1ra-1196/2021 — art. 44, 186 alin. 4 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 05 martie 2018, Paladi Ion învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 44, 186 alin. (4) Cod penal, a fost achitat pe motiv că fapta nu a fost comisă de inculpat. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Balcan Silvia, a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată. 1

Instanța de fond a constatat, că Paladi Ion potrivit rechizitoriului este învinuit precum că, la 23 decembrie 2016, în perioada de timp cuprinsă între ora 09.00 și 18.00, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu persoane necunoscute, prin participație simplă, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin forțarea geamului de termopan, a pătruns în casa de locuit de pe adresa mun. Xxxxxx, com. Xxxxxx, str. Xxxxxxx X, unde, acționând cu intenție directă îndreptată la atingerea scopului său, asigurându-se că nu este văzut de nimeni, a sustras pe ascuns numeroase bunuri materiale și anume un lănțișor din aur cu pandantiv la preț de 11 000 lei, o brățară din aur la preț de 4 800 lei, o pereche de cercei cu piatră roșie la preț de 5 000 lei, un lănțișor din aur la preț de 11 000 lei, un ceas pentru dame de culoare galben la preț de 1 800 lei, un ceas poleit cu aur pentru dame la preț de 4 000 lei, un inel din aur tip logodnă la preț de 6 000 lei, un inel din aur tip verighetă la preț de 1 000 euro, care conform cursului oficial BNM constituia suma de 21 142,8 lei, un set de ceasuri pentru bărbați poleite cu aur, în număr de 5 bucăți, la preț total de 1 250 euro, care conform cursului oficial BNM constituia suma de 26 428,5 lei și un set de ceasuri pentru dame poleite cu aur, în număr de 12 bucăți, la prețul total de 1 800 euro, care conform cursului oficial BNM constituia suma de 38 057,04 lei, după care cu bunurile sustrase a părăsit locul săvârșirii infracțiunii, cauzând părții vătămate Balcan Silvia o daună materială în proporții mari în sumă totală de 129 228,34 lei. Organul de urmărire penală a calificat acțiunile intenționate ale lui Paladi Ion în baza art. 44, 186 alin. (4) Cod penal, ca furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit prin participație simplă de două sau mai multe persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în proporții mari.

Temeinicia și legalitatea sentinței a fost atacată cu apeluri de către: 3.1. Procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Buiucani, Liuba Conșina, solicitând casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare conform învinuirii formulate prin rechizitoriu cu stabilirea pedepsei – 10 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis și admiterea integrală a acțiunii civile În argumentarea soluției solicitate a invocat următoarele: - acuzarea a prezentat probe concludente și pertinente care confirmă vinovăția lui Paladi Ion în săvârșirea infracțiunii incriminate, iar instanța eronat a apreciat că fapta nu a fost comisă de inculpat; - vinovăția lui Paladi Ion a fost confirmată prin depozițiile martorilor V. Mura și P. Bosânceanu precum și prin materialele cauzei și anume : procesul verbal de ridicare din 13.01.2017; procesul verbal de recunoaștere a persoanei din 30.01.2017; procesul verbal de percheziție din 04.02.2017; procesul verbal de recunoaștere a obiectului din 02.03.2017; procesul verbal de examinare a obiectului din 20.01.2017; 2 - pe parcursul urmăririi penale, inculpatul de mai multe ori și-a schimbat declarațiile, iar versiunea inculpatului este combătută de probele prezentate de acuzare; -instanța de fond urma să țină cont de și de sentințele pronunțate anterior în privința inculpatului pentru infracțiuni similare, care caracterizează personalitatea acestuia. 3.2. Partea vătămată Balcan Silvia, care a solicitat casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare conform învinuirii formulate prin rechizitoriu, cu stabilirea unei pedepse privative de libertate. Admiterea integrală a acțiunii civile, invocând următoarele argumente: - la baza sentinței de achitare instanța a pus exclusiv declarațiile inculpatului și versiunea acestuia, care de fapt a fost combătută prin probele prezentate de acuzare; - concluzia instanței precum că procesele verbale de recunoaștere a obiectelor din 20.01.2017 și din 02.03.2017 sunt lovite de nulitate, este eronată, iar instanța nu a ținut cont de faptul că încălcările semnalate nu cad sub incidența art. 251 alin. (2) Cod de procedură penală, iar apărarea nu a invocat