1ra-705/2020 — art. 42, alin. 2, 46, 248 alin. 5 lit. b, 217-1 alin. 4 lit. b, d CP

1ra-705/2020 — art. 42, alin. 2, 46, 248 alin. 5 lit. b, 217-1 alin. 4 lit. b, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-705/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

19 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit în componența:

președinte Diaconu Iurie

judecători Catan Liliana

Guzun Ion

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

avocatul Spoială Vladimir în numele inculpatei Pascari Aurelia și avocatul Băgu

Dinu în numele inculpatului Pascari Evghenii, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 22 octombrie 2019, în cauza penală

privindu-i pe

PASCARI Evghenii XXXXX, născut

la XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX;

PASCARI Aurelia XXXXX, născută la

XXXXX, originară din XXXXX;

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 22.02.2019 – 03.04.2019;

Instanța de apel: 22.04.2019 – 22.10.2019;

Instanța de recurs: 09.01.2020 – 19.02.2020.

c o n s t a t ă:

fiind examinată în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Pascari

Evghenii a fost recunoscut vinovat: de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 al.

(2), 46, 248 al. (5) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă de 2 ani închisoare,

cu executare în penitenciar de tip semiînchis, de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 42 al. (2), 46, 2171 al. (4) lit. b) d) Cod penal cu aplicarea pedepsei de 4 ani 8

luni închisoare cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a

ocupa anumite funcții sau a exercita o anumită activitate care implică gestionarea

substanțelor narcotice pe un termen de 4 ani. În baza art. 84 Cod penal pentru

concurs de infracțiuni, lui Pascari Evghenii i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de

1

6 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de

a ocupa anumite funcții sau a exercita o anumită activitate care implică gestionarea

substanțelor narcotice pe un termen de 4 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de

tip închis.

Pascari Aurelia a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal și i-a fost aplică pedeapsă de 4 ani 8 luni

închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis pentru femei, cu

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau a exercita o anumită activitate

care implică gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 4 ani.

S-a încasat de la inculpații Pascari Evghenii și Pascari Aurelia în beneficiul

statului cu titlu de cheltuieli judiciare suma totală de 3360 lei.

Mijloacele bănești în sumă de 4900 lei, ridicate în cadrul percheziției la

domiciliul lui Evghenii Pascari, din 23.11.2018; mijloacele bănești în sumă de 670

lei, ridicate în cadrul percheziției corporale din 23.11.2018, mijlocul de transport

Audi A 6, de culoare neagră, cu număr de înmatriculare XXXXX, ce aparține lui

Evghenii Pascari, conform contractului de vânzare-cumpărare din 13.12.2017 - au

fost confiscate în folosul statului.

Evghenii și Pascari Aurelia au comis fapte prejudiciabile prevăzute de legea penală,

săvârșite cu vinovăție și pasibile de pedeapsa penală în următoarele circumstanțe:

Pascari Evghenii în perioada de timp al anului 2017 până la data de 23

noiembrie 2018, intenționat, urmărind scopul trecerii peste frontiera vamală a

Republicii Moldova din Republica Franța, a drogurilor sub formă de pastile

„subutex”, în scop de înstrăinare pe teritoriul Republicii Moldova, în proporții

deosebit de mari, prin nedeclarare și tăinuire de la control vamal, acționând în cadrul

grupului criminal organizat, creat și condus de Cristian Vatamaniuc, constituit din

Cociorvă Ion XXXXX și alte persoane, la moment neidentificate de organul de

urmărire penală, activitate ilicită în care a fost atras Frunza Pavel în luna iunie 2018,

după ispășirea pedepsei cu închisoarea de ultimul, format în vederea traficului ilicit

de droguri, precum și dobândirea drogurilor sub formă de pastile „subutex” din alte

surse neidentificate la moment de organul de urmărire penală, prin acțiuni multiple

de organizare, plănuire și pregătire detaliată, având repartizate în prealabil rolurile

și funcțiilor membrilor grupului, în dependență de necesitățile activității

infracționale, caracterizat printr-un nivel înalt de conspirare, exprimat prin

comunicare cifrată și ascunderea urmelor implicării în comiterea infracțiunii, unde,

Cristian Vatamaniuc în timp ce se afla peste hotarele teritoriului Republicii Moldova

avea rolul de organizare a activității grupului criminal, exprimat prin procurarea

drogurilor sub formă de „subutex” din Republica Franța și transmiterea camuflată a

acestora în Republica Moldova pe numele unor persoane interpuse, prin intermediul

2

transportului rutier de colete și pasageri, lui Evghenii Pascari, Ion Cociorva și Pavel

Frunză, având rolul de primire a coletelor cu droguri, expediate de Cristian

Vatamaniuc din Republica Franța în Republica Moldova, cu distribuirea și

înstrăinarea drogurilor prin intermediul Aureliei Pascari și a altor persoane

necunoscute la moment organului de urmărire penală, sub formă de pastile

„subutex”, pe teritoriul raionului Orhei, precum și transferul ulterior pe numele lui

Cristian Vatamaniuc din Republica Moldova în Republica Franța a mijloacelor

bănești rezultate din activitatea de comercializare a lor, prin intermediul persoanelor

interpuse, cu folosirea sistemelor de servicii financiare transferuri rapide.

