1ra-946/2019 — Art. 42 alin. 3, 4, 5 187 alin. 2, b, e, f CP

Prin sentința Judecătoriei Comrat din 14 iulie 2016, Brudari Aliona a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 42 alin. (3), (4), (5), art. 187 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 9 (nouă) ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis pentru femei. Prin aceeași sentință au fost condamnați și inculpații Brudari Ianuș și Arjintar Alexandru, însă în privința acestora hotărârile judecătorești nu se contestă cu recurs ordinar. Acțiunea civilă depusă de către partea vătămată Hudeacov Dumitru, a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța de judecată în ordinea procedurii civile. 1 De la inculpații Brudari Aliona, Brudari Ianuș și Arjintar Alexandru a fost încasată în mod solidar, în beneficiul statului, suma de 57 (cincizeci și șapte) lei, cu titlu de cheltuieli de judecată pentru efectuarea expertizei medico-legale.

Pentru a pronunța sentința prima instanță a constatat în fapt, că Brudari Aliona, în perioada de timp 15 - 17 martie 2016, conștientizând caracterul infracțional al acțiunilor sale și acționând cu intenție, din motive de profit, cu scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, știind că cunoscutul ei, Hudeacov Dumitru, are la sine о sumă mare de bani și intenționând de a sustrage mijloacele bănești respective, a organizat comiterea sustragerii, comunicând despre existența mijloacelor bănești la Hudeacov Dumitru, fiului său Brudari Ianuș cât și lui Arjintar Alexandru, instigându-i pe ultimii la comiterea sustragerii bunurilor lui Hudeacov Dumitru și a planificat comiterea infracțiunii date. Brudari Aliona, în continuarea intenției sale criminale, îndreptate spre sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, a câștigat încrederea lui Hudeacov Dumitru, după care la 17 martie 2016, aproximativ la ora 16:00, l-a ademenit pe Hudeacov Dumitru în casa ei de locuit, situată în xxxxx, unde el era așteptat de către Brudari Ianuș și Arjintar Alexandr. Astfel, Brudari Aliona a înlăturat obstacolele pentru comiterea infracțiunii date. Mai departe, acționând după planul criminal stabilit de înainte, executând rolul său și realizând scopurile sale criminale, Brudari Aliona l-a adus pe Hudeacov Dumitru în bucătăria casei sale de locuit, unde cu scopul de a calma vigilența părții vătămate, l-a servit cu băuturi alcoolice, împreună cu ei în bucătărie a servit băuturi alcoolice Brudari Ianuș și Arjintar Alexandr, după ce Brudari Ianuș a cerut de la Hudeacov Dumitru să-i dea toți banii pe care el îi are. Însă, primind de la Hudeacov Dumitru refuz, Brudari Ianuș l-a lovit pe Hudeacov Dumitru cu pumnul în cap și l-a dat jos, iar apoi Brudari Ianuș și Arjintar Alexandr l-au lovit pe Hudeacov Dumitru de mai multe ori cu picioarele pe diferite părți ale corpului, cauzându-i ultimului leziuni corporale sub formă de echimoză la ochiul drept, în partea de sus, în partea din spate stânga a cutiei toracice, în partea stângă a regiunii lombare, excoriații în ambele părți a regiunii frontale, în mijlocul regiunii bărbiei, în regiunea auriculei drepte, care se apreciază ca vătămări corporale neînsemnate. După ce Brudari Ianuș a sustras deschis de la Hudeacov Dumitru, care era jos, gentuța de brâu cu bani în sumă totală de 3600 dolari SUA, care conform cursului valutar al BNM la data sustragerii, constituia suma de 71460 lei, ceea ce reprezintă prejudiciu în proporții mari. Acțiunile lui Brudari Aliona au fost încadrate în baza art. 42 alin. (3)-(5) și art. 187 alin. (4) Cod penal, conform indicilor organizator, instigator și complice la săvârșirea infracțiunii de jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită de două sau mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei, în proporții mari.

Împotriva sentinței au declarat apel inculpata Brudari Aliona și avocatul acesteia, Jecov Nicolai, care au solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și 2 pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința inculpatei, din motiv că în acțiunile ei lipsesc elementele infracțiunii incriminate. În motivarea apelului au invocat că partea vătămată pe parcursul judecării cauzei și-a schimbat declarațiile, iar martorul Cuțîtari Veronica a dat declarații în vederea propriei discriminări. Instanța de fond, a făcut trimitere la probele acuzării, însă fără a le aprecia fiecare separat și prin coroborare, din punct de vedere al pertinenței și concludenței, în același timp ignorând poziția apărării. Chiar dacă declarațiile date de către martorul Cuțîtari Veronica se contrazic, prima instanță nu a ținut cont de acest fapt și le-a pus la baza sentinței. Declarațiile date de către partea vătămată nu confirmă cert și nu demonstrează participarea lui Brudari Aliona la săvârșirea faptelor incriminate, iar declarațiile date de acesta la urmărirea penală diferă de cele date în instanța de fond, fapt ce demonstrează necesitatea analizării acestora în raport cu declarațiile date de alți martori.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 04 decembrie 2017, au fost admise apelurile, casată total sentința cu rejudecarea cauzei și emiterea unei noi hotărâri, potrivit căreia: Brudari Aliona a fost achitată de sub învinuirea înaintată în baza art. 42 alin. (3), (4), (5) și art. 187 alin. (4) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de aceasta. Acțiunile civile depuse de Hudeacov Dumitru și SRL „Cojocari Group”, au fost admise în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța în procedură civilă. 