1ra-1732/2017 — art. 151 al. 2 CP

1ra-1732/2017 — art. 151 al. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-1732/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

19 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun, Elena Covalenco, Liliana Catan, Iurie Diaconu,

judecînd în ședință, fără participarea părților, recursul ordinar, declarat de

avocatul Enachi Tudor în numele inculpatului Ciugureanu Alexandru, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12

septembrie 2017, în cauza penală, în privința lui

Ciugureanu Alexandru XXX, născut la XXX,

originar și domiciliat în XXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 08.05.2015 pînă la 11.01.2017;

Instanța de apel de la 23.02.2017 pînă la 12.09.2017;

Instanța de recurs de la 13.11.2017 pînă la 19.12.2017.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost

legal executată.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului ordinar în cauză

în baza actelor din dosar,

C O N S T A T Ă :

Alexandru, învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (2) lit. d)

Cod penal, a fost achitat pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de ultimul.

Alexandru este pus sub învinuire de către organul de urmărire penală pentru faptul

că, la 10 decembrie 2014, aproximativ la orele 21:00, aflându-se în s. XXX, r-nul

XXX, pe teritoriul gimnaziului, în nemijlocita apropiere de cazangerie, împreună cu

mai multe persoane necunoscute, intenționat i-a aplicat multiple lovituri cu mâinile

și picioarele peste diferite părți ale corpului lui Butuc Ion, cauzându-i conform

raportului de expertiză medico-legală nr. 367-D din 22.12.2014, traumă bontă a

abdomenului cu lezare traumatică a intestinului subțire, mezenteriului, care au adus

la peritonită difuză fibrinoasă cu amestec alimentar, ce au pericol pentru viață și în

baza acestui criteriu se califică ca vătămări corporale grave.

Organul de urmărire penală a încadrat acțiunile inculpatului Ciugureanu

Alexandru în baza art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal, după semnele calificative -

vătămarea intenționată gravă a integrității corporale și a sănătății, care este

periculoasă pentru viață, săvârșită de două persoane.

prin care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

Ciugureanu Alexandru să fie declarat vinovat în baza art. 151 alin. (2) lit. d) Cod

penal și condamnat la închisoare pe un termen de 10 ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis.

În motivarea apelului declarat, procurorul a indicat că instanța de fond incorect

a stabilit precum că inculpatul Ciugureanu Alexandru nu a participat la comiterea

infracțiunii.

1

Partea acuzării a considerat că declarațiile oferite de partea vătămată și martorii

audiați, în coroborare cu alte probe, corespund circumstanțelor stabilite și

demonstrează că în acțiunile inculpatului Ciugureanu Alexandru este prezentă fapta

infracțională săvârșită intenționat, îndreptată spre vătămarea gravă integrității

corporale.

Vina lui Ciugureanu Alexandru pe deplin se demonstrează și prin alte mijloace

probatorii administrate în cadrul urmăririi penale, și anume Raportul de expertiză

medico-legală nr. 367 ,,D”, din 22.12.2014, procesul-verbal de confruntare între

Butuc Ion și Ciugureanu Alexandru din 25.02.2015, procesul-verbal de cercetare la

fata locului din 10.12.2014.

Luând în considerație ansamblul probelor cercetate, acuzatorul de stat a

constatat că vinovăția inculpatului a fost dovedită pe deplin, iar instanța de fond

nemotivat, la emiterea sentinței de achitare, a pus la bază doar declarațiile

inculpatului privind faptul că nu a fost la fața locului. Conform art. 101 alin. (1) Cod

de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu -

din punct de vedere al coroborării lor. Declarațiile depuse de inculpat în ședința de

judecată nu sunt veridice, sincere și nu se coroborează cu celelalte probe

administrate de către organul de urmărire penală și prezentate de către partea

acuzării în ședința de judecată. Este evident că potrivit art. 66 Cod de procedură

penală, învinuitul dispune de dreptul de a nu a mărturisi împotriva sa, însă acest

drept de către inculpat a fost folosit în scopul eschivării de la răspunderea penală.

2017, a fost admis apelul procurorului, casată sentința primei instanțe și pronunță o

nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:

A fost recunoscut vinovat Ciugureanu Alexandru în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal și în baza acestei Legi a fost stabilită

pedeapsa în formă de închisoare pe un termen de 10 ani și 6 luni, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a constatat că, Ciugureanu

Alexandru la 10 decembrie 2014, aproximativ la orele 21:00, aflându-se în s.

