1ra-2251/2019 — art.217/1 alin.4 lit.d Cod penal

1ra-2251/2019 — art.217/1 alin.4 lit.d Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-2251/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

04 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Vladimir Timofti,

Judecători – Anatolie Țurcan și Elena Cobzac,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Costea Irina în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 septembrie 2019, în cauza

penală în privința lui

Xxxx xxxx Valeriu, născut la xx xxxxxxx xx,

originar și domiciliat în s. xx, r-nul xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 14.04.2019 - 22.05.2019;

Instanță de apel: 14.06.2019 - 03.09.2019;

Instanță de recurs: 06.11.2019 - 04.12.2019.

A C O N S T A T A T :

baza probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit art.3641 Cod de

procedură penală, Xxxx xxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza

art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, la 4 ani 8 luni închisoare, cu executarea în

penitenciar d tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita

activitate legată de gestionarea drogurilor, etnobotanicelor, a analogilor acestora,

precum și a substanțelor chimice și farmaceutice pe termen de 2 ani.

A fost dispusă încasarea de la Xxxx xxxx în beneficiul statului suma de

1 680 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

acționând în calitate de coautor, de comun acord cu alte persoane, a urmărit scopul

punerii în circulație ilegală a drogurilor, manifestată prin păstrare în scop de

înstrăinare și, respectiv, înstrăinarea drogurilor.

La 14 iulie 2018, aproximativ la ora 13:35, în cadrul percheziției efectuate

de reprezentantul organului de urmărire penală în mun. Chișinău, or. Durlești, str.

Tudor Vladimirescu 119, în habitaclul automobilului de model „Citroen C-5” cu

n/î K CC 555, condus de către Braga Andrian, au fost depistate și ridicate 3 blistere

întregi cu a câte 7 (șapte) comprimate în fiecare, un fragment de blister cu 4 (patru)

comprimate și fragment de blister cu 3 (trei) comprimate, pe care sunt imprimate

inscripția „Subutex 8mg”, în total - 28 (douăzeci și opt) comprimate, care, conform

raportului de expertiză judiciară nr.34/12/l-R-3292 din 17.07.2018, conțin

1

substanță psihotropă „Buprenorfin”, în cantitate totală de 0,244 grame, pe care

Braga Andrian le-a procurat de la Xxxx xxxx.

La 18 iulie 2018, la ora 11:50, în cadrul percheziției la domiciliul lui Xxxx

xxxx din s. Sireți, r-nul Strășeni, în podul casei au fost depistate și ridicate 16

blistere cu inscripția „Subutex 8mg”, în care se conțin câte 7 pastile, iar în total 112

pastile „Subutex”, care conform raportului de expertiză judiciară nr.34/12/l-R-4563

din 13.11.2018, conțin substanță psihotropă „Buprenorfin”, în cantitate totală de

0,896 grame, pe care Xxxx xxxx le păstra cu scop de înstrăinare către alte

persoane.

În conformitate cu Lista substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor

care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile

acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.79 din 23.01.2006, „Buprenorfin”

este inclusă în categoria substanțelor psihotrope, iar cantitatea care depășește 0,25

grame constituie proporții deosebit de mari.

solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care în privința

inculpatului să fie stabilită o pedeapsă non privativă de libertate minim posibilă.

În motivarea apelului a invocat că, la stabilirea pedepsei instanța de

judecată nu a luat în considerație circumstanțe importante, și anume că inculpatul

este la prima abatere de la lege, anterior nu a fost judecat, nu se află la evidența

medicului narcolog sau psihiatru, Xxxx xxxx a fost urât folosit în această schemă

infracțională, făcându-se abuz de bunătatea lui și de faptul că el mereu reacționa

receptiv la rugămințile prietenilor săi. Dacă ar fi cunoscut despre consecințele care

aveau să apară de pe urmă acțiunilor sale și că păstrarea sau transmiterea acelor

comprimate este ilegală, cu siguranță ar fi evitat să ofere ajutor, or tot prietenul său

Cipilenco Victor i-a comunicat că tot ce ține de acele pastile este legal și sunt niște

calmante care nu se găsesc în Republica Moldova și de care au nevoie unii bolnavi

de aici din țară.

Toată familia Bulgaru este profund afectată de situația prin care trece fiul

lor, or, pentru toți tot ce se întâmplă este la nivel de șoc, deoarece până acum Xxxx

xxxx a activat legal, ajutându-și mama și tatăl.

Pe de altă parte, anume recunoașterea vinei, manifestarea căinței sincere,

recunoașterea faptelor indicate în rechizitoriu, reprezintă o tendință de corecție a

inculpatului, luând în considerație faptul că ultimul a conștientizat că faptele

săvârșite reprezintă un comportament antisocial.

