1ra-68/2019 — art. 188 al. 5 CP

1ra-68/2019 — art. 188 al. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.1ra-68/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

22 ianuarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir

Judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Boico Victor

judecând recursul ordinar, declarat de către avocatul Beruceașvili Andrei în

numele inculpaților Basovschi Evgheni și Spivacenco Serghei, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2017,

în cauza penală privindu-i pe

Basovschi Evgheni xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în xxxxx

Spivacenco Serghei xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal lărgit,

C O N S T A T Ă :

Basovschi Evgheni a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 188 alin. (5) Cod Penal și condamnat la o pedeapsă în formă de închisoare pe un

termen de 13 ani, cu executare în penitenciar de tip închis.

În temeiul art. 84 alin. (4) Cod penal, la pedeapsa dată a fost adăugată parțial

partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău din data de 29 februarie 2016, în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod

penal, de 6 ani închisoare, fiindu-i stabilită lui Basovschi Evgheni pedeapsa definitivă

în formă de închisoare, pe un termen de 14 ani, cu executare în penitenciar de tip

închis cu calcularea termenului pedepsei din data de 06 iulie 2017.

Tot prin sentința dată, Spivacenco Serghei a fost recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzută de art. 188 alin. (5) Cod penal și condamnat în baza

acestei legi la o pedeapsă în formă de închisoare, pe un termen de 13 ani, cu

1

executare în penitenciar de tip închis cu calcularea termenului pedepsei din data de 06

iulie 2017.

Prin aceiași sentință a fost admisă acțiunea civilă înaintată de către partea

vătămată, Roibu Adrian, fiind dispusă încasarea în mod solidar de la inculpații,

Basovschi Evgheni și Spivacenco Serghei, prejudiciul material în sumă de 177 659

lei și prejudiciul moral în sumă de 50 000 lei.

De asemenea instanța de fond a dispus încasarea din contul lui Spivacenco

Serghei în beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă de 20 078,54 lei.

Prin încheierea Judecătoriei Criuleni, sediul Central din data de 14 iulie 2017 s-a

corectat eroarea materială din sentința nominalizată prin indicarea în sentință că se

menține în privința inculpatului, Spivacenco Serghei Vladimir, măsura preventivă sub

forma de arest preventiv până la intrarea în vigoare a sentinței.

Spivacenco Serghei, Basovschi Evgheni și alte două persoane, împreună și după o

înțelegere prealabilă, la data de 30 ianuarie 2015, având scopul sustragerii bunurilor

altei persoane, fiind mascați cu cagule, au pătruns în domiciliul lui Roibu Adrian

situat în s. Boșcana, r. Criuleni, unde domiciliază și bunica lui pe nume, Roibu

Efrosenia, apoi amenințându-1 pe Roibu Adrian cu un pistol, l-au imobilizat, și cu o

plapumă pe care au rupt-o, l-au legat de mâni și picioare, ulterior au legat-o pe Roibu

Efrosenia de mâini și picioare, după care în mod deschis au sustras din domiciliul

acestuia un telefon mobil de model „Nokia Lumia” 630 la prețul de 2500 lei, un

telefon mobil de model „HTC” la prețul de 3000 lei, un telefon mobil de model

„ZTE” la prețul de 3000 lei, un telefon mobil de model „Samsung” la prețul de 500

lei, un televizor de model „LG” plasmă la prețul de 800 Euro, care conform cursului

oficial al BNM, la data de 30.01.2015, constituie suma de 16155, un Notebook de

model „ASUS” la prețul de 10000 lei, două pleduri la prețul de 1000 lei, două

costume de gală, unul de culoare albastru închis și altul de culoare gri închis la prețul

de 5000 lei, o scurtă de iarnă de culoare neagră, din piele, cu blană și gulerul din

blană de lup la prețul de 650 dolari SUA, care conform cursului oficial al BNM, la

data de 30.01.2015, constituia suma de 11602.5 lei, un telefon fix de model

„Panasonic” cu două receptoare la prețul de 700 lei, un portmoneu în care se aflau

acte de identitate și bani în suma de 7500 lei, un sacou de culoare neagră la prețul de