Calmațui, r-nul Hâncești, pe teritoriul gimnaziului, în nemijlocita apropiere de

cazangerie, împreună cu mai multe persoane necunoscute, intenționat i-a aplicat

multiple lovituri cu mâinile și picioarele peste diferite părți ale corpului lui Butuc

Ion, cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 367-D din

22.12.2014 traumă bontă a abdomenului cu lezare traumatică a intestinului subțire,

mezenteriului, care au adus la peritonită difuză fibrinoasă cu amestec alimentar, ce

au pericol pentru viață și în baza acestui criteriu se califică ca vătămări corporale

grave.

Instanța de apel a considerat că, prima instanță a încălcat prevederile art. 101

alin. (1), 384, alin. (3), 385 alin. (1), pct. 1-4, 394 alin. (1), pct. 1, 2, 4, 5 Cod de

procedură penală, conform cărora sentința instanței de judecată trebuie să fie legală,

întemeiată și motivată. La adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează

chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă

această faptă a fost săvârșită de inculpat, dacă fapta întrunește elementele

infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea, dacă inculpatul este

vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni. Fiecare probă urmează să fie apreciată din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate

2

probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Partea descriptivă a

sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată

ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de

vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii, probele pe care se întemeiază

concluziile instanței de judecată și motivele pentru care instanța a respins alte probe,

în cazul când o parte a acuzației este considerată neîntemeiată - temeiurile pentru

aceasta, motivele pentru modificarea învinuirii dacă la judecată s-a efectuat așa

ceva. Potrivit art. 394 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală, partea descriptivă a

sentinței de achitare trebuie să cuprindă indicarea motivelor pentru care instanța

respinge probele aduse în sprijinul acuzării.

În ședința instanței de apel, procurorul în baza art. 415 alin. (21) Cod de

procedură penală, a solicitat audierea suplimentară a părții vătămate Butuc Ion.

Conform materialelor prezentate de acuzatorul de stat, a fost imposibil de asigurat

prezența părții vătămate în ședință.

La demersul procurorului, în baza art. 371 alin. (1) pct. 1) și 2) Cod de

procedură penală, care prevede că citirea în ședința de judecată a declarațiilor

părții vătămate depuse în cursul urmăririi penale, pot avea loc, la cererea

părților, în cazurile: 1) cînd există contradicții esențiale între declarațiile depuse

în ședința de judecată și cele depuse în cursul urmăririi penale; s-a dat citire

declarațiilor părții vătămate Butuc Ion date în cadrul urmăririi penale, dat fiind

faptul că există contradicții esențiale între declarațiile depuse în ședința de judecată

și cele depuse în cursul urmăririi penale. Astfel, au fost cercetate declarațiile părții

vătămate Butuc Ion depuse în cadrul urmăririi penale de la filele dosarului 21, 22,

23, procesul-verbal de confruntare din 25.02.2015 (f.d.67-69), și declarațiile depuse

în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond (f.d. 143-147).

Astfel, fiind audiat, partea vătămată Butuc Ion în ședința instanței de fond,

verificate prin citire în ședința instanței de apel, a declarat că, … nu își amintește

exact data, pe timp de iarnă, în anul 2014 se afla la muncă când a venit o persoană și

l-a scos afară. Afară mai erau două persoane. El a ieșit din urma persoanei care i-a

spus să vină să-i arate ceva, persoana respectivă - a presupus că este inculpatul, el

seamănă cu băiatul respectiv dar nu este el, erau trei. Roagă să fie iertat inculpatul,

că nu este vinovat. A presupus că acțiunile le-a comis inculpatul, dar persoana

respectivă era mai înaltă și mai în vârstă.

În seara respectivă a plecat la Nogai Ion, cumnatul său, care a sunat pe director

și a venit. El atunci nu cunoștea, dar l-au adus pe inculpat. Cu cumnatul său nu a

discutat cine l-a bătut fiindcă el nu l-a văzut. A spus că l-au bătut. Lui Nogai i-a zis

că a fost „unul" la el, l-a scos afară și l-a bătut. Despre Ciugureanu Alexandru nu a

comunicat nimic atunci seara. Pe Ciugureanu l-au adus la primărie după ce a stat în

spital 10 zile, s-a uitat la el și parcă semăna cu cel ce l-a bătut. Parcă-i el, parcă nu-i

el. La primărie l-a adus Belevscoi Gheorghe și alte două persoane. La secția de

poliție în orașul Hâncești a fost, cum a povestit în cadrul ședinței de judecată, așa a

relatat și atunci. Oleacă a presupus că este Ciugureanu Alexandru. Mai uită din

motiv că are o pălitură la cap. A spus ofițerului de urmărire penală că Ciugureanu

Alexandru l-a bătut, dar acesta parcă nu-i el, seamănă cu dânsul. Inițial a spus că

este el, ulterior a spus că nu este el, s-a gândit mult.

