1ra-946/2019 — art. 42 alin. 3, 4, 5 187 alin. 2, b, e, f CP

1ra-946/2019 — art. 42 alin. 3, 4, 5 187 alin. 2, b, e, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-946/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

29 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

judecând fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, și de către

inculpata Brudari Aliona, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului judiciar

al Curții de Apel Cahul din 27 decembrie 2018, în cauza penală în privința lui

Brudari Aliona xxxxx, născută la xxxxx,

originară și domiciliată xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 11.04.2016 - 14.07.2016;

Instanța de apel: 04.08.2016 - 04.12.2017;

Instanța de recurs: 28.03.2018 - 15.05.2018;

Instanța de apel: 04.07.2018 - 27.12.2018;

Instanța de recurs: 29.03.2019 - 29.10.2019.

A C O N S T A T A T:

recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 42 alin. (3), (4), (5), art. 187

alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe termen

de 9 (nouă) ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis pentru

femei.

Prin aceeași sentință au fost condamnați și inculpații Brudari Ianuș și

Arjintar Alexandru, însă în privința acestora hotărârile judecătorești nu se

contestă cu recurs ordinar.

Acțiunea civilă depusă de către partea vătămată Hudeacov Dumitru, a fost

admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să

hotărască instanța de judecată în ordinea procedurii civile.

1

De la inculpații Brudari Aliona, Brudari Ianuș și Arjintar Alexandru a fost

încasată în mod solidar, în beneficiul statului, suma de 57 (cincizeci și șapte) lei, cu

titlu de cheltuieli de judecată pentru efectuarea expertizei medico-legale.

Brudari Aliona, în perioada de timp 15 - 17 martie 2016, conștientizând caracterul

infracțional al acțiunilor sale și acționând cu intenție, din motive de profit, cu

scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, știind că cunoscutul ei,

Hudeacov Dumitru, are la sine о sumă mare de bani și intenționând de a sustrage

mijloacele bănești respective, a organizat comiterea sustragerii, comunicând

despre existența mijloacelor bănești la Hudeacov Dumitru, fiului său Brudari Ianuș

cât și lui Arjintar Alexandru, instigându-i pe ultimii la comiterea sustragerii

bunurilor lui Hudeacov Dumitru și a planificat comiterea infracțiunii date.

Brudari Aliona, în continuarea intenției sale criminale, îndreptate spre

sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, a câștigat încrederea lui

Hudeacov Dumitru, după care la 17 martie 2016, aproximativ la ora 16:00, l-a

ademenit pe Hudeacov Dumitru în casa ei de locuit, situată în xxxxx, unde el era

așteptat de către Brudari Ianuș și Arjintar Alexandr.

Astfel, Brudari Aliona a înlăturat obstacolele pentru comiterea infracțiunii

date.

Mai departe, acționând după planul criminal stabilit de înainte, executând

rolul său și realizând scopurile sale criminale, Brudari Aliona l-a adus pe

Hudeacov Dumitru în bucătăria casei sale de locuit, unde cu scopul de a calma

vigilența părții vătămate, l-a servit cu băuturi alcoolice, împreună cu ei în bucătărie

a servit băuturi alcoolice Brudari Ianuș și Arjintar Alexandr, după ce Brudari Ianuș

a cerut de la Hudeacov Dumitru să-i dea toți banii pe care el îi are. Însă, primind de

la Hudeacov Dumitru refuz, Brudari Ianuș l-a lovit pe Hudeacov Dumitru cu

pumnul în cap și l-a dat jos, iar apoi Brudari Ianuș și Arjintar Alexandr l-au lovit pe

Hudeacov Dumitru de mai multe ori cu picioarele pe diferite părți ale corpului,

cauzându-i ultimului leziuni corporale sub formă de echimoză la ochiul drept, în

partea de sus, în partea din spate stânga a cutiei toracice, în partea stângă a

regiunii lombare, excoriații în ambele părți a regiunii frontale, în mijlocul regiunii

bărbiei, în regiunea auriculei drepte, care se apreciază ca vătămări corporale

neînsemnate.

După ce Brudari Ianuș a sustras deschis de la Hudeacov Dumitru, care era

jos, gentuța de brâu cu bani în sumă totală de 3600 dolari SUA, care conform

cursului valutar al BNM la data sustragerii, constituia suma de 71460 lei, ceea ce

reprezintă prejudiciu în proporții mari.

Acțiunile lui Brudari Aliona au fost încadrate în baza art. 42 alin. (3)-(5) și

art. 187 alin. (4) Cod penal, conform indicilor organizator, instigator și complice la

săvârșirea infracțiunii de jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane,

săvârșită de două sau mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase

pentru viața sau sănătatea persoanei, în proporții mari.

acesteia, Jecov Nicolai, care au solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și

2

pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința inculpatei, din motiv că în

acțiunile ei lipsesc elementele infracțiunii incriminate.

