1ra-1064/2019 — art. 361 alin. 1 CP

1ra-1064/2019 — art. 361 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1064/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

03 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Vladimir Timofti,

Judecători – Anatolie Țurcan, Nadejda Toma, Elena Cobzac și Svetlana Filincova,

judecând, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta și de către avocatul Arhiliuc Ion

în numele inculpatei, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Chișinău sediul

Buiucani din 05 aprilie 2018 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

13 februarie 2019, în cauza penală în privința lui

Balica Evghenia xxxx, născută la xx xx xxxx,

originară și locuitoare xxxx xxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 26.04.2017 - 05.04.2018;

Instanță de apel: 26.04.2018 - 22.05.2018;

Instanță de recurs: 16.08.2018 - 27.11.2018;

Instanță de apel: 11.01.2019 - 13.02.2019;

Instanță de recurs: 16.04.2019 - 03.12.2019.

A C O N S T A T A T :

Evghenia a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art.361 alin.(2) lit. b), c) Cod

penal, la amendă în mărime de 550 unități convenționale, ce constituie 27 500 lei.

mai 2016 - ianuarie 2017, Balica Evghenia, urmărind scopul obținerii vizei de imigrare în

Statele Unite ale Americii, ca urmare a câștigării concursului în cadrul Loteriei Green

Card, informându-se despre Lista documentelor (14 la număr) necesare pentru a purcede

la interviu cu ofițerul consular prin intermediul adresei e-mail xxxx pe care l-a indicat

secției consulare a ambasadei SUA, știind cu certitudine că nu dispune de diplomă de

finalizare a studiilor liceale sau echivalentul acestor studii, definite ca finalizarea cu

succes a unui curs de 11/12 ani de învățământ primar și secundar sau o diplomă de

coordonare cu Centrul Consular din Kentucky, prin înțelegere prealabilă cu persoane

neidentificate de organul de urmărire penală, a recurs la perfectarea pe cale ilegală a

diplomei de bacalaureat cu seria xxxx, nr. de înregistrare xxxx pe numele Cotorobai

1

Evghenia (numele până la căsătorie), pe care a obținut-o și, de rând cu alte documente din

listă, a prezentat-o la 27 ianuarie 2017 la Secția Consulară a Ambasadei SUA, situată în

mun. Chișinău, str. Alexei Mateevici 103, fiind constatat că o astfel de diplomă nu a fost

eliberată la 05.07.2007 de către Ministerul Educației și Tineretului, adică este falsă.

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpata să fie condamnată în baza art.361 alin.

(2) lit. b), c), 90 Cod penal la 1 an și 6 luni închisoare, cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei pe un termen de probă de 3 ani.

Apelantul a invocat că, pedeapsa aplicată inculpatei este prea blândă și nu

corespunde gradului vinovăției acesteia, personalității și comportamentului în timpul

urmăririi penale și judecării cauzei, ea nerecunoscând vina contrar probelor ce în mod

evident o incriminează.

Pe lângă aceasta, instanța de fond a omis că săvârșirea infracțiunii sub orice formă

de participație constituie circumstanțe agravante.

Deci, inculpata a instigat persoane necunoscute la săvârșirea infracțiunii de

confecționare a diplomei de bacalaureat cu seria xxxx, cu nr. de înregistrare xxxx din

05.07.2007, pe numele lui E. Cotorobai, pe care ea deținut-o și folosit-o ulterior, ce

denotă rolul acesteia ca unul hotărâtor în săvârșirea infracțiunii.

Instanța de fond nu a ținut cont de scopul pedepsei care primordial trebuie să

restabilească echitatea socială și să prevină săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea

condamnatei cât și altor persoane, iar amenda aplicată inculpatei va duce la încurajarea

pe viitor la săvârșirea de către aceasta a unor infracțiuni similare.

3.1. Avocatul Arhiliuc Ion și inculpata Balica Evghenia au contestat cu apel

sentința, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei hotărâri de achitare, din motiv că

fapta nu a fost săvârșită de inculpată.

Apelanții au indicat că, potrivit textului sentinței, la constatarea faptei a fost

indicat calificativul ...prin înțelegere prealabilă cu persoane neidentificate de organul de

urmărire penală, a recurs la perfectarea pe cale ilegală a diplomei de bacalaureat..., iar,

în final, la încadrarea juridică a faptei constatată indică alte două calificative a uzului de

fals deținerea și folosirea documentelor oficiale false, omisiune ce constituie un viciu

fundamental, care afectează sentința.

Declarațiile martorului E. Cojuhari nu constituie probe pertinente, concludente și

utile or, acesta nu cunoaște nimic despre proveniența și existența diplomei, celelalte

probe scrise având aceleași neajunsuri.