800 lei, două blănuri naturale, una de culoare roșietică, iar cealaltă de culoare neagră-

cafenie la preț de 5000 dolari SUA, care conform cursului oficial al BNM, la data de

30.01.2015, constituia suma de 89 250 lei, o scurtă de iarnă la prețul de 500 euro,

care conform cursului oficial al BNM, la data de 30.01.2015, constituia suma de 10

095 lei, accesorii pentru televiziune, și anume un router, modem, tuner la prețul de

1400 lei, un automobil de model „BMW 2” cu numărul de înmatriculare xxxxx la

2

prețul de 244 158 lei, un fier de călcat de model „Tefal” de culoare alb cu cablu la

prețul de 900 lei, un fier de leat de model „Tefal” fără cablu la prețul de 1000 lei, o

geantă din piele de culoare neagră cu dimensiuni medii la preț de 2000 lei, o geantă

sportivă din materie, cu inscripția „Adidas” de culoare neagră, la preț de 2000 lei, o

scurtă sportivă din materie de culoare neagră „Adidas” la preț de 2500 lei, 20 de

perechi de ciorapi negri și albaștri de marca „Colins”, la preț de 700 lei, 10 perechi de

chiloți de marca „Colins” la preț de 1200 lei, 10 maiouri la prețul de 700 lei, un

modem de la Moldtelecom pentru internet și televiziune la preț de 600 lei, trei curele

din piele, de la firma „Colins” pentru bărbați, la prețul de 1200 lei, accesorii pentru

baie (periuță de dinți, detergenți, șampon, gel de duș, pastă de dinți) la preț de 1500

lei, o geantă pentru notebook de culoare neagră la preț de 350 lei, o stișcă de duș de

culoare sură la preț de 800 lei, ochelari de soare de culoare albastru și lentile de

culoare negru de la firma „Marco Polo” la preț de 1500 lei, parfumuri : marca

„Milion” la preț de 1500 lei, marca „Georgio Armani” 1500 lei, marca „Versace” la

preț de 1500 lei, marca „Bulgari” la preț de 1000 lei, marca „ Blue de Chanel” la preț

de 1500 lei și un parfum de marca „Armani Acqua di Gio” la preț 1500 lei, un

portmoneu din piele de culoare negru la preț de 1000 lei, un prelungitor de culoare

negru, pentru protejarea de ridicare sau scădere a energiei electrice la preț de 800 lei,

o căciulă albastră la preț de 400 lei, un fular negru la preț de 600 lei, o pereche de

încălțăminte sportivă de la firma „Nike” de model Air Max la preț de 1650 lei, 7

cravate pentru costume, la preț de 2800 lei, după care cu bunurile sustrase au părăsit

locul comiterii infracțiunii, în rezultatul cărui fapt au cauzat părții vătămate, Roibu

Adrian, o daună în proporții deosebit de mari, în sumă totală de 439 360,5 lei.

Astfel, instanța de fond a constatat că prin acțiunile sale intenționate, inculpații,

Basovschi Evgheni și Spivacenco Serghei, au comis infracțiunea prevăzută de art.

188 alin. (5) Cod penal, individualizată prin - tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra

unei persoane, în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de amenințarea cu aplicarea

violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei agresate, săvârșită de către

mai multe persoane mascate, cu aplicarea armei, și cu cauzarea de daune în

proporții deosebit de mari.

Valentina în interesele lui Basovschi Evgheni, solicitând admiterea integrală a

apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care dânsul să fie achitat din

motiv că infracțiunea incriminată nu a fost comisă de către acesta.

