1ra-705/2020 — art. 42, alin. 2, 46, 248 alin. 5 lit. b, 217-1 alin. 4 lit. b, d CP

Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Central, din 03 aprilie 2019, cauza fiind examinată în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Pascari Evghenii a fost recunoscut vinovat: de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 al. (2), 46, 248 al. (5) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă de 2 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 al. (2), 46, 2171 al. (4) lit. b) d) Cod penal cu aplicarea pedepsei de 4 ani 8 luni închisoare cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau a exercita o anumită activitate care implică gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 4 ani. În baza art. 84 Cod penal pentru concurs de infracțiuni, lui Pascari Evghenii i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 1 6 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau a exercita o anumită activitate care implică gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 4 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis. Pascari Aurelia a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal și i-a fost aplică pedeapsă de 4 ani 8 luni închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau a exercita o anumită activitate care implică gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 4 ani. S-a încasat de la inculpații Pascari Evghenii și Pascari Aurelia în beneficiul statului cu titlu de cheltuieli judiciare suma totală de 3360 lei. Mijloacele bănești în sumă de 4900 lei, ridicate în cadrul percheziției la domiciliul lui Evghenii Pascari, din 23.11.2018; mijloacele bănești în sumă de 670 lei, ridicate în cadrul percheziției corporale din 23.11.2018, mijlocul de transport Audi A 6, de culoare neagră, cu număr de înmatriculare XXXXX, ce aparține lui Evghenii Pascari, conform contractului de vânzare-cumpărare din 13.12.2017 - au fost confiscate în folosul statului.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, Pascari Evghenii și Pascari Aurelia au comis fapte prejudiciabile prevăzute de legea penală, săvârșite cu vinovăție și pasibile de pedeapsa penală în următoarele circumstanțe: Pascari Evghenii în perioada de timp al anului 2017 până la data de 23 noiembrie 2018, intenționat, urmărind scopul trecerii peste frontiera vamală a Republicii Moldova din Republica Franța, a drogurilor sub formă de pastile „subutex”, în scop de înstrăinare pe teritoriul Republicii Moldova, în proporții deosebit de mari, prin nedeclarare și tăinuire de la control vamal, acționând în cadrul grupului criminal organizat, creat și condus de Cristian Vatamaniuc, constituit din Cociorvă Ion XXXXX și alte persoane, la moment neidentificate de organul de urmărire penală, activitate ilicită în care a fost atras Frunza Pavel în luna iunie 2018, după ispășirea pedepsei cu închisoarea de ultimul, format în vederea traficului ilicit de droguri, precum și dobândirea drogurilor sub formă de pastile „subutex” din alte surse neidentificate la moment de organul de urmărire penală, prin acțiuni multiple de organizare, plănuire și pregătire detaliată, având repartizate în prealabil rolurile și funcțiilor membrilor grupului, în dependență de necesitățile activității infracționale, caracterizat printr-un nivel înalt de conspirare, exprimat prin comunicare cifrată și ascunderea urmelor implicării în comiterea infracțiunii, unde, Cristian Vatamaniuc în timp ce se afla peste hotarele teritoriului Republicii Moldova avea rolul de organizare a activității grupului criminal, exprimat prin procurarea drogurilor sub formă de „subutex” din Republica Franța și transmiterea camuflată a acestora în Republica Moldova pe numele unor persoane interpuse, prin intermediul 2 transportului rutier de colete și pasageri, lui Evghenii Pascari, Ion Cociorva și Pavel Frunză, având rolul de primire a coletelor cu droguri, expediate de Cristian Vatamaniuc din Republica Franța în Republica Moldova, cu distribuirea și înstrăinarea drogurilor prin intermediul Aureliei Pascari și a altor persoane necunoscute la moment organului de urmărire penală, sub formă de pastile „subutex”, pe teritoriul raionului Orhei, precum și transferul ulterior pe numele lui Cristian Vatamaniuc din Republica Moldova în Republica Franța a mijloacelor bănești rezultate din activitatea de comercializare a lor, prin intermediul persoanelor interpuse, cu folosirea sistemelor de servicii financiare transferuri rapide. La data de 05 august 2018, Cristian Vatamaniuc, acționând potrivit rolurilor și schemei infracționale stabilite, aflându-se pe teritoriul Republicii Franța, după ce a procurat din surse neidentificate