La data de 05 august 2018, Cristian Vatamaniuc, acționând potrivit rolurilor și

schemei infracționale stabilite, aflându-se pe teritoriul Republicii Franța, după ce a

procurat din surse neidentificate de organul de urmărire penală, droguri sub formă

de pastile „subutex”, le-a camuflat sub forma coletului alimentar cu produse

alimentare și cofetărie constituit din două cutii din carton căruia i-a fost atribuit nr.

49, ascunzându-le în ambalajul produselor alimentare, după care prin intermediul

transportului de pasageri și colete, cu ruta Franța – Moldova, cu mijlocul de transport

de model „Mercedes Benz, Sprinter 518 CDI”, cu numărul de înmatriculare

XXXXX, le-a expediat din Republica Franța în Republica Moldova, pe numele

persoanei Coroi Victor, fiind indicat numărul cartelei SIM: XXXXX, care de facto

aparține lui Pavel Frunza, și potrivit înțelegerii prealabile, urmau a fi recepționate de

către ultimul, droguri, care la data de 07 august 2018, au fost introduse în mod ilegal

pe teritoriul vamal al Republicii Moldova prin punctul de trecere al frontierei vamale

„Leușeni”, cu destinația Orhei fără a fi declarate.

Urmare a efectuării percheziției la data de 07 august 2018 a mijlocului de

transport și coletelor transportate, de model „Mercedes Benz, Sprinter 518 CDI”, cu

numărul de înmatriculare XXXXX, în compartimentul marfar al microbuzului, au

fost depistate și ridicate două cutii din carton, cu numărul 49, în care a fost

identificată o cutie cu biscuiți, cu inscripția „Mini gouters au chocolat”, în care au

fost camuflate 2 (două) blistere a câte 7 (șapte) pastile cu denumirea „subutex” și 4

(patru) fragmente de blistere cu 7 (șapte) pastile, cu denumirea „subutex”, precum

și o cutie cu gume de mestecat „Freedent Mega”, în care au fost camuflate 97

(nouăzeci și șapte) de pastile de culoare albă, pe suprafața cărora era imprimată

inscripția B8, droguri, care au fost ridicate și substituite în cadrul efectuării măsurii

speciale de investigație – livrarea controlată, cu patru blistere cu pastile „cărbune

activat” și filă de hârtie format A4, cu inscripția „livrare controlată”, după care

transmise în continuare pentru preluare, destinatarului.

Tot în aceeași zi, aproximativ la orele 14:25, având intenția de a introduce

drogurile pe teritoriul Republicii Moldova fără a le declara controlului vamal, pe

teritoriul gării auto din mun. Orhei, coletul cu nr. 49 din compartimentul marfar al

3

autovehiculului de model „Mercedes Benz, Sprinter 518 CDI”, cu numărul de

înmatriculare XXXXX, a fost preluat și păstrat asupra sa de către Pavel Frunză, în

scopul distribuirii și înstrăinării ulterioare a drogurilor, de comun cu Ion Cociorvă,

Evghenii Pascari și alte persoane neidentificate la moment de organul de urmărire

penală, moment în care a fost reținut de reprezentanții organelor de drept.

Potrivit raportului de expertiză judiciară nr.34/12/2-R-792 din 22.10.2018, în

118 pastile de formă ovală, de culoare albă, care la data de 07.08.2018, au fost

ridicate în urma percheziției automobilului de model „Mercedes Benz, Sprinter 518

CDI”, cu numărul de înmatriculare XXXXX, ce aparținea lui Nicolae Șpac, s-a

depistat substanță – Buprenorfin (C29H41NO4), care se referea la substanțele

psihotrope. Masa totală a pastilelor de culoare albă, care conținea substanța

psihotropă buprenorfin, constituia 46,374 g (0,393 g per pastilă). Conform

inscripțiilor pe ambalaj și literaturii de specialitate, cantitatea de substanță activă –

buprenorfin într-o capsulă constituie – 0,008g. Astfel cantitatea de substanță

psihotropă buprenorfin în 118 pastile constituia 0,944 grame.

La data de 06 noiembrie 2018, au fost transportate prin intermediul lui Nicolai

Ziuzin, prin nedeclarare și tăinuirea de la controlul vamal, peste frontiera vamală a

Republicii Moldova, pe care le-a păstrat și transportat la gara de Nord din mun.

Chișinău, unde le-a transmis lui Evghenii Pascari.

Urmare a efectuării acțiunii procesual penale – percheziția la data de 23

noiembrie 2018, orele 18:25, la domiciliul lui Pascari Evghenii și Pascari Aurelia,

amplasat în XXXXX , de către Evghenii Pascari s-a predat benevol și ridicat de către

organul de urmărire penală, de pe pervazul geamului din dormitor – un cântar de

scară mică; de pe cazanul de încălzire – un fragment de hârtie, de culoare alb –

gălbuie, împachetat, în interior cu 10 pastile de culoare albă, de formă ovală, cu

inscripția imprimată pe suprafața acestora „B8” și 14 fragmente analogice de pastilă

de culoare albă, de formă ovală; din cutia cu șervețele igienice de pe masa din

bucătărie – într-un șervețel împăturit, în interior cu 90 pastile de culoare albă, de

formă ovală, cu inscripția imprimată pe suprafața acestora „B8”, droguri preluate de

la Nicolai Ziuzin.