4.1. Instanța de apel a constatat că la pronunțarea sentinței prima instanță nu a determinat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatei Brudari Aliona, eronat concluzionând că materialele dosarului demonstrează săvârșirea de către aceasta a infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3)-(5) și art. 187 alin. (4) Cod penal. În opinia instanței de apel, concluzia primei instanțe privind recunoașterea vinovăției lui Brudari Aliona în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3)-(5), art. 187 alin. (4) Cod penal, nu s-a bazat pe cercetarea tuturor probelor administrate în cauză, care au fost cercetate suplimentar în instanța de apel și care de către instanța de fond nu au fost corect apreciate prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu prin coroborare potrivit art. 101 Cod de procedură penală. Instanța de apel a menționat că instanța de fond, la baza sentinței a pus declarațiile părții vătămate Hudeacov Dumitru și martorilor, însă doar Cuțitari Veronica a indicat direct la faptul că Brudari Aliona în momentul conflictului ar fi fost de față, pe când Brudari Aliona a indicat că ea nu a văzut-o pe Cuțitari Veronica în acea seară, ea zice că dormea în altă cameră și după ce a auzit gălăgie a ieșit, însă nu mai era nimeni. De asemenea instanța de apel a constatat că declarațiile martorului Cuțitari Veronica sunt diferite de fiecare dată când a fost audiată, aceasta în instanța de fond declarând că în cameră era Aliona, Ianuș și ea, ulterior 3 menționând că Aliona nu era în camera dată. Deci, Cuțitari Veronica a dat declarații nu doar dubioase așa cum acestea diferă, dar și care nu sunt consecutive și nu corelează cu alte probe existente în dosar. Cu referire la declarațiile părții vătămate Hudeacov Dumitru, instanța de apel a reținut că acesta doar în plângere indică că Brudari Aliona cu ceilalți l-au jefuit, iar ulterior nu mai face trimitere la Aliona, chiar indică că ea nu era în cameră când a fost jefuit, nu mai menționează că ea ar fi contribuit cumva la comiterea infracțiunii. Așa cum la momentul examinării apelului Hudeacov Dumitru nu mai era în viață, instanța de apel a pus accent pe declarațiile date de acesta anterior, în care a indicat că a fost la Aliona acasă, acest fapt nefiind negat nici de către inculpați, aceștia negând doar faptul că Aliona ar fi săvârșit fapte infracționale și că ea ar fi organizat comiterea infracțiunii. În concluzie instanța de apel a constatat că la materialele dosarului nu sunt probe că Brudari Aliona ar fi săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (4) Cod penal, la fel, nu a fost demonstrat de către acuzatorul de stat nici faptul că aceasta ar fi întreprins acțiuni în calitate de organizator, instigator sau complice la săvârșirea infracțiunii de jaf.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către procuror, care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia, în partea achitării inculpatei Brudari Aliona și emiterea unei hotărâri prin care să fie dispusă rejudecarea cauzei în această parte, de către instanța de apel.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 15 mai 2018, a fost admis recursul, casată total decizia instanței de apel cu remiterea cauzei pentru rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. 6.1. În argumentarea soluției pronunțate instanța de recurs a reținut că instanța de apel, examinând cauza în ordine de apel, în partea dispozitivă a deciziei sale a dispus achitarea inculpatei Brudari Aliona de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (3), (4), (5), 187 alin. (4) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpată, pe când în partea descriptivă a acesteia, nu a indicat învinuirea pe baza căreia cauza în privința învinuitei a fost trimisă în judecată. Instanța de recurs a remarcat că instanța de apel a încălcat prevederile art. 394 alin. (3) pct. 1) Cod de procedură penală potrivit căror, partea descriptivă a sentinței de achitare trebuie să cuprindă indicarea învinuirii pe baza căreia cauza în privința învinuitului a fost trimisă în judecată.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 27 decembrie 2018, au fost admise apelurile declarate de către inculpata Brudari Aliona și avocatul acesteia Jecov Nicolai, casată inclusiv și din oficiu sentința primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Brudari Aliona a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 42 alin. (3), (4), (5), art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa de 5 (cinci) 4 ani închisoare, cu executarea în penitenciar pentru femei de tip semiînchis, fără amendă. Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 5 (cinci) ani. Acțiunile civile depuse de Hudeacov Dumitru și SRL „Cojocari Group” au fost admise în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să se pronunțe instanța de judecată în ordinea procedurii civile. 7.1. Pentru pronunțarea soluției nominalizate, instanța de apel a constatat în fapt, că Brudari Aliona, în perioada de timp 15-17 martie 2016, conștientizând caracterul infracțional al acțiunilor sale și acționând cu intenție, din interes material, în scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, împreună și prin înțelegere prealabilă cu fiul ei Brudari Ianuș și cu Arjintar Alexandru, știind că cunoscutul ei, Hudeacov Dumitru, are asupra sa o sumă mare de bani și intenționând sustragerea mijloacelor bănești respective, a organizat comiterea sustragerii bunurilor, comunicând despre existența mijloacelor bănești la Hudeacov Dumitru lui Brudari Ianuș cât și lui Arjintar Alexandr, instigându-i pe ultimii la comiterea sustragerii bunurilor lui Hudeacov Dumitru, precum și a planificat comiterea infracțiunii. Brudari Aliona, în continuarea intenției sale criminale, îndreptate spre sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, a câștigat încrederea lui Hudeacov Dumitru, după care la 17 martie 2016, aproximativ la ora 16:00, l-a ademenit pe Hudeacov Dumitru în locuința sa, situată în xxxxx, unde era așteptat de către Brudari Ianuș și Arjintar Alexandru. Astfel, Brudari Aliona a înlăturat obstacolele pentru comiterea infracțiunii date în continuare, acționând conform planului criminal stabilit în prealabil, executând rolul său și realizând scopurile sale criminale, Brudari Aliona l-a condus pe Hudeacov Dumitru în bucătăria locuinței, unde cu scopul de a calma vigilența părții vătămate, l-a servit cu băuturi alcoolice, împreună cu aceștia în bucătărie au servit băuturi alcoolice Brudari Ianuș și Arjintar Alexandru, după care Brudari Ianuș a cerut de la Hudeacov Dumitru să-i dea toți banii pe care îi avea asupra sa, însă, primind refuz de la Hudeacov Dumitru, Brudari Ianuș l-a lovit cu pumnul în cap și l-a doborât la pământ, iar ulterior Brudari Ianuș și Arjintar Alexandru i-au aplicat mai multe lovituri lui Hudeacov Dumitru cu picioarele pe diferite părți ale corpului, cauzându-i ultimului leziuni corporale sub formă de echimoză la ochiul drept în partea de sus, în partea din spate stânga a cutiei toracice, în partea stângă a regiunii lombare; excoriații în ambele părți a regiunii frontale, în mijlocul regiunii bărbiei, în regiunea auriculei drepte, care se califică ca vătămări corporale neînsemnate. După care, Brudari Ianuș a sustras în mod deschis de la Hudeacov Dumitru, aflat la pământ, gentuța de la brâu cu bani, în sumă totală de 3600 dolari SUA, care conform cursului valutar al BNM la data sustragerii, constituia suma de 71460 lei, ceea ce reprezintă prejudiciu material în proporții considerabile. 