La numirea pedepsei lui Xxxx xxxx, instanța de judecată nu a luat în

considerație că el a recunoscut vina pe deplin, regretă cele săvârșite, a promis să fie

mai precaut pe viitor, astfel de acțiuni ilicite să nu mai comită, cât și de

comportamentul vinovatului în timpul și după comiterea infracțiunii. Inculpatul a

conștientizat deja cât de gravă este fapta comisă și roagă instanța să fie receptivă

față de situația în care se află, să i se ofere o șansă să-și continue viața la libertate,

el fiind prea slab atât fizic cât și moral pentru condițiile din penitenciar.

2019, a fost respins ca nefondat apelul, cu menținerea sentinței.

4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, prima instanță a

stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului care a fost dovedită

2

cu certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite încadrarea juridică

corespunzătoare materialului probator administrat.

La capitolul individualizării pedepsei, instanța de apel a conchis că, prima

instanță corect a aplicat prevederile legale și în conformitate cu art.art.7, 75 Cod

penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului.

Conform art.16 Cod penal, infracțiunea săvârșită de către Xxxx xxxx se

atribuie la categoria infracțiunilor deosebit de grave.

Cu trimitere la prevederile art.art.61 alin.(2), 75 alin.(1) Cod penal, instanța

de apel a indicat că, la stabilirea și individualizarea pedepsei, prima instanță a

stabilit lipsa circumstanțelor agravante, iar ca circumstanță atenuantă a reținut -

contribuirea activă la descoperirea infracțiunii.

Ținând cont de personalitatea inculpatului, anterior nu a fost condamnat, de

cumulul de circumstanțe atenuante precum și noile limite ale pedepsei determinate

potrivit art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală coroborat cu art.2171 alin.(4) lit.

d) Cod penal, și anume închisoare în limita minimă de 4 ani și 8 luni și limita

maximă de 10 ani, prima instanță a concluzionat că corectarea și reeducarea

inculpatului este posibilă doar în condițiile izolării de societate cu stabilirea

pedepsei sub formă de închisoare în limitele minime.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că, prima instanță just a individualizat

pedeapsa în baza art.art.7, 75 Cod penal, și totodată, corect a aplicat pedeapsa sub

formă de închisoare, care este una echitabilă și proporțională infracțiunii comise,

ținând cont de gradul de pericol al infracțiunii comise, care face parte din categoria

celor deosebit de grave, de lipsa circumstanțelor agravante și prezența

circumstanțelor atenuante, de personalitatea inculpatului, la evidența medicului

narcolog și psihiatru nu se află, nu are persoane la întreținere, nu este angajat în

câmpul muncii, precum și, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării inculpatului, astfel asigurând realizarea scopului pedepsei penale de

restabilire a echității sociale și a preveni săvârșirea de noi infracțiuni, atât de către

inculpat, cât și din partea altor persoane, care va constitui o garanție și o asigurare

că drepturile și libertățile consfințite în Constituția Republicii Moldova și alte legi

ale Republicii Moldova sunt apărate, iar violarea lor este contracarată și pedepsită.

Instanța de apel nu a reținut ca fiind justificată solicitarea apelantului privind

stabilirea unei pedepse penale mai blânde, cu suspendarea executării pedepsei,

deoarece astfel nu se va realiza scopul pedepsei.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare

a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea

unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în

baza căruia a fost condamnat inculpatul și prin urmare, prima instanță corect a

ajuns la concluzia că scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate în privința

lui Xxxx xxxx poate fi atins doar prin stabilirea pedepsei sub formă de închisoare.

În ce privește argumentele apărătorului cu privire la posibilitatea aplicării

prevederilor art.90 Cod penal, instanța de apel le-a respins ca neîntemeiate,

deoarece, prima instanță și-a motivat soluția în partea aplicării categoriei și măsurii

3

de pedeapsă în privința inculpatului, concluzionând că nu este rezonabilă aplicarea

pedepsei condiționate.

Subsidiar, instanța de apel a relevat că, textul art.90 alin.(1) Cod penal, prin

sintagma „poate”, oferă posibilitatea și nu obligația instanței de judecată de a

aplica prevederile acestei norme. Din materialele cauzei, instanța de apel a reținut

că, deși au fost îndeplinite cerințele de iure ale instituției suspendării executării

pedepsei, prima instanță corect a efectuat o analiză completă și minuțioasă a

personalității infractorului, urmărind în acest sens comportarea sa în viața socială,

înainte și după săvârșirea infracțiunii.