Conform raportului de expertiză judiciară nr.34/12/2-R-1191 din 30 noiembrie

2018, în 100 pastile de formă ovală, de culoare albă și 14 fragmente de pastile de

culoare albă, care la data de 23.11.2018 au fost predate benevol de către Evghenii

Pascari, în cadrul percheziției la domiciliul său, s-a depistat substanță – Buprenorfin,

care se referă la substanțe psihotrope. Masa totală a pastilelor și fragmentelor de

pastile de culoare albă, care conțineau substanța psihotropă buprenorfin, constituia

43,676 gr.

Conform compartimentului II poziția 45, al Listei substanțelor stupefiante,

psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit,

4

precum și cantitățile acestora, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.79 din

23.01.2006, cantitatea de 43,676 gr substanță psihotropă buprenorfin, se atribuie la

cantități deosebit de mari.

Tot el, la data de 25 ianuarie 2018, orele 11:30, după ispășirea pedepsei cu

închisoare, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând

urmările prejudiciabile și admițând în mod conștient survenirea acestora, fiind în

posesia drogurilor sub formă de pastile „subutex”, a comercializat la domiciliul său

lui Denis Croitoru o pastilă de culoare albă, de formă alungită, cu inscripția „B8”,

contra sumei de 1200 lei.

La data de 26 ianuarie 2018, orele 17:45, tot el intenționat, a comercializat la

domiciliul său lui Denis Croitoru o pastilă de culoare albă, de formă alungită, cu

inscripția „B8”, contra sumei de 1200 lei. Conform raportului de expertiză judiciară

nr.34/12/1-R-1056 din 23.03.2018, în cele două comprimate de culoare albă, de

formă ovală, predate benevol de Denis Croitoru la data de 26.01.2018, se conținea

substanță psihotropă Buprenorfin. Conform literaturii de specialitate, masa

substanței psihotrope Clorhidrat de buprenorfin în obiectele examinate constituie

0,016 g.

Pascari Aurelia, în perioada nedeterminată de timp a anului 2017 până la data

de 23 noiembrie 2018, intenționat, urmărind scopul de profit personal, rezultat din

activitatea de comercializare a drogurilor, dându-și seama de caracterul prejudiciabil

al acțiunilor sale, prevăzând urmările prejudiciabile și admițând în mod conștient

survenirea acestora, a păstrat la domiciliul său din XXXXX, droguri sub formă de

pastile „subutex” obținute în circumstanțe ei necunoscute de către soțul său, Pascari

Evghenii, pe care de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu ultimul, le realiza

consumatorilor.

Astfel, la data de 25 ianuarie 2018, orele 11:30, a înstrăinat la domiciliul său

lui Denis Croitoru o pastilă de culoare albă, de formă alungită, cu inscripția „B8”,

contra sumei de 1200 lei. Tot ea, la data de 26 ianuarie 2018, orele 17:45, a

comercializat lui Denis Croitoru o pastilă de culoare albă, de formă alungită, cu

inscripția „B8”, contra sumei de 1200 lei. Conform raportului de expertiză judiciară

nr. 34/12/1-R-1056 din 23.03.2018, în cele două comprimate de culoare albă, de

formă ovală, predate benevol de Denis Croitoru, la data de 26.01.2018, se conținea

substanță psihotropă Buprenorfin. Conform literaturii de specialitate, masa

substanței psihotrope Clorhidrat de buprenorfin în obiectele examinate constituia

0,016 g.

Urmare a efectuării acțiunii procesual-penale percheziția la data de 23

noiembrie 2018, orele 18:25, la domiciliul lui Pascari Evghenii și Pascari Aurelia,

de către Evghenii PASCARI s-a predat benevol și ridicat de către organul de

urmărire penală, de pe pervazul geamului din dormitor – un cântar de scară mică; de

5

pe cazanul de încălzire – un fragment de hârtie, de culoare alb – gălbuie, împachetat,

în interior cu 10 pastile de culoare albă, de formă ovală, cu inscripția imprimată pe

suprafața acestora „B8” și 14 fragmente analogice de pastilă de culoare albă, de

formă ovală; din cutia cu șervețele igienice de pe masa din bucătărie – într-un

șervețel împăturit, în interior - cu 90 pastile de culoare albă, de formă ovală, cu

inscripția imprimată pe suprafața acestora „B8”, droguri preluate de la Nicolai

Ziuzin.