3.1 În motivarea cerințelor sale apelantul a indicat că:

- învinuirea înaintată lui Basovschi Evgheni este bazată exclusiv pe declarațiile

părții vătămate, Roibu Andrian, iar din declarațiile martorilor, Roibu Efrosinia și

3

Ciornea Serghei, nu reiese că anume Basovschi Evgheni a comis tâlhăria. Totodată a

indicat că, partea vătămata a preamărit costul și numărul obiectelor pretinse a fi

sustrase, astfel că organul de urmărire penală trebuia să dispună o expertiză

merceologică, pentru a stabili valoarea reală a acestor bunuri;

- organul de urmărire penală nu a indicat prin ce anume s-a manifestat

amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viață și sănătatea persoanei, de

aceea aducerea părții vătămate în stare de neputință de a se apăra, sau de a-și exprima

voința nu poate fi privită ca modalitate de realizare a laturii obiective a tâlhăriei.

Totodată la materialele cauzei lipsesc careva rapoarte de expertize ce ar constata

gravitatea vătămărilor corporale suportate de către partea vătămată, Roibu Andrian, și

martorul, Roibu Efrosinia;

- în instanța de judecată nu a fost demonstrat faptul prezenței armei, fiind doar o

presupunere. La dosar lipsesc probe ce dovedesc vinovăția inculpatului, hotărârea

este bazată doar pe declarațiile părții vătămate, care urmează a fi apreciate critic, nu a

prezentat probe ce demonstrează că inculpații au aplicat violență periculoasă pentru

viața sau sănătatea părții vătămate. Nu au fost găsite la Basovschi Evgheni careva

lucruri care aparțin părții vătămate și nu s-au constatat urme digitale ce aparțin lui

Basovschi Evgheni;

- cât privește procesele-verbale de prezentare spre recunoaștere (și după

fotografie), apărarea indică că au fost întocmite cu încălcarea prevederilor procesual-

penale prevăzute de art. 116 Cod de procedură penală, din care motive urmează să fie

declarate nule aceste probe, conform art. 251 Cod de procedură penală. Iar celelalte

mijloace de probă și anume procesele-verbale de cercetare la fața locului din

31.01.2015, procesul verbal de ridicare din 03.07.2015, prin care de la partea

vătămată, Roibu Andrian, s-a ridicat un automobil de model „BMW” cu n/xxxxx,

precum și alte bunuri, procesul-verbal de examinare a obiectului din 03.07.2015,

corpurile delicate nu pot fi considerate utile, în sensul constatării vinovăției

inculpatului și tragerii la răspundere penală a persoanei.

2017, a fost respins ca fiind nefondat apelul declarat de către avocatul Hriplivaia

Valentina în interesele lui Basovschi Evgheni și menținută fără modificări sentința

contestată.

4.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, starea de fapt și

de drept se află în concordanță deplină cu materialele cauzei și corect a fost statuată

de către instanța de fond, neconstatându-se temeiuri de casare a sentinței. În plus,

instanța de fond a dat o apreciere corectă probelor și circumstanțelor cauzei penale,

examinând probele administrate din punctul de vedere a utilității și veridicității lor,

sub toate aspectele, complet și în mod obiectiv, călăuzindu-se de Lege, încadrând just

4

acțiunile inculpatului, Basovschi Evgheni și Spivacenco Serghei, în baza dispoziției

art.188 alin.(5) Cod penal, individualizată prin „tâlhăria, adică atacul săvârșit

asupra unei persoane, în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de amenințarea cu

aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei agresate,

săvârșită de către mai multe persoane mascate, cu aplicarea armei, și cu zarea de

daune în proporții deosebit de mari.

Instanța de apel a considerat că, vinovăția inculpaților Basovschi Evgheni și

Spivacenco Serghei în comiterea infracțiunii este confirmată prin cumulul de probe

cercetate, ce coroborează între ele și anume: - declarațiile părții vătămate Roibu

Andrian (f.d.252-255 Vol. IV); - declarațiile martorului Roibu Eufrosinia (f.d.250 -

251 Vol. IV); - declarațiile martorului Ciornea Mihail (f.d.256 Vol. IV); - procesul-

verbal de cercetare la fața locului din data de 31 ianuarie 2015, conform căruia a fost

cercetat domiciliul lui Roibu Adrian (f.d.10-27 Vol. I); - procesul-verbal de cercetare

la fața locului din 31 ianuarie 2015,conform căruia a fost cercetat domiciliul lui

