1ra-989/2019 — art.44, 186 alin.4 CP

1ra-989/2019 — art.44, 186 alin.4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.1ra-989/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

28 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Vladimir Timofti,

Judecători – Anatolie Țurcan, Elena Cobzac, Nadejda Toma, Victor Boico,

a judecat, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către inculpatul Paladi

Ion și avocatul acestuia Amihalachioae Gheorghe și de către cet. Paladi Valentina, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 septembrie 2018,

în cauza penală în privința lui

Paladi Ion xxxx, născut la xx xxxx xxxx, originar

și domiciliat în xxxx xxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 04.05.2017–05.03.2018;

Instanța de apel: 05.04.2018–27.09.2018;

Instanța de recurs: 04.04.2019 – 28.11.2019;

Asupra recursurilor ordinare declarate, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.art.44-186 alin.(4) Cod

penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată S. Balcan a fost respinsă ca

neîntemeiată.

în perioada de timp cuprinsă între ora 0900 și 1800, prin înțelegere prealabilă și de comun acord

cu persoane necunoscute, prin participație simplă, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a

bunurilor altei persoane, prin forțarea geamului de termopan, a pătruns în casa de locuit de pe

adresa xxxx, com. xxxx, str. xxxx xxxx, unde a sustras pe ascuns numeroase bunuri materiale

și anume un lănțișor din aur cu pandantiv la preț de 11 000 lei, o brățară din aur la preț de 4

800 lei, o pereche de cercei cu piatră roșie la preț de 5 000 lei, un lănțișor din aur la preț de 11

1

000 lei, un ceas pentru dame de culoare galben la preț de 1 800 lei, un ceas poleit cu aur pentru

dame la preț de 4 000 lei, un inel din aur tip logodnă la preț de 6 000 lei, un inel din aur tip

verighetă la preț de 1 000 euro, care conform cursului oficial BNM constituia suma de 21 142,8

lei, un set de ceasuri pentru bărbați poleite cu aur, în număr de 5 bucăți, la preț total de 1 250

euro, care conform cursului oficial BNM constituia suma de 26 428,5 lei și un set de ceasuri

pentru dame poleite cu aur, în număr de 12 bucăți, la prețul total de 1 800 euro, care conform

cursului oficial BNM constituia suma de 38 057,04 lei, după care cu bunurile sustrase a părăsit

locul săvârșirii infracțiunii, cauzând pârții vătămate Balcan Silvia o daună materială în

proporții mari în sumă totală de 129 228,34 lei

casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare conform învinuirii formulate

prin rechizitoriu cu stabilirea pedepsei – 10 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip

semiînchis. Admiterea integrală a acțiunii civile

În argumentarea soluției solicitate a invocat următoarele:

- acuzarea a prezentat probe concludente și pertinente care confirmă vinovăția lui I. Paladi

în săvârșirea infracțiunii incriminate, iar instanța eronat a apreciat că fapta nu a fost comisă de

inculpat;

- vinovăția lui I. Paladi a fost confirmată prin depozițiile martorilor V. Mura și P.

Bosânceanu precum și prin materialele cauzei și anume : procesul verbal de ridicare din

13.01.2017; procesul verbal de recunoaștere a persoanei din 30.01.2017; procesul verbal de

percheziție din 04.02.2017; procesul verbal de recunoaștere a obiectului din 02.03.2017;

procesul verbal de examinare a obiectului din 20.01.2017;

- pe parcursul urmăririi penale inculpatul de mai multe ori și-a schimbat declarațiile, iar

versiunea inculpatului este combătută de probele prezentate de acuzare;

-instanța de fond urma să țină cont de și de sentințele pronunțate anterior în privința

inculpatului pentru infracțiuni similare, care caracterizează personalitatea acestuia.

3.1 Împotriva sentinței a declarat apel și partea vătămată, care a solicitat casarea acesteia

cu pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare conform învinuirii formulate prin rechizitoriu

cu stabilirea unei pedepse privative de libertate. Admiterea integrală a acțiunii civile, invocând

următoarele argumente:

- la baza sentinței de achitare instanța a pus exclusiv declarațiile inculpatului și versiunea

acestuia, care de fapt a fost combătută prin probele prezentate de acuzare;

- concluzia instanței precum că procesele verbale de recunoaștere a obiectelor din

20.01.2017 și din 02.03.2017 sunt lovite de nulitate, este eronată, iar instanța nu aținut cont de

faptul că încălcările semnalate nu cad sub incidența art.251 alin.(2) Cod de procedură penală,

iar apărarea nu a invocat referitor la aceste încălcări la finisarea urmăririi penale;

- probele prezentate de acuzare au fost în totalitate ignorate, acestea nefiind analizate prin

și apreciate.

apelurile declarate au fost admise, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit

modului stabilit pentru prima instanță prin care I. Paladi a fost recunoscut vinovat și condamnat

în baza art.art.44,186 alin.(4) Cod penal, la 6 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de

tip semiînchis.