La primărie a aflat că pe inculpat îl cheamă Ciugureanu Alexandru. Cu

primarul și cu colaboratorii de poliție din sat nu a discutat nimic, la etajul trei a fost

de 2-3 ori. El a spus să se oprească puțin să se uite la băiat, când s-a dus să spună că

3

nu este el, erau date documentele. Nu își amintește la ce dată a spus că nu inculpatul

este autorul infracțiunii, era în primăvară. A fost la bărbatul care a scris dosarul.

Mama inculpatului a fost la el anterior plângând și l-a rugat să îl ierte pe inculpat.

L-a rugat să îl ierte că nu a fost el. Mama sa zicea să nu îl dea la poliție fiindcă el a

fost acasă. Când mama acestuia a venit acasă și-a dat seama că nu este el. Se gândea

la asta și până a veni mama lui. Târziu s-a gândit. Nimeni nu l-a influențat, mama

inculpatului nu i-a spus ce să povestească, ea doar i-a spus să-l ierte că acesta nu a

fost nicăieri. Cu greu își aduce aminte ce a povestit anterior (f.d. 143-145).”

Fiind audiat în calitate de parte vătămată Butuc Ion în cadrul urmăririi penale

la data de 24.12.2014, 05.02.0215 și 02.05.2015, acesta a indicat că anume

Ciugureanu Alexandru l-a bătut în acea seară la cazangerie.

Procurorul a argumentat învinuirea inculpatului Ciugureanu Alexandru în

comiterea infracțiunii incriminate prin probele scrise cercetate de instanța de fond și

verificate de instanța de apel și anume: declarațiile martorilor Belevscoi Gheorghe,

Dodu Nicolai, Nogai Ion, precum și:

- raportul-denunț din 18.12.2014, potrivit căruia la data de 10.12.2014 pe

teritoriul gimnaziului XXX, Butuc Ion a fost maltratat de către persoane

necunoscute fără nici un motiv (f.d. 7);

- informația telefonică din 10.12.2014, potrivit căreia la data de 10.12.2014 pe

teritoriul gimnaziului din s. Călmățui, r-nul Hîncești, Butuc Ion a fost maltratat de

către persoane necunoscute (f.d. 9);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului a teritoriului gimnaziului (f.d. 12);

- raportul de expertiză medico - legală nr. 367 D din 22.212.2014, potrivit

căruia se confirmă cu certitudine că la Butuc Ion au fost depistate VĂTĂMĂRI

corporale GRAVE. Localizarea traumei bonte a abdomenului cu lezare a intestinului

subțire a abdomenului și mezenterului sunt accesibile provocării și cu mâna proprie,

dar nu sunt caracteristice. Leziunile corporale depistate la cet. Butuc I. puteau fi

cauzate și la cădere de la înălțimea propriului corp, dacă corpul aș avut mișcare

accelerată și cădere pe suprafață cu ieșituri (f.d. 34);

- harta-schemă a domiciliului lui Ciugureanu Alexandru și gimnaziul unde s-a

produs fapta (f.d. 64 - 65);

- raportul cu privire la amplasarea în teritoriu a punctelor rețelelor de telefonie

mobilă (f.d. 66);

- procesul-verbal de confruntare dintre Ciugureanu Alexandru și partea

vătămată Butuc Ion din 25.02.2015, în cadrul căruia partea vătămată indică că

Ciugureanu Alexandru a fost la el la cazangerie aproximativ . la orele 20:50, l-a

chemat afară, ca să-i arate ceva, fără a-i spune ce anume și la întuneric a început să-l

bată, apoi a început să-l lovească și a doua persoană necunoscută. Ciugureanu

Alexandru a fost primul care i-a aplicat lovituri (f.d. 67-69).

Instanța de apel a menționat că declarațiile inculpatului Ciugureanu Alexandru

privind nevinovăția sa în comiterea faptei penale incriminate se combate prin

totalitatea de probe pertinente, concludente, utile și veridice cercetate în ședința de

judecată și anume prin declarațiile părții vătămate Butuc Ion, a martorilor Belevscoi

Gheorghe, Dodu Nicolai, Nogai Ion și probele scrise cercetate în ședința de judecată.

