1ra-99/2019 — Art. 42 alin. 2, 46, 248 alin. 5 lit. b, d CP

Prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul central, din 23 februarie 2018, Kritskyi Anatolii a fost recunoscut culpabil pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 42 alin. (2), 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, și i-a fost aplicată pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare. În baza art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea executării pedepsei, dacă în termenul de probă de 5 (cinci) ani Kritskyi Anatolii nu va săvârși o nouă infracțiune și prin comportarea sa exemplară va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. Acțiunea civilă a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

În sentință, prima instanță, examinând cauza în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, a constatat că, Kritskyi Anatolii, a săvârșit în calitate de coautor infracțiunea de contrabandă în cadrul unui grup criminal organizat în următoarele circumstanțe: 1 O persoană față de care procesul penal a fost separat în procedură aparte, cetățean al Republicii Moldova, urmărind premeditat scopul trecerii prin contrabandă peste frontiera vamală a Republicii Moldova a resturilor și deșeurilor de metale feroase și neferoase, precum și a bateriilor de acumulatoare uzate în cantități deosebit de mari, a constituit un grup criminal organizat în care i-a atras pe cetățeanul Ucrainei Anatolii Kritskyi și alte persoane, precum și persoane publice angajați ai Serviciului vamal și Poliției de frontieră, distribuind preventiv rolurile fiecărui membru al grupului infracțional organizat de el, coordonând în prealabil și dirijând cu acțiunile acestora în vederea trecerii prin contrabandă peste frontiera vamală a Republicii Moldova a resturilor și deșeurilor de metale feroase și neferoase și a bateriilor de acumulatoare uzate în cantități deosebit de mari cu ulterioara exportare a acestora pe teritoriul Ucrainei, activitate care potrivit art. 8 alin. (1) pct. 16 al Legii nr. 451 din 30.07.2001 „Privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător”, este supusă în mod obligatoriu reglementării prin licențiere de către Agenția Servicii Publice, în lipsa oricăror acte permisive în acest sens, a organizat identificarea persoanelor care colectau resturi și deșeuri de metale feroase și neferoase și a bateriilor de acumulatoare uzate pe teritoriul Republicii Moldova de la care, în lipsa actelor permisive, a organizat achiziționarea acestora, activitate care de asemenea este supusă reglementării prin licențiere, după care la selectarea și acumularea unor cantități de aproximativ 1000 kg de deșeuri, a organizat încărcarea acestora în salonul mijlocului de transport de model „XXXXX” cu numărul de înmatriculare XXXXX, adaptat special în acest scop, care era condus de către Anatolii Kritskyi. Ultimul, preluând acțiunile infracționale, transporta resturile și deșeurile de metale și bateriile de acumulatoare uzate, prin nedeclarare pe teritoriul Ucrainei, prin postul de traversare a frontierei de stat „XXXXX” amplasat în XXXXX, unde colaboratorii Serviciului vamal și Poliției responsabili de controlul trecerii frontierei, în rezultatul înțelegerii prealabile cu aceiași persoană, asigurau deplasarea nestingherită a mijlocului de transport cu obiectele de contrabandă în Ucraina, imitând în acest sens controlul la frontieră al acestuia. Pe cale de consecință, membrii grupului criminal realizând intenția infracțională unică, au transportat prin contrabandă pe teritoriul Ucrainei prin postul de traversare a frontierei de stat „XXXXX” la: 01.06.2017, ora 14-13; 05.06.2017, ora 16-09, 17.09.2017, ora 15-21, 24.09.2017, ora 14-18, 03.10.2017, ora 15-18, 04.10.2017, ora 16-52, 10.10.2017, ora 16-11, 12.10.2017, ora 17-04 și 18.10.2017, ora 17-37, deșeuri de cupru în cantitate totală de 2 2500 kg (prețul mediu de export pentru perioada lunilor iunie - octombrie a anului 2017 fiind de 74,52678 lei - 1 kg) evaluate la suma de 186316,95 lei, deșeuri de bronz în cantitate totală de 3200 kg (prețul mediu de export pentru perioada lunilor iunie - octombrie a anului 2017 fiind de 44,16564 lei - 1 kg) evaluate la suma de 141330,04 lei, deșeuri de aluminiu în cantitate totală de 750 kg (prețul mediu de export pentru perioada lunilor iunie - octombrie a anului 2017 fiind de 18,455622 lei - 1 kg) evaluate la suma de 13851,71 lei, acumulatoare uzate în cantitate totală de 3200 kg (prețul mediu de export pentru perioada lunilor iunie - octombrie a anului 2017 fiind de 19,16039 lei - 1 kg) evaluate la suma de 61313,24 lei, reușind astfel transportarea obiectelor de contrabandă în sumă totală de 402811,94 lei care constituie proporții deosebit de mari, iar la 20.10.2017, ora 14:13, Anatolii Kritskyi în timpul realizării intenției infracționale a grupului de traversare a frontierei de stat cu obiectele de contrabandă care erau încărcate în salonul mijlocului de transport condus de el de model „XXXXX” cu numărul de înmatriculare XXXXX, a fost reținut la intrare pe feribot după controlul vamal imitat la frontieră, iar în cadrul percheziției efectuate au fost depistate și ridicate alte 1050 kg deșeuri de cupru (prețul mediu de export pentru luna octombrie a anului 2017 fiind de 77,95609 lei - 1 kg) fiind evaluate la suma de 81853,89 lei, iar ulterior în cadrul percheziției efectuate în gospodăria unui locuitor din XXXXX unde, cu utilizarea autoturismului de model „XXXXX” cu numărul de înmatriculare XXXXX și a autocamionului de model „XXXXX” cu numărul de înmatriculare XXXXX, erau colectate și depozitate deșeurile de metale feroase și neferoase, precum și acumulatoarele uzate ce urmau a fi scoase prin contrabandă de pe teritoriul Republicii Moldova, au fost depistate și ridicate alte 272 kg deșeuri de cupru evaluate la suma de 21204,05 lei care de asemenea erau predestinate pentru a fi transportate prin contrabandă în Ucraina.

Împotriva sentinței pronunțată integral la 23 februarie 2018, la data de 28 februarie 2018, a declarat apel procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Tatiana Russu, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței în latura respingerii solicitării procurorului privind confiscarea contravalorii deșeurilor de cupru, bronz, aluminiu și a acumulatoarelor uzate, evaluate în sumă totală de 402 811,94 lei de la inculpatul Kristkyi Anatolii, din motivul ilegalității acesteia, cu dispunerea confiscării în folosul statului contravaloarea deșeurilor menționate, în sumă totală de 402 811,94 lei de la Kristkyi Anatolii. 3 3.1. În motivarea apelului declarat, procurorul a menționat că: - prima instanță neîntemeiat a interpretat solicitarea procurorului de a confisca contravaloarea obiectelor de contrabandă ca fiind acțiune civilă și nu a aplicat prevederile art. 106 Cod penal al Republicii Moldova; - după cum rezultă din materialele cauzei penale, și anume, din învinuirea înaintată inculpatului, cât și a probelor acumulate la faza de urmărire penală și ulterior acceptate de către inculpat prin cererea sa de examinarea a cauzei penale în procedura simplificată prevăzută la art. 3641 Cod de procedură penală, a fost constata că obiectul infracțiunii de contrabandă din speță constituie deșeurile de cupru în cantitatea totală de 2500 kg, evaluate la suma de 186 316, 95 lei, deșeurile de bronz în cantitate totală de 3200 kg, evaluate la suma de 141 330, 04 lei, deșeurile de aluminiu în cantitate totală de 750 kg, evaluate la suma de 13851,71 lei, acumulatoarelor uzate în cantitate totală de 3200 kg, evaluate la suma de 61 313,24 lei, în sumă totală de 402 811,94 lei, care în perioada 01.06.2017- 18.10.2017 au fost transportate prin contrabandă de către inculpat și alte persoane din Republica Moldova în Ucraina, care nu pot fi găsite și nu pot fi recuperate, și astfel, este necesară confiscarea contravalorii acestora; - în cazul în care instanța de judecată apreciind solicitarea procurorului privind încasarea contravalorii obiectului de contrabandă ca acțiune civilă, conform prevederilor art. 225 Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței de condamnare era necesar să soluționeze și acțiunea civilă prin admiterea ei totală, sau parțială, ori prin respingere, și odată cu soluționarea cauzei penale, judecătorul era obligat să soluționeze acțiunea civilă; - eliminarea riscurilor, pot fi obținute prin confiscarea contravalorii obiectelor de contrabandă, această acțiune fiind justă în apărarea intereselor societății și care prevalează asupra interesului individual al persoanei. În acest sens este de reținut faptul, că confiscarea contravalorii ca procedeul legii urmărește scopul prevenirii săvârșirii unor fapte delictuale.