referitor la aceste încălcări la finisarea urmăririi penale; - probele prezentate de acuzare au fost în totalitate ignorate, acestea nefiind analizate prin și apreciate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 septembrie 2018, apelurile declarate au fost admise, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: Paladi Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 44, 186 alin. (4) Cod penal, la 6 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. S-a dispus încasarea de la Paladi Ion, în beneficiul părții vătămate Balcan Silvia, prejudiciul material în sumă de 127 438,34 lei și suma de 15 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recursuri ordinare de către: 5.1. Inculpatul Paladi Ion și avocatul acestuia Gheorghe Amihalachioaie, care au solicitat casarea acesteia cu menținerea sentinței instanței de fond motivând următoarele: - instanța de apel neargumentat a casat sentința de achitare în care probele au fost apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală; - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra încălcărilor de procedură care au fost admise de către organul de urmărire penală la întocmirea unui șir de acte procedurale, încălcări care au fost invocate de partea apărării în momentul când a luat cunoștință cu materialele cauzei, astfel că sunt neîntemeiate argumentele instanței precum că avocatul nu a contestat legalitatea acțiunilor organului de urmărire penală; 3 - colaboratorii de poliție din IP Centru fără a avea nici o cauză penală în privința lui Paladi Ion și fără a dispune de careva drepturi și împuterniciri au efectuat cercetarea la fața locului și au întocmit procesul-verbal din 13.01.2017 (f.d.39), însă instanța de apel nu s-a pronunțat asupra legalității acestui act procedural, care a fost întocmit de către un organ care nu avea împuterniciri în prezenta cauză penală; - cu toate că organul de urmărire penală a numit această acțiune procesuală cercetarea la fața locului, de facto aceasta a fost o percheziție, care se efectuează în baza autorizației judecătorului de instrucție; - prin ordonanța din 13.01.2017 s-a dispus ridicarea de la CP Centru a obiectelor depistate în timpul cercetării la fața locului (f.d.48-49). Prin ordonanța ofițerului de urmărire penală din CP Buiucani din 13.01.2017 a fost dispusă ridicarea obiectelor depistate în cadrul efectuării cercetării la fața locului în locuința unde domicilia Paladi Ion, iar la ora 16.00-16.15 aceste obiecte, inclusiv și ceasul de dame, au fost ridicate din incinta CP Centru (f.d. 37), iar la 16.30-16.40 a avut loc recunoașterea ceasului de dame de către partea vătămată, unde la procesul verbal a fost anexată fotografia ceasurilor propuse spre recunoaștere. Toate aceste acțiuni procesuale demonstrează că acestea au fost organizate și înscenate de către colaboratorii de poliție și partea vătămată, care deținea ceasul de dame și a înscenat precum că acest ceas ar fi fost găsit în timpul cercetării la fața locului în prezența proprietarului Vl. Mursa, care de mai multe ori a declarat că dânsul nu a văzut momentul în care acest ceas a fost găsit și scos din sertar, ceasul fiindu-i arătat de către colaboratorul de poliție; - faptul că fotografia ceasului de dame presupus depistat în momentul cercetării la fața locului la 13.01.2017, anterior a fost anexat (f.d. 30 vol. I) la data de 30.12.2016 la interpelarea organului de urmărire penală către Serviciul vamal demonstrează că acest ceas era în posesia părții vătămate, care se cunoștea în legătură cu funcția ocupată cu colaboratorii de poliție; - dispozitivul deciziei din 27.09.2018 reprezintă de fapt un înscris de maculator fără semnătura completului de judecată, iar decizia integrală a fost semnată doar de către judecătorul Iurie Iordan, care a fost împuternicit să semneze în numele judecătorilor L. Ouș și L. Brînza (suspendate din funcție), însă nu a fost împuternicit să semneze în locul judecătorului Svetlana Balmuș, care nu a fost suspendată din funcție și nu a fost privată de dreptul de a activa și a semna actele emise cu participarea sa. 5.1. Paladi Valentina – mama inculpatului, care solicită casarea deciziei cu menținerea sentinței instanței de fond, invocând că instanța de apel a apreciat eronat probele pronunțând o hotărâre neîntemeiată. Consideră că dosarul penal în privința fiului său a fost fabricat iar acesta a fost acuzat fără a fi vinovat. 4

