1ra-797/2019 — art.217 alin. 4 lit. b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.217 alin. 4 lit. b CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-797/2019 — art.217 alin. 4 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 1ra-797/2019
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
29 mai 2019 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Cobzac Elena
Boico Victor
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către
procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, prin care
se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 mai
2018, în cauza penală privindu-l pe
Cozac Serghei Xxxxx, născut la xxxxx, originar și
domiciliat mun. Xxxxx xxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 02.01.2018-13.02.2018
instanța de apel: 05.04.2018-03.05.2018
instanța de recurs: 05.03.2019 - 29.05.2019
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 13 februarie 2018, în
procedura judecării pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală,
Cozac Serghei Xxxxx, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217 alin.
(4) lit. b) Cod penal, la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite
funcții sau de a exercita o anumită activitate în domeniul producerii, preparării,
experimentării, extragerii, prelucrării, transformării, procurării, păstrării,
expedierii, transportării, distribuirii substanțelor narcotice, psihotrope,
etnobotanicelor sau analogilor acestora, pe un termen de 3 ani.
Conform art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea pedepsei
cu închisoare stabilită lui Cozac S., dacă inculpatul în termenul de probațiune de 2
ani nu va săvârși o nouă infracțiune și prin comportare exemplară și muncă cinstită
va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat, fiind obligat să nu-și schimbe domiciliul
și/sau reședința fără consimțământul organului competent.
A fost respinsă cererea părții acuzării, privind încasarea de la inculpat a
cheltuielilor judiciare în sumă de 1680 lei.
1
Potrivit sentinței s-a constatat, că Cozac S. acționând cu intenție directă,
având scopul de a-și asigura propriul consum de droguri, la data de 20.10.2017,
aproximativ la orele 12:00, aflându-se lângă terenul de joacă din str.xxxxx, mun.
Xxxxx, i-a transmis lui Molodoi Vitalie bani în sumă de 150 lei pentru a achiziționa
substanță narcotică.
Tot atunci, Molodoi Vitalie, în circumstanțe nestabilite de către organul de
urmărire penală, a intrat în posesia unui pachet cu masă vegetală pe care i l-a
transmis lui Cozac S., care l-a păstrat asupra sa până la 20.10.2017, aproximativ ora
12:50, când în rezultatul efectuării cercetării la fața locului, lângă bancheta din față a
terenului de joacă din str.xxxxx, din mun. Xxxxx, a fost depistat și ridicat un
pachețel din polimer de tip zip-lock cu masa vegetală de culoare verde închis.
Conform raportului de expertiză nr. 34/12/l-R-6580 din 12.12.2017, masa
vegetală uscată, mărunțită, de culoare verde-închis din interiorul pachetului de tip
zip-lock din polimer incolor, prezentată la examinare, conține XLR 11, care face
parte din categoria substanțelor psihotrope, cantitatea cărora constituie 0,691 grame
(materie uscată).
Conform Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006 privind Lista substanțelor
stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în
trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie proporții deosebit de mari.
Pe baza stării de fapt expuse mai sus, respectivele acțiuni a lui Cozac S. au fost
calificate de drept în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, circulația ilegală a
drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora fără scop de înstrăinare, adică
procurarea, păstrarea, drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, săvârșită în
proporții deosebit de mari.
Sentința a fost atacată cu apel de către procuror, care a solicitat casarea
parțială a acesteia, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărâri, prin care să
fie admisă solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea cheltuielilor judiciare
cu dispunerea încasării din contul inculpatului în beneficiul statului cu titlu de
cheltuieli judiciare suma de 1680 lei pentru efectuarea expertizei judiciare nr.
34/12/l-R-6580 din 12.12.2017.
În motivarea apelului declarat, a invocat că:
- efectuarea cheltuielilor judiciare într-o cauză penală este provocată de
săvârșirea unei infracțiuni, care impune desfășurarea urmăririi și a judecării cauzei
pentru aplicarea legii penale celui ce a comis-o;
- cheltuielile judiciare sânt imputabile inculpatului condamnat pentru
săvârșirea infracțiunii, temeiul juridic fiind vinovăția sa infracțională, deoarece fără
săvârșirea infracțiunii astfel de cheltuieli nu s-ar fi efectuat;
- obligația inculpatului de a suporta cheltuielile judiciare este principală și
integrală, întrucât săvârșirea unei infracțiuni atrage în mod inevitabil desfășurarea
urmăririi penale și a judecării cauzei, pentru a i se aplica pedeapsa infractorului,
obligația de a suporta cheltuielile judiciare îi revine în principal acestuia, chiar dacă
2
partea vătămată și partea civilă au determinat, prin cererile lor, producerea unor
cheltuieli;
- obligația de a suporta cheltuielile judiciare este integrală, incluzând toate
cheltuielile necesare pentru pronunțarea unei hotărâri de condamnare de către
prima instanță;
- cheltuielile de judecată suportate de către stat în cauza penală de învinuire
a lui Cozac S., urmează să fie încasate din contul acestuia.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 mai 2018, a
fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută sentința.
