindcă el a

fost acasă. Când mama acestuia a venit acasă, și-a dat seama că nu este el.. ”,

partea vătămată Butuc Ion ulterior solicitând instanței „să fie iertat inculpatul,

că nu este vinovat...”.

Reieșind din cele expuse, instanța a conchis că, declarațiile evazive ale

părții vătămate date în ședința instanței de fond, și, subsecvent, transformarea

poziției lui Butuc Ion față de nevinovăția inculpatului, se datorează tendinței de

a apăra inculpatul și de a se eschiva de la răspundere penală, sub influența

mamei acestuia.

Instanța de apel a considerat că, instanța de fond a interpretat eronat

faptul că, inițial Butuc Ion a indicat că, a fost agresat de „o persoană

necunoscută” (f.d. 13), ca ulterior să indice că „în interior a intrat un localnic

cunoscut mie la înfățișare” (f.d. 21), or această afirmație a părții vătămate

nicidecum nu dovedește că el nu îl cunoștea pe Ciugureanu Alexandru până la

acel moment, care a relatat că îl cunoaște doar vizual, dar nu știa la acel

moment cum îl cheamă, or, fiind audiat la data de 21.12.2014, potrivit celor

indicate de instanță, Butuc Ion afirmă în mod repetat că „nu cunoșteam numele

și familia acestei persoane”.

Cu privire la faptul că instanța de fond a considerat contradictorii

declarațiile lui Butuc Ion date la 02.05.2015, instanța de apel a subliniat că la

caz urmează a fi dată apreciere declarațiilor integrale ale părții vătămate, or,

analizând per ansamblu declarațiile lui Butuc Ion, se constată că el a văzut

persoana care l-a maltratat, care îi este consătean, dar nu îi cunoștea numele și

prenumele, iar ulterior, văzând acea persoană, a recunoscut-o și a comunicat că

anume Ciugureanu Alexandru a fost cel care l-a agresat, „indică ferm că

Ciugureanu Alexandru este cel care l-a bătut în acea seară la cazangerie”

(f.d. 23).

Instanța de apel a stabilit că declarațiile părții vătămate din cadrul

urmăririi penale coroborează cu declarațiile martorului, care a menționat „... la

cazangerie se afla Butuc Ion care a relatat că a fost maltratat și se plângea de

dureri în regiunea abdomenului, a solicitat serviciul medical de urgență care i-a

acordat ultimului ajutor medical....A întrebat partea vătămată despre cele

întâmplate, iar acesta i-a spus că a intrat la el o persoană străină și a fost chemat

afară și i-au fost aplicate lovituri... a spus că ar recunoaște vizual persoana ce i-a

aplicat lovituri, pe nume nu o cunoaște. La primărie au fost prezentate mai multe

7

persoane, a prezentat persoanele după semnalmentele descrise de Butuc Ion.

Ciugureanu Alexandru s-a întâlnit cu Butuc Ion a întrebat pe ultimul de ce afirmă

că l-a bătut și a dat din cap că nu l-a bătut și peste puțin timp a început a plânge

și a spus „de ce m-ați calicit”.

În ședința instanței de apel, martorului Belevscoi Gheorghe a menționat

că „...după ce a fost maltratat i-a comunicat că avea dureri și că a fost bătut, el a

chemat salvarea”.

Martorul Dodu Nicolai a menționat că „...Butuc Ion era cu hainele murdare.

Pe față nu avea semne de vânătăi sau sânge, era palid. La întrebarea ce s-a

întâmplat, acesta spus că au venit 3 persoane și l-au scos în partea întunecoasă a

cazangeriei unde l-au întrebat ce-i face femeia și l-au lovit cu picioarele în burtă și

atunci chiar se țineau de burtă. A telefonat la serviciul medical de urgență care a

venit peste 40 minute și l-au luat...Acesta îi spunea polițistului de sector că nu

locuiește de mult timp în satul xxxxx, însă dacă va vedea va recunoaște persoana

dată”.