Conform raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/2-R-1191 din 30 noiembrie

2018, în 100 pastile de formă ovală, de culoare albă și 14 fragmente de pastile de

culoare albă, care la data de 23.11.2018 care au fost predate benevol de către

Evghenii Pascari în cadrul percheziției la domiciliul său, s-a depistat substanță –

Buprenorfin, care se referea la substanțe psihotrope. Masa totală a pastilelor și

fragmentelor de pastile de culoare albă, ce conțin substanța psihotropă buprenorfin,

constituie 43,676 gr. Conform compartimentului II poziția 45, al Listei substanțelor

stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în

traficul ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobate prin Hotărârea Guvernului

nr.79 din 23.01.2006, cantitatea de 0,016 gr. substanță psihotropă Clorhidrat de

buprenorfin și cantitatea de 43,676 gr substanță psihotropă buprenorfin, se atribuie

la cantități deosebit de mari.

către avocatul Stăvilă Vasile în numele inculpaților, care a solicitat casarea acesteia

în partea ce ține de confiscarea mijloacelor bănești în sumă de 4900 lei, ridicate în

cadrul percheziției la domiciliul lui Evghenii Pascari din 23.11.2018; mijloacelor

bănești în sumă de 670 lei, ridicate în cadrul percheziției corporale din 23.11.2018

și a mijlocul de transport Audi A 6, de culoare neagră, cu număr de înmatriculare

XXXXX, ce aparține lui Pascari Evghenii, conform contractului de vânzare-

cumpărare din 13 decembrie 2017, recepționat de la SRL «Mogo Loans» și transmis

lui Pascari Evghenii în leasing.

Apelantul a mai indicat că, instanța de fond nu se poate limita total în motivarea

soluției pronunțate pe argumentele părții acuzării, în lipsa unei analize minuțioase și

a celor invocate atât de către inculpați, cât și de către apărătorul acestora. În speță,

instanța de judecată a omis a supune unei analize detaliate a celor invocate de către

partea apărării referitor la faptul, că în orice situație, atât cu trimitere la legislația

națională, cât și la cea internațională, prioritate se dă în primul rând intereselor

primordiale ale copiilor minori.

Astfel, în cadrul examinării cauzei s-a invocat, că inculpații, care sunt căsătoriți,

au la întreținere un copil minor în vârstă de 10 ani, fiind invalid de la naștere și având

necesitate frecvent de medicamente și îngrijiri medicale costisitoare și care, de mai

bine de jumătate de an, de când acestea au fost reținuți, iar ulterior arestați, se află

6

în supravegherea și îngrijirea bunicii sale Railean Elena, care și aceasta este

pensionară cu o pensie sub minimul de existență, cât și invalidă de gr. II. Mai mult

ca atât, copilul minor XXXXXF, zilnic este nevoită să facă naveta în mun. Orhei,

unde, fiind elevă, își face studiile la gimnaziul Mihai Eminescu, fiind necesare și

cheltuieli suplimentare și considerabile, pe care este nevoită să le suporte bunica,

Railean Elena.

De asemenea, instanța de fond a omis să se expună și asupra faptului, că suma

de 4900 lei, ridicați de la inculpații în cadrul percheziției efectuate la domiciliul lor

la data de 23 noiembrie 2018 nu sunt altceva, decât suma de bani ce constituie

indemnizația pentru copil, ridicată de către Pascari Aurelia în ajun de reținerea sa,

pentru mai multe luni.

Și nu în ultimul rând, instanța de fond n-a luat în calcul faptul, că automobilul

Audi A 6, de culoare neagră, cu număr de înmatriculare XXXXX, ce aparține lui

Pascari Evghenii, confiscat în folosul statului prin sentința din 03 aprilie 2019, nu-i

aparține în totalitate acestuia, deoarece conform contractului de vânzare-cumpărare

din 13 decembrie 2017, mijlocul de transport respectiv aparține SRL «Mogo Loans»

și transmis lui PASCARI Evghenii în leasing cu perioada de achitare până în luna

decembrie 2019, restanța de achitare a acestuia la moment constituind circa 51.600

lei, cât și faptul că în perioada de la 23 noiembrie 2018 și până în prezent, contractual

lunar în sumă totală de 38.700 lei l-a achitat Railean Elena.

În așa mod, apelantul consideră că, instanța de fond nu a desfășurat în sentința

adoptată, în mod argumentat, cu referire la prezența nemijlocită atât în drept cât și

în fapt, a necesității confiscării surselor bănești și a automobilului descrise supra în

folosul statului. Mai simplu zis, instanța în nici un fel nu a luat în considerație, ca

consecință, dreptul primordial al copilului minor, care în cazul menținerii până la

urmă a sentinței de condamnare în partea ce ține de confiscare, acesta rămâne fără

careva surse de existentă.

În concluzie apelantul a considerat că, acuzatorul de stat în prezenta cauză

penală nu a prezentat probe veridice, utile, concludente și pertinente ce ar dovedi

incontestabil necesitatea confiscării surselor bănești și a mijlocului de transport

ridicate de la inculpați și în cadrul examinării de judecată, inculpații recunoscându-

și integral vina în săvârșirea infracțiunilor incriminate și căindu-se sincer în cele

săvârșite, au conlucrat activ cu organul de urmărire penală în vederea elucidării

obiective și operative a tuturor circumstanțelor cauzei, ca în rezultat să solicite și să

fie acceptată examinarea cauzei penale în procedură simplificată, prevăzută de art.

3641 Cod de procedură penală.

2019, apelul avocatului Stavilă Vasile în numele inculpaților a fost respins ca

nefondat și s-a menținut sentință fără modificări.