Aceste probe coroborează între ele și demonstrează incontestabil vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunii de vătămare gravă a integrității corporale

periculoase pentru viață.

4

Nerecunoașterea vinei de către inculpat, instanța de apel o apreciază ca o

metodă de apărare și un drept de a nu se auto-incrimina, garantat de art. 66 Cod de

procedură penală și art. 6 CEDO, or, persoana care pe parcursul procesului penal are

calitatea procesuală de inculpat nu poate fi urmărită pentru depunerea declarațiilor

false sau refuzul de a face declarații și acțiunile sale nu poate fi calificate ca

circumstanță agravantă la stabilirea pedepsei penale.

Instanța de apel a apreciat critic afirmația primei instanțe, potrivit căreia

învinuirea lui Ciugureanu Alexandru nu este bazată pe probe directe, ce ar confirma

vinovăția acestuia și consideră nejustificat argumentul precum că probele

administrate de către organul de urmărire penală nu dau temei de stabilire certă a

vinovăției lui Ciugureanu Alexandru.

De asemenea, instanța de apel a apreciat critic afirmația instanței de fond

precum că declarațiile părții vătămate Butuc Ion nu sunt consecutive și din acest

motiv nu pot fi puse la baza sentinței de condamnare, deoarece în cadru urmăririi

penal Butuc Ion fiind audiat de 4 ori a declarat cu fermitate că anume Ciugureanu

Alexandru este cel ce l-a chemat afară din cazangerie, cel care l-a agresat și cel care

primul i-a aplicat lovituri, declarațiile părții vătămate purtând conotații evazive doar

la audierea acestuia în ședința instanței de fond.

Instanța de apel atestă că partea vătămată a indicat că a fost rugat de mama

inculpatului pentru ca să spună că nu este Ciugureanu Alexandru cel care l-a bătut și

după aceasta el și-a schimbat declarațiile cu cele depuse în cadrul urmării penale și

cu declarațiile martorilor.

Instanța de apel apreciază critic declarațiile părții vătămate depuse în cadrul

instanței de fond deoarece nu corespund realității, nu coroborează cu declarațiile

martorilor, probelor scrise, motiv pentru care instanța de apel a considerat

declarațiile părții vătămate Butuc Ion depuse în cadrul urmăririi penale ca fiind

consecutive, ori fiind audiat de 4 ori a declarat cu fermitate că anume Ciugureanu

Alexandru este cel ce l-a chemat afară din cazangerie, cel care l-a agresat și cel care

primul i-a aplicat lovituri, aceste declarații corespund, coroborează cu declarațiile

martorilor Dodu Nicolai, Belevscoi Gheorghe, Nogai Ion, cu conținutul procesului-

verbal de confruntare dintre Ciugureanu Alexandru XXX și partea vătămată Butuc

Ion din 25.02.2015 (f.d. 67-69); raportul de expertiză medico - legală nr. 367 D din

22.212.2014, (f.d. 34); raportul-denunț din 18.12.2014 (f.d. 7); informația telefonică

din 10.12.2014 (f.d. 9); procesul-verbal de cercetare la fața locului a teritoriului

gimnaziului (f.d. 12); harta-schemă a domiciliului lui Ciugureanu Alexandru XXX

și gimnaziul unde s-a produs fapta (f.d. 64 - 65); raportul cu privire la amplasarea în

teritoriu a punctelor rețelelor de telefonie mobilă (f.d. 66).

De asemenea, instanța de apel a conchis că declarațiile evazive ale părții

vătămate date în ședința instanței de fond, și, subsecvent, transformarea poziției lui

Butuc Ion față de nevinovăția inculpatului, se datorează tendinței de a apăra

inculpatul și de a-1 eschiva de la răspundere penală, sub influența mamei acestuia.

Totodată, instanța de fond a interpretat eronat faptul că inițial Butuc Ion a

indicat că a fost agresat de „o persoană necunoscută” (f.d. 13), ca ulterior să indice

că „în interior a intrat un localnic cunoscut mie la înfățișare” (f.d. 21), or această

afirmație a părții vătămate nicidecum nu dovedește că el nu îl cunoștea pe

Ciugureanu Alexandru până la acel moment. Fiind audiat la data de 21.12.2014

(după cum indică instanța) Butuc Ion a relatat că îl cunoaște vizual, dar „nu cunoaște

numele și familia acestei persoane”.

