ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 27.12.2019

1ra-1422/2019 — art. 157 CP

HOTĂRÂRE
27.12.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 157 CP
Temei legal
art. 427 al. 1 pct. 5, 6 CPP
Citează această cauză
1ra-1422/2019 — art. 157 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1422/2019

Curtea Supremă de Justiție

28 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir

Judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie și Boico Victor,

judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către acuzatorul de stat,

procuror în Procuratura de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21

noiembrie 2018, în cauza penală privind-o pe

Balica Ecaterina xxxxx născută la data de

xxxxx, domiciliată în satul xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

Balica Ecaterina a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 157 Codul penal fiindu-i numită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen

de 1 (unu) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei de tip

deschis.

În temeiul art. 90 alin. (1) Codul penal, executarea pedepsei cu închisoare a

fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 1 (unu) ani.

S-a încasat din contul lui Balica Ecaterinei, în beneficiul statului suma de 448

(patru sute patruzeci si opt) lei cu titlu de cheltuieli pentru efectuarea expertizei

judiciare.

1.2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Balica

Ecaterina la 16 aprilie 2017, aproximativ la ora 22:00, fiind în stare de ebrietate

alcoolică, aflându-se în stradă, în fața porții domiciliului său, situat în xxxxx, a

inițiat un conflict cu minorul Berechelea Ian, cu care se afla în relații ostile la acel

moment și, urmărind scopul vătămării integrității corporale, în mod intenționat i-a

aplicat ultimului multiple lovituri cu palmele peste diferite regiuni ale corpului,

astfel cauzându-i-i dureri fizice, în urma cărora Berechelea Ian brusc a căzut jos la

pământ și, Balica Ecaterina din imprudentă, ca urmare a acțiunilor sale ilegale față

de ultimul, concomitent s-a împiedicat și nemenținându-și echilibrul din cauza

constituției sale fizice masive, a căzut peste corpul minorului Berechelea Ian care,

în consecință a suportat refractura treimii medii a diafizei osului femural stâng,

1

leziune care, potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 101D din 28.07.2017 se

califică ca vătămare corporală gravă periculoasă pentru viață.

Astfel, Balica Ecaterina prin acțiunile sale a săvârșit infracțiunea prevăzută de

art. 157 Cod penal, - vătămarea gravă a integrității corporale și a sănătății cauzată

din imprudență.

în numele inculpatei Balica Ecaterina și de către partea vătămată Berechelea Ian.

2.1. Avocatul în apelul său a solicitat, în temeiul art.415 alin.(2) Cod de

procedură penală, casarea totală a sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie dispusă achitarea inculpatei.

În susținerea apelului declarat avocatul a indicat că, potrivit art.6 § 1 din

Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, care prevede dreptul la un proces

echitabil, conform căruia orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil,

în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță

independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî asupra temeiniciei

oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa.

Vinovăția persoanei în săvârșirea faptei se consideră dovedită numai în cazul

când instanța de judecată, călăuzindu-se de principiul prezumției nevinovăției,

cercetând nemijlocit toate probele prezentate, iar îndoielile, care nu pot fi

înlăturate, fiind interpretate în favoarea inculpatului și în limita unei proceduri

legale.

Astfel, în sensul art.52 Cod penal, „se consideră componență a infracțiuni

totalitatea semnelor obiective și subiective, stabilite de legea penală, ce califică o

faptă prejudiciabilă drept infracțiune concretă”. Potrivit art. 113 Cod penal,

calificarea oficială a infracțiuni se efectuează la toate etapele procedurii penale de

către persoanele care efectuează urmărirea penală și de către judecători, iar

noțiunea de calificare a infracțiunii cuprinde determinarea și constatarea juridică a

corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele

componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală.

Potrivit art.14 alin.(1), 15, 113 alin.(1) Cod penal, infracțiunea este o faptă

(acțiune sau inacțiune) prejudiciabilă, prevăzută de legea penală, săvârșită cu

vinovăție și pasibilă de pedeapsă penală. Gradul prejudiciabil al infracțiunii se

determină conform semnelor ce caracterizează elementele infracțiunii: obiectul,

latura obiectivă, subiectul și latura subiectivă.

Se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a

corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele

componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală.