7.2. Instanța de apel a stabilit că vinovăția inculpatei este dovedită pe deplin prin probele cercetate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură 5 penală, și anume prin declarațiile părții vătămate (f.d. 100, vol.V); a martorilor Șușulcov Leonid (f.d. 115, vol.V); Țanțuc Rodica (f.d. 116, vol.V); Țanțuc Raisa (f.d. 122, vol.V); Jugaru Maria (f.d. 123, vol.V); Cuțitari Veronica (f.d. 220, vol.I); partea vătămată Melnicenco Andrei (f.d. 108, vol.V); martorul Bașceavanji Andrei (f.d. 119, vol.V); Ceceli Alexandr (f.d. 120, vol.V); reprezentantul părții vătămate „Cojocari Group”, Topal Evghenia (f.d. 99, vol.V); martorul Vasilioglo Alina (f.d. 113, vol.V); partea vătămată Peev Lambu (f.d. 110, vol.V); martorul Arabadji Ivan (f.d. 121, vol.V); Cîlcic Feodora (f.d. 134, vol.V). Totodată instanța de apel a menționat, că vinovăția inculpatei este dovedită și prin următoarele probe scrise: - plângerea depusă de Hudeacov Dumitru din 17 martie 2017, ora 18:30, conform căreia acesta solicită tragerea la răspundere a cet. Brudari Aliona, fiul acesteia Brudari Ianuș și Arjintar Alexandr (f.d. 6, vol.II); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 18 martie 2016 (f.d. 7, vol.II); - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 17 martie 2016 (f.d. 26-27, vol.II); - procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din 18 martie 2016 (f.d. 29-30, vol.II); - procesul-verbal de ridicare din 19 martie 2016 (f.d. 36-37, vol.II); - raportul de constatare medico-legală nr. 57 din 18 martie 2016 și raportul de expertiză medico-legală nr. 60D din 25 martie 2016 (f.d. 54-57, vol.II); - procesul-verbal nr. 44 al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei din 17 martie 2016, conform căruia Brudari Aliona a fost recunoscută ca fiind în stare de ebrietate (f.d. 92-93, vol.II); - procesul-verbal de confruntare din 29 martie 2016, între partea vătămată Hudeacov Dumitru și învinuita Brudari Aliona (f.d. 121-123, vol.II); - procesul-verbal de confruntare din 29 martie 2016, între partea vătămată Hudeacov Dumitru și bănuitul Brudari Ianuș (f.d. 184-185, vol.II); - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 29 martie 2016 (f.d. 200-201, vol.II); - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 30 martie 2016 (f.d. 203-204, vol.II); - procesul-verbal de confruntare din 30 martie 2016, între partea vătămată Hudeacov Dumitru și bănuita Cuțitari Veronica (f.d. 223-224, vol.II); 7.3. Analizând în ansamblu cumulul probelor enunțate, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, instanța de apel a considerat că în acțiunile inculpatei Brudari Aliona există componența de infracțiune prevăzută de art. 42 alin. (3), (4), (5), art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, conform indicilor organizarea, instigarea și complicitate la săvârșirea jafului, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită de două sau mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, în proporții considerabile. 6 În opinia instanței de apel rolul de organizator, instigator și complice incriminat inculpatei Brudari Aliona a infracțiunii de sustragere în mod deschis a banilor de la Hudeacov Dumitru în data de 17 martie 2016, și-a găsit pe deplin confirmarea, așa cum inculpata Brudari Aliona, cunoscând cu certitudine că partea vătămată Hudeacov Dumitru are asupra sa o anumită sumă de bani, în dolari, câștigați în străinătate și locul unde îi păstrează, atârnarea sentimentală pe care o avea față de dânsa și că de mai multe zile la rând consumau împreună alcool, a organizat sustragerea banilor, prin ademenirea părții vătămate în domiciliul său, unde împreună au consumat alcool pentru a calma vigilența acestuia, respectiv fiind conștientă de starea de ebrietate a acestuia, înlăturând astfel toate obstacolele pentru sustragerea banilor. Instanța de apel a reținut că rolul de organizator al sustragerii banilor în seara de 17 martie 2016 a fost confirmat prin declarațiile părții vătămate Hudeacov Dumitru, care fiind audiat în data de 08 aprilie 2016, a relatat că este încrezut în faptul că organizarea sustragerii banilor săi a fost efectuată de Brudari Aliona, or, dintre toate persoanele care se aflau în casa acesteia, doar aceasta cunoștea că dânsul avea asupra sa o sumă mare de bani (f.d. 261, vol.II). În continuarea acțiunilor sale, Brudari Aliona a comunicat fiului ei Brudari Ianuș și lui Arjintar Alexandru despre faptul că partea vătămată Hudeacov Dumitru are asupra sa o anumită sumă de bani, dolari, instigându-i astfel pe aceștia la sustragerea banilor. De asemenea, inculpata Brudari Aliona le-a furnizat informația inculpaților Brudari Ianuș și Arjintar Alexandru despre locul unde partea vătămată Hudeacov Dumitru păstrează banii, și anume în gentuța atașată la brâu, precum și despre starea acestuia de ebrietate. Instanța de apel a mai notat că rolul de organizator, instigator și complice la comiterea infracțiunii de sustragere a banilor de la partea vătămată Hudeacov Dumitru, rezultă din declarațiile acesteia depuse la urmărirea penală în data de 17 martie 2016 (f.d. 22-23, vol.II), care ulterior au fost confirmate și la audierea suplimentară din 19 martie 2016 (f.d. 32-33, vol.II), 08 aprilie 2016 (f.d. 261, vol.II), precum și în cadrul confruntării efectuate la 29 martie 2016 cu inculpata Brudari Aliona și cu inculpatul Brudari Ianuș, precum și la 30 martie 2016 când s-a efectuat confruntarea cu bănuita Cuțitari Veronica (f.d. 121-123, 184-185, 