ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 23.05.2019

1ra-489/2019 — art. 186 alin. 2 lit. d CP

HOTĂRÂRE
23.05.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 186 alin. 2 lit. d CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-489/2019 — art. 186 alin. 2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-489/2019

Curtea Supremă de Justiție

23 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul

ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de Circumscripție Bălți,

Pasat Liliana, prin care a fost solicitată casarea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 14 noiembrie 2018, în cauza penală în privința lui

Rotari Vasile XXXXX, născut la

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 05.01.2016 – 29.03.2017

instanța de apel: 26.04.2017 – 14.11.2018

instanța de recurs ordinar: 24.01.2019 – 23.04.2019

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură

penală, legal executată.

Rotari Vasile a fost achitat de sub învinuirea în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost

săvârșită de inculpat, concomitent dispunându-se obligarea organul de

urmărire penală să continuă urmărirea penală pentru identificarea

făptuitorului.

învinuiește de faptul, că la XXXXX în perioada orelor XXXXX aflându-se

la domiciliul situat în XXXXX, unde locuiește împreună cu părinții săi

Rotari Nicolae și Eugenia, folosindu-se că părinții nu-s acasă și nu-i văzut

de nimeni, a sustras pe ascuns mai multe bunuri în valoare de 18900 lei,

inclusiv un telefon mobil de model ”Lenovo S90” cu IMEI

875753020553218.

1

Fapta lui Rotari Vasile a fost calificată de organul de urmărire penală

ca infracțiune prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, furtul, adică

sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile.

apel de către procurorul în procuratura Bălți, Nadulișneac Tatiana, la 04

aprilie 2017, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și

adoptarea unei noi hotărâri, prin care Rotari Vasile să fie recunoscut

vinovat în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal și aplicată o pedeapsă de 2

ani de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei în baza art. 90 Cod

penal pe un termen de 2 ani, iar acțiunea civilă să fie soluționată în ordinea

civilă de către instanța de drept comun.

3.1. În motivarea apelului, procurorul a menționat că:

- în motivarea sentinței instanța de judecată doar a enumerat probele

la care sa referit acuzarea în actul de învinuire, fără analizarea acestora în

cumul cu alte probe, neapreciind absolut probatoriul prezentat de

procuror, dându-le apreciere eronată și chiar schimonosind declarațiile

martorilor chestionați;

- a rămas neapreciată și concluzia expusă în raportul de expertiză

trasologică;

- instanța nu a justificat refuzul inculpatului de la confruntarea cu

martorii Polivenco Eugen și Luțcanu Anatolie;

- instanța a refuzat de a audia martorul Manciu N. și a da citire

declarațiilor martorului Luțcanu Anatolie;

- nu sa luat în considerație, că inculpatul pentru anunț a folosit un alt

număr decât cele folosite, iar din descifrările convorbirilor telefonice

rezultă că acest abonat a fost la Chișinău în ziua respectivă. Fiind

chestionat de OUP, inculpatul a recunoscut că la 04 septembrie a fost la

Chișinău pentru a întâlni prietena sa la aeroport. Numărul telefonic de pe

care a fost dat anunțul de vânzare a telefonului a fost deconectat imediat

după tranzacție, ceia ce confirmă caracterul intenționat și de pregătire din

timp pentru săvârșirea infracțiunii;

noiembrie 2018, apelul procurorului a fost respins ca nefondat, cu

menținerea sentinței fără modificări.

4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că prin

sentință inculpatul a fost achitat și în apel a fost solicitată condamnarea lui,

astfel instanța de apel a verificat și cercetat suplimentar probele verbale și

scrise administrate în cadrul urmăririi penale, prezentate și cercetate în

2

prima instanță. La fel instanța de apel a audiat suplimentar inculpatul și

partea vătămată.

La solicitarea părților instanța de apel a cercetat următoarele probe:

ordonanța cu privire la începerea urmăririi penale din 03.08.2015;

plângerea lui Rotari N. din 22.07.2015; Procesul-verbal de cercetare la fața

locului din 22.07.2015; Informația de la IP Bălți f.d.14; Ordonanța de

recunoaștere în calitate de parte civilă din 22.07.2015; cererea lui Rotari N.

din 23.12.2015; raportul de expertiză nr.7351 din 28.07.2015; raportul de

expertiză nr.7350 din 05.08.2015; declarațiile martorului Luțcanu A., date la

faza urmăririi penale; ordonanța de ridicare din 11.11.2015; procesul-verbal

de ridicare din 11.11.2015; procesul-verbal de examinare a obiectului din

11.11.2015; proces-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din

28.11.2015; cererea avocatului Vicol I.; declarațiile martorului Polivenco E.,

date în instanța de fond; declarațiile martorului Rotari E., date în instanța

de fond; declarațiile părții vătămate Rotari N., date în instanța de fond;

informația de pe suportul de hârtie a descifrărilor convorbirilor telefonice

efectuate de la numărul de telefon ce aparține lui Rotari Vasile; răspunsul

de la SRL ”SIMPALS”.