Astfel, stările de fapt, dar și circumstanțele în care a fost comisă

infracțiunea, au pus în vizorul instanței corectitudinea concluziei neaplicării

suspendării executării pedepsei. Aceasta deoarece inculpatul a comis cu intenție o

infracțiune deosebit de gravă, care atentează la sănătatea publică și conviețuirea

socială, Xxxx xxxx nu este la prima abatere, anterior în privința inculpatului a mai

fost pornită o cauză penală (cauza penal fiind trimisă în judecată conform

revendicării f.d.14), fapt ce denotă că acesta nu a făcut concluziile necesare, nu a

călcat pe calea corijării și legea penală nu și-a atins scopul.

Reieșind din cele expuse supra, instanța de apel a conchis că, concluzia

primei instanțe referitor la aplicarea pedepsei privative de libertate în privința

inculpatului este legală și întemeiată, deoarece aplicarea prevederilor art.90 Cod

penal va face imposibilă atingerea scopului pedepsei penale de corectare și

reeducare a lui Xxxx xxxx.

Totodată, instanța de apel a atestat că, circumstanțele la care a făcut referire

apărarea în cererea de apel (căința sinceră, recunoașterea vinovăției) au fost luate

în considerație, fapt care a permis stabilirea pedepsei inculpatului la limita minimă

prevăzută de sancțiunea normei în baza căreia acesta a fost condamnat.

alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar decizia,

solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care în privința inculpatului să fie stabilită o pedeapsă mai blândă, non privativă de

libertate, minim posibilă.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, instanța de apel nu a motivat

durabilitatea sentinței, doar a indicat, că reeducarea și corectarea inculpatului Xxxx

xxxx este posibilă și rațională cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare,

cu executarea în penitenciar de tip închis.

Instanța a indicat că, Xxxx xxxx a recunoscut vina, s-a căit sincer, însă la

stabilirea pedepsei nu a ținut cont de toate aceste circumstanțe, or, soluția instanței

de a menține pedeapsa sub formă de închisoare cu executare pe termen de 4 ani și

8 luni, nu a fost motivată.

Deci, a fost ignorată poziția inculpatului de căință activă și eforturile lui

pentru ca să fie descoperită și examinată această infracțiune. A fost ignorată

personalitatea lui Xxxx xxxx, care a fost caracterizat în baza raportului

caracteristică eliberat de către Inspectorul principal O.S.S. al S.P. nr. 1 Strășeni, ca

o persoana pozitivă cu un comportament adecvat, pe numele căruia nu au fost

înregistrate plângeri, nu face abuz de băuturi alcoolice și nu se află în vizorul

poliției.

4

Mai mult, la stabilirea pedepsei instanța de apel nu a ținut cont de

circumstanțe importante, și anume că inculpatul este la prima sa abatere de la lege,

anterior nu a fost judecat, nu se află la evidența medicului necrolog sau psihiatru,

Xxxx xxxx a fost folosit în această schemă infracțională, făcându-se abuz de

bunătatea lui și de faptul că el mereu reacționa receptiv la rugămințile prietenilor

săi. Dacă ar fi cunoscut despre consecințele care aveau să apară de pe urma

acțiunilor sale și că păstrarea sau transmiterea acelor comprimate este ilegală, cu

siguranță ar fi evitat să ofere ajutor, or, tot prietenul său Cipilenco Victor i-a

comunicat că tot ce ține de acele pastile este legal și sunt niște calmante care nu se

găsesc în Republica Moldova și de care au nevoie unii bolnavi de aici din țară.

Toată familia Bulgaru este profund afectată de situația prin care trece fiul lor, or,

pentru toți tot ce se întâmplă este la nivel de șoc, deoarece până acum Xxxx xxxx a

activat mereu legal, ajutându-și mama și tatăl.

Pe de altă parte, anume recunoașterea vinei, manifestarea căinței sincere,

recunoașterea faptelor indicate în rechizitoriu reprezintă o tendință de corecție a

inculpatului, luând în considerație că ultimul a conștientizat caracterul antisocial al

faptelor săvârșite.