de organul de urmărire penală, droguri sub formă de pastile „subutex”, le-a camuflat sub forma coletului alimentar cu produse alimentare și cofetărie constituit din două cutii din carton căruia i-a fost atribuit nr. 49, ascunzându-le în ambalajul produselor alimentare, după care prin intermediul transportului de pasageri și colete, cu ruta Franța – Moldova, cu mijlocul de transport de model „Mercedes Benz, Sprinter 518 CDI”, cu numărul de înmatriculare XXXXX, le-a expediat din Republica Franța în Republica Moldova, pe numele persoanei Coroi Victor, fiind indicat numărul cartelei SIM: XXXXX, care de facto aparține lui Pavel Frunza, și potrivit înțelegerii prealabile, urmau a fi recepționate de către ultimul, droguri, care la data de 07 august 2018, au fost introduse în mod ilegal pe teritoriul vamal al Republicii Moldova prin punctul de trecere al frontierei vamale „Leușeni”, cu destinația Orhei fără a fi declarate. Urmare a efectuării percheziției la data de 07 august 2018 a mijlocului de transport și coletelor transportate, de model „Mercedes Benz, Sprinter 518 CDI”, cu numărul de înmatriculare XXXXX, în compartimentul marfar al microbuzului, au fost depistate și ridicate două cutii din carton, cu numărul 49, în care a fost identificată o cutie cu biscuiți, cu inscripția „Mini gouters au chocolat”, în care au fost camuflate 2 (două) blistere a câte 7 (șapte) pastile cu denumirea „subutex” și 4 (patru) fragmente de blistere cu 7 (șapte) pastile, cu denumirea „subutex”, precum și o cutie cu gume de mestecat „Freedent Mega”, în care au fost camuflate 97 (nouăzeci și șapte) de pastile de culoare albă, pe suprafața cărora era imprimată inscripția B8, droguri, care au fost ridicate și substituite în cadrul efectuării măsurii speciale de investigație – livrarea controlată, cu patru blistere cu pastile „cărbune activat” și filă de hârtie format A4, cu inscripția „livrare controlată”, după care transmise în continuare pentru preluare, destinatarului. Tot în aceeași zi, aproximativ la orele 14:25, având intenția de a introduce drogurile pe teritoriul Republicii Moldova fără a le declara controlului vamal, pe teritoriul gării auto din mun. Orhei, coletul cu nr. 49 din compartimentul marfar al 3 autovehiculului de model „Mercedes Benz, Sprinter 518 CDI”, cu numărul de înmatriculare XXXXX, a fost preluat și păstrat asupra sa de către Pavel Frunză, în scopul distribuirii și înstrăinării ulterioare a drogurilor, de comun cu Ion Cociorvă, Evghenii Pascari și alte persoane neidentificate la moment de organul de urmărire penală, moment în care a fost reținut de reprezentanții organelor de drept. Potrivit raportului de expertiză judiciară nr.34/12/2-R-792 din 22.10.2018, în 118 pastile de formă ovală, de culoare albă, care la data de 07.08.2018, au fost ridicate în urma percheziției automobilului de model „Mercedes Benz, Sprinter 518 CDI”, cu numărul de înmatriculare XXXXX, ce aparținea lui Nicolae Șpac, s-a depistat substanță – Buprenorfin (C29H41NO4), care se referea la substanțele psihotrope. Masa totală a pastilelor de culoare albă, care conținea substanța psihotropă buprenorfin, constituia 46,374 g (0,393 g per pastilă). Conform inscripțiilor pe ambalaj și literaturii de specialitate, cantitatea de substanță activă – buprenorfin într-o capsulă constituie – 0,008g. Astfel cantitatea de substanță psihotropă buprenorfin în 118 pastile constituia 0,944 grame. La data de 06 noiembrie 2018, au fost transportate prin intermediul lui Nicolai Ziuzin, prin nedeclarare și tăinuirea de la controlul vamal, peste frontiera vamală a Republicii Moldova, pe care le-a păstrat și transportat la gara de Nord din mun. Chișinău, unde le-a transmis lui Evghenii Pascari. Urmare a efectuării acțiunii procesual penale – percheziția la data de 23 noiembrie 2018, orele 18:25, la domiciliul lui Pascari Evghenii și Pascari Aurelia, amplasat în XXXXX , de către Evghenii Pascari s-a predat benevol și ridicat de către organul de urmărire penală, de pe pervazul geamului din dormitor – un cântar de scară mică; de pe cazanul de încălzire – un fragment de hârtie, de culoare alb – gălbuie, împachetat, în interior cu 10 pastile de culoare albă, de formă ovală, cu inscripția imprimată pe suprafața acestora „B8” și 14 fragmente analogice de pastilă de culoare albă, de formă ovală; din cutia cu șervețele igienice de pe masa din bucătărie – într-un șervețel împăturit, în interior cu 90 pastile de culoare albă, de formă ovală, cu inscripția imprimată pe suprafața acestora „B8”, droguri preluate de la Nicolai Ziuzin. Conform raportului de expertiză judiciară nr.34/12/2-R-1191 din 30 noiembrie 2018, în 100 pastile de formă ovală, de culoare albă