223-224, vol.II). Apreciind declarațiile părții vătămate Hudeacov Dumitru, instanța de apel a notat, că acțiunea inculpatei Brudari Aliona de a se ridica de la masă fără să spună nimic în momentul în care în bucătărie a intrat Arjintar Alexandru și de a intra în camera de alături, indică cu certitudine la faptul că aceasta cunoștea despre acțiunile ce urmau a fi întreprinse de inculpații Brudari Ianuș și Arjintar Alexandru în privința părții vătămate Hudeacov Dumitru în scopul sustragerii banilor de la ultimul, aceasta deoarece imediat după ce Brudari Aliona s-a ridicat de la masă, Brudari Ianuș a cerut de la Hudeacov Dumitru banii care îi avea asupra sa. Iar ulterior, cu aplicarea violenței fizice nepericuloase pentru viață de către Brudari Ianuș și Arjintar Alexandru, precum și datorită faptului că 7 Hudeacov Dumitru era în stare de ebrietate și nu putea opune rezistență. Arjintar Alexandru i-a sucit mâinile la spate, moment în care Brudari Ianuș a scos de la brâul părții vătămate gentuța în care se aflau banii în sumă de 3600 dolari SUA și a fugit împreună cu aceasta din casă. O altă împrejurare care indică la implicarea inculpatei Brudari Aliona în săvârșirea faptei de sustragere în mod deschis a mijloacelor bănești de la partea vătămată Hudeacov Dumitru a fost dedusă de către instanța de apel tot din declarațiile lui Hudeacov Dumitru, potrivit cărora după ce s-a ridicat de la masă fără vreun motiv, Brudari Aliona a intrat în camera de alături, care avea ușa acoperită cu o plapumă, respectiv, inculpata Brudari Aliona, aflându-se în camera de alături, a auzit foarte bine ce se petrecea în bucătărie, inclusiv pretinderea mijloacelor bănești de la Hudeacov Dumitru de către Brudari Ianuș, maltratarea acestuia de Brudari Ianuș și Arjintar Alexandru, scoaterea gentuței de la brâul părții vătămate în care se aflau banii, precum și fuga lui Brudari Ianuș împreună cu geanta din casă, toate acestea s-au petrecut în condițiile în care partea vătămată se afla în casa inculpatei Brudari Aliona la insistența acesteia, iar ultima nu a intervenit în niciun mod de a curma acțiunile ilegale, ceea ce denotă implicarea sa în săvârșirea faptei prejudiciabile. Mai mult ca atât, imediat după ce Brudari Ianuș a sustras geanta de la partea vătămată, în care se aflau dolarii și a fugit din casă, a ieșit și Brudari Aliona din camera de alături, însă s-a oprit în holul casei, fără a ieși afară. Analizând în complex declarațiile părții vătămate Hudeacov Dumitru în raport cu ale martorului Cuțitari Veronica, instanța de apel a considerat că vinovăția inculpatei Brudari Aliona, în organizarea, instigarea și complicitatea la săvârșirea sustragerii în mod deschis a banilor în sumă de 3600 dolari SUA de la partea vătămată Hudeacov Dumitru în data de 17 martie 2016 și-a găsit pe deplin confirmarea. Versiunea inculpatei Brudari Aliona, precum că după ce a consumat alcool în casa vecinei Țanțuc Raisa a mers și s-a culcat la domiciliul său și nu cunoaște ce s-a petrecut în continuare, iar când s-a trezit poliția era la dânsa în ogradă, a fost apreciată de către instanța de apel ca fiind o metodă de apărare, care nu are niciun suport probatoriu. Mai mult, aceste declarații ale inculpatei Brudari Aliona vin în contradicție directă cu declarațiile părții vătămate Hudeacov Dumitru, care sunt probe directe în demonstrarea vinovăției acesteia, cât și cu declarațiile martorilor Țanțuc Raisa, Țanțuc Rodica și Jugaru Maria. Instanța de apel a apreciat critic afirmațiile părții vătămate Hudeacov Dumitru depuse în ședința instanței de fond referitor la faptul că primele declarații depuse la urmărirea penală, precum și cele de la confruntare sunt neveridice, deoarece se afla în stare de ebrietate. În acest sens instanța de apel a notat, că Hudeacov Dumitru în cadrul urmăririi penale a fost audiat de mai multe ori, iar toate declarațiile sale le-a susținut inclusiv și la confruntarea cu inculpata Brudari Aliona, și deși la momentul când a fost săvârșită infracțiunea în privința sa, se afla în stare de ebrietate, 8 precum și când a depus plângerea la organul de urmărire penală, acesta a descris detaliat, consecutiv toate circumstanțele care au fost săvârșite în privința sa, iar careva dubii pentru a pune la îndoială declarațiile de la urmărirea penală nu au fost stabilite. Referitor la încadrarea juridică a acțiunilor inculpatei Brudari Aliona instanța de apel a menționat, că Brudari Aliona împreună cu încă două persoane, au sustras în mod deschis de la partea vătămată bani în sumă de 3600 dolari SUA, ceea ce la data săvârșirii infracțiunii constituia suma de 71460 lei, iar fapta prejudiciabilă imputată inculpaților a fost calificată în baza art. 187 alin. (4) Cod penal, ca jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită de două sau mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viață și sănătate, în proporții mari. Prin Legea nr. 207 din 29 iulie 2016, în vigoare la 06 noiembrie 2016 a fost modificată redacția art. 126 Cod penal, având următorul cuprins: (1) Se consideră proporții mari valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care depășește 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei. (2) Caracterul considerabil sau esențial al daunei cauzate se stabilește luându-se în considerare valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială și venitul acesteia, existența persoanelor întreținute, alte circumstanțe care influențează esențial asupra stării materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii drepturilor și intereselor ocrotite de lege - gradul lezării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform Hotărârii Guvernului nr. 879 din 23 decembrie 2015 cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2016, a fost stabilit în sumă 5050 lei. Astfel, raportând prevederile art. 126 alin. (1) Cod penal, la cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2016 prin hotărârea de Guvern, instanța de apel a reținut că proporții mari constituie suma de 101000 lei. În consecință, prejudiciul material cauzat părții vătămate Hudeacov Dumitru prin sustragerea mijloacelor bănești de către inculpată, în echivalentul lor în lei - 71460 lei, la moment nu constituie