7

ședinței de judecată a instanței de fond inculpații până la începerea cercetării

judecătorești au declarat personal, prin înscris autentic, că recunosc faptele invocate

în rechizitoriu și că solicită ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în

faza de urmărire penală și nu solicită administrarea de noi probe (f. d. 128, 129, vol.

IV), iar instanța de fond, prin încheierea protocolară din 19 martie 2019 (f. d. 139-

verso), a admis cererea inculpaților dispunând examinarea cauzei penale în baza

probelor administrate în faza de urmărire penală, conform prevederilor art. 3641 Cod

procedură penală.

Astfel, instanța de apel a constatat cu certitudine că pe parcursul judecării

cauzei în prima instanță, atât inculpații cât și apărătorul lor n-au renunțat la

procedura simplificată.

În cadrul instanței de apel, inculpatul Pascari Evghenii a adoptat un alt

comportament, susținând că-și recunoaște vina parțial, iar inculpata Pascari Aurelia,

vina nu și-a recunoscut-o, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei sentințe de

achitare în privința lor.

Instanța de apel a conchis că, de facto inculpații ș-au recunoscut vina în

comiterea infracțiunilor comise de ei, însă apreciază critic argumentul lui Pascari

Evghenii precum că, prin acțiunile sale n-a săvârșit contrabanda încriminată, iar

substanțele narcotice depistate la el sunt pentru consum propriu și nu în scop de

înstrăinare, precum și argumentul inculpatei Pascari Aurelia precum că, n-a

înstrăinat substanțe narcotice și nu cunoștea că soțul său, PASCARI Evghenii era

consumator de droguri, ca argumente înaintate în încercarea de a se eschiva de la

răspunderea penală și care se combat de întreaga sistemă de probe analizată și

apreciată mai sus, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală,

întrucât nu sunt susținute prin careva probe și nu coroborează cu ansamblu de probe

examinate.

Nerecunoașterea vinovăției de către inculpata Pascari Aurelia sau

recunoașterea parțială a vinovăției de către inculpatul Pascari Evghenii, în săvârșirea

infracțiunilor încriminate, instanța de apel le-a calificat ca o metodă de apărare, or

persoana care pe parcursul procesului penal are calitatea procesuală de bănuit,

învinuit sau inculpat nu poate fi urmărită penal pentru depunerea declarațiilor

intenționat false, decât în cazurile expres prevăzută de legea procesual penală, iar

nerecunoașterea vinei de către Pascari Evghenii și Pascari Aurelia sau schimbarea

declarațiilor la diferite etape a procesului penal se apreciază ca o metodă de apărare.

Față de lucrul judecat de primă instanță, instanța de apel a constatat motivarea

amplă și temeinică a sentinței pronunțate cu privire la procesul de evaluare și

apreciere a probelor prezentate de părți în raport cu fapta incriminată prin

8

rechizitoriul inculpaților, astfel fiind în corespundere cu exigențele art. 6 din

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Tot aici, Curtea de Apel a relevat, că instanța de fond corect a constatat că în

acțiunile inculpatului Pascari Evghenii sunt prezente toate elementele infracțiunilor

prevăzute de art. 42 alin. (2), 46, 248 alin. (5) lit. b) și de art. 2171 alin.(4), lit. b) și

d) Codul penal, iar în acțiunile inculpatei Pascari Aurelia XXXXX, sunt prezente

toate elementele infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(4), lit. d) din Codul penal,

inclusiv și latura obiectivă, argumente pe care instanța de apel le-a acceptat și pentru

a evita repetări inutile le-a însușit.

Instanța de apel a considerat că instanța de fond a ținut cont, la stabilirea

categoriei și a măsurii de pedeapsă a inculpaților, de toate circumstanțele reale și

personale privind individualizarea pedepsei, și anume: de caracterul prejudiciabil al

infracțiunii, de personalitatea lor, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării ei, de persoana inculpaților - că sunt antecedente penale, de

comportamentul acestora de până la comiterea infracțiunii și după aceea.

Din cele reținute poate fi trasă concluzia că inculpații au recunoscut vina, cauza

în instanța de fond a fost examinată în baza art. 3641 Cod procedură penală, au

regretat de cele săvârșite și s-au căit sincer.

Privitor la solicitările din apel, instanța de apel a considerat nefondată poziția

apărătorului Stăvila Vasile în interesele inculpaților precum că, instanța de fond nu

a desfășurat în sentința adoptată, în mod argumentat, necesitatea confiscării surselor

bănești și a automobilului, descrise supra în folosul statului or, după cum s-a

constatat mijloacele bănești în sumă de 4900 lei, ridicate în cadrul percheziției la

domiciliul lui Evghenii Pascari, din 23.11.2018 și mijloacele bănești în sumă de 670

lei, au fost rezultate din infracțiuni, iar mijlocul de transport Audi A 6, de culoare

neagră, cu număr de înmatriculare XXXXX, ce aparține lui Evghenii Pascari,

conform contractului de vânzare-cumpărare din 13.12.2017, a fost utilizat pentru

săvârșirea infracțiunii.