și 14 fragmente de pastile de culoare albă, care la data de 23.11.2018 au fost predate benevol de către Evghenii Pascari, în cadrul percheziției la domiciliul său, s-a depistat substanță – Buprenorfin, care se referă la substanțe psihotrope. Masa totală a pastilelor și fragmentelor de pastile de culoare albă, care conțineau substanța psihotropă buprenorfin, constituia 43,676 gr. Conform compartimentului II poziția 45, al Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit, 4 precum și cantitățile acestora, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.79 din 23.01.2006, cantitatea de 43,676 gr substanță psihotropă buprenorfin, se atribuie la cantități deosebit de mari. Tot el, la data de 25 ianuarie 2018, orele 11:30, după ispășirea pedepsei cu închisoare, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările prejudiciabile și admițând în mod conștient survenirea acestora, fiind în posesia drogurilor sub formă de pastile „subutex”, a comercializat la domiciliul său lui Denis Croitoru o pastilă de culoare albă, de formă alungită, cu inscripția „B8”, contra sumei de 1200 lei. La data de 26 ianuarie 2018, orele 17:45, tot el intenționat, a comercializat la domiciliul său lui Denis Croitoru o pastilă de culoare albă, de formă alungită, cu inscripția „B8”, contra sumei de 1200 lei. Conform raportului de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-1056 din 23.03.2018, în cele două comprimate de culoare albă, de formă ovală, predate benevol de Denis Croitoru la data de 26.01.2018, se conținea substanță psihotropă Buprenorfin. Conform literaturii de specialitate, masa substanței psihotrope Clorhidrat de buprenorfin în obiectele examinate constituie 0,016 g. Pascari Aurelia, în perioada nedeterminată de timp a anului 2017 până la data de 23 noiembrie 2018, intenționat, urmărind scopul de profit personal, rezultat din activitatea de comercializare a drogurilor, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările prejudiciabile și admițând în mod conștient survenirea acestora, a păstrat la domiciliul său din XXXXX, droguri sub formă de pastile „subutex” obținute în circumstanțe ei necunoscute de către soțul său, Pascari Evghenii, pe care de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu ultimul, le realiza consumatorilor. Astfel, la data de 25 ianuarie 2018, orele 11:30, a înstrăinat la domiciliul său lui Denis Croitoru o pastilă de culoare albă, de formă alungită, cu inscripția „B8”, contra sumei de 1200 lei. Tot ea, la data de 26 ianuarie 2018, orele 17:45, a comercializat lui Denis Croitoru o pastilă de culoare albă, de formă alungită, cu inscripția „B8”, contra sumei de 1200 lei. Conform raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-1056 din 23.03.2018, în cele două comprimate de culoare albă, de formă ovală, predate benevol de Denis Croitoru, la data de 26.01.2018, se conținea substanță psihotropă Buprenorfin. Conform literaturii de specialitate, masa substanței psihotrope Clorhidrat de buprenorfin în obiectele examinate constituia 0,016 g. Urmare a efectuării acțiunii procesual-penale percheziția la data de 23 noiembrie 2018, orele 18:25, la domiciliul lui Pascari Evghenii și Pascari Aurelia, de către Evghenii PASCARI s-a predat benevol și ridicat de către organul de urmărire penală, de pe pervazul geamului din dormitor – un cântar de scară mică; de 5 pe cazanul de încălzire – un fragment de hârtie, de culoare alb – gălbuie, împachetat, în interior cu 10 pastile de culoare albă, de formă ovală, cu inscripția imprimată pe suprafața acestora „B8” și 14 fragmente analogice de pastilă de culoare albă, de formă ovală; din cutia cu șervețele igienice de pe masa din bucătărie – într-un șervețel împăturit, în interior - cu 90 pastile de culoare albă, de formă ovală, cu inscripția imprimată pe suprafața acestora „B8”, droguri preluate de la Nicolai Ziuzin. Conform raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/2-R-1191 din 30 noiembrie 2018, în 100 pastile de formă ovală, de culoare albă și 14 fragmente de pastile de culoare albă, care la data de 23.11.2018 care au fost predate benevol de către Evghenii Pascari în cadrul percheziției la domiciliul său, s-a depistat substanță – Buprenorfin, care se referea la substanțe psihotrope. Masa totală a pastilelor și fragmentelor de pastile de culoare albă, ce conțin substanța psihotropă buprenorfin, constituie 43,676 gr. Conform compartimentului II poziția 45, al Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.79 din 23.01.2006, cantitatea de 0,016 gr. substanță psihotropă Clorhidrat de buprenorfin și cantitatea de 43,676 gr substanță psihotropă buprenorfin, se atribuie la cantități deosebit de mari.