În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat, că prima
instanță a stabilit corect starea de fapt ce corespunde probelor din dosar, care au
fost apreciate corect, instanța de fond încadrând just acțiunile inculpatului în baza
dispozițiilor art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, după semnele calificative - circulația
ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora fără scop de
înstrăinare, adică procurarea, păstrarea, drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor
acestora, săvârșită în proporții deosebit de mari.
Instanța de apel a reținut că, acuzatorul de stat a solicitat încasarea sumei de
1680 lei, suportate pentru efectuarea raportului de expertiză chimică nr. 34/12/1-R-
6580 din 12.12.2017, prin care a fost stabilită natura substanței aflate în pachețelul
depistat la Cozac S.
Instanța de apel a menționat că prin prisma normelor de procedură penală art.
227-229 Cod de procedură penală, sumele solicitate de acuzatorul de stat nu
constituie cheltuieli judiciare care pot fi puse în sarcina inculpatului Cozac S.
În viziunea instanței de apel, raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-6580 din
12.12.2017, prin care a fost stabilită natura substanței - masei vegetale ridicate din
pachețelul depistat lângă Cozac S., a fost efectuat în baza ordonanței procurorului
de numire a expertizei chimice din 09.11.2017 (f.d. 25), care a fost emisă în vederea
determinării dacă substanța depistată constituie droguri, substanțe stupifiante,
psihotrope și precursori a acestora, precum și analogelor acestora și dacă da, de
care anume.
Prin urmare, în opinia instanței de apel, ordonatorul expertizei la caz este
organul de urmărire penală, în baza ordonanței care în baza art. 143 alin. (1) pct. 6)
Cod de procedură penală, a dispus efectuarea expertizei judiciară în mod
obligatoriu, pentru constatarea existenței sau inexistenței infracțiunii, deoarece prin
alte probe nu poate fi stabilit adevărul în cauză. Organul de urmărire penală era
obligat să dispună efectuarea expertizei judiciare chimice pentru a putea incrimina
inculpatului comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal,
după semnele calificative - circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau
analogilor acestora fără scop de înstrăinare, adică procurarea, păstrarea, drogurilor,
etnobotanicelor sau analogilor acestora, săvârșită în proporții deosebit de mari.
Astfel, instanța de apel a reținut că, cheltuielile judiciare solicitate de către
acuzatorul de stat în sumă de 1680 lei, suportate pentru efectuarea expertizei
3
chimice, reprezintă cheltuieli ce sunt trecute în contul statului, or, normele
procesual penale nu prevăd încasarea din contul condamnatului a cheltuielilor
judiciare care constituie cheltuieli de expertiză obligatorie necesare organului de
urmărire penală pentru acumularea probatoriului în dosar, iar la caz, expertiza a
fost dispusă de către organul de urmărire penală pentru a determina natura masei
vegetale ce se afla în pachețelului ridicat de lângă Cozac S. în cadrul acțiunilor de
urmărire penală.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procuror,
prin care solicită casarea acesteia, în partea ce ține de soluția dispusă cu privire la
cheltuielile judiciare, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte în instanța
de apel în alt complet de judecată.
În motivarea recursului invocă aceleași motive pe care le-a indicat în apel,
suplimentar menționând că:
- instanța de apel nu a luat în considerație faptul că, în cadrul cauzei penale de
către stat au fost suportate cheltuieli în sumă de 1680 lei, la realizarea expertizelor,
sumă ce urma a fi încasată de la inculpat în beneficiul statului, conform
prevederilor art. 227-229 Cod de procedură penală, iar instanța contrar prevederilor
art. 385 alin. (1) pct. 14), art. 397 pct. 5) Cod de procedură penală, nu a dispus acest
fapt;
- soluția instanței de apel de a respinge solicitarea acuzatorului de stat referitor
la încasarea de la Cozac S. a cheltuielilor judiciare, contravine normelor procesual
penale;
- prin modificările survenite în Codul de procedură penală, în vigoare din data
de 09 februarie 2018, legislatorul a exclus prevederile art. 143 alin. (2) Cod de
procedură penală și astfel norma legală ce instituia obligația statului a suporta
cheltuielile pentru efectuarea expertizelor în cauzele penale, a fost exclusă;
- la examinarea prezentei cauze, instanța de apel era obligată să se conducă de
prevederile art. 4 alin. (1) Cod de procedură penală și să dispună soluția anume în
conformitate cu prevederile art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală, or altă
normă care la moment ar prevedea obligația statului de a suporta aceste cheltuieli,
nu este în vigoare;
- pe caz urmează a se ține cont și de dispoziția art. 1 alin. (2) Cod de procedură
penală;
- se generează o situație preferențială a acelor persoane care au comis
infracțiuni și defavorabilă față de ceilalți membri ai societății, care în mod indirect
sunt impuși să suporte acele cheltuieli financiare generate, anume în urma acelor
infracțiuni comise de inculpat, astfel consideră că se încalcă principiul egalității în
fața legii, prevăzut în art. 9 alin. (1) Cod de procedură penală.