Ca urmare a examinării argumentelor apelului și cercetării

suplimentare a probelor, instanța de apel a concluzionat că sentința este

legală, întemeiată și motivată, fiind bazată pe materialele cauzei, probele

cercetate și prevederile legale.

Instanța de apel a considerat că judecând cauza penală, instanța de

fond a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate

aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor

administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de

vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind achitarea

inculpatului de sub faptele incriminate și just achitându-l pe Rotari Vasile

pe art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal în baza art. 390 alin. (1) pct. 2) Cod de

procedură penală.

În cadrul analizei multilaterale a probelor administrate în cadrul

urmăririi penale și cercetate în ședința de judecată, instanța de fond a ajuns

la concluzia, că vina lui Rotari Vasile în comiterea infracțiunii prevăzute la

art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal nu și-a găsit confirmare și de aceia l-a

achitat, concluzie susținută și de instanța de apel.

După cum s-a indicat, Rotari Vasile a negat comiterea acestei

infracțiuni. Declarația lui a fost susținută și de partea vătămată Rotari N.,

precum și confirmată și prin alte materiale ale cauzei penale.

3

Instanța de apel a stabilit că infracțiunea dată a fost comisă pe data de

XXXXX în perioada de timp cuprinsă între orele XXXXX. Din materialele

cauzei penale a rezultat că Rotari Vasile în perioada vizată a fost posesorul

telefonului mobil cu numărul XXXXX. Potrivit descifrărilor convorbirilor

telefonice, ridicate de la instituția de telecomunicații, posesorul telefonului

mobil cu numărul XXXXX, Rotari Vasile, la data de XXXXX de la orele

XXXXX (perioada comiterii furtului) s-a aflat în raza raioanelor Florești,

Drochia, Sîngerei, dar nicidecum în mun. Bălți. De către apărare a fost

prezentată copia procesului-verbal de verificare a declarațiilor la locul

infracțiunii din XXXXX, prin care se confirmă că Rotari Vasile pe data de

XXXXX (perioada comiterii furtului) s-a aflat în XXXXX. De asemenea și la

data de XXXXX (data vânzării telefonului mobil), Rotari Vasile s-a aflat în

raza XXXXX, dar nu în Chișinău. În perioadele vizate, din locurile

identificate de compania de telecomunicații, Rotari Vasile a ținut

convorbiri telefonice cu diferiți abonați și a participat la acțiuni de urmărire

penală într-o cauză penală unde are statutul de parte vătămată.

Prin aceste descifrări ale convorbirilor telefonice și procesul-verbal

nominalizat instanța de apel a considerat că se confirmă faptul că Rotari

Vasile la momentul comiterii furtului și la momentul vânzării telefonului

nu se afla la Bălți, și respectiv la Chișinău, ceia ce indică la faptul că nu a

comis furtul dat.

În cest sens, instanța de apel a considerat că prima instanță corect a

apreciat critic declarațiile lui Polivenco Eugen, precum că l-a recunoscut

după fotografie pe Rotari Vasile, considerând că l-a confundat cu altă

persoană.

Faptul, că Rotari Vasile nu este implicat în furt, în afara probelor

nominalizate, îl afirmă și tatăl său Rotari Nicolai, care-i recunoscut în

calitate de parte vătămată pe acest caz. Acesta consideră, că feciorul său nu

putea comite furtul dat, deoarece el a absolvit facultatea de drept și

cunoaște că telefonul poate fi depistat în caz de v-a fi conectat în rețea.

Totodată a mai afirmat, că feciorul Rotari Vasile permanent avea bani de

buzunar, iar la momentul comiterii furtului telefonul mobil și ceasul îi

aparținea acestuia.