La aplicare pedepsei lui Xxxx xxxx, instanța de apel nu a luat în considerație

că el a recunoscut vina pe deplin, regretă cele săvârșite, a promis să fie mai precaut

pe viitor, astfel de acțiuni ilicite să nu mai comită, cât și de comportamentul

vinovatului în timpul și după comiterea infracțiunii. El a conștientizat deja cât de

grave sunt faptele pe care le-a comis și a rugat instanța să fie receptivă față de

situația în care se află, să i se ofere o șansă să-și continue viața la libertate, el fiind

prea slab atât fizic cât și moral pentru condițiile din penitenciar.

pentru inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri

legale, deoarece, instanțele de fond, la capitolul individualizării pedepsei

inculpatului, și-au motivat suficient soluțiile, ținând cont în deplină măsură de

principiile generale de aplicare a pedepsei.

materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta urmează a fi declarat

inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise, în

baza temeiurilor expres prevăzute de acest articol.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Din conținutul recursului declarat de avocat în interesele inculpatului, se

reține că recurentul invocă temeiurile care sunt prevăzute la art.427 alin.(1) pct. 6)

și 10) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel în cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Analizând acest temei în raport cu motivele invocate, Colegiul Penal

5

constată că acesta nu și-a găsit confirmare, iar instanța de apel la soluționarea

chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei în privința inculpatului și-a

motivat just soluția adoptată, ținând cont de prevederile art.art.61, 75 Cod penal și

art.3641 Cod de procedură penală. Pedeapsa stabilită este echitabilă, legală și bine

individualizată, aplicată în limitele fixate în partea specială a Codului penal și în

strictă conformitate cu dispozițiile părții generale ale aceluiași Cod, ținându-se

cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de

evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate

stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul

penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul.

De asemenea, se reține că la individualizarea pedepsei trebuie avut în vedere

principalul criteriu - gradul de pericol social al faptei săvârșite, care se măsoară

după cuantumul pedepsei prevăzute de textul incriminator, urmând ca celelalte

două criterii alăturate și distincte - persoana infractorului și împrejurările care

atenuează sau agravează răspunderea penală, să fie avute în vedere după ce

instanța și-a format opinia cu privire la gradul de pericol social concret al

activității infracționale săvârșite.

Instanța de recurs reține, că solicitarea recurentului privind aplicarea

suspendării condiționate a executării pedepsei în baza art.90 Cod penal în privința

inculpatului este neîntemeiată, or, doar faptul că ultimul nu este de acord cu

pedeapsa stabilită de către instanța de apel, considerând-o prea aspră, nu poate

servi ca temei pentru aplicarea în privința sa a unei pedepse cu suspendarea

executării. Instanța de apel a argumentat detaliat soluția sa referitor menținerea

sentinței și necesitatea executării pedepsei sub formă de închisoare, iar recurentul

nu a prezentat careva argumente plauzibile ce ar necesita modificarea deciziei

contestate.

Subsidiar, Colegiul Penal relevă că, textul art.90 alin.(1) Cod penal prin

sintagma „poate", oferă posibilitatea și nu obligația instanței de judecată de a

aplica prevederile acestei norme. Acest fapt rezultă și din prevederile legale, care

stipulează că: „ Dacă ... instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei

și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să

execute pedeapsa stabilită, poate dispune suspendarea condiționată a executării

pedepsei ... indicând numaidecât în hotărâre motivele...".

Reieșind din cele expuse, Colegiul penal concluzionează că instanța de apel

a pronunțat o decizie întemeiată și motivată, iar pedeapsa stabilită inculpatului,

răspunde scopului de corectare și reeducare prevăzut de art.61 Cod penal, care va

duce la formarea unei atitudini pozitive a acestuia față de ordinea de drept, regulile

de conviețuire socială și principiile morale, iar argumentul invocat de recurent

privind aplicarea pedepsei non privative de libertate, urmând a fi declarat ca

neîntemeiat.

Totodată, Colegiul penal respinge ca neîntemeiate argumentele avocatului

precum că, instanța de apel nu a luat în considerație la aplicare pedepsei

6

inculpatului că, el a recunoscut vina pe deplin, regretă cele săvârșite, a promis să

fie mai precaut pe viitor, astfel de acțiuni ilicite să nu mai comită, cât și de

comportamentul vinovatului în timpul și după comiterea infracțiunii, or, anume

aceste circumstanțe luate în considerație, au permis stabilirea pedepsei inculpatului

la limita minimă prevăzută de sancțiunea normei în baza căreia acesta a fost

condamnat.

În atare circumstanțe, raportând situația reținută în cauză la prevederile

art.432 alin.(2) Cod de procedură penală, rezultă că lipsesc temeiuri de drept de

casare a hotărârii contestate și, prin urmare, se impune soluția inadmisibilității

recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Costea Irina în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 03 septembrie 2019, în cauza penală în privința lui Xxxx xxxx Valeriu, deoarece

este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată motivat la 17 ianuarie 2020.

Președinte /semnătura/ Vladimir Timofti

Judecători /semnătura/ Anatolie Țurcan

/semnătura/ Elena Cobzac

7