Articolul 389 alin.(1) Cod de procedură penală prevede că sentința de

condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești,

vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de

probe cercetate de instanța de judecată.

Conform art.8 alin 3 CPP, toate dubiile in probarea învinuirii care nu pot fi

înlăturate, se interpretează în favoarea inculpatului.

2

Prin urmare, în cauza dată n-au fost prezentate probe ce ar confirma vinovăția

inculpatei și în atare situație cu certitudine se constată, că prin ansamblul de probe

cercetate verificate nu se confirmă vinovăția clientei sale și aceasta urmează să fie

achitată.

Astfel, instanța nu a combătut declarațiile tuturor participanților la această

cauză penală, depuse în cadrul urmăririi penale, cu cele depuse în cadrul ședinței

de judecată a instanței de fond, care este o procedură necesară în cazul dat.

Instanța nu a luat în considerație declarațiile date împotriva lui Balica

Ecaterina și anume că toți martorii acuzării sunt rudele pârtii vătămate.

În circumstanțele expuse mai sus pe caz se stabilește o chestiune de apreciere

faptică și juridici a cazului, eroare care poate fi înlăturată în instanța de apel.

2.2 Partea vătămată Berechelea Ian a solicitat încetarea procesului penal

pornit în privința lui Balica Ecaterina, deoarece își retrage plângerea.

În motivarea apelului partea vătămată Berechelea Ian a invocat că de fapt nici

nu au depus plângere la poliție, nici el, nici reprezentantul său legal.

Judecătorul Bolocan Elena arbitrar a respins cererea sa de retragere a

plângerii, ținând cont de prevederile art.275 Cod de procedură penală, care prevede

încetarea procesului în cazul în care nu a fost depusă plângere de partea vătămată.

Iar prevederile art.276 Cod de procedură penală indică în baza căror infracțiuni se

pornește urmărirea penală doar în baza plângerii părții vătămate, printre acestea

regăsindu-se și infracțiunea prevăzută de art.157 Cod penal.

Berechelea Ian a depus repetat cerere de retragere a plângerii la 22 mai 2018

și 14 iunie 2018, însă judecătorul nejustificat a respins cererile sale și ilegal a

condamnat-o pe Balica Ecaterina.

Subsecvent, partea vătămată Berechelea Ian, solicită încetarea procesului

penal intentat în privința Ecaterinei Balica în baza art.157 Cod penal, deoarece își

retrage plângerea.

2018 au fost admise apelurile declarate de către avocatul Tetelea Maria în interesele

inculpatei Balica Ecaterina și a părții vătămate Berechelea Ian, casată total sentința

Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din 14 septembrie 2018 și pronunțată o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care procesul penal

pornit în privința lui Balica Ecaterina pe art.157 Cod penal a fost încetat, în legătură

cu retragerea plângerii depuse de către partea vătămată Berechelea Ian.

3.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că, la

materialele cauzei penale se regăsesc mai multe cereri ale părții vătămate

Berechelea Ian cu solicitări de încetare a procesului penal pornit în privința lui

Balica Ecaterinei în baza art.157 Cod penal, din motivul că acesta își retrage

plângerea.

Astfel, instanța de apel a reținut ca fiind corecte constatările primei instanțe

privind prezența plângerii la materialele cauzei penale (f.d.7-V.I) și corespunde

prevederilor art. 263 alin.(1), (3), (7) Cod de procedură penală, însă încheierea de

respingere a solicitării părții vătămate de retragere a plângerii și încetare a

procesului penal contravine prevederilor art. 275 pct.6 Cod de procedură penală

3

care stipulează că urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu

poate fi efectuată și va fi încetată în cazurile în care lipsește plângerea victimei în

cazurile în care urmărirea penală începe, conform art. 276, numai în baza plângerii

acesteia sau plângerea prealabilă a fost retrasă.

Subsecvent, prima instanță pretinde că ar fi stabilit cu certitudine vinovăția

Ecaterinei Balica, dar aceasta urma să înceteze procesul penal pornit în privința

Ecaterinei Balica în baza art. 157 Cod penal, deoarece partea vătămată Berechelea

Ian deja este major și acesta este în drept să-și retragă plângerea, urmând a fi emisă

o sentință de încetare.