În asemenea situație instanța de apel a conchis că așa cum partea

vătămată Rotari Nicolai afirmă că ceasul și telefonul mobil aparțineau

inculpatului Rotari Vasile, acesta era în drept să facă ce vrea cu aceste

bunuri. Nu este logic ca Rotari Vasile să-și fure propriile lucruri și să le

realizeze, cu atât mai mult că acesta primea salariu și nu avea necesitatea

de bani. Astfel, probele prezentate de procuror confirmă faptul furtului,

4

dar nu și comiterea lui de către Rotari Vasile. Așa dar, procurorul a adus

mai multe probe în susținerea poziției sale de acuzare, dar aceste probe nu

indică la comiterea de către Rotari Vasile a furtului.

Instanța de apel a evidențiat și faptul că prin raportul de expertiză nr.

7351 din 28.07.2015 (f.d. 35-36 Vol.I) confirmă, că în apartamentul familiei

Rotari a fost găsită și ridicată o urmă digitală neidentificată. Procesul-

verbal de predare a informației în cadrul efectuării măsurii speciale de

investigații ”Culegerea informației de la instituțiile de comunicații

electronice” din 14.09.2015 (f.d. 70-74 Vol.I) și informația privind

convorbirile telefonice (f.d. 82-102 Vol.I) doar confirmă datele folosirii

telefonului mobil.

La analiza complexă și multe aspectuală, prin coroborare, a acestor

probe prezentate de procuror, instanța de apel a ajuns la concluzia, că ele

confirmă faptul furtului, dar nu și implicarea lui Rotari Vasile în această

infracțiune. Procurorul a prezentat ca probe și descifrările convorbirilor

telefonice de la Vol. II, care de fapt stabilesc lipsa lui V. Rotari în mun. Bălți

în perioada comiterii furtului și în mun. Chișinău în timpul comercializării

telefonului mobil. Cât ține de procesele-verbale de recunoaștere după

fotografie din, instanța de fond s-a expus în privința declarațiilor lui

Polivenco E., considerând-o că nu corespunde criteriilor de probă și a

apreciat-o critic.

Aceiași situație instanța de apel a revăzut-o și la Luțcanu A. Martorii

Polivenco E. și Luțcanu A., au văzut persoana care le-a vândut telefonul

mobil doar o singură dată. De la acea dată și până la recunoașterea după

fotografie a trecut aproape două luni, timp în care aceștia puteau să uite

trăsăturile caracteristice individuale ale persoanei și să o confunde cu altă

persoană. În cazul dat, declarațiile lor de recunoaștere a lui Rotari Vasile,

au venit în contradicție cu informația privind convorbirile telefonice și

procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din

XXXXX, care confirmă că Rotari Vasile nu s-a aflat în mun. Bălți în

perioada comiterii furtului și în mun. Chișinău în timpul comercializării

telefonului mobil.

Subsecvent instanța de apel a evidențiat că, coroborarea dintre

declarațiile lui Rotari Vasile cu informația din baza de date a site-ul

www.999.md, cu informația privind descifrările convorbirilor telefonice, cu

procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din

XXXXX, cu declarațiile părții vătămate Rotari Nicolai și celelalte materiale

ale cauzei penale, în opinia instanței au indicat la veridicitatea lor și la

5

dubii rezonabile în privința declarațiilor martorilor Polivenco E. și Luțcanu

A., care au fost implicați în procurarea telefonului mobil furat.

În asemenea circumstanțe, instanța de apel a apreciat că învinuirea în

comiterea unei infracțiuni, în cazul dat a lui Rotari Vasile pe art. 186 alin.

(2) lit. d) Cod penal, nu poate fi bazată pe presupuneri, dar numai pe probe

pertinente, concludente, veridice, utile, care să coroboreze și să reflecte cert

legătura cauzală dintre făptaș și faptă.

a fost atacată cu recurs ordinar de către procurorul în Procuratura de

Circumscripție Bălți, Pasat Liliana, la 11 ianuarie 2019, prin care, invocând

în calitate de temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, precum că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția și instanța a admis o eroare gravă de fapt, a solicitat casarea

deciziei atacate cu remiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță de apel,

în alt complet de judecată.