Legalitatea și temeinicia sentinței de condamnare, a fost atacată cu apel de către avocatul Stăvilă Vasile în numele inculpaților, care a solicitat casarea acesteia în partea ce ține de confiscarea mijloacelor bănești în sumă de 4900 lei, ridicate în cadrul percheziției la domiciliul lui Evghenii Pascari din 23.11.2018; mijloacelor bănești în sumă de 670 lei, ridicate în cadrul percheziției corporale din 23.11.2018 și a mijlocul de transport Audi A 6, de culoare neagră, cu număr de înmatriculare XXXXX, ce aparține lui Pascari Evghenii, conform contractului de vânzare- cumpărare din 13 decembrie 2017, recepționat de la SRL «Mogo Loans» și transmis lui Pascari Evghenii în leasing. Apelantul a mai indicat că, instanța de fond nu se poate limita total în motivarea soluției pronunțate pe argumentele părții acuzării, în lipsa unei analize minuțioase și a celor invocate atât de către inculpați, cât și de către apărătorul acestora. În speță, instanța de judecată a omis a supune unei analize detaliate a celor invocate de către partea apărării referitor la faptul, că în orice situație, atât cu trimitere la legislația națională, cât și la cea internațională, prioritate se dă în primul rând intereselor primordiale ale copiilor minori. Astfel, în cadrul examinării cauzei s-a invocat, că inculpații, care sunt căsătoriți, au la întreținere un copil minor în vârstă de 10 ani, fiind invalid de la naștere și având necesitate frecvent de medicamente și îngrijiri medicale costisitoare și care, de mai bine de jumătate de an, de când acestea au fost reținuți, iar ulterior arestați, se află 6 în supravegherea și îngrijirea bunicii sale Railean Elena, care și aceasta este pensionară cu o pensie sub minimul de existență, cât și invalidă de gr. II. Mai mult ca atât, copilul minor XXXXXF, zilnic este nevoită să facă naveta în mun. Orhei, unde, fiind elevă, își face studiile la gimnaziul Mihai Eminescu, fiind necesare și cheltuieli suplimentare și considerabile, pe care este nevoită să le suporte bunica, Railean Elena. De asemenea, instanța de fond a omis să se expună și asupra faptului, că suma de 4900 lei, ridicați de la inculpații în cadrul percheziției efectuate la domiciliul lor la data de 23 noiembrie 2018 nu sunt altceva, decât suma de bani ce constituie indemnizația pentru copil, ridicată de către Pascari Aurelia în ajun de reținerea sa, pentru mai multe luni. Și nu în ultimul rând, instanța de fond n-a luat în calcul faptul, că automobilul Audi A 6, de culoare neagră, cu număr de înmatriculare XXXXX, ce aparține lui Pascari Evghenii, confiscat în folosul statului prin sentința din 03 aprilie 2019, nu-i aparține în totalitate acestuia, deoarece conform contractului de vânzare-cumpărare din 13 decembrie 2017, mijlocul de transport respectiv aparține SRL «Mogo Loans» și transmis lui PASCARI Evghenii în leasing cu perioada de achitare până în luna decembrie 2019, restanța de achitare a acestuia la moment constituind circa 51.600 lei, cât și faptul că în perioada de la 23 noiembrie 2018 și până în prezent, contractual lunar în sumă totală de 38.700 lei l-a achitat Railean Elena. În așa mod, apelantul consideră că, instanța de fond nu a desfășurat în sentința adoptată, în mod argumentat, cu referire la prezența nemijlocită atât în drept cât și în fapt, a necesității confiscării surselor bănești și a automobilului descrise supra în folosul statului. Mai simplu zis, instanța în nici un fel nu a luat în considerație, ca consecință, dreptul primordial al copilului minor, care în cazul menținerii până la urmă a sentinței de condamnare în partea ce ține de confiscare, acesta rămâne fără careva surse de existentă. În concluzie apelantul a considerat că, acuzatorul de stat în prezenta cauză penală nu a prezentat probe veridice, utile, concludente și pertinente ce ar dovedi incontestabil necesitatea confiscării surselor bănești și a mijlocului de transport ridicate de la inculpați și în cadrul examinării de judecată, inculpații recunoscându- și integral vina în săvârșirea infracțiunilor incriminate și căindu-se sincer în cele săvârșite, au conlucrat activ cu organul de urmărire penală în vederea elucidării obiective și operative a tuturor circumstanțelor cauzei, ca în rezultat să solicite și să fie acceptată examinarea cauzei penale în procedură simplificată, prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală.

Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 22 octombrie 2019, apelul avocatului Stavilă Vasile în numele inculpaților a fost respins ca nefondat și s-a menținut sentință fără modificări. 7

În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, în cadrul ședinței de judecată a instanței de fond inculpații până la începerea cercetării judecătorești au declarat personal, prin înscris autentic, că recunosc faptele invocate în rechizitoriu și că solicită ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală și nu solicită administrarea de noi probe (f. d. 128, 129, vol. IV), iar instanța de fond, prin încheierea protocolară din 19 martie 2019 (f. d. 139- verso), a admis cererea inculpaților dispunând examinarea cauzei penale în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, conform prevederilor art. 3641 Cod procedură penală. Astfel, instanța de apel a constatat cu certitudine că pe parcursul judecării cauzei în prima instanță, atât inculpații cât și apărătorul lor n-au renunțat la procedura simplificată. În cadrul instanței de apel, inculpatul Pascari Evghenii a adoptat un alt comportament, susținând că-și recunoaște vina parțial, iar inculpata Pascari Aurelia, vina nu și-a recunoscut-o, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei sentințe de achitare în privința lor. Instanța de apel a conchis că, de facto inculpații ș-au recunoscut vina în comiterea infracțiunilor comise de ei, însă apreciază critic argumentul lui Pascari Evghenii precum că, prin acțiunile sale n-a săvârșit contrabanda încriminată, iar substanțele narcotice depistate la el sunt pentru consum propriu și nu în scop de înstrăinare, precum și argumentul inculpatei Pascari Aurelia precum că, n-a înstrăinat substanțe narcotice și nu cunoștea că soțul său, PASCARI Evghenii era consumator de droguri, ca argumente înaintate în încercarea de a se eschiva de la răspunderea penală și care se combat de întreaga sistemă de probe analizată și apreciată mai sus, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, întrucât nu sunt susținute prin careva probe și nu coroborează cu ansamblu de probe examinate. Nerecunoașterea vinovăției de către inculpata Pascari Aurelia sau recunoașterea parțială a vinovăției de către inculpatul Pascari Evghenii, în săvârșirea infracțiunilor încriminate, instanța de apel le-a calificat ca o metodă de apărare, or persoana care pe parcursul procesului penal are calitatea procesuală de bănuit, învinuit sau inculpat nu poate fi urmărită penal pentru depunerea declarațiilor intenționat false, decât în cazurile expres prevăzută de legea procesual penală, iar nerecunoașterea vinei de către Pascari Evghenii și Pascari Aurelia sau schimbarea declarațiilor la diferite etape a procesului penal se apreciază ca o metodă de apărare. Față de lucrul judecat de primă instanță, instanța de apel a constatat motivarea amplă și temeinică a sentinței pronunțate cu privire la procesul de evaluare și apreciere a probelor prezentate de părți în raport cu fapta incriminată prin 8 rechizitoriul inculpaților, astfel fiind în corespundere cu exigențele art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Tot aici, Curtea de Apel a relevat, că instanța de fond corect a constatat că în acțiunile inculpatului Pascari Evghenii sunt prezente toate elementele infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (2), 46, 248 alin. (5) lit. b) și de art. 2171 alin.(4), lit. b) și d) Codul penal, iar în acțiunile inculpatei Pascari Aurelia XXXXX, sunt prezente toate elementele infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(4), lit. d) din Codul penal, inclusiv și latura obiectivă, argumente pe care instanța de apel le-a acceptat și pentru a evita repetări inutile le-a însușit. Instanța de apel a considerat că instanța de fond a ținut cont, la stabilirea categoriei și a măsurii de pedeapsă a inculpaților, de toate circumstanțele reale și personale privind individualizarea pedepsei, și anume: de caracterul prejudiciabil al infracțiunii, de personalitatea lor, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării ei, de persoana inculpaților - că sunt antecedente penale, de comportamentul acestora de până la comiterea infracțiunii și după aceea. Din cele reținute poate fi trasă concluzia că inculpații au recunoscut vina, cauza în instanța de fond a fost examinată în baza art. 3641 Cod procedură penală, au regretat de cele săvârșite și s-au căit sincer. Privitor la solicitările din apel, instanța de apel a considerat nefondată poziția apărătorului Stăvila Vasile în interesele inculpaților precum că, instanța de fond nu a desfășurat în sentința adoptată, în mod argumentat, necesitatea confiscării surselor bănești și a automobilului, descrise supra în folosul statului or, după cum s-a constatat mijloacele bănești în sumă de 4900 lei, ridicate în cadrul percheziției la domiciliul lui Evghenii Pascari, din 23.11.2018 și mijloacele bănești în sumă de 670 lei, au fost rezultate din infracțiuni, iar mijlocul de transport Audi A 6, de culoare neagră, cu număr de înmatriculare XXXXX, ce aparține lui Evghenii Pascari, conform contractului de vânzare-cumpărare din 13.12.2017, a fost utilizat pentru săvârșirea infracțiunii. Curtea de Apel a conchis că, este o soluție corectă, iar instanța de fond, ținând cont de art. 106 Cod penal și art. 501 alin. (5) Cod Civil, justificat a dispus de a confisca mijloacele bănești în sumă de 4900 lei, mijloacele bănești în sumă de 670 lei și mijlocul de transport Audi A 6, de culoare neagră, cu număr de înmatriculare XXXXX, ce aparține lui Evghenii Pascari, conform contractului de vânzare- cumpărare din 13.12.2017 în folosul statului.