2

S-a dispus încasarea de la I. Paladi în beneficiul părții vătămate S. Balcan prejudiciul

material în sumă de 127 438,34 lei și suma de 15 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

infracțiunii prevăzute de art.art.44-186 alin.(4) Cod penal, adică sustragerea pe ascuns a

bunurilor altei persoane, săvârșit prin participație simplă de două sau mai multe persoane, prin

pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în proporții mari, concluzionând totodată că, deși

inculpatul nu și-a recunoscut vina, în comiterea infracțiunii imputate, vinovăția acestuia este

dovedită pe deplin prin declarațiile părții vătămate S. Balcan, martorilor Vl. Mura și P.

Bosînceanu, precum și prin materialele cauzei cercetate în cadrul ședinței instanței de fond și

apel.

Colegiul penal a relevat că, argumentele instanței de fond referitor la faptul că acțiunile

procedurale - prezentarea spre recunoaștere a persoanei cât și a obiectelor au fost întocmite

necorespunzător, sunt eronate, or, veridicitatea datelor și autenticitatea acestora a fost

confirmată expres de către partea vătămată și martorii audiați în ședințele de judecată.

Instanța de apel a menționat că, concluzia instanței de fond referitor la achitarea

inculpatului de sub învinuirea incriminată, este eronată și contravine probelor prezentate de

acuzare.

În consecință instanța de apel a conchis că prima instanță prin sentința pronunțată nu a

stabilit circumstanțele de fapt și de drept a infracțiunii săvârșite de inculpat, și nu a făcut o

justă apreciere a probelor prezentate și cercetate în cadrul ședinței de judecată și în mod eronat

a ajuns la soluția de achitare a lui I. Paladi pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

Soluționând chestiunea referitoare la categoria și termenul de pedeapsă Colegiul penal

ținând cont de gravitatea infracțiunii (infracțiune gravă, săvârșită cu scop de cupiditate) și

consecințele survenite, precum și de persoana inculpatului care anterior a fost condamnat

pentru infracțiuni similare a conchis că corectarea și reeducarea lui I. Paladi poate avea loc

doar prin stabilirea unei pedepse privative de libertate.

În continuare Colegiul penal, ținând cont de prevederile art.art.219-225 Cod de procedură

penală precum și de art.1398 Cod civil a conchis că în speță s-a constatat că, prin acțiunile

inculpatului, părții vătămate i s-a cauzat un prejudiciu material în sumă totală de 127 348, 34

lei, astfel că suma nominalizată urmează a fi încasată din contul lui I. Paladi în beneficiul lui

S. Balcan. Totodată instanța de apel a relevat că suma solicitată de către partea vătămată – 50

000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, este exagerată reieșind din suferințele psihice suportate de

partea vătămată considerând că în speță va fi echitabilă acordarea cu titlu de prejudiciu moral

suma de 15 000 lei.

Amihalachioaie, care au solicitat casarea acesteia cu menținerea sentinței instanței de fond

argumentând următoarele:

- instanța de apel neargumentat a casat sentința de achitare în care probele au fost

apreciate în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală;

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra încălcărilor de procedură care au fost admise

de către organul de urmărire penală la întocmirea unui șir de acte procedurale, încălcări care

au fost invocate de partea apărării în momentul când a luat cunoștință cu materialele cauzei,

3

astfel că sunt neîntemeiate argumentele instanței precum că avocatul nu a contestat legalitatea

acțiunilor organului de urmărire penală;

- colaboratorii de poliție din IP Centru fără a avea nici o cauză penală în privința lui I.