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 06 iunie 2018, apelul procurorului în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Tatiana Russu, declarat împotriva sentinței Judecătoriei Soroca sediul central din 23 februarie 2018, în cauza penală în privința lui Kritskyi Anatolii, a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1. Motivând soluția, instanța de apel a stabilit că prima instanță a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în 4 mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de apel a menționat că, confiscarea specială este o măsură de siguranță, care se aplică în temeiul art. 106 Cod penal și 162 Cod de procedură penală, în cazurile prevăzute de lege, iar prima instanță corect a catalogat solicitarea procurorului ca o acțiune civilă de încasare de la inculpatul Kritskyi Anatolii a contravalorii bunurilor – obiecte de contrabandă. La caz sunt aplicabile și prevederile Codului de procedură penală privind acțiunea civilă, cu atât mai mult că în speța dată este vorba de încasarea de la inculpat a contravalorii bunurilor, or, însăși art. 162 alin.(1) Cod de procedură penală indică asupra faptului că, în caz de conflict referitor la apartenența acestor obiecte, litigiul se soluționează în ordinea procedurii civile. Cu referire la solicitarea procurorului privind aplicarea prevederilor art. 106 Cod penal și dispunerea confiscării în folosul statului a contravalorii deșeurilor de cupru, deșeurilor de bronz, deșeurilor de aluminiu și a acumulatoarelor uzate, evaluate în sumă totală de 402 811,94 lei, instanța de apel a menționat că instanța de fond just a constatat, că pentru a stabili cu certitudine raportul dintre vinovăția unuia din făptuitori, în speța data a inculpatului Kritskyi Anatolii, și gradul lezării intereselor statului ar fi nevoie de amânarea procesului. Însăși acuzarea de stat a relatat, că Kritskyi Anatolii a dat posibilitate organului de urmărire penală de a deconspira activitatea mai multor persoane implicate în scheme legate de contrabanda cu metale feroase și neferoase, care au statut de învinuiți în cauze penale. După cum rezultă din materialele cauzei, Kritskyi Anatolii a avut un interes material, dar pentru a fi antrenat la răspundere civilă, instanța de apel a considerat că este nevoie de o analiză mai profundă și de o durată, premergător fiind necesar de a stabili sau de a exclude faptul comiterii concomitente a infracțiunii de către terțe persoane. În prezent organul de urmărire penală și procurorul n-a stabilit cu certitudine toate aspectele în sensul numărului vinovaților de la care urmează a fi încasată contravaloarea obiectelor de contrabandă. Deci, în asemenea circumstanțe, instanța de apel a considerat că instanța de fond corect a făcut referință la art. 387 alin. (3) Cod de procedură penală, care stipulează că în cazuri excepționale când, pentru a 5 stabili exact suma despăgubirilor cuvenite părții civile, ar trebui amânată judecarea cauzei, instanța poate să admită, în principiu, acțiunea civilă, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă. În cazul dat este vorba de o răspundere materială solidară, de aceia necesită să fie stabilit un raport de proporționalitate dintre vinovăția fiecăruia dintre făptuitori și suma care urmează a fi încasată în mod solidar de la aceștia. La caz, inculpatul Kritskyi Anatolii a săvârșit infracțiunea în calitate de coautor și încasarea sumei de 402811,94 lei doar de la acesta nu v-a fi proporțională faptei comise, precum și-i v-a lăsa fără răspunderea materială pe ceilalți făptuitori, ceia ce-i inadmisibil într-un proces penal echitabil. Din considerentele expuse mai sus, instanța de apel a apreciat critic poziția procurorului referitor la încasarea doar de la inculpatul Kritskyi Anatolii a contravalorii bunurilor – obiecte de contrabandă, sub acest aspect opinând că instanța de fond corect a admis acțiunea în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să hotărască instanța civilă, deoarece a apărut conflictul referitor la răspunderea solidară în partea ce ține de încasarea contravalorii bunurilor – obiecte de contrabandă. În concluzie, instanța de apel a considerat că prima instanță a adoptat o sentință legală, întemeiată și motivată.