În motivarea apelului au invocat că partea vătămată pe parcursul judecării

cauzei și-a schimbat declarațiile, iar martorul Cuțîtari Veronica a dat declarații în

vederea propriei discriminări. Instanța de fond, a făcut trimitere la probele

acuzării, însă fără a le aprecia fiecare separat și prin coroborare, din punct de

vedere al pertinenței și concludenței, în același timp ignorând poziția apărării.

Chiar dacă declarațiile date de către martorul Cuțîtari Veronica se contrazic,

prima instanță nu a ținut cont de acest fapt și le-a pus la baza sentinței.

Declarațiile date de către partea vătămată nu confirmă cert și nu

demonstrează participarea lui Brudari Aliona la săvârșirea faptelor incriminate,

iar declarațiile date de acesta la urmărirea penală diferă de cele date în instanța de

fond, fapt ce demonstrează necesitatea analizării acestora în raport cu declarațiile

date de alți martori.

04 decembrie 2017, au fost admise apelurile, casată total sentința cu rejudecarea

cauzei și emiterea unei noi hotărâri, potrivit căreia:

Brudari Aliona a fost achitată de sub învinuirea înaintată în baza art. 42

alin. (3), (4), (5) și art. 187 alin. (4) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită

de aceasta.

Acțiunile civile depuse de Hudeacov Dumitru și SRL „Cojocari Group”, au fost

admise în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună

instanța în procedură civilă.

4.1. Instanța de apel a constatat că la pronunțarea sentinței prima instanță

nu a determinat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată

inculpatei Brudari Aliona, eronat concluzionând că materialele dosarului

demonstrează săvârșirea de către aceasta a infracțiunii prevăzute de art. 42

alin. (3)-(5) și art. 187 alin. (4) Cod penal.

În opinia instanței de apel, concluzia primei instanțe privind recunoașterea

vinovăției lui Brudari Aliona în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42

alin. (3)-(5), art. 187 alin. (4) Cod penal, nu s-a bazat pe cercetarea tuturor

probelor administrate în cauză, care au fost cercetate suplimentar în instanța de

apel și care de către instanța de fond nu au fost corect apreciate prin prisma

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu prin

coroborare potrivit art. 101 Cod de procedură penală.

Instanța de apel a menționat că instanța de fond, la baza sentinței a pus

declarațiile părții vătămate Hudeacov Dumitru și martorilor, însă doar

Cuțitari Veronica a indicat direct la faptul că Brudari Aliona în momentul

conflictului ar fi fost de față, pe când Brudari Aliona a indicat că ea nu a văzut-o pe

Cuțitari Veronica în acea seară, ea zice că dormea în altă cameră și după ce a auzit

gălăgie a ieșit, însă nu mai era nimeni.

De asemenea instanța de apel a constatat că declarațiile martorului

Cuțitari Veronica sunt diferite de fiecare dată când a fost audiată, aceasta în

instanța de fond declarând că în cameră era Aliona, Ianuș și ea, ulterior

3

menționând că Aliona nu era în camera dată. Deci, Cuțitari Veronica a dat declarații

nu doar dubioase așa cum acestea diferă, dar și care nu sunt consecutive și nu

corelează cu alte probe existente în dosar.

Cu referire la declarațiile părții vătămate Hudeacov Dumitru, instanța de

apel a reținut că acesta doar în plângere indică că Brudari Aliona cu ceilalți l-au

jefuit, iar ulterior nu mai face trimitere la Aliona, chiar indică că ea nu era în cameră

când a fost jefuit, nu mai menționează că ea ar fi contribuit cumva la comiterea

infracțiunii.

Așa cum la momentul examinării apelului Hudeacov Dumitru nu mai era în

viață, instanța de apel a pus accent pe declarațiile date de acesta anterior, în care

a indicat că a fost la Aliona acasă, acest fapt nefiind negat nici de către inculpați,

aceștia negând doar faptul că Aliona ar fi săvârșit fapte infracționale și că ea ar fi

organizat comiterea infracțiunii.

În concluzie instanța de apel a constatat că la materialele dosarului nu sunt

probe că Brudari Aliona ar fi săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (4)

Cod penal, la fel, nu a fost demonstrat de către acuzatorul de stat nici faptul că

aceasta ar fi întreprins acțiuni în calitate de organizator, instigator sau complice la

săvârșirea infracțiunii de jaf.

care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a

solicitat casarea acesteia, în partea achitării inculpatei Brudari Aliona și emiterea

unei hotărâri prin care să fie dispusă rejudecarea cauzei în această parte, de către

instanța de apel.

