1ra-1664/2019 — art. 187 alin. 2 lit. e, f CP

1ra-1664/2019 — art. 187 alin. 2 lit. e, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1664/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

28 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

Judecând fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu și de către

avocatul Movilă Corina în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 aprilie 2019, în cauza penală în

privința lui

Pripa Egor xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 06.03.2017 - 24.05.2018;

Instanța de apel: 13.02.2019 - 24.04.2019;

Instanța de recurs: 15.07.2019 - 28.11.2019.

A C O N S T A T A T:

Pripa Egor a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 187 alin. (2)

lit. e), f) Cod penal, la 5 (cinci) ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip

semiînchis.

Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Sacovscaia Alina cu

privire la repararea prejudiciului cauzat, a fost admisă în principiu, urmând ca

asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să se pronunțe instanța de judecată

în materie civilă.

Pripa Egor, la 03 noiembrie 2016, aproximativ la ora 11:00, având scopul

sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, fără careva motiv, a împins-o pe

Sacovscaia Alina, de la care ultima a căzut la pământ, pricinuindu-i dureri fizice,

după care i-a smuls din mîină un portmoneu de culoare roșie în sumă de 300 lei,

în care se aflau mijloace bănești în sumă totală de 1000 lei, un telefon mobil model

Samsung J7 cu IMEI 1:xxxxx și IMEI 2:xxxxx în sumă de 7000 lei și husă pentru

1

telefon în sumă de 200 lei, prin ce i-a pricinuit părții vătămate dureri fizice și un

prejudiciu material considerabil în sumă totală de 8500 lei.

Prin acțiunile sale intenționate, Pripa Egor a săvârșit infracțiunea prevăzută

de art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal - jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor

altei persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea

persoanei și cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

aplicată, considerând-o ca fiind prea aspră.

A solicitat aplicarea în privința sa a unei pedepse mai blânde, sub formă de

amendă sau muncă neremunerată în folosul comunității.

examinarea cauzei în baza art. 3641 Cod de procedură penală, indicând că

recunoaște vinovăția așa cum este indicat în ordonanța de punere sub învinuire

concretizată din 26 martie 2019. În instanța de fond nu a participat la examinarea

cauzei, a fost în căutare, s-a aflat în Moldova, în mun. Chișinău și or. Orhei, nu se

prezenta la judecată deoarece se temea că va fi reținut.

fost admis apelul, casată parțial sentința cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care Pripa Egor a fost recunoscut

vinovat și condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, iar în baza acestei

legi, cu aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, i-a fost stabilită

pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 3 (trei) ani 4 (patru) luni, fără

amendă, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

Din contul inculpatului s-a dispus încasarea în beneficiul părții vătămate

Sacovscaia Alina a sumei de 8500 (opt mii cinci sute) lei, cu titlu de prejudiciu

material.

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

5.1. Instanța de apel a reținut că vinovăția inculpatului a fost confirmată în

instanța de apel prin următoarele probe:

- plângerea cet. Sacovscaia Alina din 20 februarie 2017 (f.d. 3);

- ordonanța de recunoaștere în calitate de parte vătămată a

cet. Sacovscaia Alina din 23 februarie 2017 și procesul-verbal de audiere a părții

vătămate din 23 februarie 2017, ordonanța de recunoaștere în calitate de parte

civilă a cet. Sacovscaia Alina din 23 februarie 2017 (f.d. 6-8);

- ordonanța de ridicare și procesul-verbal de ridicare din

23 februarie 2017, ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la

cauza penală din 23 februarie 2017 (f.d. 9-11);

- procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din

20 februarie 2017 și planșa fotografică (f.d. 13-14).

5.2. Instanța de apel a reținut, că la 26 martie 2019, procurorul în

Procuratura de Circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu a înaintat ordonanță de

modificare a învinuirii conform prevederilor art. 325 alin. (2) Cod de procedură

2

penală, ordonanță cu care inculpatul a fost de acord, indicând că recunoaște

învinuirea modificată conform ordonanței.

5.3. Reieșind din cele expuse, instanța de apel a reținut, că inculpatul

Pripa Egor, la 03 noiembrie 2016, aproximativ la ora 11:00, aflându-se pe strada

Suceava, 5, mun. Bălți, pe cărarea dintre blocul de locuit pe adresa sus-menționată

și garajele de lângă blocul dat, având scopul sustragerii deschise a bunurilor altei

persoane, fără careva motiv, a împins-o pe Sacovscaia Alina, de la care ultima a

căzut la pământ, pricinuindu-i dureri fizice, după care i-a smuls din mîină un

portmoneu de culoare roșie în sumă de 300 lei, în care se aflau mijloace bănești în

sumă totală de 1000 lei, un telefon mobil model Samsung J7 cu IMEI

1:xxxxx și IMEI 2:xxxxx în sumă de 7000 lei și husă pentru telefon în sumă de 200

lei, prin ce i-a pricinuit părții vătămate, dureri fizice și un prejudiciu material

considerabil în sumă totală de 8500 lei.