Curtea de Apel a conchis că, este o soluție corectă, iar instanța de fond, ținând

cont de art. 106 Cod penal și art. 501 alin. (5) Cod Civil, justificat a dispus de a

confisca mijloacele bănești în sumă de 4900 lei, mijloacele bănești în sumă de 670

lei și mijlocul de transport Audi A 6, de culoare neagră, cu număr de înmatriculare

XXXXX, ce aparține lui Evghenii Pascari, conform contractului de vânzare-

cumpărare din 13.12.2017 în folosul statului.

numele lui Pascari Aurelia și avocatul Băgu Dinu în numele lui Pascari Evghenii au

atacat-o cu recurs ordinar, solicitând casarea deciziei și pronunțarea în această parte

a unei noi decizii prin care inculpații să fie achitați din lipsa elementelor infracțiunii.

6.1 Avocatul Spoială Vladimir în numele inculpatei a invocat prevederile art.

9

427 alin. (1) pct. 6, 8 Cod de procedură penală, solicitând casarea Deciziei Curții de

Apel Chișinău din 19.11.2019 și Sentinței judecătoriei Orhei din 03.04.2019,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei sentințe de achitare din motiv ca faptele nu

au fost săvârșite de Pascari Aurelia și în acțiunile inculpatei nu sunt întrunite

elementele infracțiunii prevăzute de art. 2171 al.4 lit. d) Cod Penal.

În motivare recurentul a indicat că, instanța de apel nu a examinat și apreciat

toate temeiurile și solicitările apărării expuse in apeluri.

În cadrul examinării cauzei în instanța de apel, s-a constatat în mod

incontestabil că Pascari Aurelia nu și-a recunoscut vinovăția, fiind indusă în eroare

în privința solicitării examinării cauzei în procedura simplificată. Mai mult ca atât,

deși instanța de fond a dispus prin încheiere protocolară din 19.03.2019 examinarea

în procedura simplificată, nu a respectat procedura întocmirii cererii și nu a examinat

sub toate aspectele această cerere. De asemenea, nu este anexată cerere scrisă

autentic de către inculpata prin care solicită examinarea cauzei în procedura

simplificată. Declarația din 19.03.2019, prin care a fost aplicată doar semnătura

inculpatei și a apărătorului său, nu poate fi catalogată ca un înscris autentic făcut

personal de către Pascari Aurelia, fiind dactilografiată la calculator și imprimată cu

aplicarea semnăturii inculpatei, această declarație nu a fost înscrisă personal de către

Pascari Aurelia.

De asemenea, recurentul a invocat și faptul precum că inculpata a declarat că

cunoaște despre faptul că soțul ei este consumător de substanțe narcotice, și procura

substanțe narcotice pentru consum propriu, nu cunoaște persoana pe nume Cociorvă

Ion și nu a vândut niciodată substanțe narcotice.

6.2 Avocatul Băgu Dinu în numele inculpatului de asemenea a solicitat casarea

Deciziei Curții de Apel Chișinău din 19.11.2019 și Sentinței judecătoriei Orhei din

03.04.2019, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei sentințe de achitare din motiv ca

faptele nu au fost săvîrșite de Pascari Evghenii și în acțiunile lui nu sunt întrunite

elementele infracțiunii prevăzute de art. 2171 al.4 li.d) Cod Penal.

În motivare indică că, în conformitate cu prevederile 3641 Cod de procedură

penală și după studierea atentă a materialelor cauzei, a stabilit că înscrisurile

autentice (cererea) lui Pascari Evghenii prin care s-a solicitat examinarea în

procedura simplificată nu s-a regăsit în dosar. Declarația din 19.03.2019 (f.d. 129),

prin care este aplicată semnătura inculpatului și apărătorului său, nu poate fi

catalogată ca un înscris autentic făcut personal de către inculpat, fiind imprimată de

la calculator cu aplicarea semnăturii inculpatului, această declarație nu este scrisă

personal de către Pascari Evghenii.

A fost menționat că inculpatul nu a avut posibilitatea de a face cunoștință cu

toate circumstanțele, efectele și consecințele procedurii simplificate. La caz lipsește

declarația autentificată semnată personal de către inculpat, fiind anexată declarația

10

identificată ca în cazul lui Pascari Evghenii cu aplicarea doar a semnăturii acestora

(f.d. 12-129).

Partea acuzării nu a prezentat probe pertinente și concludente, care în afara

oricărui dubiu să demonstreze că inculpatul a transportat substanțe narcotice peste

frontiera de stat a Republicii Moldova, a acționat ca membru a grupului criminal

organizat, mai mult, la materialele dosarului nu există anexată informații operative

administrate care ar confirma că inculpatul este membru al unui grup criminal

organizat.

Apărătorul a reținut că prin rechizitoriu inculpatului de către organul de

urmărire i s-a incriminat infracțiunea prevăzută de art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal,

ținându-se cont de volumul cantitativ al substanțelor depistate. De asemenea, se

atestă că instanța de apel nu a ținut cont de faptul că calificarea acțiunilor de

contrabandă se efectuează în baza art. 248 alin. (2) Cod penal, fără a se ține cont de

valoare acestora în bani sau cantitatea acestora.