Astfel, nu au fost prezentate probe în vederea confirmării vinovăției inculpatei, iar

versiunea acesteia că nu a cunoscut despre necesitatea prezentării diplomei de

bacalaureat, nu a fost examinată nici de organul de urmărire penală, nici de instanța de

fond. Or, acuzarea nu a examinat și nu a respins versiunea inculpatei că, de facto, ea a

fost victimă, fiind înșelată de persoanele necunoscute, la pregătirea și depunerea actelor

la Secția Consulară a Ambasadei SUA. Totodată, la încadrarea juridică a faptei, instanța

de fond a depășit limitele învinuirii, indicând calificativul confecționarea diplomei false

în participație cu alte persoane.

2

Potrivit procesului-verbal de percheziție, efectuată la domiciliul inculpatei nu au

fost depistate careva urme legate de confecționarea sau deținerea diplomei false.

Prin urmare, este relevant raportul ofițerului de urmărire penală din 24.03.2017 cu

privire la propunerea de clasare a procesului penal pe art.361 alin.(2) lit. b), c) Cod penal.

Instanța de fond a transcris probele din rechizitoriu, fără a constata în ce mod

aceste probe dovedesc intenția inculpatei or, apărarea nu neagă faptul că la Consulatul

SUA a fost depusă o diplomă falsă, însă inculpata nici nu a cunoscut despre necesitatea

prezentării diplomei de bacalaureat și includerea acesteia în setul de acte.

apelurile au fost admise, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre.

Balica Evghenia a fost condamnată în baza art.361 alin.(2) lit. b) Cod penal la 1 an

și 6 luni închisoare.

Conform art.90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate i-a fost suspendată

condiționat, pe un termen de probațiune de 2 ani.

Instanța de apel a reținut că la pronunțarea sentinței, instanța de fond eronat a

apreciat probele administrate, ignorând prevederile art.101 Cod de procedură penală și

greșit a condamnat inculpata pe art.361 alin.(2) lit. b), c) Cod penal, constatând în

acțiunile ei semnul calificativ – perfectarea pe cale ilegală a diplomei de bacalaureat.

art.427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar hotărârile adoptate,

solicitând casarea acestora cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, din motiv că fapta nu

întrunește elementele infracțiunii.

noiembrie 2018, a fost admis recursul, casată total decizia și dispusă rejudecarea cauzei

de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea soluției sale, instanța de recurs a indicat că, instanța de apel:

a) a depășit limitele învinuirii formulate inculpatei, deoarece a constatat în fapt că

ea: „prin intermediul unor persoane neidentificate a obținut, de rând cu alte

documente din listă, diploma de bacalaureat” – circumstanțe neincriminate ultimei prin

rechizitoriu. Mai mult, neconstatând în fapta inculpatei, deci și excluzând din învinuirea

formulată, circumstanțele: „prin înțelegere prealabilă cu persoane neidentificate de

organul de urmărire penală, a recurs la perfectarea pe cale ilegală a diplomei”, în mod

neargumentat, neclar și divergent a încadrat acțiunile ei în baza lit. b) din alin.(2) al

art.361 Cod penal, conform calificativului: „săvârșită de mai multe persoane”;

b) în situația în care a micșorat volumul învinuirii prin excluderea agravantelor:

prin înțelegere prealabilă cu persoane neidentificate..., a recurs la perfectarea pe cale

ilegală a diplomei perfectarea pe cale ilegală a diplomei de bacalaureat..., calificativul

prevăzut la art.361 alin.(2) lit. c) Cod penal – săvârșite referitor la un document de

importanță deosebită, că în speță nu sunt circumstanțe agravante, cele atenuante fiind

întreținerea a doi copii minori, săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni și

vârsta preponderent tânără, de facto recunoaște vina, a stabilit inculpatei în mod neclar,

divergent și nemotivat o nouă pedeapsă mai gravă - cu închisoare. În descriptiv lipsește

3

cu desăvârșire argumentarea instanței raportată la prescripțiile art.75 Cod penal, inclusiv

privind situația alternativelor de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea săvârșită și

caracterul excepțional, la aplicarea pedepsei cu închisoare. Luarea în considerare la

aplicarea pedepsei că, inculpata nu a recunoscut vina, contravine prevederilor din

art.art.66 alin. (2) pct.2) și 8), 103 alin.(3), 104 alin.(2) Cod de procedură penală;

c) în dispozitiv a fost admis apelul procurorului, dar în descriptiv instanța nu și-a

argumentat în niciun fel această soluție.

au fost admise apelurile, casată sentința, inclusiv din oficiu în baza art.409 alin.(2) Cod

de procedură penală și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care a încetat procesul penal pornit în baza art.361 alin.(1) Cod penal, în

privința lui Balica Evghenia cu liberarea acesteia de răspundere penală în temeiul art.60

alin.(1) lit. a) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la

răspundere penală.