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Spoială Vladimir în numele lui Pascari Aurelia și avocatul Băgu Dinu în numele lui Pascari Evghenii au atacat-o cu recurs ordinar, solicitând casarea deciziei și pronunțarea în această parte a unei noi decizii prin care inculpații să fie achitați din lipsa elementelor infracțiunii. 6.1 Avocatul Spoială Vladimir în numele inculpatei a invocat prevederile art. 9 427 alin. (1) pct. 6, 8 Cod de procedură penală, solicitând casarea Deciziei Curții de Apel Chișinău din 19.11.2019 și Sentinței judecătoriei Orhei din 03.04.2019, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei sentințe de achitare din motiv ca faptele nu au fost săvârșite de Pascari Aurelia și în acțiunile inculpatei nu sunt întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 2171 al.4 lit. d) Cod Penal. În motivare recurentul a indicat că, instanța de apel nu a examinat și apreciat toate temeiurile și solicitările apărării expuse in apeluri. În cadrul examinării cauzei în instanța de apel, s-a constatat în mod incontestabil că Pascari Aurelia nu și-a recunoscut vinovăția, fiind indusă în eroare în privința solicitării examinării cauzei în procedura simplificată. Mai mult ca atât, deși instanța de fond a dispus prin încheiere protocolară din 19.03.2019 examinarea în procedura simplificată, nu a respectat procedura întocmirii cererii și nu a examinat sub toate aspectele această cerere. De asemenea, nu este anexată cerere scrisă autentic de către inculpata prin care solicită examinarea cauzei în procedura simplificată. Declarația din 19.03.2019, prin care a fost aplicată doar semnătura inculpatei și a apărătorului său, nu poate fi catalogată ca un înscris autentic făcut personal de către Pascari Aurelia, fiind dactilografiată la calculator și imprimată cu aplicarea semnăturii inculpatei, această declarație nu a fost înscrisă personal de către Pascari Aurelia. De asemenea, recurentul a invocat și faptul precum că inculpata a declarat că cunoaște despre faptul că soțul ei este consumător de substanțe narcotice, și procura substanțe narcotice pentru consum propriu, nu cunoaște persoana pe nume Cociorvă Ion și nu a vândut niciodată substanțe narcotice. 6.2 Avocatul Băgu Dinu în numele inculpatului de asemenea a solicitat casarea Deciziei Curții de Apel Chișinău din 19.11.2019 și Sentinței judecătoriei Orhei din 03.04.2019, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei sentințe de achitare din motiv ca faptele nu au fost săvîrșite de Pascari Evghenii și în acțiunile lui nu sunt întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 2171 al.4 li.d) Cod Penal. În motivare indică că, în conformitate cu prevederile 3641 Cod de procedură penală și după studierea atentă a materialelor cauzei, a stabilit că înscrisurile autentice (cererea) lui Pascari Evghenii prin care s-a solicitat examinarea în procedura simplificată nu s-a regăsit în dosar. Declarația din 19.03.2019 (f.d. 129), prin care este aplicată semnătura inculpatului și apărătorului său, nu poate fi catalogată ca un înscris autentic făcut personal de către inculpat, fiind imprimată de la calculator cu aplicarea semnăturii inculpatului, această declarație nu este scrisă personal de către Pascari Evghenii. A fost menționat că inculpatul nu a avut posibilitatea de a face cunoștință cu toate circumstanțele, efectele și consecințele procedurii simplificate. La caz lipsește declarația autentificată semnată personal de către inculpat, fiind anexată declarația 10 identificată ca în cazul lui Pascari Evghenii cu aplicarea doar a semnăturii acestora (f.d. 12-129). Partea acuzării nu a prezentat probe pertinente și concludente, care în afara oricărui dubiu să demonstreze că inculpatul a transportat substanțe narcotice peste frontiera de stat a Republicii Moldova, a acționat ca membru a grupului criminal organizat, mai mult, la materialele dosarului nu există anexată informații operative administrate care ar confirma că inculpatul este membru al unui grup criminal organizat. Apărătorul a reținut că prin rechizitoriu inculpatului de către organul de urmărire i s-a incriminat infracțiunea prevăzută de art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, ținându-se cont de volumul cantitativ al substanțelor depistate. De asemenea, se atestă că instanța de apel nu a ținut cont de faptul că calificarea acțiunilor de contrabandă se efectuează în baza art. 248 alin. (2) Cod penal, fără a se ține cont de valoare acestora în bani sau cantitatea acestora. În ce privește automobilul confiscat de stat, inculpatul nu deține bunul cu titlu de drept de proprietate, dar exercită doar posesia și folosința până la momentul în care contractul va fi realizat până la sfârșit, de asemenea menționează și suma de bani confiscată în mărime de 4900 lei și 670 lei.