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 28 noiembrie 2019, a fost respins recursul ordinar declarat de către Paladi Valentina. Au fost admise recursurile ordinare, declarate de către inculpatul Paladi Ion și de către avocatul Amihalachioaie Gheorghe, casată total decizia instanței de apel, în cauza penală în privința lui Paladi Ion și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 februarie 2021 au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de procuror și de partea vătămată și menținută sentința fără modificări. 7.1. În partea descriptivă a deciziei instanța de apel a consemnat că, nici o probă acumulată la urmărirea penală și cercetată în ședința instanței de fond și apel nu indică la faptul, că furtul a fost săvârșit de Paladi Ion, or nici una din ele nu indică la aceea, că Paladi Ion, la 23 decembrie 2016, în jurul orelor 09:00 și 18:00, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu persoane necunoscute, a avut scopul de a sustrage pe ascuns bunurile altei persoane. Apreciind din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, în ansamblu cu toate probele administrate atât în ședința de judecată a instanței de fond și a celei de apel, Colegiul penal a constatat cu certitudine, că instanței nu i-au fost prezentate probe privind faptul, că inculpatul Paladi Ion a comis infracțiunea imputată or, instanța de fond a analizat obiectiv și minuțios cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, care în ansamblu, dovedesc fără echivoc nevinovăția inculpatului Paladi Ion în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 44, 186 alin. (4) Cod penal, potrivit elementelor constitutive: furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit prin participație simplă de două sau mai multe persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în proporții mari, astfel, instanța de fond corect a ajuns la concluzia că inculpatul nu a comis infracțiunea încriminată. Colegiul Penal a concluzionat, că apelul procurorului și părții vătămate este neîntemeiat, fiind bazat pe presupuneri neargumentate și fără a avea vreun suport juridic probant, motiv din care urmează a fi respins. Analizând declarațiile inculpatului Paladi Ion, a martorilor audiați, cercetând probele materiale prezentate de către partea acuzării, Colegiul Penal a reținut că, instanța de fond corect a concluzionat că, vinovăția inculpatului Paladi Ion în comiterea infracțiunii descrise mai sus și imputate acestuia, nu este dovedită și nu se confirmă prin ansamblul de probe cercetate în cadrul cercetării judecătorești. Instanța de apel a statuat, că învinuirea adusă inculpatului Paladi Ion este bazată în exclusivitate pe probe indirecte pe care acuzatorul le-a analizat unilateral, individual, fără ca acestea să coroboreze cu ansamblul de probe puse la baza învinuirii. 5 Colegiul penal a constatat că vinovăția inculpatului Paladi Ion nu a fost confirmată prin probe pertinente și concludente, iar sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri, dubiile în probarea învinuirii urmând a fi interpretate în favoarea inculpatului.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recursuri ordinare de către: 8.1. Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Vitalie Călugăreanu prin care, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea totală a deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare, în alt complet de judecată. În argumentarea cererii depuse, invocă: - deși inculpatul Paladi Ion, vina în săvârșirea infracțiunii imputate nu a recunoscut, vina acestuia a fost dovedită pe deplin prin probele prezentate de acuzare și care au fost administrate procedural corect, iar instanța de judecată eronat le-a apreciat critic sub aspectul încălcării legislației procedurale și nefondat a concluzionat că, învinuirea adusă inculpatului Paladi Ion este bazată în exclusivitate pe probe indirecte pe care acuzatorul le-a analizat unilateral, individual, fără ca acestea să coroboreze cu ansamblul de probe puse la baza învinuirii; - motivarea instanței de apel privind încălcarea prevederilor art. 116 Cod de procedură penală la prezentarea spre recunoaștere a persoanei cât și a obiectelor, este una absolut nefondată, deoarece inculpatul și apărătorul acestuia au participat la aceste acțiuni procesuale, contrasemnând procesele, și care nu au fost contestate nici la finele urmăririi penale, când s-a avut posibilitatea de a face cunoștințe cu materialele cauzei, de către apărare nefiind valorificat dreptul de a obiecta asupra acestora ori de a contesta acțiunile vizate, în ordinea și termenul prevăzut de