În ședința instanței de apel, martorului Dodu Nicolai a menționat

următoarele „... Când prima dată l-am văzut pe partea vătămată când a fost

maltratat, când am intrat în cazangerie, el stătea pe pat, se ține de burtă, era

murdar de pământ pe haine, se cunoștea că a fost lovit cu piciorul în burtă. Am

întrebat ce s-a întâmplat și mi-a comunicat că a venit unul și l-a chemat afară, 2

stăteau în umbră, cel mai înalt l-a lovit, el a căzut jos, și l-a lovit cu picioarele în

burtă... a zis că nu știe exact cine, dar l-a mai văzut în sat...a zis că îl cunoaște dar

nu-i știe numele.”

Martorul Nogai Ion a menționat că „... Butuc Ion a venit la el bătut, el

atunci se odihnea, era timp de iarnă....Butuc Ion se ținea de stomac... Pe Butuc Ion

l-au dus la spital la Hâncești și peste trei zile a venit la Hâncești, iar el a spus că a

văzut trei persoane, el când a plecat împrejurul școlii nu era nimeni. Butuc Ion a

stat vreo 5 zile în spital....Butuc Ion spunea că l-a bătut „a lui Ciugureanu și a lui

Corja"...I-a spus Ciugureanu după ce a venit din spital”.

Instanța de apel a apreciat critic argumentele reținute de către instanța

de fond la emiterea sentinței de achitare în privința lui Ciugureanu Alexandru,

precum că, fapta nu a fost săvârșită de inculpat, or potrivit declarațiilor

martorului Nogai Ion, ultimul a menționat că, partea vătămată i-a comunicat că

îl știe pe agresor ca consătean, însă nu îi cunoaște numele, declarații care

confirmă cele relatate de partea vătămată la audierea la urmărirea penală.

Martorul Belevscoi Gheorghe a indicat că la primărie a fost chemat nu doar

inculpatul ci mai multe persoane, fapt ce corespunde descrierii făcute anume de

Butuc Ion, ceea ce dovedește că acțiunile organului de poliție nu au fost

îndreptate anume în privința inculpatului, iar acesta din start corespundea

descrierilor făcute de victimă care l-a recunoscut imediat văzându-l prin geam

când mergea afară.

Instanța de apel a punctat că nerecunoașterea vinei de către inculpatul

Ciugureanu Alexandru în cadrul examinării cauzei în instanța de fond,

8

reprezintă o metodă de apărare și un drept de a nu se auto-incrimina, garantat

de art. 66 Cod de procedură penală și art. 6 CEDO.

7.4. La capitolul individualizării pedepsei penale, ținând cont de

prevederile art. 75 Cod penal, instanța de apel a reținut că inculpatul

Ciugureanu Alexandru se face vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal, iar scopul educativ și preventiv al pedepsei

aplicate în cauza penală dată în privința ultimului nu poate fi atins decât prin

stabilirea pedepsei în limita prevăzută de articolul de lege incriminat, sub formă

de închisoare pe un termen de 10 ani 6 luni, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis, nefiind rațională aplicarea altei pedepse.

contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia

cu menținerea sentinței.

Invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

făcând referire și la prevederile art. art. 101 alin. (1), (4), 384 alin. (3), (4) Cod

de procedură penală, recurenții menționează că instanța de judecată este

obligată să pună la baza hotărârii sale numai acele probe, la a căror cercetare au

avut acces toate părțile în egală măsură și să motiveze în hotărâre

admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate.

Relevă că instanța de apel nu a verificat minuțios și obiectiv fiecare probă

separat, sub toate aspectele, prin prisma pertinenței, concludenței și

veridicității, iar în ansamblu, din punct de vedere al coroborării acestora, ci a

reprodus argumentele procurorului din apel.