5.1. În motivarea recursului, procurorul a menționat că:

- instanțele de judecată, au dat prioritate declarațiilor inculpatului

Rotari Vasile care nu și-a recunoscut vina, a părții vătămate Rotari Nicolae

(tatăl inculpatului) și a martorului Rotari Eugenia (mama inculpatului) care

au luat poziția de apărare a fiului lor și au diminuat absolut valoarea

declarațiilor martorului Polivenco Eugeniu și martorului Luțcanu Anatolie,

care sunt persoane dezinteresate la cauza dată, și care prin declarațiile date

la organul de urmărire penală au confirmat că anume cu inculpatului s-au

întâlnit în mun. Chișinău și de la acesta au procurat telefonul mobil Lenovo

S90, precum a fost diminuată și valoarea probantă a celorlalte probe

materiale, cum ar fi Raportul de expertiză trasologică nr.7350 din

05.08.2015 prin care s-a constatat, că lacătul nu avea semne de pătrundere,

ușa era încuiată pe trei clicuri, ceia ce confirmă declarațiile martorului

Rotari Eugenia care a declarat că în ziua furtului, ușa era încuiată pe trei

clicuri și în modul dat avea obiceiul să o încuie feciorul său Rotari Vasile

adică inculpatul;

- la acțiunea de recunoaștere a persoanei după fotografie, martorii

Polivenco Eugeniu și Luțcanu Anatolie , l-au recunoscut pe inculpat după

trăsăturile fizice, descriindu-le clar fără a avea careva dubii;

- deși între declarațiile inculpatului și martorilor sus menționați

existau divergențe, și s-a propus efectuarea confruntărilor cu martorii,

inculpatul fiind de acord cu această acțiune procesuală coordonându-se

data și ora împreună cu apărătorul ales, la data și ora stabilită deși erau

prezenți atât martorii Polivenco Eugeniu și martorului Luțcanu Anatolie

6

cât și inculpatul cu apărătorul său, ultimii au refuzat de a participa la

confruntare, depunând în acest sens o cerere semnată de către avocatul Ion

Vicol și inculpat (f.d.128). Astfel, deși este dreptul inculpatului de a

participa sau nu la confruntare, în momentul când inițial acesta a dat

acordul de a participa la această acțiune, iar la momentul când deja

martorii erau prezenți, de frica de a nu fi demascat, a refuzat categoric de la

confruntare;

- anunțul despre vânzarea telefonului mobil Lenovo S90 a fost dat de

pe un alt nr. de telefon - 067142668, decât cele ce aparțineau inculpatului,

discuțiile între cumpărător și inculpat au avut loc anume de pe acest număr

de telefon, care consideră că a fost procurat anume pentru a tăinui

tranzacția, ce confirmă caracterul intenționat și pregătire din timp pentru

săvârșirea infracțiunii;

- vinovăția inculpatului este demonstrată prin probele prezentate de

către partea acuzării în cadrul cercetării judecătorești în instanța de apel;

- instanța de apel nu a clarificat obiectiv aprecierea circumstanțelor și

mijloacelor probatorii care au stat la baza învinuirii lui Rotari Vasile,

menținând o sentință ilegala din care considerente în scopul aprecierii

echitabile și juste este necesară casarea deciziei atacate.

penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea totală

a deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată, din considerentele ce urmează.

Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând

recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit

al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza

materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în

recurs de titularul acestuia.

În această ordine de idei, rațiunea și finalitatea exercitării căii de atac,

în particular avându-se în vedere recursul ordinar, rezidă în înlăturarea

erorilor admise de instanța ierarhic inferioară la etapa precedentă de

judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc pe care acesta îl declanșează,

are un rol preventiv și unul reparator.

Soluția instanței de recurs se fundamentează, în drept, pe prevederile

art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, cu casarea

totală a hotărârii atacate și să dispună rejudecarea de către instanța de apel,

7

în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Reieșind din temeiurile de drept ale recursului declarat, se reține că

procurorul invocă incidența cazului de casare prevăzut la pct. 6) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală și anume că instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel.

În acest sens, Colegiul penal lărgit menționează că, declanșând o

continuare a judecării cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect

de fapt și de drept adică odată exercitat produce un efect devolutiv

complet, în sensul că provoacă un control integral atât în fapt, cât și în

drept, instanța având posibilitatea de a da o nouă apreciere probelor

acumulate în dosar. Respectiv, la judecarea apelului, instanța este în drept

să cerceteze suplimentar probele administrate de prima instanță (care pot

fi, de altfel, apreciate diferit fată de felul cum au fost evaluate de prima

instanță), precum și să administreze probe noi, pentru elucidarea

adevărului și pentru formularea unei concluzii temeinice vizavi de acuzația

imputată inculpatului prin actul de învinuire și cel de sesizare a instanței.

Pe lângă cele consemnate, este necesar de a face o precizare

substanțială, și anume că, după investirea instanței cu soluționarea în fond

a cauzei, părților trebuie să le fie asigurate toate garanțiile unui proces

echitabil, prin urmare dacă apelul constituie o continuare a judecării

fondului cauzei, acestea sunt valabile și pentru instanța dată.