proporții mari, dar urmează a fi apreciate ca proporții considerabile. În baza acestor temeiuri, instanța de apel a dispus reîncadrarea acțiunilor inculpatei Brudari Aliona în baza prevederilor art. 42 alin. (3), (4), (5), art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal. 7.4. La capitolul individualizării pedepsei penale instanța de apel a reținut prevederile art. art. 7, 75 Cod penal, menționând că infracțiunea de care este acuzată inculpata Brudari Aliona se calificată ca fiind gravă, la locul de trai aceasta este caracterizată negativ, în privința ei au fost înaintate mai multe plângeri, duce un mod de viață amoral, face abuz de băuturi alcoolice, a fost văzută în împrejurări 9 cu persoane anterior condamnate, este predispusă la comiterea de infracțiuni, anterior a fost atrasă la răspundere penală (f.d.72. vol.II). Circumstanțe care atenuează răspunderea inculpatei Brudari Aliona nu au fost stabilite. Circumstanțe care agravează răspunderea inculpatei Brudari Aliona au fost stabilite: săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiuni similare, săvârșirea infracțiunii cu folosirea încrederii acordate; săvârșirea infracțiunii de către o persoană în stare de ebrietate, provocată de alcool. Pornind din prevederile art. 77 alin. (2) Cod penal, instanța de apel a considerat necesar să excludă circumstanța agravantă - săvârșirea infracțiunii în orice formă de participație, imputată inculpatei Brudari Aliona de către acuzatorul de stat. În aceeași ordine de idei, apreciind circumstanțele de fapt ale cauzei, personalitatea inculpatei Brudari Aliona, gravitatea infracțiunii, lipsa circumstanțelor care atenuează și prezența celor care agravează răspunderea acesteia, instanța de apel a considerat că corectarea și resocializarea inculpatei Brudari Aliona, precum și restabilirea echității sociale, este posibilă cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu executarea în penitenciar pentru femei de tip semiînchis, fără amendă. Cu toate acestea, având în vedere persoana inculpatei Brudari Aliona, instanța de apel, conform art. 90 Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare aplicată ultimei, cu stabilirea perioadei de probațiune pe termen de 5 ani. 7.5. Având în susținere prevederile art. art. 220 alin. (1), 221 alin. (1), (2), (3) Cod de procedură penală, instanța de apel a remarcat, că acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Hudeacov Dumitru, urmează a fi admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului prejudiciului să se expună instanța de judecată în ordinea procedurii civile, or acțiunea depusă nu corespunde cerințelor stabilite în art. 221 alin. (2), (3) Cod de procedură penală.

Procurorul declară recurs ordinar, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, solicitând casarea parțială a deciziei instanței de apel, în privința inculpatei Brudari Aliona, în partea stabilirii pedepsei și soluționării cerinței acuzatorului de stat privind încasarea din contul inculpatei a cheltuielilor judiciare cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, deoarece eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. În argumentarea recursului acuzatorul de stat menționează că instanța de apel a stabilit inculpatei Brudari Aliona o pedeapsă neîntemeiată și ilegală în partea suspendării condiționată a executării pedepsei cu închisoare. Astfel pedeapsa aplicată inculpatei Brudari Aliona nu a fost individualizată în conformitate cu prevederile art. 75 Cod penal, or, nu a fost luată în considerație personalitatea inculpatei, gravitatea infracțiunii săvârșite și circumstanțele cauzei, acțiunile lui Brudari Aliona în privința părții vătămate, care au fost săvârșite prin coparticipație, atitudinea inculpatei privind fapta infracțională comisă. 10 Pe toată durata urmăririi penale inculpata Brudari Aliona nu a recunoscut vinovăția și nu s-a căit sincer în cele comise. Remarcă procurorul, că infracțiunea de care este acuzată inculpata Brudari Aliona, prevăzută de art. 42 alin. (3), (4), (5), art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, conform art. 16 alin. (4) Cod penal se calificată ca fiind gravă, la locul de trai aceasta este caracterizată negativ, în privința ei au fost înaintate mai multe plângeri, duce un mod de viață amoral, face abuz de băuturi alcoolice, a fost văzută în împrejurări cu persoane anterior condamnate, este predispusă la comiterea de infracțiuni, anterior a fost atrasă la răspundere penală (f.d. 72, vol.II). Circumstanțe care agravează răspunderea inculpatei Brudari Aliona au fost stabilite: săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiuni similare, săvârșirea infracțiunii cu folosirea încrederii acordate, săvârșirea infracțiunii de către o persoană în stare de ebrietate, provocată de alcool. Circumstanțe care atenuează răspunderea inculpatei Brudari Aliona nu au fost stabilite. În viziunea acuzatorului de stat instanța de apel nu a stabilit care sunt acele circumstanțe care pot întemeia aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, nu a indicat motivele legale ale soluției adoptate referitoare la suspendarea condiționată a executării pedepsei. Consideră că aplicarea acelorași circumstanțe (legate de persoana inculpatei, caracteristica acesteia) atât la stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cât și la suspendarea condiționată a executării acesteia, este eronată și nu corespunde principiului individualizării pedepsei penale, altfel, acestor circumstanțe fiindu-le acordată o dublă valență juridică. Susține că la caz, stabilirea pedepsei sub formă de închisoare, cu suspendarea condiționată a executării acesteia, nu va contribui la realizarea scopurilor legii penale și a pedepsei penale, prevăzute de art. 2 și art. 61 Cod penal. Cu referire la prevederile art. 227 alin. (1), alin. (2) pct. 5), alin. (3), art. 229 alin. (1), art. 397 pct. 5) Cod de procedură penală, recurentul indică că în dispozitivul deciziei recurate lipsește soluția privind cheltuielile judiciare, așa cum se cere potrivit prevederilor art. 385 alin. (1) pct. 14) și art. 397 pct. 5) Cod de procedură penală în coroborare cu art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală.