Colegiul penal a constatat că motivele invocate de apărare privind achitarea

persoanei nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorii de drept și în

privința acestora nu se va expune pe larg, deoarece în situația dată întregul sistem

de probe este lovit de nulitate, ținând cont de faptul că, procesul penal a fost derulat

în continuare după retragerea plângerii de către partea vătămată Berechelea Ian cu

derogări de la normele procesual-penale, procesul urmând a fi încetat.

În privința argumentelor apărării privind neexpunerea instanței asupra tuturor

solicitărilor apărării și motivelor de achitare, Colegiul penal a reiterat practica

CEDO (cazul Ruiz Torja vs. Spania, 09.12.1994), unde Curtea menționează că,

instanțele judecătorești naționale trebuie să-și motiveze deciziile în temeiul

articolului 6 § 1 al Convenției. Totuși, instanțele judecătorești nu sunt obligate să

ofere răspuns detaliat la fiecare argument și extinderea la care se aplică această

obligație de a prezenta motive poate să varieze în dependență de caracterul deciziei.

de stat, procuror în procuratura de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, care

indicând temeiul art.427 alin.1) pct.5), 6) Cod de procedură penală, a solicitat

admiterea recursului, casarea deciziei cu menținerea sentinței în vigoare.

4.1 În motivarea cerințelor sale procurorul a indicat că, sunt pripite constatările

colegiului penal precum că, încheierea instanței de fond de respingere a solicitării

părții vătămate de retragere a plângerii contravine prevederilor art.275 pct.(6) Cod

de procedură penală, or instanța de fond just a constatat că retragerea plângerii de

către Berechelea Ian, care deși la etapa examinării cauzei în fond, a împlinit vârsta

majoratului și putea decide personal asupra necesității retragerii plângerii, a fost

condiționată de faptul că partea vătămată nu era de acord cu încadrarea juridică a

acțiunilor lui Balica Ecaterina, invocând că fapta infracțională imputată inculpatei

a fost săvârșită în complicitate cu alte persoane, care nu se regăsesc în actul de

învinuire.

Deși la cazul din speță se constată că partea vătămată Berechelea Ian, la etapa

respectivă avea capacitate de exercițiu și putea personal să-și retragă plângerea,

totuși această decizie este viciată nefiind exprimată liber, respectiv nu poate

produce un efect juridic, devreme ce este condiționată de dezacordul acestuia cu

încadrarea juridică a acțiunilor inculpatei Balica Ecaterina.

Mai mult, partea vătămată Berechelea Ian, declanșând procedura de apel,

ulterior a depus prin corespondență o cerere prin care solicită examinarea apelului

în absența sa, iar instanța de apel fără a verifica dacă nemijlocit titularul cererii de

4

apel și-a exprimat acordul personal de-a examina apelul în lipsa sa, a purces la

examinarea în fond a apelurilor.

invocate, Colegiul lărgit consideră că acesta urmează a fi respins, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art.424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă

recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai

în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.

Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute

în art.427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor

neinvocate, fără a agrava situația condamnaților.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând recursul,

instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, adoptând

soluția respectivă în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu

respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal

(este nefondat).

Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și

motivată.

5.1 Recurentul în recursul declarat, indică temei de casare a hotărârii instanței

de apel, prevederile art.427 alin.(1) pct.5) Cod de procedură penală potrivit căruia

cauza a fost judecată în primă instanța sau în apel fără citarea legală a unei părți

sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța

despre această imposibilitate.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal reține

că temeiul și motivele invocate de recurent în susținerea acestuia nu s-au confirmat

în urma cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest context următoarele.

Potrivit art.323 al.3 Cod de procedură penală „În caz de neprezentare motivată

a părții vătămate, instanța, consultând opiniile părților, decide judecarea cauzei sau

amânarea ei în funcție de faptul dacă cauza poate fi judecată în lipsa părții vătămate

fără a-i leza drepturile și interesele”.

Potrivit materialelor dosarului și anume citației, de la f.d.158-159 vol.II, se

atestă citarea tuturor participanților la proces inclusiv și a părții vătămate,

Berechelea Ian, la care acuzarea face trimitere, iar potrivit cererii din 02.11.2018

de la f.d.162 Vol.II, acesta a solicitat examinarea cauzei în lipsa sa.