Paladi și fără a dispune de careva drepturi și împuterniciri au efectuat cercetarea la fața locului

și au întocmit procesul-verbal din 13.01.2017 (f.d.39), însă instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra legalității acestui act procedural, care a fost întocmit de către un organ care nu avea

împuterniciri în prezenta cauză penală;

- cu toate că organul de urmărire penală a numit această acțiune procesuală cercetarea la

fața locului, însă de facto aceasta a fost o percheziție, care se efectuează în baza autorizației

judecătorului de instrucție;

- prin ordonanța din 13.01.2017 s-a dispus ridicarea de la CP Centru a obiectelor depistate

în timpul cercetării la fața locului (f.d.48-49). Prin ordonanța ofițerului de urmărire penală din

CP Buiucani din 13.01.2017 a fost dispusă ridicarea obiectelor depistate în cadrul efectuării

cercetării la fața locului în locuința unde domicilia I. Paladi, iar la ora 16.00-16.15 aceste

obiecte, inclusiv și ceasul de dame, au fost ridicate din incinta CP Centru (f.d.37), iar la 16.30-

16.40 a avut loc recunoașterea ceasului de dame de către partea vătămată, unde la procesul

verbal a fost anexată fotografia ceasurilor propuse spre recunoaștere. Toate aceste acțiuni

procesuale demonstrează că acestea au fost organizate și înscenate de către colaboratorii de

poliție și partea vătămată, care deținea ceasul de dame și a înscenat precum că acest ceas ar fi

fost găsit în timpul cercetării la fața locului în prezența proprietarului Vl. Mursa, care de mai

multe ori a declarat că dânsul nu a văzut momentul în care acest ceas a fost găsit și scos din

sertar, ceasul fiindu-i arătat de către colaboratorul de poliție;

- faptul că fotografia ceasului de dame presupus depistat în momentul cercetării la fața

locului la 13.01.2017, anterior a fost anexat (f.d.30 vol. I) la data de 30.12.2016 la interpelarea

organului de urmărire penală către Serviciul vamal demonstrează că acest ceas era în posesia

părții vătămate, care se cunoștea în legătură cu funcția ocupată cu colaboratorii de poliție;

- dispozitivul deciziei din 27.09.2018 reprezintă de fapt un înscris de maculator fără

semnătura completului de judecată, iar decizia integrală a fost semnată doar de către

judecătorul Iurie Iordan, care a fost împuternicit să semneze în numele judecătorilor L. Ouș și

L. Brînza (suspendate din funcție), însă nu a fost împuternicit să semneze în locul judecătorului

Svetlana Balmuș, care nu a fost suspendată din funcție și nu a fost privată de dreptul de a activa

și a semna actele emise cu participarea sa.

inculpatului, care solicită casarea acesteia cu menținerea sentinței instanței de fond invocând

că instanța de apel a apreciat eronat probele pronunțând o hotărâre neîntemeiată. Consideră că

dosarul penal în privința fiului său a fost fabricat iar acesta a fost acuzat fără a fi vinovat.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Paladi

Valentina, urmează a fi respins ca inadmisibil, iar cele declarate de către inculpatul Paladi Ion

și avocatul acestuia Amihalachioae Gheorghe, admise, din următoarele considerente:

Cu referire la recursul ordinar declarat de cet. Paladi Valentina.

4

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar

în cazurile stipulate în acest articol.

Din actele cauzei rezultă că, recurs ordinar împotriva deciziei instanței de apel

pronunțate în speță a declarat cet. Paladi Valentina (mama inculpatului Paladi Ion), solicitând

casarea acesteia cu menținerea sentinței de achitare.

Colegiul penal atestă că, conform art.421 Cod de procedură penală, pot declara recurs

ordinar împotriva hotărârilor judecătorești procurorul și persoanele menționate la art.401 Cod

de procedură penală.

Potrivit art.401 Cod de procedură penală, recurs pot declara următoarele persoane: -

procurorul, în ce privește latura penală și latura civilă; - inculpatul, în latura penală și latura

civilă; - partea vătămată; - partea civilă și partea civilmente responsabilă, în latura civilă; -

martorul, expertul, interpretul, traducătorul și apărătorul, în ce privește cheltuielile judiciare

cuvenite acestora; - recursul poate fi declarat în numele persoanelor menționate în art.401

alin.(1) pct.2) - 4) și de către apărător sau reprezentantul lor legal.

Prin urmare, art.421 Cod de procedură penală reglementează procedura și persoanele care

pot declara recurs, iar în cazul în care recursul este declarat de persoana căreia nu-i aparține

acest drept, în speță, recursul ordinar este declarat de mama inculpatului Paladi Ion, care nu

are nici o calitate procesuală, ținând seama și de prevederile art.432 alin.(2) pct.1) Cod de

procedură penală, recursul declarat se consideră inadmisibil.