Inculpata Brudari Aliona, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia cu dispunerea achitării sale de sub învinuirea înaintată, din motivul lipsei în acțiunile sale a elementelor constitutive ale infracțiunii. În argumentarea recursului se menționează că, instanțele de fond în hotărârile judecătorești pronunțate doar au enumerat formal probele aduse în susținerea învinuirii de către procuror, fără a le aprecia multilateral și la justa valoare. Instanța de apel nu a dat răspuns la argumentele invocate în cererile de apel de către apărare și inculpată. 11 Consideră inculpata că instanțele de judecată nu au argumentat concluziile de vinovăție din punctul de vedere al prezenței elementelor constitutive ale infracțiunii incriminate, precum nu au demonstrat rolul de organizator, instigator și complice al infracțiunii. Cu referire la probele reținute de către instanța de apel la baza stabilirii vinovăției sale, inculpata menționează că probele nu au fost apreciate din punctul de vedere al coroborării lor, deoarece multe din aceste probe se contrazic. Consideră că declarațiile martorului Cuțitari Veronica sunt neveridice și se combat prin declarațiile părții vătămate Hudeacov Dumitru, însă instanța de apel nu a luat în considerație aceste contradicții evidente. Susține inculpata că decizia recurată nu este motivată din punctul de vedere al vinovăției sale, și anume nu conține descrierea acțiunilor sale în calitate de organizator, instigator și complice la săvârșirea infracțiunii incriminate.

Avocatul Jecov Nicolai în numele inculpatei a prezentat referință la recursul declarat de acuzatorul de stat, pledând pentru respingerea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat. Susține apărarea că temeiurile invocate de procuror în susținerea cerințelor sale privind casarea deciziei contestate sunt neîntemeiate. Raționamentele invocate de acuzare privind excluderea prevederilor art. 90 Cod penal, nu vor contribui la realizarea scopului legii penale. Procurorul nu a ținut cont că pe perioada desfășurării urmăririi penale inculpata a fost privată de liberate o perioadă îndelungată de timp, de la 17 martie 2016 până la 04 decembrie 2017. De asemenea, consideră lipsite de suport juridic și argumentele procurorului cu privire la nesoluționarea de către instanța de apel a cerinței de încasare din contul inculpatei a cheltuielilor judiciare. În acest sens, cu referire la prevederile art. 229 alin. (1), art. 227 alin. (3) Cod de procedură penală, apărarea susține că aceste cheltuieli urmează a fi suportate de către stat.

Judecând recursurile ordinare declarate în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul procurorului urmează a fi admis, iar cel al inculpatei urmează a fi respins, din următoarele considerente. 11.1. Cu referire la recursul inculpatei Brudari Aliona. Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul instanța respinge recursul ca inadmisibil. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. 12 Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Colegiul penal atestă, că inculpata Brudari Aliona a indicat drept temei pentru declararea recursului art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazurile când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Totodată reieșind din conținutul argumentelor formulate în susținerea nevinovăției sale, instanța de recurs ajunge la concluzia că acestea se subscriu temeiului de casare prevăzut la pct. 8) al normei de drept enunțate, care statuează, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată, că astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile apărării, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Instanța de recurs apreciază ca fiind declarativă alegația recurentului prin care se susține că instanța de apel nu a motivat detaliat fiecare argument susținut de apărare în cererea de apel, aceasta deoarece, verificând minuțios decizia atacată în raport cu argumentele invocate în apelurile apărării, Colegiul penal ajunge la concluzia că instanța de apel a dat răspuns la argumentele înaintate, iar simplul dezacord cu soluția pronunțată în speță nu constituie temei de admitere a recursului în sensul formulat. Totodată instanța de recurs atestă că recursul inculpatei se axează preponderent pe dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă în acest sens, Colegiul precizează că motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării, ca fiind ilegală a hotărârilor contestate, 13 deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective. Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticile referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatei conform infracțiunii incriminate, astfel că reaprecierea probelor, în modul propus de către autorul recursului, nu se încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală. Nu pot fi reținute argumentele recurentului prin care se invocă că instanța de apel a examinat selectiv probele, fiind puse la baza soluției adoptate declarațiile contradictorii ale martorului Cuțitari Veronica, deoarece din conținutul deciziei atacate rezultă, că instanța de apel a respectat inclusiv și prevederile art. 101 alin. (3) Cod de procedură penală, unde este stipulat că nici o probă din dosar nu are o valoare prestabilită pentru instanță. Prin urmare, Colegiul penal conchide, că instanța de apel a examinat toate probele din dosar, le-a analizat în ansamblul lor prin coroborare, corect ajungând la concluzia că ele sunt suficiente pentru a fundamenta o acuzație penală în privința inculpatei. Colegiul penal respinge ca fiind declarativă și alegația prin care se susține că instanța de apel urma să-și expună punctul său de vedere supra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii, în baza evaluării proprii, deoarece, verificând minuțios decizia atacată în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul penal ajunge la concluzia că aceasta a menționat în decizie că probele prezentate de către procuror sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele. Cu referire la criticile invocate de inculpată sub aspectul pct. 8 alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează, că temeiul de drept invocat prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept menționate, Colegiul penal constată, că o astfel de eroare de drept nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului dedus judecății, din următoarele considerente. Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Astfel, temeiul pentru recurs „nu au fost întrunite elementele infracțiunii”, include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. 14 Reieșind din materialele cauzei se atestă că, potrivit rechizitoriului, Brudari Aliona a fost pusă sub învinuire pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3), (4), (5) și art. 187 alin. (4) Cod penal, organizator, instigator sau complice la săvârșirea infracțiunii, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșite de două sau mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei, în proporții mari. Prin sentința instanței de fond, Brudari Aliona a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 42 alin. (3), (4), (5) și art. 187 alin. (4) Cod penal. La rândul său, judecând cauza în ordine de apel și casând inclusiv și din oficiu sentința primei instanțe, instanța de apel a ajuns la concluzia că raportând prevederile art. 126 alin. (1) Cod penal, la cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2016 prin hotărârea de Guvern, prejudiciul material cauzat părții vătămate Hudeacov Dumitru prin sustragerea mijloacelor bănești de către inculpată, la moment nu constituie proporții mari, dar urmează a fi apreciate ca proporții considerabile. Respectiv, în baza acestor temeiuri, instanța de apel a dispus reîncadrarea acțiunilor inculpatei Brudari Aliona în baza prevederilor art. 42 alin. (3), (4), (5), art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal - organizarea, instigarea și complicitate la săvârșirea jafului, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită de două sau mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, în proporții considerabile. Așadar, Colegiul penal atestă, că la soluționarea cauzei instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind recunoașterea vinovăției inculpatei Brudari Aliona în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3), (4), (5), art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal. Totodată, respectând prevederile art. 414 alin. (1), (5) și art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, în hotărârea adoptată instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, decizia contestată cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct. 7 din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele de fond. Or, în cazul în care instanțele de fond și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârile CEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). 15 Având în vedere cele expuse, Colegiul penal ajunge la concluzia că argumentele invocate de către inculpată sunt neîntemeiate, iar din acest considerent recursul urmează a fi respins ca inadmisibil. 11.2. Cu referire la recursul declarat de către procuror. Potrivit art. 435 alin. (2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța admite recursul, casează, parțial sau total, hotărârea atacată, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre, dacă nu se agravează situația condamnatului. Din conținutul recursului declarat de către acuzatorul de stat, se atestă că acesta a indicat drept temeiuri pentru declararea recursului art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazurile când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, precum și când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Raportând temeiurile de drept invocate la circumstanțele cauzei deduse judecății, Colegiul penal conchide că argumentele acuzatorului de stat sunt parțial întemeiate, și anume în privința greșitei individualizări a pedepsei penale stabilite inculpatei Brudari Aliona. Prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte. Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. După cum se constată la caz, procurorul invocă dezacordul cu soluția instanței de apel în partea suspendării condiționate a executării pedepsei stabilite inculpatei Brudari Aliona. La acest capitol Colegiul penal menționează, că potrivit practicii judiciare constante suspendarea condiționată este o măsură de individualizare a executării pedepsei stabilită de către instanța de judecată prin hotărârea de condamnare de a se suspenda pentru o anumită perioadă de timp executarea pedepsei aplicate, dacă sunt îndeplinite anumite condiții. Deși la prima vedere, în circumstanțele cauzei sunt întrunite condițiile necesare pentru a fi invocată instituția suspendării condiționate a executării pedepsei, pentru acordarea suspendării executării pedepsei este necesar ca instanța de judecată să aprecieze dacă scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia. Instanța de judecată își argumentează decizia, bazându-se pe materialele cauzei și pe datele despre persoana vinovatului, indicând în mod obligatoriu motivele condamnării cu suspendarea condiționată a executării pedepsei și 16 termenul de probă. Aceste raționamente rezultă din însăși prevederile art. 90 Cod penal, potrivit cărora în cazul în care instanța de judecată ajunge la concluzia condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei, aceasta urmează să indice numaidecât în hotărâre motivele care au stat la baza unei asemenea concluzii. La fel, necesitatea motivării unei hotărâri judecătorești, rezidă și din conținutul art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală. În cazul când vinovatul nu manifestă părere de rău față de urmările produse în urma acțiunilor sale ilegale, convingerea că acesta nu trebuie să execute real pedeapsa închisorii, nu are temei. Raportând soluțiile oferite de practica judiciară constantă expuse mai sus la circumstanțele cauzei deduse judecății, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel nu a efectuat o analiză completă și minuțioasă a personalității inculpatei, urmărind în acest sens comportarea sa în viața socială, înainte și după săvârșirea infracțiunii și numai în măsura în care se dovedește că săvârșirea faptei se datorează unui concurs accidental de împrejurări și că, pentru îndreptarea sa, nu este necesară executarea efectivă a pedepsei. Astfel, în sensul vizat, prezintă relevanță argumentele acuzatorului de stat cu referire la faptul că instanța de apel nu a ținut cont de personalitatea inculpatei, care la locul de trai este caracterizată negativ, în privința ei au fost înaintate mai multe plângeri, duce un mod de viață amoral, face abuz de băuturi alcoolice, a fost văzută în împrejurări cu persoane anterior condamnate, este predispusă la comiterea