1ra-2107/2019 — art. 187 alin.2 lit. f CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 187 alin.2 lit. f CP
- Temei legal
- art. 427 alin.1 pct.6 CPP
1ra-2107/2019 — art. 187 alin.2 lit. f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 1ra-2107/2019
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
20 noiembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte Vladimir Timofti
Judecători Anatolie Țurcan
Elena Cobzac
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către
avocatul Cașu Iulian în numele inculpatului Vasserman Evghenii, prin care se solicită
casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 27 noiembrie 2018 și
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 februarie 2019, în cauza
penală privindu-l pe
Vasserman Evghenii xxxx, născut la xx xxxx xxxx,
originar din xxxx, domiciliat în xxxx xxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 14.08.2018 – 27.11.2018;
Instanța de apel: 26.12.2018 – 06.02.2019;
Instanța de recurs: 23.09.2019– 20.11.2019.
Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al
Curții Supreme de Justiție,
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 27 noiembrie 2018, cauza
fiind examinată în baza art.3641 Cod de procedură penală, Vasserman Evghenii a fost
recunoscut vinovat și condamnat în baza art.187 alin.(2) lit. f) Cod penal, fiindu-i stabilită
pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 3 ani 6 luni, fără amendă, cu executarea
acesteia în penitenciar de tip semiînchis, din 27 noiembrie 2018, cu includerea perioadei
aflării în arest preventiv din 01.08.2018 – 27.11.2018.
Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că Vasserman Evghenii, la
01 august 2018, aproximativ la ora 17.00, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei
persoane, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând
urmările lor prejudiciabile, dorind și admițând în mod conștient, survenirea acestor
urmări, aflându-se în curtea blocului locativ situat în mun. xxxx str. xxxx xxxx, profitând
de faptul că minora xxxx se juca în curtea blocului respectiv și era la o anumită distanta
de geanta sa, care se afla lângă gardul din fața blocului locativ, acționând în vederea
1
realizării scopului criminal, s-a apropiat de geanta respectivă și a luat din ea, ilegal în
posesia sa, un telefon mobil de model ’’Huawei P9 Lite”, cu nr. de IMEI: xxxxx, în care
se afla cartel SIM cu număr Italian, xxxxx, la prețul de 149 euro, care conform ratelor
oficiale de schimb a BNM, la momentul săvârșirii faptei constituia suma de 2 895, 69 lei,
iar în condițiile în care, a fost observat de xxxx și alți copii din anturajul acesteia, nu a
renunțat la acțiunile sale criminale și dezvoltând intenția sa până la sustragerea deschisă a
bunului luat din geantă, în pofida strigătelor minorei xxxx și copiilor din anturajul
acesteia, a luat-o la fugă, părăsind locul comiterii infracțiunii, cauzând astfel părții
vătămate o daună în proporții considerabile în valoarea totală de 2 895, 69 lei.
Inculpatul Vasserman Evghenii a contestat sentința cu apel, solicitând casarea
acesteia în latura pedepsei, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, prin care
să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă. În argumentarea apelului a menționat, că instanța
de fond i-a aplicat o pedeapsă prea aspră.
Consideră, că în speță este posibil de aplicat o pedeapsă mai blândă, deoarece este
purtător de infecția HIV și suferă de hepatită, este unicul întreținător a familiei, are un
copil minor, partea vătămată nu are pretenții față de el, a recunoscut integral vinovăția și
a manifestat căință sinceră de cele întâmplate, a acceptat examinarea cauzei penale în
procedură simplificată, în baza art.3641 Cod de procedură penală.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 februarie 2019, a
fost respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea hotărârii atacate.
În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, judecarea cauzei în
instanța de fond a avut loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în
corespundere cu prevederile art.3641 Cod de procedură penală, probele, fiind apreciate
corect prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,
concludenței, veridicității și coroborării lor, prima instanță corect concluzionând asupra
vinovăției inculpatului Vasserman Evghenii de săvârșirea infracțiunii prevăzute de
art.187 alin.(2) lit. f) Cod penal.