legislația procesual penală; - instanța de apel eronat a exclus probele aduse de acuzare în sprijinul dovedirii vinovăției inculpatului Paladi Ion, fiind încălcat institutul aprecierii probelor, care este unul dintre cele mai importante momente ale procesului penal; - instanța de apel neîntemeiat a menținut hotărârea primei instanței, deoarece la judecarea apelului declarat de procuror, nu a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță și de apel, conform materialelor din caua penală, nerespectând prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală și în hotărârea adoptată nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat. 8.2. Partea vătămată Balcan Silvia, prin care, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea totală a deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare, în alt complet de judecată. În argumentarea cererii de recurs, invocă: 6 - instanța de apel, ignorând probele prezentate de acuzare în probarea învinuirii înaintate inculpatului Paladi Ion, a pronunțat ilegal și neîntemeiat o sentință de achitare fără să aprecieze în ansamblu din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității probele cercetate în ședința de judecată, dându-le o apreciere neobiectivă, critică și eronată sau considerându-le nule, preferând să pună la baza sentinței de achitare doar poziția neprobată în nici un fel a apărării și care a fost schimbată de mai multe ori pe parcursul procesului penal, statuând eronat, că probele pe care s-a bazat organul de urmărire penală și acuzarea sunt insuficiente pentru confirmarea concluziei acuzării, iar celor de bază, ca declarațiile părții vătămate, martorilor, proceselor verbale, dându-le o tentă de presupusă ilegalitate; - eronat și neîntemeiat, instanțele de fond și de apel au pus la baza soluției de achitare, versiunea inculpatului înaintată în cadrul examinării cauzei de instanțele de judecată, fără a ține cont că acesta anterior a înaintat alte două versiuni în apărarea sa; - concluzia instanțelor de judecată, că Paladi Ion nu a comis fapta de care a fost acuzat este una incorectă și neîntemeiată, fiind ignorate în totalitate probele acuzării care au demonstrat de fapt pe deplin comiterea de către acesta a infracțiunii de furt la data de 23.12.2016 din locuința familiei Balcan; - instanțele de judecată urmau să aprecieze critic declarațiile inculpatului Paladi Ion care anterior a mai comis prin aceiași metodă identică de pătrundere (forțarea geamului de termopan) mai multe infracțiuni similare pentru care a și fost condamnat.

Judecând recursurile ordinare, în raport cu actele cauzei, Colegiul Penal lărgit ajunge la concluzia că acestea urmează a fi admise, din alte motive decât cele formulate de recurenți, iar pentru a statua asupra soluției respective, instanța de recurs a rezultat din următoarele circumstanțe de drept și de fapt. Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursurile declarate împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recursuri de titularii acestora. Or, rațiunea și finalitatea exercitării căii de atac, în particular avându-se în vedere recursul ordinar, constă în înlăturarea erorilor admise de instanțele ierarhic inferioare la etapele precedente de judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc pe care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul reparator. În drept, soluția instanței de recurs se fundamentează pe prevederile stipulate în dispoziția art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursurile instanța este în drept să le admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și cu 7 trimiterea cauzei la rejudecare, când eroarea admisă nu poate fi corectată de instanța de recurs la această etapă a procedurilor. Analizând argumentele fixate în recursuri, subscrise cazurilor de casare prevăzute de pct. 6) din alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, în raport cu materialele din dosar, Colegiul Penal lărgit a constatat că decizia instanței de apel urmează a fi desființată ad integrum din alte considerente, nearătate în cererile de recurs, care prevalează asupra temeiurilor indicate de părți. Pentru a statua asupra acestora, Colegiul a pornit de la faptul că, în conformitate cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația inculpatului. Această dispoziție legală definește natura juridică a recursului, care este o cale de atac devolutivă de drept. Concomitent, se relevă că având obligația de a judeca recursul în conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța poate lua în considerație, din oficiu, temeiurile prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, doar cu condiția să nu înrăutățească situația inculpatului. Față de aspectele de drept relevate, se impune concluzia că, în situația în care din cererea de recurs se desprinde un temei indicat în art. 427 Cod de procedură penală, instanța de recurs este în drept să analizeze temeinicia hotărârii atacate, referindu-se numai la temeiul motivat de recurent și numai în cazul în care acesta se regăsește în textul de lege menționat. Excepție poate fi cazul când, indiferent de modul cum sunt formulate temeiurile indicate de recurenți, instanța va examina hotărârea din oficiu, cu condiția că temeiul casării constatat este prevăzut în art. 427 Cod de procedură penală și soluția adoptată nu va înrăutăți situația inculpatului. Analizând minuțios actele dosarului, Colegiul Penal lărgit conchide că, în speță, este incident temeiul de casare prevăzut de pct. 2) din alin. (1) al art. 427 din Codul de procedură penală - instanța nu a fost compusă potrivit legii ori au fost încălcate prevederile art. 30, 31 și 33 Cod de procedură penală. Mai exact, s-a constatat că compunerea instanței de judecată a Curții de Apel Chișinău care s-a pronunțat asupra fondului apelurilor declarate de părți, a fost viciată. Pentru a decide dacă există motive legitime care să dea naștere temerilor referitoare la lipsa de imparțialitate a unei anumite instanțe, opinia părților la proces este importantă dar nu și decisivă. Orice temere de acest fel trebuie dovedită în mod obiectiv și cert, putând fi constatată de instanța ierarhic superioară din oficiu. Din actele cauzei, se constată că decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 04 februarie 2021, în cauza penală privindu-l pe Paladi Ion pe faptul 8 învinuirii acestuia de comiterea infracțiunii de furt a fost pronunțată de completul de judecată format din judecătorii: Gafton Alexandru, Cojocaru Elena și Diaconu Mihail (f.d. 193-218, vol. III). Totodată, în același dosar, se regăsește o decizie anterioară, pronunțată de complet de judecată al Curții de Apel Chișinău, format din judecătorii: Gheorghe Iovu, Ghenadie Morozan și Alexandru Gafton, care s-au pronunțat asupra recursului declarat de procurorul în Procuratura mun. Chișinău, of. Buiucani, Axentiev Alexei, înaintat împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău din 07 martie 2017, prin care a fost înlocuită măsura preventivă și aplicat arestul la domiciliu pe un termen de 30 de zile […] în privința învinuitului Paladi Ion Xxxx, xx.xx.xxxx, învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 44, 186 alin. (4) Cod penal (f.d. 141-144, vol. I) Exercitând verificarea legalității măsurii preventive, sub formă de arest la domiciliu, în privința lui Paladi Ion xxxx, a.n. xx.xx.xxxx, învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 44, 186 alin. (4) Cod penal, instanța cade sub incidența temeiului de incompatibilitate stipulat de art. 33 alin. (2) pct. 5) Cod de procedură penală, potrivit căruia judecătorul nu poate participa la judecarea cauzei și urmează a fi recuzat dacă el a luat în această cauză hotărâri anterioare judecății în care și-a expus opinia asupra vinovăției sau nevinovăției inculpatului. Obiectivitatea sau imparțialitatea instanței de judecată înseamnă furnizarea de garanții suficiente părților, astfel încât să se excludă orice îndoială legitimă în acest sens. Faptul că o instanță îndeplinește două tipuri de funcții în aceeași cauză penală poate pune sub semnul întrebării imparțialitatea sa ca și structură a sistemului. Curtea Europeană a accentuat în mai multe hotărâri din jurisprudența sa că un atribut esențial al unui proces echitabil îl reprezintă principiul imparțialității judecătorului. În acest sens, articolul 116 din Constituție stabilește că judecătorii instanțelor judecătorești sunt independenți, imparțiali și inamovibili, potrivit legii. La fel, s-a reținut cu titlu de principiu că este fundamental ca într-o societate democratică tribunalele să inspire încredere justițiabililor, art. 6 § 1 din Convenție impunând ca fiecare instanță să fie imparțială (cauza Padovani v. Italia, hotărârea din 26 februarie 1993, §27). În același context, se relevă că Recomandarea 94 (12) a Comitetului de Miniștri către statele membre privind independența, eficiența și rolul judecătorilor, referindu-se la responsabilități, prevede la art. 3 lit. b ) că, ,,judecătorii trebuie să soluționeze dosarele într-o manieră imparțială, în acord cu dovezile prezentate și cu interpretarea legii, să se asigure că o audiere corectă este acordată tuturor părților din proces și că drepturile procedurale ale părților sunt respectate, conform Convenției”. 