Împotriva deciziei instanței de apel, pronunțată integral la 04 iulie 2018, a declarat recurs ordinar procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Tatiana Russu, la data de 19 iulie 2018, prin care invocând în calitate de temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penal, a solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. 5.1. În susținerea recursului, procurorul a menționat că: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; - instanța de apel nu a dat apreciere tuturor motivelor invocate în apel, iar decizia adoptată nu este motivată, acesta doar a preluat concluziile instanței de fond expuse în descriptivul sentinței; - consideră eronată poziția instanței de apel, în ce privește examinarea demersului de confiscare de la Kritskyi Anatolii în beneficiul statului a contravalorii obiectelor de contrabandă, în conformitate cu prevederile art. 387 alin.(3) Cod de procedură penală, or, în cazul dat urmau a fi aplicate normele art. 106 Cod penal; 6 - din motiv, că locul aflării altor membri a grupului criminal organizat nu este posibil de stabilit, a apărut temeiul legal de confiscare a contravalorii deșeurilor de la inculpat în beneficiul bugetului de stat; - din materialul probant, se constată cu certitudine că bunurile au fost scoase din Republica Moldova, astfel este imposibilă recuperarea lor fapt, confirmat din materialele cauzei penale și declarațiile inculpatului, potrivit cărora:„(...după ce traversa frontiera, deja pe teritoriul Ucrainei transporta deșeurile la o baza de colectare din or. Iampol unde erau descărcate și comercializate de alte persoane...)” deci, din circumstanțele descrise, obiectul infracțiunii nu mai există și care este soarta acestora nu se cunoaște, situație care în ansamblu impune confiscarea contravalorii lor în sensul prevederilor menționate, - instanța de apel incorect, a ajuns la concluzia că în privința inculpatului nu pot aplicate prevederile art. 106 Cod penal; - obiectul material al infracțiunii specificate la art. 248 Cod penal urmează a fi examinat în funcție de varianta concretă sub care se înfățișează contrabanda; - instanța de apel recunoscându-l vinovat pe Kritskyi Anatolii de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), 46, 248 alin.(5), lit. b), d) Cod penal, eronat a motivat aplicarea prevederilor art. 106 Cod penal; - instanța de apel nu a clarificat obiectiv circumstanțele cazului astfel, eronat a ajuns la concluzia privind respingerea apelului declarat de către procuror.

Referință asupra recursului declarat, nu a fost depusă.