de infracțiuni, anterior a fost atrasă la răspundere penală (f.d. 72, vol.II). De asemenea, instanța de recurs subliniază că deși infracțiunea de care este acuzată inculpata Brudari Aliona, prevăzută de art. 42 alin. (3), (4), (5), art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, conform art. 16 alin. (4) Cod penal se calificată ca fiind gravă, pentru care instanța de apel i-a stabilit pedeapsa închisorii pe termen de 5 ani, fără amendă. Totuși, dispunând aplicarea instituției suspendării condiționate, instanța de apel nu a indicat în conținutul deciziei pronunțate care ar fi raționamentele care au fost stat la baza soluției respective, omițând să țină cont de atitudinea inculpatei față de fapta infracțională comisă, precum și de faptul că inculpata Brudari Aliona nu a recunoscut vinovăția și nu s-a căit sincer în cele comise. Având în vedere prevederile legale citate, Colegiul penal consideră pripite concluziile instanței de apel în partea individualizării pedepsei stabilite inculpatei Brudari Aliona, care a reținut oportunitatea aplicării instituției suspendării condiționate a executări pedepsei, prin simpla mențiune că ține cont de persoana inculpatei. Or, în acest context Colegiul penal lărgit subliniază faptul că, reținând circumstanțele legate de persoana inculpatei și caracteristica acesteia, instanța de apel le-a aplicat atât la stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cât și la suspendarea condiționată a executării acesteia, fapt care potrivit practicii judiciare constante, este inadmisibil. Astfel, instanța de recurs ține să menționeze, că în cazul în care instanța de 17 judecată a constatat circumstanțe atenuante și a redus pedeapsa, după caz până la minim, aceste circumstanțe nu mai pot servi drept temei de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal, deoarece ar însemna că aceleiași situații de drept i se acordă o dublă valență juridică. De asemenea Colegiul penal lărgit atestă că în speță în privința inculpatei instanța de apel a reținut circumstanțe care agravează răspunderea, și anume săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiuni similare, săvârșirea infracțiunii cu folosirea încrederii acordate, săvârșirea infracțiunii de către o persoană în stare de ebrietate, provocată de alcool. Totodată instanța de recurs constată că instanța de apel nu a indicat careva circumstanțe atenuante, care ar permite condamnarea inculpatei Brudri Aliona la închisoare cu aplicarea suspendării condiționate a executării pedepsei, deoarece asemenea circumstanțe nu au fost stabilite de către instanța de apel, astfel stabilindu-se cu certitudine că stabilirea inculpatei Brudari A. a unei asemenea pedeapse nu și-ar atinge scopul de corectare și reeducare. Față de cele ce preced, instanța de recurs găsește întemeiate motivele recursului declarat de către procuror sub aspectul individualizării greșite a executării pedepsei penale stabilite inculpatei Brudari Aliona și constată că, concluzia instanței de apel, precum că, corijarea inculpatei este posibilă prin aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal - suspendarea condiționată a pedepsei închisorii, este greșită, din care considerente această dispoziție urmează a fi exclusă, Colegiul penal lărgit considerând că această soluție nu înrăutățește situația condamnatului. Colegiul lărgit menționează în acest sens, că prin agravare a situației condamnatului se subînțeleg situațiile de schimbare a soluției din achitare în condamnare, de încadrare juridică la o infracțiune mai gravă, sau un alt alineat nou, literă, de înlocuire a sancțiunii cum ar fi a măsurii educative în pedeapsă prevăzută de sancțiune, din amendă în închisoare, prin mărirea cuantumului aceleiași pedepse ori adăugarea la pedeapsa principală a pedepsei complementare, de aplicarea unor măsuri de siguranță la care nu fusese inițial condamnat, de reținere în recurs a stării de recidivă, a concursului de infracțiuni în loc de infracțiune continuată; situații de învinuire care esențial, după circumstanțele reale, diferă de cea de la început ori orice altă modificare a învinuirii (imputarea altor acțiuni în locul celor imputate anterior, imputarea infracțiunii care diferă de cea imputată după obiectul atentat, caracterul faptei și acțiunii), care afectează dreptul inculpatului la apărare. Distinct de cele constatate, Colegiul penal lărgit respinge ca fiind neîntemeiate argumentele acuzatorului de stat în ce privește nepronunțarea de către instanța de apel asupra chestiunii privind încasarea cheltuielilor de judecată din contul inculpatei. Aceasta deoarece, nici la una dintre etapele examinării cauzei procurorul nu a adus careva argumente legale, precum și probe, care ar genera posibilitatea pronunțării soluției de încasare a cheltuielilor judiciare din contul inculpatei. 18 Procurorul nu a invocat aceste argumente nici la depunerea recursului, menționând doar că, în opinia sa, potrivit legii cheltuielile urmează a fi încasate din contul inculpatului, dar n-a specificat care sunt temeiurile de fapt și de drept al solicitărilor sale anume cu referire la inculpata Brudari A., astfel că invocările procurorului sunt apreciate de către instanța de recurs neîntemeiate. 11.3. Reieșind din considerentele menționate supra, Colegiul penal lărgit a ajuns la concluzia de respingere a recursului declarat de inculpata Brudari Aliona și de admitere a recursului procurorului.

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 1), pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Se respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către inculpata Brudari Aliona, în propria cauză penală. Se admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, se casează parțial decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 27 decembrie 2018, în cauza penală în privința lui Brudari Aliona xxxxx, în latura penală în partea stabilirii pedepsei, cu rejudecarea cauzei în această parte și pronunțarea unei noi hotărâri, după cum urmează: Brudari Aliona xxxxx se consideră condamnată în baza art. art. 42 alin. (3), (4), (5), 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, la 5 (cinci) ani închisoare, cu executarea în penitenciar pentru femei de tip semiînchis, fără amendă. În rest, celelalte dispoziții ale hotărârii atacate se mențin. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 28 noiembrie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena Boico Victor 19