Ciornea Sergiu, în rezultatul căruia s-a stat și ridicat 5 bucăți de materie, patru fiind

de culoare cafenie și una de are roșie deschisă (f.d.28-29 Vol. I); - procesul-verbal de

recunoaștere a persoanei din 13 martie 2015, prin partea vătămată, Roibu Adrian, a

recunoscut persoana cu nr. 5 după semnalmentele ochilor cu forma medie și culoare

închisă, după înălțime și corpolență ca fiind Basovschi Evgheni, care la data de 30

ianuarie 2015 a pătruns în domiciliul său având asupra sa un pistol, care este

inculpatul, Basovschi Evgheni (f. d. 237 Vol. I); - procesul-verbal de recunoaștere a

persoanei după fotografie din data de 11 mai 2015, prin care partea vătămată, Roibu

Adrian, a recunoscut persoana cu nr.5 după semnalmentele feței, ochilor, nasului

fiind persoana care a pătruns în locuința sa la data de 30 ianuarie 2015, care este

inculpatul, Spivacenco Serghei (f. d. 32 Vol. II); - procesul-verbal de recunoaștere a

persoanei după fotografie din data de 11 mai 2015, prin care partea vătămată, Roibu

Efrosenia, a recunoscut persoana cu nr. 5 ca fiind persoana care a pătruns în locuința

sa la data de 30 ianuarie 2015 (f. d. 39 Vol. II); - procesele-verbale de ridicare și de

examinare a obiectelor din 03 iulie 2015, prin care de la partea vătămată, Roibu

Adrian, s-a ridicat un automobil de model „BMW” cu numărul de xxxxx, o scurtă din

piele de culoare neagră pentru bărbați cu gulerul din blană de culoare surie, o scurtă

din piele de culoare neagră pentru dame, un televizor de model „LG" de culoare

negru, o telecomandă de model „LG”, o telecomandă de model „LG”, două cutii din

carton în interiorul cărora se află câte o pereche de ochelari, un set cu cravată pentru

bărbați, un router de model TP Link de culoare sură, un fier de călcat de model

„Philips”, un fier de călcat de model „Termozeta”, două telefoane mobile de model

„Nokia”, care i-au fost transmise acestuia de către autoritățile din orașul Bender (

Vol. II f.d.68-81, 82).

5

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a conchis că, în acțiunile

inculpaților sunt prezente atât elementele care caracterizează latura obiectivă a

infracțiunii imputate, cât și a celor care caracterizează latura subiectivă a infracțiuni

prevăzute de art.188 al.5 Cod penal.

În ce privește pedeapsa aplicată inculpaților, instanța de apel a menționat că, la

soluționarea chestiunii cu privire la pedeapsa stabilită inculpaților, instanța de fond a

acordat deplină eficiență prevederilor articolelor 7, 61, 75-77, Cod penal, astfel

pedeapsa fiind aplicată în limitele legii, prevăzute de sancțiunea normei penale în

baza căreia au fost condamnați, ajungând la concluzie că, scopul prestabilit al legii

penale privind corectarea și reeducarea inculpaților, va fi pe deplin atins, doar prin

menținerea pedepsei sub formă de închisoare, în limitele stabilite de prima instanță,

or, aplicarea unei altei pedepse, nu va fi nici rațională și nici proporțională acțiunii

comise de către aceștia.

Cât privește soluția instanței de fond, privind acțiunea civilă înaintată de către

partea vătămată, Roibu Andrian, Colegiul a ajuns la concluzia că suma de 50 000 lei,

este pe deplin justificată pentru recuperarea prejudiciului moral cauzat prin

infracțiune, or, însuși condamnarea inculpaților, Basovschi Evgheni și Spivacenco

Serghei, constituie o satisfacție morală a părții vătămate, Roibu Andrian.

decembrie 2017, de către avocatul Beruceașvili Andrei în numele inculpaților

Basovschi Evgheni și Spivacenco Serghei, indicând la temeiurile de casare a deciziei

pct.2 și 4 al.1 art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, prin care solicită admiterea

recursului, casarea integrală a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

01 noiembrie 2017, cu trimiterea cauzei la o nouă examinare în instanța de apel în alt

complet de judecată.