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului, menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare în baza materialelor cauzei, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestora din următoarele considerente. Colegiul reține că, recurenții critică decizia contestată în partea condamnării inculpaților, solicitând identic în acest sens pronunțarea unei noi hotărâri de achitare din două motive - faptele nu au fost săvârșite de inculpați și în acțiunile lor nu sunt întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 2171 al.4 lit. d) Cod Penal, de aceea Colegiul urmează a se expune concomitent asupra acestora. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la 11 faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Raportând aceste prevederi la speța examinată, Colegiul penal, lecturând textul recursurilor reține că, de către recurenți s-au invocat ca temei de casare pct. 6) și 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Art. 427 are aliniate și subpuncte, care concret stabilesc temeiurile pentru declararea recursului, în timp ce recurenții în recursurile declarate în partea dispozitivă au indicat alin. (1) pct. 6 al articolului menționat, normă de drept ce prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului dacă instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Astfel, acest punct conține 5 temeiuri care pot fi invocate în recurs, însă recurenții nu au concretizat care din aceste temeiuri le pun la baza recursurilor înaintate și prin ce se confirmă aceste temeiuri, iar alegerea din oficiu de către instanța de recurs a temeiului din cele 5 menționate este inadmisibilă, prin urmare prevederile art. 427 alin. 1 pct. 6) Cod de procedură penală, a fost invocat de recurenți declarativ, nespecificând care eroare prevăzută la pct. 6) al articolului menționat a fost comisă de către instanța de apel. Totodată, Colegiul remarcă și faptul că, din textul recursurilor declarate rezultă de fapt dezacordul cu aprecierea probelor care denotă nevinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor imputate. La acest capitol, se reține că, eroarea gravă de fapt trebuie înțeleasă în sensul atribuit de legislator în art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală și anume stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor și de fapt ea trebuie să rezulte din situația dosarului, privită ca o stare de fapt. Pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte, să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discordanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurenților, în sensul că inculpații Pascari Evghenii și Pascari Aurelia XXXXX nu se consideră vinovați de comiterea infracțiunii imputate, Colegiul le consideră ca neîntemeiate. 12 La etapa recursurilor ordinare instanța de recurs nu declanșează un control asupra fondului cauzei, ci verifică doar dacă s-au aplicat corect normele de drept la faptele constatate de instanța de fond și, după caz, de instanța de apel. Cauza a fost examinată în procedură simplificată, în baza probelor administrate la faza urmăririi penale și hotărârea în așa caz poate fi contestată doar în partea ce ține de aplicarea pedepsei sau erorile procedurale comise. În speță, instanța de fond a respectat cu strictețe rigorile impuse unei proceduri simplificate, iar Curtea de Apel în Decizia sa a dat răspuns detaliat argumentelor invocate în apel vis-a-vis de pretinsele erori la depunerea înscrisului autentic, pe larg fiind desfășurate în p.p.18-23 din Decizia sa și pe care Colegiul le însușește. Acuzațiile recurenților precum că declarațiile depuse de inculpați de examinare în procedura simplificată, nu pot fi catalogate ca un înscris autentic, Colegiul le respinge, or inculpații benevol au încheiat contract cu avocatul Stăvilă Vasile, fiind dovedit prin mandatul anexat la dosar (vol. IV, f.d. 1). Declarațiile inculpaților au fost depuse la 19.03.2019, sunt prezente semnăturile inculpaților și a apărătorului lor cu solicitarea de soluționare a dosarului penal în procedura simplificată (vol. IV, f.d. 128-129). În timpul examinării, la 19.03.2019, potrivit procesului verbal al ședinței de judecată, a fost susținută cererea de examinare în procedura simplificată, la întrebarea judecătorului ei au declarat că sunt satisfăcuți de serviciul acordat de avocat, și au susținut cererea înaintată (vol. IV, f.d.139-140). Ca urmare nu au fost puse în discuție ilegalitatea documentelor, sau că avocatul nu le-a explicat consecințele art. 3641 Cod de procedură penală. În instanța de apel a fost contestată sentința doar în partea bunurilor confiscate, nu s-a invocat veridicitatea declarațiilor, sau că apărătorul nu a explicat consecințele acțiunilor în urma solicitării examinării în procedura simplificată, cum a fost menționat în recurs. Cât ține de solicitarea de anulare a aplicării măsurii de siguranță sub formă de confiscare specială a automobilului de model Audi A6 cu XXXXX, care aparține inculpatului, considerând soluția primei instanțe, menținută de instanța de apel, ca fiind una ilegală și