7.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, sentința primei instanțe

a fost pronunțată la 05.04.2018, iar ulterior acestei date, la 14.05.2018 a fost emisă

Hotărârea Curții Constituționale nr.12, prin care a fost declarată neconstituțională lit. c)

de la alin.(2) al art.361 Cod penal.

Astfel, ținând cont de faptul că, hotărârile Curții Constituționale sunt obligatorii și

intră în vigoare la data adoptării, instanța de apel a conchis de a exclude din învinuirea lui

Balica Evghenia calificativul „referitor la un document de importanță deosebită”.

De asemenea, instanța de apel a considerat că, organul de urmărire penală nu a

demonstrat în afara oricărui dubiu rezonabil, că inculpata Balica Evghenia a acționat prin

înțelegere prealabilă cu persoane neidentificate de organul de urmărire penală pentru a

obține pe cale ilegală diploma de bacalaureat cu seria xxxx, nr. de înregistrare xxxx pe

numele Cotorobai Evghenia (numele până la căsătorie) or, în acest sens, partea acuzării

nu a putut demonstra cum anume a avut loc „înțelegerea prealabilă” referitor la

„perfectarea pe cale ilegală” a diplomei de bacalaureat - „confecționarea” acesteia și mai

mult, nu este clar care este legătura dintre acțiunile „persoanelor neidentificate de organul

de urmărire penală” în privința confecționării diplomei de bacalaureat, chiar dacă în

rechizitoriu, lui Balica Evghenia nu i se incriminează „confecționarea” diplomei, ci doar

„deținerea și folosirea” acestui document oficial fals.

În afară de aceasta, instanța de apel a menționat și faptul că, în rechizitoriu este

indicat că, acțiunea de „deținere și folosire a unui document oficial fals” a fost „săvârșită

de mai multe persoane”, deși din rechizitoriu rezultă că doar inculpata Balica Evghenia a

prezentat setul de acte ofițerului consular, realizând astfel latura obiectivă a infracțiunii.

Astfel, nefiind demonstrată existența înțelegerii prealabile dintre Balica Evghenia

și persoanele neidentificate de organul de urmărire penală referitor la perfectarea pe cale

ilegală a diplomei de bacalaureat, instanța de apel a conchis de a exclude din învinuirea

lui Balica Evghenia sintagma „prin înțelegere prealabilă cu persoane neidentificate de

organul de urmărire penală, a recurs la perfectarea pe cale ilegală a diplomei”, „pe care a

obținut-o” și a semnului calificativ prevăzut de lit. b) din alin.(2) al art.361 Cod penal -

4

„săvârșită de mai multe persoane”.

Deci, subsecvent celor menționate supra, dat fiind că, prin Hotărârea Curții

Constituționale nr.12 a fost declarată neconstituțională lit. c) de la alin.(2) al art.361 Cod

penal, prin aplicarea prevederilor art.409 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de

apel a conchis de a exclude din învinuirea înaintată lui Balica Evghenia calificativul

„referitor la un document de importanță deosebită”, precum și ținând cont de faptul că, nu

s-a demonstrat existența înțelegerii prealabile dintre Balica Evghenia și persoanele

neidentificate de organul de urmărire penală referitor la perfectarea pe cale ilegală a

diplomei de bacalaureat, instanța a conchis că în acțiunile inculpatei se întrunesc semnele

calificative ale infracțiunii prevăzute de art.361 alin.(1) Cod penal, după semnele

calificative deținerea și folosirea documentelor oficiale false care acordă drepturi.

Instanța de apel a constatat că, în perioada mai 2016 - ianuarie 2017, Balica

Evghenia, urmărind scopul obținerii vizei de imigrare în Statele Unite ale Americii ca

urmare a câștigării concursului în cadrul Loteriei Green Card, informându-se despre Lista

documentelor (14 la număr) necesare pentru a purcede la interviu cu ofițerul consular

prin intermediul adresei e-mail xxxx pe care l-a indicat secției consulare a ambasadei

SUA, știind cu certitudine că nu dispune de diplomă de finalizare a studiilor liceale sau

echivalentul acestor studii, definite ca finalizarea cu succes a unui curs de 11/12 ani de

învățământ primar și secundar sau o diplomă de licență sau masterat, după cerințele

Secției Consulare a Ambasadei Statelor Unite ale Americii în coordonare cu Centrul

Consular din Kentucky, având intenția de dobândire a unui astfel de document, care să-i

acorde dreptul de a solicita viză în cadrul Loteriei Vizelor în calitate de cetățean străin

care pleacă în SUA pentru a obține statutul de rezident permanent, dându-și seama de

caracterul ilicit al acțiunilor sale, admițând și dorind în mod conștient survenirea

consecințelor, a prezentat diploma de bacalaureat cu seria xxxx, nr. de înregistrare xxxx

pe numele Cotorobai Evghenia (numele până la căsătorie), împreună cu alte documente

din listă, la 27.01.2017, la Secția Consulară a Ambasadei SUA, mun. Chișinău, str.