15 mai 2018, a fost admis recursul, casată total decizia instanței de apel cu

remiterea cauzei pentru rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

6.1. În argumentarea soluției pronunțate instanța de recurs a reținut că

instanța de apel, examinând cauza în ordine de apel, în partea dispozitivă a deciziei

sale a dispus achitarea inculpatei Brudari Aliona de sub învinuirea de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (3), (4), (5), 187 alin. (4) Cod penal, din

motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpată, pe când în partea descriptivă a

acesteia, nu a indicat învinuirea pe baza căreia cauza în privința învinuitei a fost

trimisă în judecată.

Instanța de recurs a remarcat că instanța de apel a încălcat prevederile

art. 394 alin. (3) pct. 1) Cod de procedură penală potrivit căror, partea descriptivă

a sentinței de achitare trebuie să cuprindă indicarea învinuirii pe baza căreia cauza

în privința învinuitului a fost trimisă în judecată.

27 decembrie 2018, au fost admise apelurile declarate de către inculpata

Brudari Aliona și avocatul acesteia Jecov Nicolai, casată inclusiv și din oficiu

sentința primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Brudari Aliona

a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 42 alin. (3),

(4), (5), art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa de 5 (cinci)

4

ani închisoare, cu executarea în penitenciar pentru femei de tip semiînchis, fără

amendă.

Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendată

condiționat pentru perioada de probațiune de 5 (cinci) ani.

Acțiunile civile depuse de Hudeacov Dumitru și SRL „Cojocari Group” au fost

admise în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să se

pronunțe instanța de judecată în ordinea procedurii civile.

7.1. Pentru pronunțarea soluției nominalizate, instanța de apel a constatat

în fapt, că Brudari Aliona, în perioada de timp 15-17 martie 2016, conștientizând

caracterul infracțional al acțiunilor sale și acționând cu intenție, din interes

material, în scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, împreună și

prin înțelegere prealabilă cu fiul ei Brudari Ianuș și cu Arjintar Alexandru, știind

că cunoscutul ei, Hudeacov Dumitru, are asupra sa o sumă mare de bani și

intenționând sustragerea mijloacelor bănești respective, a organizat comiterea

sustragerii bunurilor, comunicând despre existența mijloacelor bănești la

Hudeacov Dumitru lui Brudari Ianuș cât și lui Arjintar Alexandr, instigându-i pe

ultimii la comiterea sustragerii bunurilor lui Hudeacov Dumitru, precum și a

planificat comiterea infracțiunii.

Brudari Aliona, în continuarea intenției sale criminale, îndreptate spre

sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, a câștigat încrederea lui

Hudeacov Dumitru, după care la 17 martie 2016, aproximativ la ora 16:00, l-a

ademenit pe Hudeacov Dumitru în locuința sa, situată în xxxxx, unde era așteptat

de către Brudari Ianuș și Arjintar Alexandru.

Astfel, Brudari Aliona a înlăturat obstacolele pentru comiterea infracțiunii

date în continuare, acționând conform planului criminal stabilit în prealabil,

executând rolul său și realizând scopurile sale criminale, Brudari Aliona l-a condus

pe Hudeacov Dumitru în bucătăria locuinței, unde cu scopul de a calma vigilența

părții vătămate, l-a servit cu băuturi alcoolice, împreună cu aceștia în bucătărie au

servit băuturi alcoolice Brudari Ianuș și Arjintar Alexandru, după care

Brudari Ianuș a cerut de la Hudeacov Dumitru să-i dea toți banii pe care îi avea

asupra sa, însă, primind refuz de la Hudeacov Dumitru, Brudari Ianuș l-a lovit cu

pumnul în cap și l-a doborât la pământ, iar ulterior Brudari Ianuș și

Arjintar Alexandru i-au aplicat mai multe lovituri lui Hudeacov Dumitru cu

picioarele pe diferite părți ale corpului, cauzându-i ultimului leziuni corporale sub

formă de echimoză la ochiul drept în partea de sus, în partea din spate stânga a

cutiei toracice, în partea stângă a regiunii lombare; excoriații în ambele părți a

regiunii frontale, în mijlocul regiunii bărbiei, în regiunea auriculei drepte, care se

califică ca vătămări corporale neînsemnate.

După care, Brudari Ianuș a sustras în mod deschis de la Hudeacov Dumitru,

aflat la pământ, gentuța de la brâu cu bani, în sumă totală de 3600 dolari SUA, care

conform cursului valutar al BNM la data sustragerii, constituia suma de 71460 lei,

ceea ce reprezintă prejudiciu material în proporții considerabile.