5.1 În motivarea cerințelor sale avocatul a indicat:

- încălcarea de către instanța de fond a prevederilor art.33 Cod de procedură

penală, invocând că, partea vătămată Roibu Andrian este feciorul fostei judecătoare

din cadrul Judecătoriei Criuleni Roibu Elena, iar martorul Roibu Efrosinia este mama

fostei judecătoare din cadrul Judecătoriei Criuleni Roibu Elena. Totodată judecătorul

care a examinat cauza penală în instanța de fond Cazacliu Aurelia a activat împreună

cu Roibu Elena în cadrul Judecătoriei Criuleni până în anul 2013, astfel erau colegi

de serviciu. După părerea instanței de apel în baza acestor circumstanțe o cerere de

recuzare sub aspectul dat a fost înaintată de către Basovschi Evgheni, iar prin

încheierea judecătoriei Criuleni din data de 29 mai 2017, cererea dată a fost respinsă

ca neîntemeiată (Vol. IV, f. d. 226). Prin prisma prevederilor art.400 alin.3 Cod de

procedură penală în situația când s-a invocat în apel faptul că în cadrul examinării în

instanța de fond au fost încălcate prevederile art. 33 Cod de procedură penală instanța

6

de apel urma să verifice legalitatea și temeinicia încheierii judecătoriei Criuleni din

29 mai 2017. Pe când instanța de apel în decizie din 01.11.2017 s-a limitat numai la

constatarea abstractă că prin încheierea judecătoriei Criuleni din data de 29 mai 2017,

cererea dată a fost respinsă ca neîntemeiată, astfel chestiunea privind

incompatibilitatea judecătorului a fost soluționată, fiind neîntemeiată pretinsa

imparțialitate a judecătorului. Totodată în calitate de motivul de pentru recuzare la

data de 29 mai 2017 a fost invocat faptul încălcării dreptului inculpatului Basovschi

Evgheni la traducător;

- încălcarea de către instanța de fond a dreptului inculpaților la traducător.

Potrivit materialelor cauzei și anume procesului-verbal al ședinței de judecată (vol.

IV, f.d.113) se constată cu certitudine că interpretul a lipsit în ședința de judecată din

06.04.2017, iar în ședința de judecată din 06.04.2017 au fost cercetate mijloace

material de probă, precum și au dat declarații inculpații Basovschi Evgheni și

Spivacenco Serghei. În procesul - verbal al ședinței de judecată din 06.04.2017

lipsește mențiunea referitor la participarea interpretului în ședința de judecată,

totodată în cadrul cercetării mijloacelor materiale de probă în mod evident era

necesară prezența interpretului, or au fost date citirii procesele-verbale ale acțiunilor

de urmărire penală, care au fost întocmite în limba de stat. Totodată nu este clar cum

grefierul ședinței de judecată a redactat declarațiile inculpaților date în ședința de

judecată în lipsa interpretului, or inculpații au dat declarații în limba rusă, iar prin

prisma prevederilor art.85 alin.2 Cod de procedură penală grefierul nu este în drept

să-și asume obligații de interpret. În această ordine de idei se constată cu certitudine

că instanța de apel în pofida încălcărilor evidente a drepturilor inculpaților la interpret

s-a limitat numai expunerea generală că examinează legalitatea sentinței și nu

legalitatea aplicării/prelungirii măsurii de reprimare în privința inculpaților, fără a se

expune clar asupra cazurilor concrete de lipsa interpretului în ședințele de judecată

când s-a examinat cauza în fond.