5

Referitor la faptul că instanța de fond a considerat contradictorii declarațiile lui

Butuc Ion date la data de 02.05.2015, instanța de apel a subliniat că la caz urmează a

fi dată o apreciere declarațiilor integrale ale părții vătămate, or, analizând per

ansamblu declarațiile lui Butuc Ion, se constată că el a văzut persoana care l-a

maltratat, care îi este consătean, dar nu îi cunoștea numele și prenumele, iar ulterior,

văzând acea persoană, a recunoscut-o și a comunicat că anume Ciugureanu

Alexandru a fost cel care l-a agresat, afirmând că „ indică ferm că Ciugureanu

Alexandru este cel ce l-a bătut în acea seară la cazangerie” (f.d. 23).

Totodată, instanța de apel a menționat că instanța de fond în mod eronat a făcut

trimitere la un „act în care a fost dispusă recunoașterea” care are un caracter incert,

or, la materialele cauzei nu se regăsește nici un proces-verbal de recunoaștere a

persoanei, care să fi fost efectuat cu încălcarea normelor procesual penală, și însuși

martorul Belevscoi Gheorghe, care a instrumentat cauza, a declarat că „..nu a

efectuat procedura de recunoaștere, doar a luat explicații...”. În aceeași ordine de

idei, partea vătămată Butuc Ion a indicat că l-a văzut pe Ciugureanu Alexandru prin

geam și nu la inițiativa organului de urmărire penală, ci l-a văzut pe geam și l-a

recunoscut spunându-le că această persoană Ciugureanu Alexandru este persoana

care l-a bătut, maltratat, astfel încât este inexplicabilă afirmația inculpatului

Ciugureanu Alexandru, potrivit căreia „...i se pare că a contestat procesul-verbal de

recunoaștere.. ”, or, proces-verbal de recunoaștere nu a fost întocmit.

În virtutea celor menționate, instanța de fond s-a expus asupra unei probe care

nu a fost administrată, nici nu există în materialei dosarului, or, în sentință este

expusă o apreciere critică dată unui proces-verbal de recunoaștere a persoanei, deși

la materialele cauzei nu se regăsește un asemenea act procesual.

În același context, instanța de apel a menționat că instanța de fond a omis să

dea apreciere probelor scrise existente la materialele cauzei: raportul-denunț din

18.12.2014 informația telefonică din 10.12.2014, procesul-verbal de cercetare la fața

locului a teritoriului gimnaziului, raportul de expertiză medico - legală nr. 367 D din

22.212.2014, harta-schemă a domiciliului lui Ciugureanu Alexandru și gimnaziul

unde s-a produs fapta, raportul cu privire la amplasarea în teritoriu a punctelor

rețelelor de telefonie mobilă și procesul-verbal de confruntare dintre Ciugureanu

Alexandru și partea vătămată Butuc Ion din 25.02.2015 și să stabilească

interdependența dintre declarațiile părții vătămate, declarațiile martorilor și probele

scrise ale cauzei penale, enunțate supra.

Instanța de apel a considerat ca fiind relevante și declarațiile martorului

Belevscoi Gheorghe și Dodu Nicolai, care au menționat că partea vătămată

văzându-l pe inculpat a confirmat că anume el l-a lovit.

Instanța de apel a constatat că vinovăția lui Ciugureanu Alexandru rezultă din

declarațiile martorilor nominalizați, or, prin coroborarea acestora cu declarațiile

părții vătămate, probelor scrise, se stabilește că martorul Nogai Ion a confirmat că

inițial Butuc Ion a relatat că îl știe ca agresor ca consătean, însă nu îi cunoaște

numele, declarații prin care se confirmă cele relatate de partea vătămată la audierea

la urmărirea penală, iar martorul Belevscoi Gheorghe a indicat că la primărie a fost

chemat nu doar inculpatul ci mai multe persoane ce corespundeau descrierii făcute

anume de Butuc Ion, ceea ce dovedește că acțiunile organului de poliție nu au fost

îndreptate anume în privința inculpatului, iar acesta din strat corespundea

descrierilor făcute de victimă care l-a recunoscut imediat văzându-l prin geam când

mergea afară.