Consideră recurenții că în speță este relevantă jurisprudența CtEDO și

anume hotărârea CtEDO nr. 5022/07 Mischie vs România din

16 decembrie 2014, unde Curtea a statuat că „este inadmisibilă condamnarea în

apel, după achitare, fără a se administra probe noi care să răstoarne probatoriul

de la fond”.

În speță, probatoriul de la fond care a fost suficient pentru a fi pronunțată

o sentință de achitare nu a fost răsturnat în apel prin probe noi, iar audierea

părții vătămate în apel care a susținut declarațiile date în prima instanță

indicând cu certitudine că autorul faptei nu este Ciugureanu Alexandru, doar a

întărit temeinicia și legalitatea sentinței de achitare, iar alte probe noi nu au fost

administrate în apel de acuzare.

Subliniază că, instanța de apel la examinarea cauzei nu s-a pronunțat clar,

argumentat și convingător asupra aspectelor invocate de partea apărării, mai

mult, nici nu le-a enumerat în decizia adoptată, fapt ce duce la concluzia că

partea apărării nici măcar nu a fost auzită de instanța de apel.

Recurenții sunt de opinia că în speță au fost încălcate prevederile art. 384

alin. (3)-(4), art. 385 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, art. 6 CțEDO.

Subliniază apărarea, că instanța de apel a pus la baza concluziilor sale

declarațiile incerte și confuze date de partea vătămată la urmărirea penală în

detrimentul declarațiilor certe și veridice date în prima instanță și în instanța

9

de apel, fapt ce echivalează cu necercetarea probelor, iar pronunțarea unei

decizii de condamnare a inculpatului care a fost achitat în prima instanță fără a

reține în temeiul hotărârii anume a probelor cercetate nemijlocit în ședința de

judecată presupune încălcarea imperativului legii și constituie neaprecierea

probelor cercetate în ședința de judecată potrivit art. 101 Cod de procedură

penală.

Totodată, relevant este că eroarea gravă de fapt comisă de instanța de

apel la stabilirea autorului infracțiunii se datorează în mare parte concluziilor

sale subiective, care și-a asumat mai cu seamă rolul acuzării, contrar art. 24 Cod

de procedură penală, deoarece deși partea vătămată indică cu certitudine că nu

inculpatul l-ar fi bătut și că la urmărirea penală a declarat că nu inculpatul la

bătut, dar altcineva care seamănă după siluetă cu acesta, însă puțin mai gras și

mai înalt, iar cei de la urmărire penală i-au spus să-l recunoască pe Ciugureanu,

instanța de apel contrar acestor circumstanțe de fapt relatate de însăși partea

vătămată (a cărui declarații constituie singura probă ce vizează autorul

infracțiunii), a stabilit eronat faptele, în existența sau inexistenta lor, prin

neluarea în considerare a probelor care le confirmau și prin denaturarea

conținutului acestora.

inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

În formularea opiniei sale cu privire la recursul declarat, acuzatorul

susține că criticile formulate de autorii recursului nu sunt motivate sub aspectul

casării deciziei recurate, ca fiind ilegale, or, reaprecierea probelor nu se

încadrează în prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

În opinia acuzatorului de stat, instanța de apel în strictă conformitate cu

prevederile art. art. 100–101 Cod de procedură penală, a dat apreciere probelor

și just a ajuns la concluzia casării sentinței de achitare cu pronunțarea unei noi

hotărâri de condamnare a lui Ciugureanu Alexandru în baza art. 151 alin. (2)

lit. d) Cod penal.

cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele

considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu,

este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că

recursul este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de

art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie

invocate de recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că

hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

10

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de

recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea

atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Din conținutul recursului declarat, Colegiul penal atestă, că recurenții

invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care stabilesc, că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 6) hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau instanța a admis o

eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept

nominalizate mai sus, Colegiul penal constată, că astfel de erori de drept nu

și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că

instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. art. 414

alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, iar hotărârea adoptată

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

Din conținutul recursului declarat de apărători în numele inculpatului se

atestă că aceștia invocă nerespectarea de către instanța de apel a procedurii

prevăzute de art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, în sensul că după

pronunțarea sentinței de achitare, instanța de apel și-a întemeiat soluția de

condamnare pe aceleași probe care au fost examinate în prima instanță, însă

verificând alegațiile apărării în raport cu materialele dosarului cauzei, Colegiul

penal conchide că acestea sunt declarative, deoarece reieșind din

procesul-verbal al ședințelor de judecată, instanța de apel cu respectarea

indicațiilor date anterior de instanța de recurs a audiat pe viu partea vătămată

Butuc Ion, a cărui declarații au constituit o mărturie acuzatorie, susceptibilă să

întemeieze într-un mod substanțial condamnarea inculpatului.

Astfel, din conținutul deciziei recurate rezultă în mod clar raționamentele

care au fundamentat soluția instanței de apel cu privire la condamnarea lui

Ciugureanu Alexandru, fiind elucidate pe deplin și discordanțele dintre

declarațiile părții vătămate date la diferite etape ale procesului penal, în acest

sens instanța de apel corect reținând că declarațiile evazive ale lui Butuc Ion se

datorează tendinței acestuia de a-l apăra pe inculpat, sub influența mamei

11

inculpatului, care l-a rugat să-l ierte.

De asemenea Colegiul penal conchide, că nu și-au găsit confirmare

argumentele recurenților precum că instanța de apel eronat a ajuns la concluzia

privind stabilirea autorului infracțiunii, aceasta deoarece instanța de apel

corect a ajuns la soluția adoptată din motiv că conform declarațiilor părții

vătămate Butuc Ion (f.d. 21-24 vol. I), a martorului Dodu Nicolai (f.d. 25 vol. I),

martorului Nogai Ion (f.d. 26), a martorului minor xxxxx (f.d. 27-28) date la faza

urmăririi penale, cu certitudine demonstrează faptul că anume inculpatul

Ciugureanu Alexandru a comis fapta infracțională prevăzută de art. 151 alin. (2)

lit. d) Cod penal.

Tot cu referire la argumentele recurenților sub aspectul temeiurilor de

casare prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul

penal constată, că recurenții, de fapt, își exprimă dezacordul cu aprecierea

probelor înfăptuită de către instanța de apel, însă motivele de reapreciere a

probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca

fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează

conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator

și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond,

aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective.

Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticele

referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în

cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt

stabilită de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării

inculpatului conform infracțiunii incriminate, astfel că reaprecierea probelor, în

modul propus de către autorii recursului, nu se încadrează în prevederile

art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor, care au fost

puse la baza hotărârii instanțe de apel, nu poate servi temei pentru

reexaminarea cauzei.

În acest sens Colegiul atestă, că la soluționarea cauzei instanța a ținut cont

de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele

sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind recunoașterea

vinovăției inculpatului Ciugureanu Alexandru în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal, și anume vătămarea intenționată

gravă a integrității corporale sau a sănătății.

În concluzie, Colegiul penal statuează că argumentele invocate de

recurenți sunt nefondate, întrucât vinovăția lui Ciugureanu Alexandru în

săvârșirea infracțiunii incriminate a fost dovedită prin probele acumulate,

nefiind comisă nici o gravă eroare de fapt de către instanța de apel la judecarea

cauzei, care ar duce la casarea acesteia și adoptarea unei alte soluții.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

12

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu

prisosință soluția dată de instanțele de fond. Or, în cazul în care instanțele de

fond și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care

confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze

eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să

se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârile

CEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei)

Astfel, erorile de drept invocate de recurenți, prevăzute la art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea

recursului, iar din aceste considerente recursul urmează a fi declarat

inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocații

Buliga Dumitru și Enachi Tudor în numele inculpatului, împotriva deciziei

Colegiului penal a Curții de Apel Chișinău din 13 martie 2019, în cauza penală în

privința lui Ciugureanu Alexandru xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 17 ianuarie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Boico Victor

13