Indică apărarea că, în temeiul art.251 Cod de procedură penală a fost invocat și

faptul nulității unor probe dobândite la stadia de urmărire penală cu încălcarea

evidentă a dreptului inculpaților la interpret, or aceste probe nicidecum nu puteau să

fie puse în baza unei sentințe de condamnare. Astfel în baza sentinței primei instanțe,

precum și în baza deciziei instanței de apel a fost pus procesul-verbal de recunoaștere

a persoanei din 13 martie 2015 prin care partea-vătămată Roibu Andrian l-a

recunoscut pe inculpatul Basovschi Evgheni ca persoana care la data de 30 ianuarie

2015 a pătruns în domiciliul său (Vol. I, f.d.237). Însă după cercetarea procesului-

verbal de recunoaștere din 13 martie 2015 în ședința de instanței de apel s-a constatat

că în acțiunea procesuală de recunoaștere pe viu nu a participat interpret, or

participarea acestuia a fost obligatorie ținând cont de faptul că Basovschi Evghenii nu

7

posedă limba de stat, totodată procesul-verbal nici nu a fost semnat de către

inculpatul. Instanța de apel fără a se expune concret asupra încălcărilor depistate în

decizie a făcut numai o mențiune generală referitor la lipsa căror va încălcări prin

prisma art. 251 Cod de procedură penală.

De asemenea, indică avocatul, că în instanța de apel inculpatul Spivacenco

Serghei a invocat faptul că și el a contestat sentința instanței de fond expediind în

adresa judecătoriei Criuleni și Curții de Apel Chișinău două scrisori. Circumstanța

menționată nu a fost verificată pe deplin de către instanța de apel, care a constatat că

inculpatul Spivacenco Serghei nu a contestat sentința, pe când la inculpatul a rămas și

copia apelului, care a fost expediat în adresa instanțelor.

inculpaților Basovschi Evgheni și Spivacenco Serghei, în conformitate cu prevederile

art. 431 alin.(1) pct.11 Cod procedură penală, procurorul a depus referință, care a

pledat pentru inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat, indicând că,

instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind

învinuirea înaintata și încadrarea juridica a acțiunilor inculpaților, Basovschi Evgheni

și Spivacenco Serghei, în stricta conformitate cu prevederile normelor de procedura

penala, prin prisma cumulului de probe administrate la dosar.

raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide

inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.

În conformitate cu art.422 Cod de procedură penală, recursul împotriva

deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data

pronunțării deciziei.

În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au

declarat recursurile ordinare în termen.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care se constată că este vădit neîntemeiat.

Conform art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de

recurent.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

8

Potrivit textului recursului avocatul invocă, ca temei de casare a deciziei

instanței de apel prevederile art.427 alin.1) pct.2) Cod procedură penală, în sensul că

instanța nu a fost compusă potrivit legii ori au fost încălcate prevederile art. 30, 31 și

33, și pct. 4 ) judecata a avut loc fără participarea procurorului, inculpatului, precum

și a apărătorului, interpretului și traducătorului, când participarea lor era obligatorie

potrivit legii.

7.1 Temeiul de recurs, prin prisma pct.2) alin.(1) art.427 Cod de procedură

penală, invocat de recurent, și anume încălcarea de către instanța de fond a

prevederilor art.33 Cod de procedură penală, ”deoarece partea vătămată Roibu

Andrian este feciorul fostei judecătoare din cadrul Judecătoriei Criuleni Roibu

Elena, iar martorul Roibu Efrosinia este mama fostei judecătoare din cadrul

Judecătoriei Criuleni Roibu Elena. Totodată judecătorul care a examinat cauza

penală în instanța de fond Cazacliu Aurelia a activat împreună cu Roibu Elena în

cadrul Judecătoriei Criuleni până în anul 2013, astfel erau colegi de serviciu”,

Colegiul penal îl respinge ca fiind nefondat, deoarece nu și-a găsit confirmarea în

speța dată, or, după cum a indicat și avocatul în cererea sa de recurs și potrivit

materialelor cauzei, prin încheierea judecătoriei Criuleni din data de 29 mai 2017,

cererea de recuzare înaintată de către Basovschi Evgheni a fost respinsă ca

neîntemeiată, astfel chestiunea privind incompatibilitatea judecătorului a fost

soluționată, fiind neîntemeiată pretinsa imparțialitate a judecătorului (Vol. IV, f. d.