În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că, până la începerea cercetării
judecătorești, inculpatul, prin cererea scrisă personal a solicitat examinarea cauzei pe
baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și asupra cărora
nu are obiecții, recunoscând săvârșirea faptei indicate în rechizitoriu, și nu a solicitat
administrarea de noi probe, iar instanța de fond prin încheierea protocolară din 19
noiembrie 2018 a acceptat cererea inculpatului și a dispus examinarea cauzei în
procedură simplificată, în baza art.3641 Cod de procedură penală. (f.d.211)
Analizând materialele cauzei, în raport cu normele relevante la caz, instanța de apel
a constatat că, instanța de fond a îndeplinit strict cerințele dispozițiilor art.3641 alin.(1)
Cod de procedură penală, opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit
procedurii enunțate, n-a fost viciată, în cadrul urmăririi penale n-au fost încălcate normele
imperative din Codul de procedură penală, astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că,
nu poate fi reținută o altă situație de fapt decât cea reținută de către prima instanță.
Cu referire la criticile apelantului referitor la pedeapsa penală aplicată de către
instanța de fond, verificând legalitatea acesteia, instanța de apel a atestat că prima
2
instanță la stabilirea pedepsei inculpatului a respectat principiile de individualizare a
pedepsei prevăzute de art.art.61, 75 Cod penal, cu respectarea prevederilor art.3641
alin.(8) Cod de procedură penală și i-a aplicat inculpatului o pedeapsă echitabilă, și în
limitele stabilite de sancțiunea normei de incriminare, iar soluția adoptată la capitolul
individualizării pedepsei penale este suficient motivată.
Avocatul Cașu Iulian în numele inculpatului, declară recurs ordinar în temeiul
art.427 alin.(1) pct. 15) Cod de procedură penală, solicitând casarea hotărârilor
instanțelor inferioare cu rejudecarea cauzei și dispunerea achitării inculpatului.
În argumentarea recursului recurentul își exprimă dezacordul cu hotărârile adoptate,
considerându-le ilegale, pe motiv că nu au fost cercetate sub toate aspectele, complet și
obiectiv probele prezentate și administrate întru demonstrarea vinovăție inculpatului.
De asemenea, relevă că instanțele de fond au constatat vinovăția inculpatului doar
prin declarațiile părții vătămate, alte mijloace de probă nefiind administrate și cercetate în
instanța de judecată.
Apărarea consideră că instanțele judecătorești au fost imparțiale, nefiind respectate
principiile prezumției nevinovăției.
Procurorul a prezentat referință pe marginea recursului declarat, pledând pentru
inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, ori partea apărării în recursul
ordinar, face referire la aprecierea probelor administrate și cercetate în cadrul ședințelor
de judecată și, care au fost puse la baza hotărârilor de condamnare, însă un asemenea
motiv nu a fost invocat în apelul inculpatului, acesta a contestat soluția instanței de fond,
doar în partea pedepsei stabilite, ceea ce este contrar dispoziției art.427 alin.(2) Cod de
procedură penală.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu
materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal dispune inadmisibilitatea acestuia,
din următoarele considerente.
Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel poate fi
supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond ori de apel.
Recurentul în recurs a invocat ca temei de casare a hotărârilor judecătorești art.427
alin.(1) pct.15) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel
pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de
apel în cazul când instanța de judecată internațională, prin hotărâre pe un alt caz, a
constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care poate fi
reparată și în această cauză.
Analizând temeiul respectiv în raport cu motivele invocate în recursul declarat
Colegiul penal constată că recurentul deși face referire la temeiul nominalizat, dar nu
nominalizează hotărârea pe altă cauză, care ar fi aplicabilă speței în cauză, prin care s-ar
fi constatat încălcarea la nivel național a drepturilor și libertăților omului, care putea fi
reparată și în această cauză.