În ce privește automobilul confiscat de stat, inculpatul nu deține bunul cu titlu

de drept de proprietate, dar exercită doar posesia și folosința până la momentul în

care contractul va fi realizat până la sfârșit, de asemenea menționează și suma de

bani confiscată în mărime de 4900 lei și 670 lei.

penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului,

menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și

lipsit de temeiuri legale.

materialelor cauzei, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestora

din următoarele considerente.

Colegiul reține că, recurenții critică decizia contestată în partea condamnării

inculpaților, solicitând identic în acest sens pronunțarea unei noi hotărâri de achitare

din două motive - faptele nu au fost săvârșite de inculpați și în acțiunile lor nu

sunt întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 2171 al.4 lit. d) Cod Penal,

de aceea Colegiul urmează a se expune concomitent asupra acestora.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în

cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

11

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Raportând aceste prevederi la speța examinată, Colegiul penal, lecturând textul

recursurilor reține că, de către recurenți s-au invocat ca temei de casare pct. 6) și 8)

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

Art. 427 are aliniate și subpuncte, care concret stabilesc temeiurile pentru

declararea recursului, în timp ce recurenții în recursurile declarate în partea

dispozitivă au indicat alin. (1) pct. 6 al articolului menționat, normă de drept ce

prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului dacă instanța de apel

nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Astfel, acest punct conține 5 temeiuri care pot fi invocate în recurs, însă

recurenții nu au concretizat care din aceste temeiuri le pun la baza recursurilor

înaintate și prin ce se confirmă aceste temeiuri, iar alegerea din oficiu de către

instanța de recurs a temeiului din cele 5 menționate este inadmisibilă, prin urmare

prevederile art. 427 alin. 1 pct. 6) Cod de procedură penală, a fost invocat de

recurenți declarativ, nespecificând care eroare prevăzută la pct. 6) al articolului

menționat a fost comisă de către instanța de apel.

Totodată, Colegiul remarcă și faptul că, din textul recursurilor declarate rezultă

de fapt dezacordul cu aprecierea probelor care denotă nevinovăția inculpaților în

comiterea infracțiunilor imputate.

La acest capitol, se reține că, eroarea gravă de fapt trebuie înțeleasă în sensul

atribuit de legislator în art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală și anume stabilirea

eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a

probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Eroarea gravă

de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor și de fapt ea trebuie să rezulte din

situația dosarului, privită ca o stare de fapt. Pentru a constitui caz de casare, eroarea

de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei,

iar pe de altă parte, să fie vădită, neîndoielnică.

Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discordanța

între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor

aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe

care materialul probator o susține.

Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurenților, în

sensul că inculpații Pascari Evghenii și Pascari Aurelia XXXXX nu se consideră

vinovați de comiterea infracțiunii imputate, Colegiul le consideră ca neîntemeiate.

12

La etapa recursurilor ordinare instanța de recurs nu declanșează un control

asupra fondului cauzei, ci verifică doar dacă s-au aplicat corect normele de drept la

faptele constatate de instanța de fond și, după caz, de instanța de apel.

Cauza a fost examinată în procedură simplificată, în baza probelor administrate

la faza urmăririi penale și hotărârea în așa caz poate fi contestată doar în partea ce

ține de aplicarea pedepsei sau erorile procedurale comise.

În speță, instanța de fond a respectat cu strictețe rigorile impuse unei proceduri

simplificate, iar Curtea de Apel în Decizia sa a dat răspuns detaliat argumentelor

invocate în apel vis-a-vis de pretinsele erori la depunerea înscrisului autentic, pe larg

fiind desfășurate în p.p.18-23 din Decizia sa și pe care Colegiul le însușește.

Acuzațiile recurenților precum că declarațiile depuse de inculpați de examinare

în procedura simplificată, nu pot fi catalogate ca un înscris autentic, Colegiul le

respinge, or inculpații benevol au încheiat contract cu avocatul Stăvilă Vasile, fiind

dovedit prin mandatul anexat la dosar (vol. IV, f.d. 1). Declarațiile inculpaților au

fost depuse la 19.03.2019, sunt prezente semnăturile inculpaților și a apărătorului lor

cu solicitarea de soluționare a dosarului penal în procedura simplificată (vol. IV, f.d.

128-129).

În timpul examinării, la 19.03.2019, potrivit procesului verbal al ședinței de

judecată, a fost susținută cererea de examinare în procedura simplificată, la

întrebarea judecătorului ei au declarat că sunt satisfăcuți de serviciul acordat de

avocat, și au susținut cererea înaintată (vol. IV, f.d.139-140). Ca urmare nu au fost

puse în discuție ilegalitatea documentelor, sau că avocatul nu le-a explicat

consecințele art. 3641 Cod de procedură penală. În instanța de apel a fost contestată

sentința doar în partea bunurilor confiscate, nu s-a invocat veridicitatea declarațiilor,

sau că apărătorul nu a explicat consecințele acțiunilor în urma solicitării examinării

în procedura simplificată, cum a fost menționat în recurs.