6

Astfel, instanța de apel a considerat întemeiată afirmația procurorului precum

că în cadrul ședinței de judecată au fost prezentate suficiente probe concludente și

utile, care demonstrează pe deplin vinovăția lui Ciugureanu Alexandru în comiterea

infracțiunii incriminate, iar versiunea inculpatului precum că el nu l-a agresat pe

partea vătămată, vine în contradicție cu celelalte probe cercetate și anexate la cauza

penală și această versiune a fost reținută în mod eronat de către instanța de fond ca

fiind veridică.

În privința martorilor apărării, instanța de apel a menționat că martorii Corja

Victor și Corja Nina au depus declarații în favoarea inculpatului, susținând că

inculpatul a stat acasă în acea seară, aceste declarații sunt tendențioase cu scop de

apărare, de a nu fi tras la răspundere penală prietenul, ceea ce este explicabil, dat

fiind faptul că unul din martori este prietenul inculpatului, iar celălalt - mama

acestui prieten, astfel fiind în relații apropiate cu inculpatul, este motivabilă poziția

martorilor nominalizați.

Instanța de apel a conchis că afirmațiile inculpatului Ciugureanu Alexandru cu

privire la nevinovăția sa sunt infirmate prin declarațiile părții vătămate date în

cadrul urmăririi penale, declarațiile martorilor Belevscoi Gheorghe, Dodu Nicolai și

Nogai Ion, care coroborează cu probele scrise ale cauzei penale și demonstrează cert

vinovăția lui Ciugureanu Alexandru în comiterea vătămării intenționate grave a

integrității corporale și a sănătății, care este periculoasă pentru viață, săvârșită de

două persoane.

Instanța de apel a reținut că conform doctrinei obiectul juridic special al

infracțiunii prevăzute la art. 151 Cod penal îl formează relațiile sociale cu privire la

sănătatea persoanei. În cazul variantei de infracțiune de la alin. (2) art. 151 Cod

penal, obiectului juridic special are un caracterul complex și include: obiectul juridic

principal constând în relațiile sociale cu privire la sănătatea persoanei și obiectul

juridic secundar care este format din relațiile sociale cu privire la viața persoanei.

Instanța de apel la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului pedepsei

inculpatului Ciugureanu Alexandru ține cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75, 76,

77, 78, 90 al. (4) Cod penal, ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se

atribuie la categoria infracțiunilor grave prin prisma prevederilor art. 16 Cod penal,

de faptul că infracțiunea a fost săvârșită cu intenție, de urmările prejudiciabile -

cauzarea vătămărilor corporale grave părții vătămate, de personalitatea inculpatului :

anterior judecat (f.d. 42), la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află (f.d.

45), se caracterizează negativ la locul de trai (f.d. 47), nu este căsătorit (f.d. 46), nu

are persoane minore la întreținere, circumstanțe atenuante și agravante nu s-au

reținut.

Instanța de apel a reținut că procurorul în actul de învinuire a solicitat ca în

privința lui Ciugureanu Alexandru să fie constatate la stabilirea pedepsei ca

circumstanțe agravante: săvârșirea infracțiunii prin orice formă de participație.

Instanța de apel a respins ca neîntemeiată solicitarea procurorului din

următoarele considerente, nu poate fi reținută inculpatului ca circumstanță agravantă

— săvârșirea infracțiunii prin orice formă de participație, deoarece Ciugureanu

Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151

al. (2) lit. d) Cod penal, care conține în sine semnele calificative agravantele — „

care este comisă de două sau mai multe persoane”. Instanța a reținut că în situația

dacă circumstanțele menționate la alin. (1) al. art. 77 Cod penal sunt prevăzute la

articolele corespunzătoare din Partea Specială a prezentului cod în calitate de semne

7

ale acestor componențe de infracțiuni, ele nu pot fi considerate concomitent drept

circumstanțe agravante. La caz, sintagma de două sau mai multe persoane rezultă

din interpretarea textuală a încadrării juridice a faptei, motiv pentru care instanța nu

a stabilit circumstanța respectivă ca fiind una agravantă.

Sancțiunea art. 151 al. (2) lit. d) Cod penal prevede pedeapsa cu închisoare de

la 10 la 12 ani, fară a dispune careva pedepse alternative.

La caz, instanța de apel, efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei

și a personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul său în viața

socială, precum și cel din înainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate,

consideră că în coraport cu fapta comisă, urmările prejudiciabile ale faptei și

personalitatea inculpatului, corijarea și reeducarea acestuia este posibilă doar cu

izolarea acestuia de societate.