Or, potrivit argumentelor din recurs, partea apărării își exprimă dezacordul cu
hotărârile judecătorești, deoarece nu au fost cercetate sub toate aspectele, complet și
obiectiv probele prezentate și administrate întru demonstrarea vinovăției inculpatului și
3
că vinovăția inculpatului a fost constatată doar prin declarațiile părții vătămate, alte
mijloace de probă nefiind administrate și cercetate în instanța de judecată.
Astfel, potrivit prevederilor art.427 alin.(2) Cod de procedură penală, temeiurile
menționate la alin.(1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în
apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Dumă cum rezultă din actele cauzei, cauza în prima instanță a fost examinată baza
probelor administrate în faza de urmărire penală în procedura simplificată, prevăzută de
art.3641 Cod de procedură penală, odată ce inculpatul a solicitat examinarea cauzei în
procedura respectivă, unde a indicat că ,, îi sunt cunoscute probele administrate în cadrul
urmăririi penale, recunoaște vina în comiterea infracțiunii și nu dorește administrarea
altor probe”, cerere contrasemnată și de către apărătorul său, A. Enachi. (f.d.107 vol.I)
Instanța verificând ca să nu existe vreo încălcare a normelor imperative din Codul de
procedură penală și că din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că fapta
există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat, a admis cererea inculpatului,
prin care acesta a solicitat de a fi examinată cauza în baza probelor administrate în faza
de urmărire penală în procedura simplificată, prevăzută de art.3641 Cod de procedură
penală, pronunțând hotărârea la 27 noiembrie 2018.
Nefiind de acord, cu pedeapsa stabilită de prima instanță, considerând-o prea dură,
inculpatul a declarat apel, prin care a solicitat doar casarea sentinței în partea
individualizării pedepsei penale.
Instanța de apel, examinând apelul sus menționat prin prisma prevederilor art.414
alin.(1) și (5) și 417 alin.(8) Cod de procedură penală, s-a pronunțat argumentat și detaliat
asupra lui, indicând temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului,
precum și motivele adoptării soluției, anume în partea individualizării pedepsie penale.
Declarând recursul, avocatul Iu. Cașu, contrar condiției statuate la art.427 alin.(2)
Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor instanțelor de fond, cu pronunțarea
unei hotărâri de achitare a inculpatului, drept motiv pentru aceasta invocând că nu au fost
apreciate just probele administrate și cercetate în cadrul ședințelor de judecată, vinovăția
acestuia fiind bazată doar pe declarațiile părții vătămate.
Respectiv, recurentul și-a întemeiat recursul pe alte motive decât cele invocate de
inculpat în apel, care nu are niciun suport juridic în aspectul vizat supra, deoarece nu a
fost invocat și în apel.
Mai mult, Colegiul penal ține să enunțe că împotriva sentinței adoptate de prima
instanță în urma judecării în procedura simplificată, părțile pot exercita calea de atac a
apelului, de regulă, sub aspectul individualizării pedepsei, drept de care s-a folosit
inculpatul.
Instanța de apel, la stabilirea pedepsei lui Vasserman Evghenii, a conchis că prima
instanță a dat deplină eficiență împrejurărilor cauzei, considerând că acestuia i-a fost
stabilită o pedeapsă echitabilă, în limitele prevăzute de sancțiunea normei penale în baza
căreia a fost declarat vinovat, pedeapsa fiind individualizată conform prevederilor legale.
Respectiv, analizând materialele cauzei și hotărârea instanței de apel atacată,
Colegiul penal nu constată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea hotărârii
4
judecătorești contestate.
Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței
de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată
că este vădit neîntemeiat.
În acest context, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității recursului ordinar
declarat de către avocatul Cașu Iulian, ca fiind vădit neîntemeiat.
În temeiul art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Cașu Iulian în numele
inculpatului Vasserman Evghenii, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 06 februarie 2019, în cauza penală privindu-l pe Vasserman Evghenii
Leonid, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia pronunțată integral la 20 decembrie 2019.
Președinte Vladimir Timofti
Judecători Anatolie Țurcan
Elena Cobzac
5