Pe motivele reținute supra, Colegiul penal lărgit consideră că, recursul ordinar declarat

de cet. Paladi Valentina, urmează a fi respins ca inadmisibil.

Cu referire la recursul ordinar declarat de către inculpatul Paladi Ion și avocatul

acestuia Amihalachioae Gheorghe.

În conformitate cu prevederile art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală,

jjudecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către

instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Astfel, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept

formal și material.

Potrivit art.427 alin. (1) pct. 2), 6) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel,

inclusiv și în temeiurile când instanța nu a fost compusă potrivit legii au fost încălcate

prevederile art.30,31 și 33 și când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea

atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și

material.

Colegiul penal lărgit menționează că, potrivit art.415 alin.(1) lit.2) Cod de procedură

penală, instanța de apel, judecând cauza în ordine de apel, admite apelul, casând sentința parțial

sau total, inclusiv din oficiu, în baza art.409 alin.(2) Cod de procedură penală și pronunță o

nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță.

5

În conformitate cu prevederile art.414, art.417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală,

judecând apelul, instanța de apel este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și

oricăror noi probe prezentate instanței de apel, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate

în apel, să argumenteze decizia adoptată invocând temeiurile de fapt și de drept care au dus la

admiterea sau respingerea apelului.

Apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat, produce

un efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un control integral, atât în fapt, cât și în drept,

de către jurisdicția de al doilea grad asupra hotărârii primei instanțe.

În baza apelului se face o nouă judecată în fond a cauzei, apreciindu-se probele din dosar,

utilizându-se și posibilitatea administrării de noi probe.

În cazul examinat, motivul ce a stat la baza soluției casării hotărârii primei instanțe, a fost

că instanța de fond greșit a apreciat probele prezentate de partea acuzări eronat

pronunțând sentința de achitare pe motiv, că fapta nu a fost comisă de inculpat.

Astfel, instanța de apel a conchis că este incorectă concluzia instanței de fond cu privire

la achitarea inculpatului și a casat sentința. Colegiul penal a conchis că prin probele cercetate

s-a constatat că I. Paladi a comis fapta invocată în rechizitoriu.

În acest context, Colegiul penal lărgit analizând materialele cauzei, reieșind din

argumentele invocate de recurenți în susținerea temeiniciei cerințelor sale, conchide că, erorile

invocate de către inculpat și apărătorul acestuia în recursuri sunt prezente în cauză.

La acest capitol Colegiul lărgit reține prevederile art.8 Cod de procedură penală, care

stipulează că persoana acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este prezumată nevinovată atâta

timp cât vinovăția sa nu va fi dovedită, în modul prevăzut de prezentul cod, într-un proces

judiciar public, în cadrul căruia îi vor fi asigurate toate garanțiile necesare apărării sale.

Totodată, art.389 alin.(1) Cod de procedură penală stipulează că, sentința de condamnare se

adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în

săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța de

judecată.

Colegiul penal lărgit enunță că, judecând apelul, instanța de apel nu a respectat întocmai

aceste prevederi procesuale obligatorii.

Astfel, la examinarea probelor care confirmă sau infirmă vinovăție persoanei, instanța

de judecată urmează în hotărîre să argumenteze motivele admiterii sau respingerii probelor

prezentate atât de învinuire, cât și de apărare, fiind obligată să aprecieze toate probele

examinate în ansamblu, indiferent de faptul dacă sunt cuprinse în dosar sau au fost prezentate

de părți în ședința de judecată.

Colegiul penal lărgit constată că la judecarea cauzei, instanța nu a ținut seama în

deplină măsură de prevederile art.art.99-101 Cod de procedură penală, nu a cercetat sub toate

aspectele probele prezentate de părți, nu le-a verificat minuțios, prin prisma pertinenței,

concludenței, iar în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, nu a apreciat fiecare probă

separat adusă de participanții la proces și nu s-a expus în mod convingător asupra acestora.

Analizând textul deciziei contestate instanța de recurs constată că, instanța de apel doar

a reprodus declarațiile inculpatului, care nu a recunoscut vina, a părții vătămate care a relatat

că din domiciliul său i-au fost sustrase mai multe bunuri și care este valoarea acestora, a

6

martorului V. Mura din care rezultă că în apartamentul său în odaia care era închiriată de către

I. Paladi și încă o persoană a fost ridicat un ceas, și probelor scrise, fără a pătrunde în esența

acestora ignorând totodată probele prezentate de apărare și anume depozițiile martorilor C.