Prin acțiunile sale intenționate Pripa Egor a săvârșit infracțiunea prevăzută

de art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal - jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor

altei persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea

persoanei și cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

5.4. Având în vedere că cauza penală în privința lui Pripa Egor în baza

art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, în instanța de fond s-a judecat în lipsa acestuia,

instanța de apel prin încheiere a dispus judecarea cauzei în procedură simplificată

prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală.

Totodată, instanța de apel a respins solicitarea inculpatului privind

aplicarea în privința sa a unei pedepse mai blânde, sub formă de amendă sau

muncă neremunerată în folosul comunității.

În acest sens instanța de apel a reținut, că anterior inculpatul Pripa Egor a

fost condamnat prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din

18 februarie 2015 în baza art. 186 alin. (2) lit. e), art. 186 alin. (2) lit. d), art. 186

alin. (2) lit. e), art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, la pedeapsa sub formă de

închisoare pe termen de 1 an, fiind eliberat din Penitenciarul nr. 2 Lipcani la data

de 17 noiembrie 2015 în urma executării efective și integrale a pedepsei penale

(f.d. 57), iar la data de 03 noiembrie 2016 din nou cu intenție a comis o infracțiune.

Astfel, inculpatul Pripa Egor a comis infracțiunea până la expirarea

termenului prevăzut la art. 111 alin. (1) lit. g) Cod penal și se consideră ca având

antecedente penale.

Reieșind din cele expuse, instanța de apel a conchis că Pripa Egor, executând

pedeapsa cu închisoare, nu a tras concluziile corespunzătoare de încetare a

comportamentului infracțional, din nou a comis o infracțiune calificată ca fiind

gravă, astfel în privința ultimului nu este oportună aplicarea unei pedepse

neprivative de libertate sub formă de amendă sau muncă neremunerată în folosul

comunității, dat fiind că pedeapsa respectivă nu va atinge scopul de corectare și

reeducare a inculpatului.

5.5. Cu referire la acțiunea civilă înaintată de partea vătămată și civilă,

Sacovscaia Alina, instanța de apel a menționat că prima instanță eronat a ajuns la

3

concluzia de a lăsa spre examinare în ordine civilă acțiunea civilă intentată,

motivând soluția prin faptul că nu este dovedită mărimea prejudiciului solicitat.

Având în susținere prevederile art. art. 23 alin. (2), 219 alin. (1), 221 alin. (1),

387 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel a punctat, că prin

ordonanța din 23 februarie 2017, Sacovscaia Alina a fost recunoscută în calitate de

parte vătămată (f.d. 6). Potrivit procesului-verbal de audiere a părții vătămate din

23 februarie 2017, Sacovscaia Alina a indicat că prejudiciul cauzat de inculpatul

Pripa Egor este de 8500 lei (f.d. 7). Prin ordonanța din 23 februarie 2017,

Sacovscaia Alina a fost recunoscută în calitate de parte civilă, indicând că i s-a

cauzat un prejudiciu material în sumă de 8500 lei (f.d. 8).

Instanța de fond la adoptarea sentinței deși a reținut în partea descriptivă a

sentinței în fapta criminală considerată ca fiind dovedită sustragerea bunurilor de

la Sacovscaia Alina și cauzarea prejudiciului material în valoare de 8500 lei, eronat

a concluzionat, că acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Sacovscaia Alina

urmează a fi lăsată spre examinare în ordine civilă.

Având în vedere, că s-a stabilit cu certitudine faptul, că suma prejudiciului

material cauzat de către inculpat părții vătămate constituie 8500 lei, prejudiciu

care este recunoscut și de către inculpat, care este de acord să restituie prejudiciul

cauzat prin infracțiune, instanța de apel a considerat necesar de a încasa acest

prejudiciu de la inculpatul Pripa Egor în beneficiul părții vătămate

Sacovscaia Alina.

declară recurs ordinar, solicitând casarea parțială a deciziei instanței de apel cu

remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

În argumentarea recursului menționează, că instanța de apel, după stabilirea

faptului că cauza penală a fost examinată în lipsa inculpatului Pripa Egor (care nici

n-a fost citat legal) și învinuirea înaintată inculpatului a fost cu abateri de la

prevederile art. 281 Cod de procedură penală, fiind modificată în ședința instanței

de apel, conform prevederilor art. 325 alin. (2) Cod de procedură penală, fiindu-i

incriminată infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal (în care

a fost indicată strada și localitatea unde a fost comisă infracțiunea), urma să admită

apelul inculpatului și să remită cauza penală la o nouă examinare în instanța de

fond, pentru examinare conform noii învinuiri.

Consideră că instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt care a afectat

soluția instanței, eroare care nu poate fi corectată de instanța de recurs.

instanței de apel cu recurs ordinar, în latura pedepsei penale, solicitând casarea

acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care lui Pripa Egor să-i fie stabilită

o pedeapsă non-privativă de libertate.

În argumentarea recursului apărarea menționează că instanțele inferioare

nu au ținut cont în deplină măsură de prevederile art. art. 7, 61 alin. (1), 75, 90 Cod

penal și de art. 3641 Cod de procedură penală.