Judecând recursul în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea hotărârii contestate, în partea aplicării prevederilor art. 106 Cod penal, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia. Rațiunea și finalitatea exercitării căii de atac, în particular avându-se în vedere recursul ordinar, rezidă în înlăturarea erorilor admise de instanța de grad inferior la etapa precedentă de judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc pe care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul reparator. 7 Soluția instanței de recurs se fundamentează, în drept, pe prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Astfel, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată admiterea erorilor de drept, de natură să afecteze echitatea desfășurării procesului și care au avut drept consecință adoptarea unei hotărâri nemotivate. Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel, potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Însă, contrar celor stipulate de legea procesual-penală, în cauza deferită judecării instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale reglementate de legislator. În recursul ordinar declarat de procuror, se constată că acesta este întemeiat în baza pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel, în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, decizia nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. De asemenea, din conținutul recursului declarat, Colegiul lărgit atestă că, partea acuzării este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de fond, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatei, însă critică decizia instanței de apel, în partea ce ține de refuzul instanțelor de a aplica prevederile art. 106 Cod penal. Colegiul penal lărgit, verificând legalitatea deciziei instanței de apel sub aspectul atacat, constată că instanța de apel, la judecarea apelului declarat de către procuror în partea aplicării prevederilor art. 106 Cod penal, nu a respectat întru totul prevederile art. 414 alin. (5), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, adică nu s-a expus asupra tuturor 8 motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Așadar, Colegiului penal lărgit relevă că, invocările ce se referă la argumentul enunțat mai sus, precum și alte aserțiuni în susținerea criticii în acest sens, inclusiv menționate la pct. 5.1. a prezentei decizii, constituie fondul apelului și asupra cărora instanța de apel era obligată să se pronunțe motivat, deoarece în viziunea părții acuzării, aceste motive ar putea răsturna parțial soluția adoptată de prima instanță și afecta temeinicia acestei hotărâri în partea atacată. Analizând partea descriptivă a sentinței, în prezenta cauză, Colegiul penal lărgit constată, că hotărârea primei instanțe, nu conține răspunsuri argumentate prin prisma criticilor invocate în apel de către procuror, respectiv instanța de apel prin efectul devolutiv al căii de atac urma să dea o apreciere mai amplă aspectelor de fapt și de drept, prin prisma motivelor principale invocate în apel, ceea ce însă nu a fost efectuat în prezenta speță de către instanța de apel, iar aprecierea instanței a solicitării acuzatorului de a încasa contravaloarea bunurilor ce au servit obiectul contrabandei, ca acțiune civilă, contravine esenței solicitării care a fost bazată cu indicarea concretă a art. 106 Cod penal, astfel criticile instanței de apel nu sunt întemeiate fapt care a tras după sine neargumentarea deciziei. În aceiași ordine de idei, instanța de recurs reiterează că obligația instanței de a-și motiva hotărârea face parte din setul de garanții stabilite pentru existența unui proces echitabil, iar potrivit considerentelor CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal (Suominen c. Finlandei (2003) § 37, Kuznețov și alții c. Rusiei (2007) § 85). Colegiul lărgit notează că, pentru a demonstra că părțile au fost auzite în prezenta cauză, instanța de apel urmează să dea răspunsuri argumentate în hotărârea sa asupra motivelor importante invocate de apelant și nu este suficient doar a prelua motivele hotărârii primei instanțe, dar și a efectua propriile completări în sensul aprecierii temeiniciei acestei hotărârii, prin prisma criticilor invocate de părți, care în viziunea lor ar putea afecta într-o măsură oarecare legalitatea soluției adoptate la caz. În decizie, instanța de apel a concluzionat că prima instanță a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, însă, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel cu toate că 9 corect a menținut sentința de condamnare, eronat a respins apelul procurorului, fără a acorda apreciere completă asupra motivelor și argumentelor invocate de acesta. Cu privire la concluzia instanței de apel că, Kritskyi Anatolii a avut un interes material, dar pentru a fi antrenat la răspundere