Josan și V. Paladi, astfel acestea nu au fost în general redate în conținutul deciziei, iar instanța

nu s-a pronunțat asupra admisibilității sau inadmisibilității acestora.

Totodată, Colegiul penal lărgit constată că, în cuprinsul deciziei instanța de apel a grupat

o parte din probe și nu a redat complet declarațiile unor martori și anume declarațiile martorului

V. Mura indicând doar selectiv unele pasaje din aceste depoziții, care în opinia instanței

confirmă vinovăția lui I. Paladi.

În continuare, Colegiul penal lărgit menționează că, în cazul în care instanța de apel nu

este de acord cu aprecierea probelor dată de prima instanță și a ajuns la concluzia că instanța

de fond eronat l-a achitat pe inculpat, ea urma să dezvăluie această concluzie expunându-și

punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse de părți, fapt ce pe caz nu a avut loc, fiind

înfăptuită o apreciere formală de ordin general a probelor și circumstanțelor cauzei penale.

Rezumând cele menționate, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel urma să

cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să aprecieze conform prevederilor art.101

Cod de procedură penală fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității

și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și în

concluziile sale să motiveze admiterea unor probe sau respingerea altora (art.394 alin.(1) pct.

2 Cod de procedură penală).

Contrar acestor stricte prevederi legale instanța de apel a grupat o parte din probe, fără să

le aprecieze pe fiecare în parte și să se pronunțe asupra admisibilității sau inadmisibilității

probei date, expunând temeiul respectiv cu argumentarea clară a concluziilor sale în decizia

adoptată.

Tot aici, Colegiul penal lărgit reține că, instanța de apel și-a bazat concluzia privind

vinovăția lui I. Paladi pe procesul verbal de cercetare la fața locului din 13.01.2017, care a avut

loc la domiciliul cet. V. Mura (f.d.39-40 vol. I), însă instanța nu a combătut argumentul invocat

de apărare în susținerile verbale (f.d.33 vol. III), referitoare la legalitatea efectuării acestei

acțiuni procesual penale.

Or, avocatul Gh. Amihalachioaie a menționat că colaboratorii de poliție din sectorul

Centru, care au efectuat cercetarea la fața locului nu aveau nici o împuternicire de a efectua

această acțiune. Mai mult, apărarea a invocat că, deși acțiunea procesual penală a fost întitulată

„cercetare la fața locului”, de fapt aceasta a reprezentat o percheziție, pentru care era nevoie

autorizația judecătorului de instrucție.

În continuare, instanța de recurs reține ca fiind întemeiat argumentul prin care se indică

faptul că decizia instanței de apel a fost semnată de către o persoană neîmputernicită.

Generalizând cele menționate, instanța de recurs consideră că, erorile comise nu pot fi

reparate de către instanța de recurs în prezenta procedură, deoarece aceasta nu este abilitată cu

atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța care

a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesual penale la pronunțarea hotărârii

judecătorești.

Colegiul penal lărgit conchide că, temeiurile prevăzute la art.427 alin.(1) pct.2), 6) Cod

de procedură penală – instanța nu a fost compusă potrivit legii au fost încălcate prevederile

7

art.30,31 și 33 și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, persistă

în cauză.

În atare situație, recursurile declarate de către inculpat și de către avocatul acestuia Gh.

Amihalachioaie urmează a fi admise, casată decizia contestată ca ilegală și neîntemeiată, cu

trimiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanța de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanță de apel urmează să se conducă de prevederile art.436 Cod

de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia, să execute

indicațiile instanței de recurs, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și

examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu

argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să cerceteze

amănunțit aspectele învinuirii înaintate și să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia

adoptată, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, să pronunțe o hotărâre legală și

întemeiată, în conformitate cu prevederile art.417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către Paladi Valentina.

Admite recursurile ordinare declarate de către inculpatul Paladi Ion și de către avocatul

acestuia Amihalachioae Gheorghe, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 27 septembrie 2018, în cauza penală în privința lui Paladi Ion și dispune

rejudecarea cauzei de către aceeași instanța, în alt complet de judecată.

Paladi Ion urmează a fi eliberat din penitenciar, dacă în privința lui nu este aplicată

măsura preventivă sub formă de arest sau nu execută pedeapsa penală în baza altor hotărâri

judecătorești.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 27 decembrie 2019.

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Anatolie Țurcan

Elena Cobzac

Nadejda Toma

Victor Boico

8