4

Este de opinia că instanțele judecătorești greșit au conchis, că corectarea și

reeducarea inculpatului poate fi înfăptuită numai prin izolarea inculpatului de

societate.

Susține că, chiar și jurisprudența CEDO, stipulează expres că „Soluția mai

potrivită pentru problema supraaglomerării ar fi reducerea numărului de deținuți

prin utilizarea mai frecventă a măsurilor punitive non-privative de libertate prin

minimizarea recurgerii la detenția preventivă”, amintind în acest scop

Recomandările Comitetului de Miniștri nr. R(99)22 și nr. R(2006)13, care invită

statele să încurajeze procurorii și judecătorii de a folosi cât mai mult posibil

alternativele de detenție, având scopul de a rezolva problema creșterii numărului

deținuților în închisori.

invocate în raport cu circumstanțele cauzei Colegiul penal lărgit consideră că

acestea urmează a fi admise, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată

și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate

instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de prima

instanță.

Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se

pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă

fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de

inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin

prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu

art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă

pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual,

penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată urmând să

conțină răspuns la toate motivele invocate.

După cum rezultă din materialele cauzei, titularii cererilor de recurs invocă

drept temei pentru casarea deciziei contestate prevederile art. 427 alin. (1)

pct. 6), 10) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

5

fond și de apel, în cazurile când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta

este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței, precum și când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale.

Examinând argumentele recursurilor prin prisma temeiurilor de casare

invocate, Colegiul penal constată că acestea și-au găsit confirmare în speța dedusă

judecății, iar hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, din

considerentele ce urmează.

După cum rezultă din materialele dosarului, cauza penală în privința lui

Pripa Egor a fost judecată în prima instanță în lipsa inculpatului, la dosar nefiind

identificate careva date privind citarea legală a acestuia, însă prin încheierea

Judecătoriei Bălți din 11 octombrie 2017 a fost admis demersul procurorului

privind aplicarea măsurii preventive în privința inculpatului cu anunțarea acestuia

în căutare.

Conform materialelor dosarului, inculpatul Pripa Egor a fost reținut la data

de 11 ianuarie 2019.

Fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către inculpat, instanța de

apel a reținut, că la 26 martie 2019, procurorul în Procuratura de Circumscripție

Bălți, Dubăsari Valeriu a înaintat ordonanță de modificare a învinuirii conform

prevederilor art. 325 alin. (2) Cod de procedură penală, ordonanță cu care

inculpatul a fost de acord, indicând că recunoaște învinuirea modificată conform

ordonanței.

Totodată, în ședința instanței de apel inculpatul Pripa Egor a depus cerere

privind examinarea cauzei în baza art. 3641 Cod de procedură penală, indicând că

recunoaște vinovăția așa cum este indicat în ordonanța de punere sub învinuire

concretizată din 26 martie 2019.

Ca urmare, instanța de apel reținând că în prima instanță cauza penală în

privința lui Pripa Egor a fost judecată în lipsa acestuia, prin încheiere, a dispus

judecarea cauzei în procedură simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de

procedură penală.

Analizând legalitatea acțiunilor instanței de apel la capitolul dispunerii

examinării cauzei în procedura simplificată, Colegiul penal reține că soluția

respectivă contravine normelor procesual penale și practicii judecătorești unitare,

or, instanța respectivă a omis din vedere că potrivit prevederilor art. 415 alin. (1)

pct. 3) Cod de procedură penală, pentru situațiile când în prima instanță inculpatul

nu a fost citat, instanța de apel poate admite apelul, casând sentința primei

instanțe și dispune rejudecarea de către instanța a cărei hotărâre a fost anulată.

Astfel, instanța de apel pripit a ajuns la concluzia că datorită faptului

examinării cauzei în lipsa inculpatului de către prima instanță, aceasta își poate

aroga competența de a admite cererea inculpatului privind examinarea cauzei în

procedura simplificată, potrivit prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală.

6

Or, din formularea alin. (1) al art. 3641 Cod de procedură penală, rezultă că

declarația făcută într-un înscris autentic poate fi realizată doar în fața primei

instanțe și până la începerea cercetării judecătorești.

Reieșind din cele sus menționate, Colegiul conchide că erorile de drept

constatate supra se încadrează în cele prescrise de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, deoarece instanța de apel, nu a respectat prevederile art. art.

414, 415 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, și, ținând cont de faptul, că

erorile comise de către instanța de apel, nu pot fi reparate în instanța de recurs,

decizia atacată urmează a fi casată, cu dispunerea rejudecării cauzei de către

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să înlăture erorile constatate mai sus, ținând cont de motivele casării

deciziei atacate și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu

prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Se admit recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura

de circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu și de către avocatul Movilă Corina în

numele inculpatului, se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți

din 24 aprilie 2019, în cauza penală în privința lui Pripa Egor xxxxx și se dispune

rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 10 ianuarie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

7