9 Într-o altă recomandare, Avizul nr. 3 al Comitetului Consultativ al Judecătorilor Europeni, se stabilește la art. 21 că, ,,judecătorii trebuie, în orice condiții, să acționeze imparțial, să se asigure că nu pot exista motive întemeiate ca cetățenii să suspecteze că nu ar fi imparțiali”. În cauza Hauschildt contra Danemarcei, Curtea a arătat că: „existența imparțialității, în sensul conferit de articolul 6 paragraful 1, se determină prin aplicarea unui test subiectiv, constând în examinarea convingerilor personale ale unui judecător anume într-o cauză dată și, în același timp, pe baza unui test obiectiv, al cărui scop este de a stabili dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a elimina orice dubiu legitim în cauza respectivă”. De regulă, imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau a părtinirii, existența sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri. La caz, același judecător al instanței de apel s-a expus atât la faza prejudiciară asupra unei chestiuni conexe, legate de aplicarea măsurii preventive – arestul la domiciliu în privința lui Paladi Ion Xxxx, a.n. xx.xx.xxxx, învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 44, 186 alin. (4) Cod penal, cât și pe fondul aceleiași cauze, în care figurează același inculpat, în final achitat de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de art. 44, 186 alin. (4) Cod penal. Drept urmare, pentru a exclude orice aparență de imparțialitate a judecătorului care face parte din completului de judecată al instanței de apel, care s-a pronunțat asupra acestei cauze pe fond, Colegiul Penal lărgit conchide asupra remiterii cauzei la rejudecare, cu distribuirea acesteia altui complet de judecată. Or, instanța de recurs nu poate purcede la expunerea pe fond a cerințelor din recursuri, atât timp cât procedura examinării cererilor de apel a fost viciată prin compunerea instanței, care nu era în drept să se pronunțe asupra argumentelor părților, având în vedere circumstanța de incompatibilitate ce li se impută. Concomitent, se relevă că, decizia instanței de apel urmează a fi desființată integral. De altfel, urmează de reamintit că, printre garanțiile unui proces echitabil, reglementat de art. 6 din Convenția Europeană, se enumeră și faptul că orice persoană trebuie să fie judecată în mod echitabil de un tribunal independent și imparțial, vizavi de temeinicia oricărei acuzații îndreptate împotriva sa, ceea ce urmează a fi realizat și în prezenta cauză, fiind, totodată, respectate drepturile inculpatului garantate atât de Constituția Republicii Moldova, Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât și de Codul de procedură penală. Acestea fiind menționate, Colegiul expune că instanța de apel, rejudecând această cauză urmează să supună unei analize minuțioase toate circumstanțele de fapt și de drept legate de chestiunile expuse în partea descriptivă a acestei decizii, formulând concluzii corecte și întemeiate cu privire la soluția ce urmează a fi adoptată pe cauza dată. 10 La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe corespunzător și în strictă conformitate cu prevederile legii penale și procesual-penale asupra tuturor circumstanțelor de fapt și de drept ale cauzei și să țină seama de cele invocate în prezenta decizie și nemijlocit de motivele casării acesteia, să înlăture omisiunile admise și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală. În subsidiar, Colegiul Penal lărgit menționează despre necesitatea în cadrul rejudecării, de a ține cont și de alegațiile recurenților din cererile de recurs, care atenționează asupra unor deficiențe procedurale admise în aprecierea probatoriului pe caz, ce au importanță pentru justa soluționare a dosarului. 10.În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul Penal lărgit d e c i d e : Admite recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Vitalie Călugăreanu și de partea vătămată Balcan Silvia, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 februarie 2021, în cauza penală privindu-l pe Paladi Ion Xxx și dispune rejudecarea cauzei, în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 26 octombrie 2021. Președinte Iurie DIACONU Judecători Liliana CATAN Iurie BEJENARU Nicolae CRAIU Galina STRATULAT 11