În drept, procurorul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1)
pct. 6) Cod de procedură penală.
4
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, din
următoarele considerente:
Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs
examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii
instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă
asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.
Reieșind din criticele expuse de procuror, se constată că acesta contestă
decizia instanței de apel, în exclusivitate din considerentul că, a menținut soluția
primei instanțe, prin care a fost respinsă solicitarea acuzatorului de stat privind
încasarea de la Cozac S. a cheltuielilor judiciare în beneficiul statului, în sumă de
1680 lei.
Contrar celor invocate de recurent, Colegiul penal consideră ca nefondate
criticile procurorului referitor la pretinsa încălcare admisă de instanța de apel,
stipulată la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, precum că, nemotivat
nu au fost încasate cheltuielile judiciare din contul inculpatului.
Așadar, în privința acestor alegații se constată, că au constituit obiect de
discuție în instanța de apel și asupra cărora această instanță s-a expus întemeiat,
respectiv nu există raționamente ca instanța de recurs să se îndepărteze de la
concluziile la care a ajuns instanța ierarhic inferioară.
În susținerea celor menționate, instanța de recurs relevă dispoziția alin. (2) art.
229 potrivit căreia, instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze
cheltuielile judiciare... Prin urmare, se atestă că norma dată nu poartă un caracter
imperativ, ci unul facultativ, lăsând la discreția instanței de a hotărî asupra
chestiunii plății cheltuielilor judiciare, ținând cont de împrejurările cauzei și
suportării acestor cheltuieli.
Prin urmare, se reține că procurorul solicită încasarea de la Cozac S. a
cheltuielilor judiciare în beneficiul statului, în sumă de 1680 lei, ce constituie
cheltuieli pentru efectuarea raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/l-R-6580 din
12.12.2017, cheltuieli suportate de către organul de urmărire penală pentru
efectuarea acțiunii de urmărire penală întru instrumentarea prezentei cauze penale.
Astfel, Colegiul penal atestă că raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/l-R-
6580 din 12.12.2017, a fost ordonat de către organul de urmărire penală în vederea
stabilirii circumstanțelor cauzei, constituind acțiune procesuală ce ține de
administrarea probatoriului și formularea învinuirii, astfel constituie cheltuieli ce
urmează a fi achitate, conform prevederilor art. 143 alin. (2) Cod de procedură
penală (până la modificările din 09 februarie 2018), din contul mijloacelor bugetului
de stat, ținând cont de prevederile art. 3 Cod de procedură penală, care stipulează,
că în desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul
urmăririi penale sau al judecării cauzei în instanța judecătorească.
5
În asemenea împrejurări, Colegiul penal statuează, că la caz instanțele și-au
motivat eficient soluția de respingere a solicitării procurorului de a încasa
cheltuielile judiciare din contul inculpatului.
În baza celor expuse, Colegiul penal conchide, că în cauza dată nu au fost
admise erorile de drept la care face referire recurentul și nu sânt temeiuri de casare
a soluției adoptate, fiindcă instanța de apel s-a pronunțat motivat asupra tuturor
argumentelor indicate în apel și hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția, astfel, sunt apreciate ca fiind corecte concluziile instanțelor de
fond referitoare la respingerea solicitării înaintate de către acuzatorul de stat
privind încasarea de la inculpat a sumei de bani menționate mai sus, cu titlu de
cheltuieli suportate.
În cele din urmă, Colegiul penal, consideră că nu este incident în speță cazul
de casare invocat de către procuror, ce ar servi drept temei de implicare a instanței
de recurs, în sensul casării deciziei contestate, în partea dispoziției referitoare la
cheltuielile judiciare.
Din considerentele expuse, Colegiul penal apreciază, că argumentele invocate
de recurent sânt nefondate, ceea ce impune concluzia privind inadmisibilitatea
recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (1)-(2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în
Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, împotriva deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 mai 2018, în cauza penală în
privința lui Cozac Serghei Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia pronunțată integral la data de 29 mai 2019.
Președinte Timofti Vladimir
Judecător Cobzac Elena
Judecător Boico Victor
6