excesivă, deoarece instanțele de judecată urmau să se conducă de regulile stabilite în practica judiciară, privind evaluarea necesității aplicării confiscării speciale, prin prisma criteriilor: 1) dacă o așa imixtiune în dreptul la proprietate este prevăzută de lege; 2) dacă urmărește un scop legitim; 3) este necesară într-o societate democratică și 4) dacă este proporțională cu circumstanțele cauzei, cerințele generale ale societății, coroborate cu cerințele de a proteja drepturile de proprietate, Colegiul de asemenea urmează a o respinge drept neîntemeiată. În opinia instanței de recurs, soluția instanței de fond și cea de apel, este una corectă și proporțională circumstanțelor cauzei, or, potrivit art. 106 alin. (1) lit. a) 13 Cod penal, confiscarea specială constă în trecerea, forțată și gratuită, în proprietatea statului, a bunurilor utilizate sau destinate pentru săvârșirea unei infracțiuni. Astfel, prin „bunuri utilizate” se are în vedere lucrurile folosite efectiv de către făptuitor, la comiterea contravenției sau infracțiunii, care ar facilita executarea faptei. Făcând o legătură între cele menționate și faptele săvârșite cu ajutorul automobilului de model Audi A6 cu XXXXX, ce aparține inculpatului, reiese că decizia privind confiscarea specială a bunului este una întemeiată și susținută de legislația penală. În speță, este oportună aplicarea confiscării speciale în scopul restabilirii echității sociale și contracararea, pe viitor, a comiterii unor fapte similare de către făptuitor sau de terți, în condițiile în care aplicarea unei pedepse sub formă de amendă, poate crea impresia persoanelor despre posibilitatea comiterii unor acțiuni similare, ca urmare a nivelului mic al consecințelor care pot surveni. Totodată, dacă e să ne referim la o eventuală imixtiune în dreptul la proprietate, așa precum invocă avocatul, Colegiul reține că, prin prisma jurisprudenței naționale, mijloacele de transport folosite și recunoscute drept instrumente ale infracțiunii, fiind corpuri delicte, pot fi confiscate în beneficiul statului conform art. 46 alin. (4) din Constituție, or, automobilul supus confiscării ce aparține lui Pascari Evghenii reprezintă corp delict, obiect servit la săvârșirea infracțiunii, conform art. 158 Cod de procedură penală. În susținerea deciziei supusă criticii, vine și jurisprudența CtEDO, care în cauza Yldirim vs Italia, a admis utilizarea unor prezumții de fapt, pentru a se dispune confiscarea unui bun, cu condiția ca acestea să fie rezonabile. Confiscarea a vizat un bun, utilizat în scopuri ilicite și a avut ca obiectiv împiedicarea utilizării sale, din nou, în scopuri ilicite, fiind o măsură relativă la folosința lucrurilor. Concomitent, instanța de recurs relevă că, recurentul deși pretinde că măsura confiscării este excesivă, totuși printre argumentele recursului nu se regăsește estimarea aproximativă a mijlocului de transport supus confiscării, probe ce ar demonstra că nu a fost achitată suma contractuală, nefiind clar din care considerente acesta solicită anularea măsurii de siguranță aplicată legal de instanțele de fond. Cât privește faptul că automobilul confiscat aparține SRL „Mogo Loans” Colegiul îl consideră neîntemeiat, or conform contractului de vânzare-cumpărare din 13 decembrie 2017, mijlocul de transport respectiv - perioada de achitare a fost până în luna decembrie 2019, deci la moment este în proprietatea lui Pascari Evghenii. Respectiv, solicitarea apărătorului referitor la restituirea automobilului de model Audi A6 cu XXXXX, urmează a fi respinsă, pe motiv că argumentele poartă un caracter declarativ, lipsite de motivare și suport legal. 14 Referitor la sumele confiscate, instanța de fond a motivat detailat faptul, că sumele au fost obținute în urma comercializării substanțelor narcotice, iar inculpații și apărătorul lor nu au prezentat probe ca aceste sume sunt de proveniență legală. În urma celor expuse, Colegiul penal constată că, hotărârile recurate corespund tuturor prevederilor legii de procedură penală sunt legale și întemeiate, iar temeiurile de casare invocate de recurenți nu persistă în cauză. Prezența circumstanțelor nominalizate, Colegiul penal constată că hotărârea recurată corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, este legală și întemeiată, iar temeiurile invocate nu persistă în cauză. Argumentele invocate de avocați în numele inculpaților nu au suport probatoriu și contravin probelor administrate și prin urmare, prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să concluzioneze asupra inadmisibilității recursurilor declarate, pe motiv că acestea sunt vădit neîntemeiate.

În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul Penal d e c i d e : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul Spoială Vladimir în numele inculpatei Pascari Aurelia și avocatul Băgu Dinu în numele inculpatului Pascari Evghenii, împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 22 octombrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Pascari Evghenii și Pascari Aurelia, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 06 aprilie 2020. Președinte Diaconu Iurie Judecător Catan Liliana Judecător Guzun Ion 15