Prin urmare, examinarea cauzei în instanța de apel s-a petrecut în strictă

conformitate cu prevederile legii și derogări de la acestea nu se constată,

neaducându-se atingere drepturilor și libertăților procesuale ale părților. Or, partea

vătămată fiind legal citată, și-a exprimat dorința de a nu se prezenta în ședința de

judecată a instanței de apel, informând despre acest fapt instanța.

Astfel, argumentele procurorului privind examinarea cauzei în lipsa

inculpatului sunt irelevante ș nu pot fi reținute pentru casarea deciziei care este

5

legală și întemeiată. Or, partea vătămată, în motivarea cererii de apel, nu a invocat

încălcarea dreptului său la un proces echitabil și anume examinarea cauzei în lipsa

sa, fiind de acord cu soluția instanței de apel.

Totodată, soluția instanței de apel privind încetarea procesului în legătură cu

retragerea plângerii depuse de către partea vătămată Berechelea Ian este una

motivată, iar argumentele din recurs nu pot fi reținute, instanța de apel expunîndu-

se detaliat în motivarea soluției adoptate (f.d.184-186, vol.II).

Astfel, în scopul evitării repetării inutile a alegațiilor instanțelor ierarhic

inferioare, Colegiul penal lărgit își însușește argumentele enumerate în hotărârile

contestate, fapt ce este în deplină concordanță cu jurisprudența și practica Curții

Europene pentru Drepturile Omului, care în cauza Albert vs România din

16.02.2010, a statuat în pct. 37 că art. 6§1 CtEDO, deși obligă instanțele să-și

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat

pentru fiecare argument, și extinderea la care se aplică această obligație de a

prezenta motive poate să varieze în dependență de caracterul deciziei.

5.2 Referitor la temeiul de recurs invocat de recurent prin prisma pct.6) alin.

(1) art.427 Cod de procedură penală potrivit căruia instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt,

care a afectat soluția instanței, Colegiul penal constată că, acesta nu și-a găsit

confirmare la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la

examinarea cauzei a respectat prevederile art.414 alin.1), 5), 417 alin.8) Cod de

procedură penală, hotărârea cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția

pronunțată. Instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante

invocate în apel motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii atacate,

dispozitivul fiind expus clar și instanța de apel nu a admis nici o eroare gravă de

fapt.

Colegiul penal constată că argumentele din recursul declarat de către

acuzatorul de stat, procuror în Procuratura de circumscripție Chișinău, Devder

Djulieta sunt neîntemeiate, iar motivele aduse în susținerea temeiurilor invocate nu

pot fi reținute, hotărârile corespunzând tuturor prevederilor legii de procedură

penală, fiind legale și întemeiate.

La judecarea respectivei cauze, instanța de recurs, consideră că, motivele la

care s-a referit recurentul nu sunt aplicabile din punct de vedere al erorilor de drept,

care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărîrii

judecătorești.

Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că, instanța de apel la judecarea

cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei

adoptate, iar recursul ordinar declarat de acuzatorul de stat, urmează a fi respins ca

inadmisibil.

penală, Colegiul penal lărgit,

6

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către acuzatorul de stat,

procuror în Procuratura de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2018, în

cauza penală privind-o pe Balica Ecaterina xxxxx, cu menținerea deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la data de 27 decembrie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Boico Victor

7

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2019-12-27
0,95
1ra-1410/19 — art. 361/1 al. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-1410/2019 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 28 noiembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte – Timofti Vladimir Judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țur
CSJ 2019-04-25
0,95
1ra-54/2019 — art. 325 alin. 1 CP
Dosarul 1ra-54/2019 C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ţ i e D E C I Z I E 26 martie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Vladimir Timofti, Judecători – Anatolie Țurcan, Ele
CSJ 2017-12-26
0,95
1ra-1749/2017 — art. 151 al. 2 lit. e CP
Dosarul nr. 1ra-1749/2017 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 26 decembrie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Nicolae Gordilă, Judecători – Ion Guzun şi Liliana Catan, examinînd
CSJ 2019-12-27
0,94
1ra-989/2019 — art.44, 186 alin.4 CP
Dosarul nr.1ra-989/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 28 noiembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Vladimir Timofti, Judecători – Anatolie Țurc
CSJ 2020-03-26
0,94
1ra-68/ 2020 — art. 264 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-68/2020 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 18 februarie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componenţa: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Turc
Sursă