civilă, este nevoie de o analiză mai profundă și de o durată, premergător fiind necesar de a stabili sau de a exclude faptul comiterii concomitente a infracțiunii de către terțe persoane, și că: organul de urmărire penală și procurorul nu a stabilit cu certitudine toate aspectele în sensul numărului vinovaților de la care urmează a fi încasată contravaloarea obiectelor de contrabandă, astfel în opinia instanței de apel aceste circumstanțe în ansamblu împiedică soluționarea încasării contravalorii obiectelor de contrabandă, Colegiu penal lărgit apreciază critic aceste concluzii, întrucât din materialele cauzei și probele acumulate la faza de urmărire penală, acceptate de către inculpat prin cererea sa de examinarea a cauzei penale în procedura simplificată prevăzută la art. 3641 Cod de procedură penală, a fost stabilit de către prima instanță, cantitatea concretă a obiectelor de contrabandă și anume deșeurile de cupru în cantitatea totală de 2500 kg, evaluate la suma de 186 316, 95 lei, deșeurile de bronz în cantitate totală de 3200 kg, evaluate la suma de 141 330, 04 lei, deșeurile de aluminiu în cantitate totală de 750 kg, evaluate la suma de 13851,71 lei, acumulatoarelor uzate în cantitate totală de 3200 kg, evaluate la suma de 61 313,24 lei, în sumă totală de 402 811,94 lei, care în perioada 01.06.2017 – 18.10.2017 au fost transportate prin contrabandă de către inculpat și alte persoane din Republica Moldova în Republica Ucraina. Astfel, Colegiul penal conchide că, cauzei judecate nu sunt incidente prevederile art. 387 alin. (3) Cod de procedură penală, care stipulează că în cazuri excepționale când, pentru a stabili exact suma despăgubirilor cuvenite părții civile, ar trebui amânată judecarea cauzei, instanța poate să admită, în principiu, acțiunea civilă, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă. În cazul dat atât prima instanță cât și instanța de apel, nu au menționat care anume circumstanțe excepționale au fost stabilite în speță care au împiedicat soluționarea încasării contravalorii bunurilor scoase prin contrabandă de pe teritoriul Republicii Moldova, și eronat a constatat că solicitarea acuzatorului de stat nu poate fi soluționată prin prisma art. 106 Cod penal. Mai mult, este evident faptul că în urma scoaterii bunurilor prin contrabandă de pe teritoriul statului, inclusiv și inculpatul și-a realizat 10 interesul material, adică acțiunile ilegale au generat venituri în afara circuitului legal. Reieșind din faptul că bunurile respective, nu pot fi depistate, instanța de judecată odată ce a stabilit concret cantitatea și valoarea acestora, punând respectivele caracteristici la condamnarea inculpatului, urma a soluționa și modalitatea recuperării bunurilor de contrabandă. Aspectele privind necesitatea încasării contravalorii bunurilor de la inculpat au fost evidențiate de către procuror în cererea de apel iar instanța de apel nu a acordat apreciere completă asupra tuturor argumentelor invocate, astfel Colegiul penal regăsește în speță, temeiul de casare prin faptul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, temei prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Așadar, în decizia adoptată instanța de apel trebuie să analizeze argumentele importante ale apelului declarat și menționate mai sus, motivându-și temeiurile de fapt și de drept, ce conduc la admiterea sau la respingerea fiecăruia din aceste motive invocate de apelant. Faptul că instanța de apel nu sa pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, echivalează cu nerezolvarea fondului apelului și, în acest caz, decizia urmează a fi casată, cu rejudecarea cauzei în apel, așa cum cer prevederile art. 435 Cod de procedură penală, întrucât o asemenea eroare judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs (pct. 14.7 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova nr. 10 din 24.12.2010). La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, ce reglementează procedura de rejudecare și limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra motivelor esențiale invocate în cererea de apel și recurs, nominalizate și în prezenta decizie; să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție DECIDE : 11 Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Tatiana Russu, casează decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 06 iunie 2018, în cauza penală în privința lui Kritskyi Anatolii XXXXX, în partea ce ține de aplicarea art. 106 Cod penal, și dispune rejudecarea cauzei în această parte de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. În rest, dispozițiile hotărârii atacate, se mențin. Decizia este irevocabilă în partea menținerii hotărârii atacate și nu se supune căilor de atac în partea dispusă rejudecării cauzei. Decizia motivată pronunțată la 11 aprilie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena 12