226).

Se reține, că argumentele invocate de către recurent privind incompatibilitatea

judecătorului care a judecat cauza în prima instanță nu se încadrează în prevederile

art.33 Cod procedură penală și nu servesc temei pentru a pune la îndoială

imparțialitatea judecătorului, cererea de recuzare fiind întemeiat respinsă în prima

instanță.

Totodată Colegiul penal remarcă faptul că recurentul nu a indicat concret

circumstanțele care confirmă încălcarea de către instanța de apel a regulilor privind

compunerea instanței de judecată, or împrejurările invocate de către recurent nu cad

sub incidența prevederilor art. 33 Cod de procedură penală.

7.2 Analizând materialele dosarului în raport cu temeiul de casare prevăzut la

art.427 alin.(1) pct.4) Cod de procedură penală, invocat de către avocatul

Beruceașvili Andrei în numele inculpaților Basovschi Evgheni și Spivacenco Serghei,

precum că, de către instanța de fond a fost încălcat dreptul inculpaților la traducător,

și anume că, interpretul a lipsit în ședința de judecată din 06.04.2017, în care au fost

cercetate mijloace materiale de probă, precum și au dat declarații inculpații

Basovschi Evgheni și Spivacenco Serghei, Colegiul penal consideră că, argumentul

recurentului cu referire la acest temei de casare este neîntemeiat, fiind invocat în

9

instanța de apel (f.d.51 vol. V), asupra căruia s-a expus instanța în decizia contestată

(f.d.82 vol. V).

Potrivit prevederilor art.336 Cod de procedură penală ”la judecarea cauzei în

primă instanță și în instanța de apel, desfășurarea ședinței de judecată se

consemnează în procesul-verbal întocmit de grefier. Procesul-verbal se scrie la

computer și se păstrează în modul stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii. În

cazul în care nu este posibilă utilizarea computerului, procesul-verbal se scrie de

mînă, fiind ulterior scris la computer. Pentru a asigura plenitudinea procesului-

verbal, în cadrul ședințelor de judecată se utilizează mijloace de înregistrare audio

și/sau video ori alte mijloace tehnice. Utilizarea mijloacelor tehnice pentru

înregistrarea ședinței de judecată se consemnează în procesul-verbal”.

Astfel, din înregistrările audio al ședinței de judecată, care este parte

componentă a procesului-verbal, se atestă prezența interpretului în toate ședințele de

judecată începând cu ședința preliminară, cât și cea din 06.04.2017 la care face

referire avocatul și terminând cu pronunțarea sentinței, fiind constatat faptul, că

inculpații pe tot parcursul judecării cauzei în instanțele de fond cât și instanța de apel

au fost asistați de către interpret/traducător și atât sentința cât și decizia au fost

întocmite și traduse în limba rusă, astfel se constată, că dreptul inculpaților la

interpret a fost respectat.

Mai mult, se reține, că inculpatul Spivacenco Serghei n-a contestat sentința cu

apel, iar avocatul Hriplivaia Valentina în cererea de apel declarată în numele

inculpatului Basovschi Evgheni n-a invocat lipsa interpretului, careva obiecții la

procesul-verbal al ședințelor de judecată n-au fost înaintate, iar acel fapt, că în

procesul-verbal al ședinței din 06.04.2017 lipsește mențiunea despre prezența

interpretului, fiind o omisiune vădită, care poate fi corectată conform art. 249 Cod

procedură penală, plenitudinea căruia poate fi verificată prin înregistrările audio a

ședințelor de judecată.

Astfel, potrivit materialelor cauzei, nu se atestă careva obiecții asupra proceselor

verbale a ședințelor de judecată. Or, potrivit prevederilor art.336 Cod de procedură

penală al.6) În termen de 3 zile lucrătoare de la data anunțării semnării procesului-

verbal, participanții la proces au dreptul să formuleze obiecții asupra lui, indicând

inexactitățile și motivele pentru care îl consideră incomplet.