De asemenea, instanța de apel, nu a verificat minuțios și obiectiv

fiecare probă separat sub toate aspectele, prin prisma pertinenței,

concludenții, iar în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, și

anume coroborarea localizării convorbirilor telefonice ridicate de la

instituțiile de telecomunicații efectuate de către Rotari Vasile de pe

numerele de telefoane utilizate de acesta la data de XXXXX (perioada

comiterii furtului) cu alte probe administrate în speță sau o eventuală

prezentare de respective probe de către părți, or, aflarea telefonului mobil

cu care se folosea de obicei inculpatul în afara razei mun. Bălți în perioada

comiterii furtului, nu poate confirma cu certitudine și faptul aflării

inculpatului în afara razei mun. Bălți, chestiune care urma a fi elucidată

mai complet și amănunțit de către instanța de apel.

Deplasarea pe arealul raioanelor Florești, Drochia, Sângerei, putea fi

efectuată și prin traversarea mun. Bălți, chestiuni care nu au fost abordate

și cercetare de către instanța de apel la judecarea cauzei.

Așadar, Colegiul penal lărgit menționează că în virtutea prevederilor

art. 414 alin. (2), 419 Cod de procedură penală, instanța de apel era obligată

8

să verifice declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță,

inclusiv invocate de către procuror în apel și anume, nu sa expus complet și

obiectiv atât asupra proceselor verbale de recunoaștere a persoanei după

fotografie din 28.11.2015 efectuată de către martorii Luțcanu A. și Polivenco

argumente care au fost invocate de către procuror în apelul declarat.

Circumstanțele expuse atestă că instanța de apel nu sa pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Colegiul penal menționează că instanța de apel doar a trecut în

revistă toate probele administrate pe caz, însă nu a apreciat acestea

complet, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității lor, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al

coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele de fapt și de drept indicate în

rechizitoriu, și nu a indicat motive pentru care a respins respectivele probe.

Având în vedere circumstanțele evidențiate, instanța de recurs

statuează că, garanțiile consacrate în art. 6§1 din Convenție includ obligația

instanțelor judecătorești naționale de a motiva cu suficientă claritate

deciziile sale (H. c. Belgiei, §53). O decizie motivată demonstrează părților

că au fost cu adevărat auzite de către instanță în proces.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală

instanța de recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea

cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate

fi corectată de către instanța de recurs.

Dat fiind că, nerespectarea întocmai a normelor procedurale

specificate, admise de către instanțele de fond și de apel, constituie erori de

drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și care

nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune soluția admiterii

recursului declarat, casării totale a deciziei contestate și dispunerea

rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, ce prevăd procedura de

rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă

conformitate cu prevederile legii procesuale penale asupra tuturor

motivelor invocate în apelul procurorului, să verifice și să aprecieze

minuțios probele administrate și examinate în instanță în strictă

conformitate cu cerințele legii, să dea apreciere cuvenită fiecărei probe

examinate și toate în ansamblu, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii

înaintată lui Rotari Vasile în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, iar în

9

dependență de rezultatele obținute să argumenteze clar concluziile sale în

decizia adoptată și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în

conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura

de Circumscripție Bălți, Pasat Liliana, casează total decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 14 noiembrie 2018, în cauza penală în

privința lui Rotari Vasile XXXXX și dispune rejudecarea cauzei, de către

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia, nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 23 mai 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

10

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-02-15
0,96
1ra-104/18 — art. 324 alin. 1 CP
Dosarul nr.1ra-1423/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 19 noiembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadejda
CSJ 2019-12-20
0,96
1ra-1423/2019 — art. 190 alin. 1 CP
Dosarul nr.1ra-1423/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 19 noiembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadejda
CSJ 2019-12-05
0,96
1ra-1287/2019 — art.188 alin.2 lit. b,e,f CP
Dosarul nr.1ra-1287/2019 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 06 noiembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte Vladimir Timofti Judecători Anatolie Țurcan Elena Cobzac examinând admi
CSJ 2020-01-11
0,95
1ra-983/2019 — art. 164 alin. 2 lit. b, e, g CP
Dosarul nr. 1ra-983/2019 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 28 noiembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componență: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobza
CSJ 2019-08-22
0,95
1ra-1136/2019 — art.217 alin.2 CP
Dosarul nr. 1ra-1136/2019 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 24 iulie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte Vladimir Timofti Judecători Anatolie Țurcan Elena Cobzac examinând admisib
Sursă