Alexei Mateevici 103, fiind constatat că o astfel de diplomă nu a fost eliberată la

05.07.2007 de către Ministerul Educației și Tineretului, adică este falsă.

Pentru a ajunge la concluzia nominalizată, în afară de declarațiile inculpatei Balica

Evghenia, care nu și-a recunoscut vina, instanța de apel a verificat următoarele probe, și

anume: înștiințarea 902 din 27.01.2017, ora 11:05, de la Cojuhari Eugen (paza), precum

că în str. Mateevici, 103, mun. Chișinău, la consulatul Americii posibil să se apropie o

persoană cu document cu semne de falsificare (f.d.7 vol. I); raportul ofițerului de sector

din cadrul SP nr.1 a IP Buiucani, mun. Chișinău (f.d.11 vol. I); raportul ofițerului de

sector din cadrul SP nr.1 a IP Buiucani, mun. Chișinău (f.d.12 vol. I); procesul-verbal

privind actele de constatare din 01.02.2017 întocmit de ofițerul de sector din cadrul SP

nr.1 a IP Buiucani, mun. Chișinău (f.d.13 vol. I); procesul-verbal de ridicare a obiectelor

și documentelor din 01.02.2017, întocmit de către ofițerul de sector din cadrul SP nr.1 a

IP Buiucani, mun. Chișinău (f.d.14 vol. I); diploma de bacalaureat pe numele Cotorobai

Evghenia xxxx cu nr. de înregistrare xxxx , eliberată la 05.07.2007 (f.d.15-16 vol. I);

scrisoarea nr.01-29/51 din 24.02.2017 (f.d.20 vol. I); scrisoarea nr.06/15-1019 din

5

28.01.2017 (f.d.22 vol. I); procesul-verbal de percheziție din 22.03.2017 întocmit de

ofițerul de urmărire penală SUP a IP Buiucani (f.d.36 vol. I).

La capitolul individualizării pedepsei, instanța de apel a reținut că, la data

comiterii infracțiunii, legea penală prevede pedeapsa cu amendă în mărime de până la

650 de unități convenționale sau muncă neremunerată în folosul comunității de la 150 la

200 de ore, sau închisoare de până la 2 ani. Prin urmare, conform art.16 alin.(2) Cod

penal, infracțiunea respectivă se încadrează în categoria celor ușoare și cu trimitere la

prevederile art.60 alin.(1) lit. b) Cod penal, a indicat că, la momentul judecării apelurilor

în privința lui Balica Evghenia, a expirat prescripția tragerii la răspundere penală, or, de

la data comiterii infracțiunii - 27.01.2017, a expirat termenul de prescripție de 2 ani.

Din aceste motive, instanța de apel a considerat necesară liberarea lui Balica

Evghenia de pedeapsă penală în legătură cu intervenirea prescripției tragerii la răspundere

penală prevăzută de art.60 Cod penal.

contestat cu recurs ordinar decizia, solicitând casarea acesteia cu remiterea cauzei la

rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, instanța de apel eronat a conchis că

acțiunile inculpatei Balica Evghenia nu se regăsesc în conjunctura infracțiunii prevăzute

de art.361 alin.(2) lit. b) Cod penal, materializate prin deținerea și folosirea documentelor

oficiale false, care acordă drepturi săvârșite de două sau mai multe persoane, or, instanța

verificând cauza sub aspectul calificării infracțiunii, urma să raporteze situația de fapt

constatată la fiecare din elementele constitutive ale infracțiunii imputate inculpatei, să

subsumeze aceste fapte cu împrejurările cauzei, respectiv să dezvăluie concluzia de

excludere a agravantei săvârșită de două sau mai multe persoane, expunându-și punctul

său de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii imputate acestuia, fapt ce

pe caz nu a avut loc, fiind înfăptuită o apreciere eronată și formală de ordin general, a

probelor și circumstanțelor cauzei penale.

În opinia acuzării, la adoptarea soluției, instanța de apel a omis faptul că,

nemijlocit inculpata Balica Evghenia, fiind audiată în instanța de fond, pe marginea

învinuirii imputate a relatat că, dorind să ajungă în SUA împreună cu familia sa, prin

intermediul internetului a apelat la niște persoane necunoscute cu care s-a întâlnit în mun.

Chișinău la monumentul Ștefan cel Mare. Aceste persoane i-au promis efectuarea

procedurii pentru obținerea Green Card, astfel inculpata le-a oferit suma de 900 euro.