Cât ține de solicitarea de anulare a aplicării măsurii de siguranță sub formă de

confiscare specială a automobilului de model Audi A6 cu XXXXX, care aparține

inculpatului, considerând soluția primei instanțe, menținută de instanța de apel, ca

fiind una ilegală și excesivă, deoarece instanțele de judecată urmau să se conducă de

regulile stabilite în practica judiciară, privind evaluarea necesității aplicării

confiscării speciale, prin prisma criteriilor: 1) dacă o așa imixtiune în dreptul la

proprietate este prevăzută de lege; 2) dacă urmărește un scop legitim; 3) este

necesară într-o societate democratică și 4) dacă este proporțională cu circumstanțele

cauzei, cerințele generale ale societății, coroborate cu cerințele de a proteja

drepturile de proprietate, Colegiul de asemenea urmează a o respinge drept

neîntemeiată.

În opinia instanței de recurs, soluția instanței de fond și cea de apel, este una

corectă și proporțională circumstanțelor cauzei, or, potrivit art. 106 alin. (1) lit. a)

13

Cod penal, confiscarea specială constă în trecerea, forțată și gratuită, în

proprietatea statului, a bunurilor utilizate sau destinate pentru săvârșirea unei

infracțiuni.

Astfel, prin „bunuri utilizate” se are în vedere lucrurile folosite efectiv de către

făptuitor, la comiterea contravenției sau infracțiunii, care ar facilita executarea

faptei.

Făcând o legătură între cele menționate și faptele săvârșite cu ajutorul

automobilului de model Audi A6 cu XXXXX, ce aparține inculpatului, reiese că

decizia privind confiscarea specială a bunului este una întemeiată și susținută de

legislația penală.

În speță, este oportună aplicarea confiscării speciale în scopul restabilirii

echității sociale și contracararea, pe viitor, a comiterii unor fapte similare de către

făptuitor sau de terți, în condițiile în care aplicarea unei pedepse sub formă de

amendă, poate crea impresia persoanelor despre posibilitatea comiterii unor acțiuni

similare, ca urmare a nivelului mic al consecințelor care pot surveni.

Totodată, dacă e să ne referim la o eventuală imixtiune în dreptul la

proprietate, așa precum invocă avocatul, Colegiul reține că, prin prisma

jurisprudenței naționale, mijloacele de transport folosite și recunoscute drept

instrumente ale infracțiunii, fiind corpuri delicte, pot fi confiscate în beneficiul

statului conform art. 46 alin. (4) din Constituție, or, automobilul supus confiscării ce

aparține lui Pascari Evghenii reprezintă corp delict, obiect servit la săvârșirea

infracțiunii, conform art. 158 Cod de procedură penală.

În susținerea deciziei supusă criticii, vine și jurisprudența CtEDO, care în

cauza Yldirim vs Italia, a admis utilizarea unor prezumții de fapt, pentru a se dispune

confiscarea unui bun, cu condiția ca acestea să fie rezonabile. Confiscarea a vizat un

bun, utilizat în scopuri ilicite și a avut ca obiectiv împiedicarea utilizării sale, din

nou, în scopuri ilicite, fiind o măsură relativă la folosința lucrurilor.

Concomitent, instanța de recurs relevă că, recurentul deși pretinde că măsura

confiscării este excesivă, totuși printre argumentele recursului nu se regăsește

estimarea aproximativă a mijlocului de transport supus confiscării, probe ce ar

demonstra că nu a fost achitată suma contractuală, nefiind clar din care considerente

acesta solicită anularea măsurii de siguranță aplicată legal de instanțele de fond.

Cât privește faptul că automobilul confiscat aparține SRL „Mogo Loans”

Colegiul îl consideră neîntemeiat, or conform contractului de vânzare-cumpărare din

13 decembrie 2017, mijlocul de transport respectiv - perioada de achitare a fost până

în luna decembrie 2019, deci la moment este în proprietatea lui Pascari Evghenii.

Respectiv, solicitarea apărătorului referitor la restituirea automobilului de

model Audi A6 cu XXXXX, urmează a fi respinsă, pe motiv că argumentele poartă

un caracter declarativ, lipsite de motivare și suport legal.

14

Referitor la sumele confiscate, instanța de fond a motivat detailat faptul, că

sumele au fost obținute în urma comercializării substanțelor narcotice, iar inculpații

și apărătorul lor nu au prezentat probe ca aceste sume sunt de proveniență legală.

În urma celor expuse, Colegiul penal constată că, hotărârile recurate corespund

tuturor prevederilor legii de procedură penală sunt legale și întemeiate, iar temeiurile

de casare invocate de recurenți nu persistă în cauză.

Prezența circumstanțelor nominalizate, Colegiul penal constată că hotărârea

recurată corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, este legală și

întemeiată, iar temeiurile invocate nu persistă în cauză. Argumentele invocate de

avocați în numele inculpaților nu au suport probatoriu și contravin probelor

administrate și prin urmare, prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței

de recurs să concluzioneze asupra inadmisibilității recursurilor declarate, pe motiv

că acestea sunt vădit neîntemeiate.

Penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul Spoială Vladimir

în numele inculpatei Pascari Aurelia și avocatul Băgu Dinu în numele inculpatului

Pascari Evghenii, împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din

22 octombrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Pascari Evghenii și Pascari

Aurelia, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 06 aprilie 2020.

Președinte Diaconu Iurie

Judecător Catan Liliana

Judecător Guzun Ion

15