În virtutea celor expuse, subliniind că pedeapsa este echitabilă când ea impune

infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale cu gravitatea

infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a

drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin

infracțiune, instanța de apel îi aplică lui Ciugureanu Alexandru pedeapsa sub formă

de 10 (zece) ani 6 (șase) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis, termenul ispășirii pedepsei urmând a fi calculat din momentul reținerii.

numele inculpatului Ciugureanu Alexandru, făcând trimitere la prevederile art. 427

alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, prin care solicită

casarea acesteia cu menținerea sentinței primei instanțe. Recurentul invocă

dezacordul cu decizia de condamnare a inculpatului, ori, instanța de apel audiind

martorii acuzării și apărării, l-a condamnat pe Ciugureanu Alexandru. Nu a fost

audiată partea vătămată Butuc Ion, ori martorul acuzării Belevscoi Gheorghe,

intenționat a organizat și a declarat că partea vătămată nu se află pe teritoriul satului

Călmățui, deoarece între martor și inculpat au fost conflicte familiare. Totodată, prin

adeverința de la primăria Călmățui cu nr. 582 din 15.09.2017 anexată la recurs se

conformă că, partea vătămată Butuc Ion pe parcursul anului 2017 și la moment se

află în s. Călmățui.

5.1. Potrivit prevederilor art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală,

procurorul a prezentat referință privind opinia asupra recursului declarat de avocatul

Enachi Tudor în numele inculpatului Ciugureanu Alexandru, prin care a menționat

că, este de poziția respingerii acestui recurs, deoarece instanța de apel s-a pronunțat

argumentat și detailat asupra vinovăției inculpatului. Din textul deciziei rezultă că s-

a analizat obiectiv probele administrate și hotărârea cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția de condamnare și corespunde prevederile art. 414, 417 Cod de

procedură penală.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că, recursul

declarat urmează a fi admis din următoarele considerente:

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

8

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate

instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de

fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel,

este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit cerințelor aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a

pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit

instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă

fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au

fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu

art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă

pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual

penale au fost corect aplicate și hotărîrea adoptată să conțină răspuns la toate

motivele invocate.

Colegiul lărgit constată că, aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au

fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot fi

corectate în ordinea procedurii de recurs.

Instanța de recurs menționează faptul că, potrivit procesului-verbal al ședinței

de judecată în instanța de apel, la 04.04.2017, partea vătămată a primit citația cu

aviz de recepție de a se prezenta, însă din motive necunoscute nu s-a prezentat;

ulterior potrivit adeverințelor eliberate de la Primăria s. Călmățui din 15.05.2017 și

12.06.2017, ,,…Butuc Ion nu se află pe teritoriu”, însă recurentul a prezentat

adeverință de la primăria Călmățui cu nr. 582 din 15.09.2017 anexată la recurs, prin

care se conformă că, partea vătămată Butuc Ion pe parcursul anului 2017 și la

moment se află în s. Călmățui. Rezultă că, instanța de apel nu a întreprins toate

măsurile posibile de a aduce partea vătămată în instanța pentru a fi audiată, ori în

situația cînd persoana își schimbă declarațiile, instanța are obligația de a cerceta

toate depozițiile lui, să clarifice motivele schimbării lor și în urma cercetării lor în

cumul cu alte probe administrate în cauză, să le aprecieze în mod corespunzător.

Totodată, potrivit procesului-verbal al ședinței din 12.09.2017 (f.d. 217, vol. I),

partea vătămată Butuc Ion a fost prezent la ședința de judecată, însă instanța de apel

nu a audiat partea vătămată, dar a dat ultimul cuvînt inculpatului și a emis

dispozitivul deciziei.

Potrivit Hotărârii CtEDO nr. 2257/12 Zadumov vs Rusia din 12 decembrie

2017, Curtea a statuat că ”…nu a existat nici un motiv întemeiat pentru absența

martorului de la ședințele de judecată și de la citarea mărturiilor preliminare care au

constituit probe ,,decisive” pentru condamnarea reclamantului. Lipsa unor motive

valide pentru absența martorului și lipsa unor măsuri de ponderare suficiente, în

ciuda disponibilității lor evidente, ca și evaluarea superferială a autenticității

declarațiilor ei, au cîntărit mai mult decît evaluarea caracterului echitabil al

procesului ca întreg.”

9

Colegiul penal lărgit menționează, potrivit art. 415 alin. (21) Cod de procedură

penală, judecînd apelul declarat împotriva sentinței de achitare, instanța de apel nu

este în drept să pronunțe o hotărîre de condamnare fără audierea învinuitului

prezent, precum și a martorilor acuzării solicitați de părți. Martorii acuzării se

audiază din nou în cazul în care declarațiile lor constituie o mărturie acuzatore,

susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea inculpatului.