Tot prin intermediul persoanelor necunoscute, Balica Evghenia a primit setul de

documente solicitat și fără să facă cunoștință cu conținutul acestor acte, le-a depus la

secția consulară.

Cele relatate supra denotă că, apelând la serviciile neoficiale a unor persoane

necunoscute pentru a perfecta actele solicitate de către Ambasada SUA, achitând sume

enorme, 900 euro, comunicându-le acestora de la bun început că nu are studii superioare,

iar ulterior prezentând actul fals împreună cu celelalte acte la Ambasadei SUA, deci

deținând și folosind diploma falsă, inculpata a manifestat intenție directă, a prevăzut

rezultatele acțiunilor sale, având voința spre atingerea scopului de a obține viza

6

respectivă, acțiuni care au fost săvârșite de mai multe persoane.

Această situație de fapt, reținută din probele supuse examinării relevă că, la

confecționarea, deținerea și folosirea diplomei false, au participat persoanele necunoscute

la serviciile cărora a apelat inculpata și cu aportul cărora a fost obținută diploma falsă,

persoanele necunoscute incluzând în setul de acte și documentul respectiv, sub aspect

juridic aceasta și fiind caracterizat ca înțelegere prealabilă, or, cum se explică faptul că în

privința persoanelor implicate în comiterea faptei infracționale, organul de urmărire

penală a dispus disjungerea materialelor cauzei penale, în procedură separată (f.d.66).

Folosirea documentelor false, nu este decât o modalitate a infracțiunii prevăzute de

art.361 Cod penal, o modalitate ca și confecționarea (deținerea, vânzarea), deoarece au la

bază aceiași intenție infracțională.

În accepțiunea art.361 Cod penal, confecționarea, deținerea și folosirea

documentelor false, reprezintă episoadele uneia și aceleiași infracțiuni, astfel, nu sunt

plauzibile argumentele instanței de apel prin care invocă că, devreme ce lui Balica

Evghenia prin rechizitoriu nu i-a fost incriminat „confecționarea” diplomei de

bacalaureat (la care au fost implicate doar persoane nestabilite), dar „deținerea și

folosirea” unui document oficial fals, acțiunile inculpatei urmează a fi încadrate juridic

potrivit art.361 alin.(1) Cod penal, or, nemijlocit din considerentele de ordin teoretic,

legiuitorul a indicat la elementul „confecționarea” aceasta constituind o variantă de

incriminare în cadrul aceleiași dispoziții ale art.361 Cod penal.

Acuzarea consideră că, la adoptarea deciziei de reîncadrare a acțiunilor inculpatei

Balica Evghenia de la art.361 alin.(2) lit. b) Cod penal la art.361 alin.(1) Cod penal,

instanța de apel nu a dat apreciere justă suportului probatoriu prezentat de către acuzare,

astfel încât concluzia instanței de apel este inacceptabilă, deoarece probele acuzării au

fost supuse unei minuțioase cercetări în ambele instanțe, făcându-se referire la

declarațiile detaliate ale participanților la proces, iar în astfel de condiții, instanța de apel

urma să aprecieze aceste probe, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității

și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

8.1. Avocatul Arhiliuc Ion în numele inculpatei, în temeiul pct.6), 8) alin.(1)

art.427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar hotărârile adoptate,

solicitând casarea acestora cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, din motiv că fapta nu

întrunește elementele infracțiunii.

În motivarea cerințelor sale a indicat că, în speță, modul în care mijloacele de

probă au fost obținute s-a desfășurat prin procedee probatorii contrare Codului de

procedură penală și jurisprudenței CtEDO, astfel, procesul penal în privința inculpatei

Balica Eugenia, în ansamblul său, în sensul art.6 al Convenției nu a fost echitabil.

Instanța de apel a refuzat în mod clasic, prin tăcere să se pronunțe asupra celor mai

esențiale motive invocate în apelul pârții apărării, în final adoptând o decizie nemotivată

contrară unui proces echitabil în sensul art.6 CtEDO, ceea ce constituie un viciu

fundamental.

La fel, instanța de apel pur și simplu a transcris probatoriul expus în sentința

ilegală de condamnare a lui Balica Evghenia fără vreo analiză necesară în aspectul

7

normelor de drept procedural și indicațiilor instanței de recurs, astfel că decizia este

afectată de un viciu fundamental și o eroare gravă de fapt.