La fel, nefondat este și argumentul invocat de recurent privind „nulitatea unor

probe dobândite la stadia de urmărire penală cu încălcarea evidentă a dreptului

inculpaților la interpret, în temeiul art. 251 Cod de procedură penală și anume a

procesului-verbal de recunoaștere a persoanei, din 13 martie 2015”, care a fost

respins întemeiat de către instanța de apel și anume în pct. 25 f.d. 82, or, într-adevăr

din materialele cauzei și anume (f. d. 237 v.1), nu s-au identificat careva încălcări

10

procesuale la etapa urmăririi penale, și în special la întocmirea procesului-verbal de

prezentare spre recunoaștere, inclusiv după fotografie, în procesul cărora partea

vătămată Roibu Andrian a recunoscut inculpatul Basovschi Evgheni, ca fiind

persoana care a participat la atacul tâlhăresc împotriva sa. Or, acestea din urmă au

fost întocmite în strictă conformitate cu rigorile art. 116, art. 260 și art. 261 Cod de

procedură penală, lipsind careva temeiuri de fapt și de drept de a fi declarate nule

conform art. 251 Cod de procedură penală.

Nefondat este și argumentul recurentului precum că, inculpatul Spivacenco

Serghei a contestat sentința instanței de fond expediind în adresa judecătoriei Criuleni

și Curții de Apel Chișinău două scrisori. Or, potrivit procesului-verbal al ședinței de

judecată din 01.11.2017 (f. d. 52 vol. V) avocatul Arnaut Sorin în pledoria sa a

indicat că, „ chiar dacă în interesele lui Spivacenco Serghei nu a fost depus un apel,

consider că instanța de apel este în drept să se expună din oficiu” astfel, se atestă

faptul că inculpatul nu a contestat sentințe cu apel.

Mai mult ca atât, inculpatul fiind audiat, în ședința instanței de apel, nu a făcut

referire la careva cerere de apel depusă împotriva sentinței, ci a indicat că susține

apelul declarat în numele lui Basovschi Evgheni, iar copia, chipurile a unei cereri de

apel anexată la cererea de recurs nu poate fi reținută or, aceasta nu conține nici data și

nici ștampila când și unde a fost depusă (f.d.170 Vol. V).

Colegiul penal constată că, argumentele recursului sunt neîntemeiate, iar

motivele aduse în susținerea temeiurilor invocate nu pot fi reținute, hotărârea

instanțelor de fond corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, fiind

legală și întemeiată.

Mai mult, motivele invocate în cererea de recurs, au constituit obiect de

examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens, iar o

altă opinie asupra circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza sentinței de

condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru

reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus

Moldova).

Astfel, Colegiul penal consideră că, luând în considerație cele sus-expuse, nu se

constată în speță prezența erorii de drept prevăzute la art. 427 alin.(1) pct. 4) Cod de

procedură penală, invocată în recursul depus.

În ce privește temeiurile de casare a deciziei instanței de apel prevăzute la art.

427 alin.1) pct. 6) și 8) Cod procedură penală și indicate în cererea de recurs nu pot fi

reținute or, sub acest aspect recursul nu a fost motivat.

Generalizând cele expuse mai sus și constatând, că în cauză există o concordanță

deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanța de apel în

privința inculpatului, de către instanța de recurs nu este identificată vreo eroare gravă

11

de drept, care ar putea servi drept temei de casare a hotărârii judecătorești atacate prin

prisma temeiurilor de casare invocate de recurent și prin urmare, se impune

inadmisibilitatea recursului declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar, declarat de către avocatul Beruceașvili

Andrei în numele inculpaților Basovschi Evgheni și Spivacenco Serghei, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2017, în cauza

penală privindu-i pe Basovschi Evgheni xxxxx și Spivacenco Serghei xxxxx, cu

menținerea deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la data de 21 februarie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Boico Victor

12