Prin urmare instanța de apel nu era în drept să pronunțe о hotărâre de

condamnare, bazându-se exclusiv pe dosarul din prima instanță, care conține

depozițiile martorilor și ale inculpatului, în temeiul cărora fusese achitat în prima

instanță.

Potrivit Hotărârii CtEDO nr. 5022/07 Mischie vs Romania din 16 decembrie

2014, Curtea a statuat că ”este inadmisibilă condamnarea în apel, după achitare, fără

a se administra probe noi care să răstoarne probatoriul de la fond”. Curtea a criticat

aspru Înalta Curte de Casație si Justiție a României pentru că l-a condamnat pe

reclamant fără a administra probe noi, ci prin interpretarea aceluiași probatoriu pe

baza căruia instanțele inferioare pronunțaseră soluția de achitare.

Curtea de la Strasbourg a formulat două concluzii importante, aplicabile și în

prezenta speță: a) ”în condițiile în care aprecierea diferitelor probe a aparținut

instanței de recurs, rămâne de reținut, că reclamantul a fost condamnat pe baza

acelorași mărturii care le-au fost suficiente instanțelor inferioare de a se îndoi de

acuzații și pentru a motiva achitarea sa”; b) ”nu se acceptă interpretarea declarațiilor

unor martori pe care instanța nu i-а audiat, întorcând hotărârile instanțelor

inferioare, care l-au achitat pe reclamant, în special pe baza declarațiilor pe care

acești martori le-au dat în fața lor în timpul audierilor”. Prin urmare, instanța de

recurs a statului român ”prin darea unei noi interpretări a faptelor și condamnându-l

pe reclamant, i-а agravat situația ”.

Colegiul penal lărgit menționează că, învinuirea lui Ciugureanu Alexandru se

bazează în exclusivitate doar pe declarațiile părții vătămate, care nu a fost audiat în

instanța de apel, dar se afla la domiciliul, declarațiile care în instanța de fond au

servit temei de achitare, iar în instanța de apel de condamnare.

Din conținutul deciziei recurate rezultă că, instanța de apel nu a verificat

minuțios probele în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală și

nu au fost supuse analizei în coroborare, la baza deciziei adoptate fiind reținute

aceleași probe care au fost cercetate de instanța de fond și doar enumerate în decizie,

neexaminînd sub toate aspectele hotărîrea primei instanțe.

De asemenea, instanța de recurs menționează o eroare comisă de instanța de

apel în partea descriptivă din decizia la pct. 5.5, se indică o altă persoană/inculpat

Andronic Constantin, care a săvîrșit o infracțiune ce a dus la decesul unei persoane,

ori în prezenta speță, în fapt, Ciugureanu Alexandru este învinuit că a aplicat

multiple lovituri cu mâinele și picioarele peste diferite părți ale corpului lui Butuc

Ion, cauzându-i vătămări corporale grave.

În viziunea Colegiului penal, erorile procesuale admise de către instanța de

apel, cad sub incidența prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 5), 6) Cod de procedură

penală - cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală a

unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a

înștiința instanța despre această imposibilitate; hotărîrea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul

10

hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt,

care a afectat soluția instanței.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile

legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apel, să audieze partea

vătămată, să cerceteze, să verifice și să aprecieze profund probele administrate pe

parcursul procesului penal în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea

apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei

probe examinate, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, și să califice

corect acțiunile inculpaților în strictă conformitate cu legislația în vigoare, să-și

argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, ținînd cont de motivele casării

deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, de practica relevantă a

CtEDO, să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile

art. 417 Cod de procedură penală.

Colegiul penal lărgit,

D E C I D E:

Admite recursul ordinar, declarat de avocatul Enachi Tudor în numele

inculpatului Ciugureanu Alexandru, casează total decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 12 septembrie 2017, în cauza penală, în privința lui

Ciugureanu Alexandru XXXX și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

Se dispune eliberarea lui Ciugureanu Alexandru, din penitenciar în caz dacă nu

se deține în baza unei alte hotărâri de condamnare sau măsuri de reprimare.

Decizia nu este susceptibilă căilor de atac.

Pronunțat integral la 17 ianuarie 2018.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Elena Covalenco

Liliana Catan

Iurie Diaconu

11