Rejudecând cauza, instanța de apel a reținut la pct. 11 din decizie, o altă stare de

fapt decât cea incriminată prin rechizitoriu, în legătură cu admiterea motivului invocat în

apelul declarat de avocatul Arhiliuc Ion, în sensul că acuzațiile fiind imprecise,

procurorul greșit i-a incriminat inculpatei prin rechizitoriu calificativul - ,,prin înțelegere

prealabilă cu persoane neidentificate de organul de urmărire penală, a recurs la

perfectarea pe cale ilegală a diplomei de bacalaureat... ” lit. b) săvârșite de două sau mai

multe persoane. Astfel, instanța de apel, în fapt a înlocuit acest calificativ cu o altă

formulare, care de-jure are același sens, - ,,prin intermediul unor persoane neidentificate

de organul de urmărire penală, a obținut, de rând cu alte documente din listă, diploma de

bacalaureat...”. Or, astfel de acuzații inculpatei nu i-au fost incriminate, acestea fiind și

mai imprecise, încălcându-i-se dreptul la apărare.

Instanța de apel, la fel a ignorant în mod evaziv, unul din principalele motive din

apel, care confirmă faptul inexistenței în acțiunile inculpatei a laturii obiective și

subiective a infracțiunii incriminate, în rechizitoriu i s-a incriminat inculpatei, precum că

ea știa despre lista documentelor necesare prezentării la Consulatul Ambasadei SUA, - „

... informându-se despre Lista documentelor (14 la număr) necesare pentru a purcede la

interviu cu ofițerul consular prin intermediul adresei e-mail xxxx...”. Însă, nici organul de

urmărire penală și nici prima instanță nu au examinat versiunea inculpatei că dânsa cu

adevărat nu a înțeles nimic din această informație, deoarece era formulată în limba

engleză pe care dânsa nu o cunoaște, astfel că a apelat prin cunoscuți și internet la

persoane care deja pregătise în mod legal o astfel de listă de documente unor persoane,

care au trecut tot controlul și deja se află cu traiul în SUA.

În cererea de apel s-a invocat ca probă decisivă informația despre Lista

documentelor (14 la număr) necesare pentru a purcede la interviu cu ofițerul consular

prin intermediul adresei e-mail xxxx... În limba engleză pe care inculpata nu o cunoștea,

însă potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată această probă nu a fost examinată.

În susținerea poziției sale, avocatul face referire la practica CtEDO, hotărârea din

21 iunie 2011, în cauza Giuran vs. România.

Astfel, în opinia apărării, există o eroare gravă de fapt prin interpretarea vădit

eronată a probelor, inclusiv a declarațiilor inculpatei Balica Eugenia, deoarece inculpata

pe tot parcursul procesului penal a declarat consecutiv și consecvent că tocmai atunci

când a fost citată la politie, a și fost informată că în setul de documente a fost depusă o

diplomă falsă de bacalaureat pe numele ei.

Dreptul la un proces echitabil, în lumina Convenției, se bazează pe respectarea cu

strictețe a principiilor fundamentale ale procesului judiciar: “egalitatea armelor”, “

contradictorialitatea” (mai ales în administrarea probelor), “motivarea deciziilor”, care

semnifică tratarea egală a părților pe toată durata desfășurării procedurii în fața

instanțelor de judecată, fără ca vre-una dintre ele să fie avantajată în raport cu cealaltă sau

celelalte părți în proces, așa încât, părțile litigante să aibă posibilitatea de a-și susține

punctul de vedere într-o așa manieră, încât să nu fie puse într-o situație net dezavantajată

8

una față de alta (a se vedea: CEDO, decizia din 22.02.1996, în cauza Bulut contra

Austriei, parag.47; decizia din 18.02.1997, în cauza Niderost-Huber contra Elveției,

parag.23; decizia din 07.06.2001, în cauza Kress contra Franței, parag. 72).

Aceste principii fundamentale ale procesului judiciar în prezenta cauză au fost

încălcate, cu toate că legea internă obligă instanțele de judecată să le respecte.

Decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se sprijină, fiind, practic,

insuficient motivată, în sensul că, trimiterile pe care instanța de apel le face, echivalează

cu o motivare sumară, confuză și superficială, ce nu poate înlocui motivarea proprie,

fiind astfel încălcat art.6 CțEDO.

Ion în numele inculpatei, solicitând respingerea recursului declarat de către procuror și

admiterea recursului declarat de acesta.

penal lărgit consideră că, acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile, din următoarele

considerente.

Potrivit art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

judecând recursul, fără citarea părților, este în drept să respingă recursul ca inadmisibil,

cu menținerea hotărârii atacate.

Reieșind din conținutul cererilor de recurs declarate, Colegiul penal atestă, că

procurorul invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel art.427

alin.(1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel în cazurile, când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

De asemenea, recursul apărării se întemeiază pe temeiurile pentru recurs prevăzute

la art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, și anume conținute în pct. 6) când instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de

fapt, care a afectat soluția instanței; pct. 8) când nu au fost întrunite elementele

infracțiunii, intervenind cu solicitarea de a se dispune desființarea deciziei instanței de

apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Balica Evghenia să fie achitată.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept prevăzută de art.427

alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată, că asemenea eroare nu

se confirmă la examinarea recursurilor declarate, dat fiind faptul, că instanța de apel la

examinarea cauzei a respectat prevederile art.art.414 alin.(1), 417 alin.(8) Cod de

procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apelurile declarate, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția

pronunțată.

Potrivit prevederilor art.414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror

probe noi prezentate instanței de apel.

9

Totodată, conform prevederilor art.417 alin.(8) Cod de procedură penală, decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

La caz, reieșind din esența criticelor invocate în recursuri de către titularii acestor

cereri, Colegiul penal reține că acestea se referă în mare parte doar la chestiunea de

apreciere a probelor.

Mai mult, reieșind din analiza textuală a recursurilor declarate, se constată că

autorii acestora fac o proprie evaluare a materialului probator, procurorul susținând că

instanța de apel neîntemeiat a încetat procesul penal în baza art.361 alin.(1) Cod penal, cu

liberarea acesteia de răspundere penală în temeiul art.60 alin.(1) lit. a) Cod penal, în

legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală, pe când

apărarea din contra, prezintă versiunea potrivit căreia probele administrate de către

instanțele de fond nu confirmă de fapt vinovăția inculpatei în săvârșirea infracțiunii

imputate acesteia, considerând-o nevinovată.

Sub acest aspect, însă, se impune precizarea că aprecierea probelor este unul din

cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă

depus de către organele de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de părțile în

proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități.

Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze

pe prevederile legale, precum și pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate

aspectele, complet și obiectiv.

Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența,

veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblul lor sunt apreciate din

punct de vedere al coroborării acestora.

Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată

la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că motivele de reapreciere a

probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin.(1) art.427 Cod de procedură penală,

și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii

contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu

dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea

constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective.

Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticele referitoare la

presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente

faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanța de apel,

corectitudinea dispunerii condamnării inculpatului conform învinuirii incriminate, astfel

că reaprecierea probelor, în modul propus de către autorii recursurilor, nu se încadrează

în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor, care au

fost puse la baza hotărârii primei instanțe, apoi verificate de instanța de apel, prin

continuarea judecării cauzei în fond, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei.

În acest sens Colegiul penal lărgit atestă, din materialele dosarului rezultă, că

instanța de apel, în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, a

examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, verificându-le sub aspectul

10

pertinenții și concludenții, atât cele ale apărării, cât și cele ale acuzării, și întemeiat a

ajuns la concluzia privind constatarea vinovăției inculpatei de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.361 alin.(1) Cod penal.

Cu referire la temeiul invocat în recursul ordinar, declarat de către procuror, în

baza pct. 12) alin.(1) a art.427 Cod de procedură penală, instanța de recurs atestă că

acuzatorul de stat își manifestă dezacordul cu faptul reîncadrării acțiunilor inculpatei

Balica Evghenia din prevederile art.361 alin.(2) lit. b) Cod penal în prevederile art.361

alin.(1) Cod penal, susținând în acest sens că instanța de apel nu a apreciat la justa

valoare probele administrate în cauza deferită judecății, ajungând neîntemeiat la

concluzia privind reîncadrarea acțiunilor inculpatei Balica Evghenia în prevederile

art.361 alin.(1) Cod penal, după semnele calificative deținerea și folosirea documentelor

oficiale false care acordă drepturi.

Raportând însă aceste argumente la conținutul deciziei atacate, Colegiul penal

lărgit constată că instanța de apel corect și-a motivat soluția pronunțată, apreciind just că

probatoriul administrat nu dovedește faptul că inculpata Balica Evghenia a acționat prin

înțelegere prealabilă cu persoane neidentificate de organul de urmărire penală pentru a

obține pe cale ilegală diploma de bacalaureat cu seria xxxx nr. de înregistrare xxxx pe

numele Cotorobai Evghenia (numele până la căsătorie), menționând că, din probele

verificate și cercetate, s-a constatat că partea acuzării nu a demonstra cum anume a avut

loc „înțelegerea prealabilă” referitor la „perfectarea pe cale ilegală” a diplomei de

bacalaureat - „confecționarea” acesteia și nu este clar care este legătura dintre acțiunile

„persoanelor neidentificate de organul de urmărire penală” în privința confecționării

diplomei de bacalaureat, menționând și faptul că în rechizitoriu, lui Balica Evghenia nu i

se incriminează „confecționarea” diplomei de bacalaureat, dar „deținerea și folosirea”

unui document oficial fals.

Prin urmare, analizând decizia atacată, instanța de recurs remarcă faptul că, nu s-a

demonstrat existența înțelegerii prealabile dintre Balica Evghenia și persoanele

neidentificate de organul de urmărire penală referitor la perfectarea pe cale ilegală a

diplomei de bacalaureat. Prin urmare, instanța de apel legal și întemeiat a conchis de a

exclude din învinuirea lui Balica Evghenia sintagma „prin înțelegere prealabilă cu

persoane neidentificate de organul de urmărire penală, a recurs la perfectarea pe cale

ilegală a diplomei”, „pe care a obținut-o” și a semnului calificativ prevăzut de lit. b) din

alin.(2) al art.361 Cod penal - „săvârșită de mai multe persoane”.

Astfel, în opinia Colegiului penal lărgit, criticele procurorului referitor la stabilirea

eronată a circumstanțelor de fapt privind aprecierea greșită a probelor care de fapt

dovedesc vinovăția inculpatei în cele incriminate prin actul de sesizare a instanței, nu este

incident în cazul supus judecării, din motivul că instanța de apel a făcut o analiză

completă a tuturor probelor administrate în toate fazele procesului penal. Totodată, la

soluționarea cauzei, instanța a ținut cont și de Hotărârea Curții Constituționale nr.12, prin

care a fost declarată neconstituțională lit. c) de la alin.(2) al art.361 Cod penal, astfel,

instanța de apel a conchis de a exclude din învinuirea înaintată lui Balica Evghenia

calificativul „referitor la un document de importanță deosebită”, stabilind corect

11

nevinovăția inculpatei de comiterea infracțiunii prevăzute la art.361 alin.(2) lit. b) Cod

penal, menționând că, din probele verificate și cercetate, s-a constatat indubitabil că

inculpata a săvârșit deținerea și folosirea documentelor oficiale false care acordă drepturi.

Cu referire la temeiul de casare prevăzut la art.427 alin.(1) pct.8) Cod de

procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când nu

au fost întrunite elementele infracțiunii, Colegiul penal amintește, că potrivit art.113

alin.(1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea

juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele

componenței infracțiunii prevăzute de norma penală.

Astfel, temeiul pentru recurs „nu au fost întrunite elementele infracțiunii”, include

cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale

infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele

constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și

agravante ale infracțiunii.

Reieșind din materialele cauzei se atestă că, prima instanță a recunoscut-o

vinovată pe Balica Evghenia de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.361 alin.(2) lit. b),

c) Cod penal. La rândul său, instanța de apel fiind investită cu judecarea apelurilor

declarate, a casat sentința primei instanțe, inclusiv din oficiu în baza prevederilor art.409

Cod de procedură penală și a pronunțat o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care procesul penal intentat în privința lui Balica Evghenia în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.361 alin.(1) Cod penal, a fost încetat din motivul

expirării termenului de prescripție pentru tragerea la răspundere penală.

Prin urmare, instanța de apel corect a constatat vinovăția inculpatei Balica

Evghenia în săvârșirea infracțiunii prevăzute în baza art.361 alin.(1) Cod penal, după

semnele calificative deținerea și folosirea documentelor oficiale false care acordă

drepturi, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art.101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor.

Din considerentele enunțate, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că nu sunt

careva temeiuri de intervenire în decizia instanței de apel în privința argumentelor

invocate de partea apărării, sub aspectul nevinovăției.

Analizând decizia atacată, Colegiul penal lărgit consideră că, instanța de apel la

judecarea apelurilor declarate, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, respectând

prevederile art.414 alin.(1), (5) și art.417 alin.(8) Cod de procedură penală, și în hotărârea

adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, aceasta

cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în

pct.7.1. din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea

căreia nu o consideră necesară.

Colegiul penal lărgit mai reține că, criticile formulate de recurenți au format obiect

de discuție la judecarea cauzei penale în instanța de fond și de apel, cărora instanțele de

judecată ierarhic inferioare, le-au dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg

12

expusă în prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a

cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul că verificând hotărârea atacată

în raport cu prevederile art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, temeiuri de casare a

hotărârilor atacate, nu s-au stabilit.

Pe cale de consecință, se reiterează că decizia instanței de apel corespunde tuturor

prevederilor legii de procedură penală, ea fiind argumentată și întemeiată.

Reieșind din cele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că, la judecarea cauzei în

ordine de apel. instanța de apel nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei

adoptate, fapt ce impune respingerea, ca inadmisibile a recursurilor ordinare declarate.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta și de către avocatul Arhiliuc Ion

în numele inculpatei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13

februarie 2019, în cauza penală în privința lui Balica Evghenia xxxx, cu menținerea

deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 17 ianuarie 2020.

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Anatolie Țurcan

Nadejda Toma

Elena Cobzac

Svetlana Filincova

13