7.2. Instanța de apel a stabilit că vinovăția inculpatei este dovedită pe

deplin prin probele cercetate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură

5

penală, și anume prin declarațiile părții vătămate (f.d. 100, vol.V); a martorilor

Șușulcov Leonid (f.d. 115, vol.V); Țanțuc Rodica (f.d. 116, vol.V); Țanțuc Raisa

(f.d. 122, vol.V); Jugaru Maria (f.d. 123, vol.V); Cuțitari Veronica (f.d. 220, vol.I);

partea vătămată Melnicenco Andrei (f.d. 108, vol.V); martorul Bașceavanji Andrei

(f.d. 119, vol.V); Ceceli Alexandr (f.d. 120, vol.V); reprezentantul părții vătămate

„Cojocari Group”, Topal Evghenia (f.d. 99, vol.V); martorul Vasilioglo Alina

(f.d. 113, vol.V); partea vătămată Peev Lambu (f.d. 110, vol.V); martorul

Arabadji Ivan (f.d. 121, vol.V); Cîlcic Feodora (f.d. 134, vol.V).

Totodată instanța de apel a menționat, că vinovăția inculpatei este dovedită

și prin următoarele probe scrise:

- plângerea depusă de Hudeacov Dumitru din 17 martie 2017, ora 18:30,

conform căreia acesta solicită tragerea la răspundere a cet. Brudari Aliona, fiul

acesteia Brudari Ianuș și Arjintar Alexandr (f.d. 6, vol.II);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 18 martie 2016

(f.d. 7, vol.II);

- procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din

17 martie 2016 (f.d. 26-27, vol.II);

- procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din

18 martie 2016 (f.d. 29-30, vol.II);

- procesul-verbal de ridicare din 19 martie 2016 (f.d. 36-37, vol.II);

- raportul de constatare medico-legală nr. 57 din 18 martie 2016 și raportul

de expertiză medico-legală nr. 60D din 25 martie 2016 (f.d. 54-57, vol.II);

- procesul-verbal nr. 44 al examinării medicale de constatare a faptului de

consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei din 17 martie 2016, conform

căruia Brudari Aliona a fost recunoscută ca fiind în stare de ebrietate (f.d. 92-93,

vol.II);

- procesul-verbal de confruntare din 29 martie 2016, între partea vătămată

Hudeacov Dumitru și învinuita Brudari Aliona (f.d. 121-123, vol.II);

- procesul-verbal de confruntare din 29 martie 2016, între partea vătămată

Hudeacov Dumitru și bănuitul Brudari Ianuș (f.d. 184-185, vol.II);

- procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din

29 martie 2016 (f.d. 200-201, vol.II);

- procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din

30 martie 2016 (f.d. 203-204, vol.II);

- procesul-verbal de confruntare din 30 martie 2016, între partea vătămată

Hudeacov Dumitru și bănuita Cuțitari Veronica (f.d. 223-224, vol.II);

7.3. Analizând în ansamblu cumulul probelor enunțate, prin prisma

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, instanța de apel a considerat că în

acțiunile inculpatei Brudari Aliona există componența de infracțiune prevăzută de

art. 42 alin. (3), (4), (5), art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, conform indicilor

organizarea, instigarea și complicitate la săvârșirea jafului, adică sustragerea

deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită de două sau mai multe persoane, cu

aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, în proporții

considerabile.

6

În opinia instanței de apel rolul de organizator, instigator și complice

incriminat inculpatei Brudari Aliona a infracțiunii de sustragere în mod deschis a

banilor de la Hudeacov Dumitru în data de 17 martie 2016, și-a găsit pe deplin

confirmarea, așa cum inculpata Brudari Aliona, cunoscând cu certitudine că partea

vătămată Hudeacov Dumitru are asupra sa o anumită sumă de bani, în dolari,

câștigați în străinătate și locul unde îi păstrează, atârnarea sentimentală pe care o

avea față de dânsa și că de mai multe zile la rând consumau împreună alcool, a

organizat sustragerea banilor, prin ademenirea părții vătămate în domiciliul său,

unde împreună au consumat alcool pentru a calma vigilența acestuia, respectiv

fiind conștientă de starea de ebrietate a acestuia, înlăturând astfel toate

obstacolele pentru sustragerea banilor.

Instanța de apel a reținut că rolul de organizator al sustragerii banilor în

seara de 17 martie 2016 a fost confirmat prin declarațiile părții vătămate

Hudeacov Dumitru, care fiind audiat în data de 08 aprilie 2016, a relatat că este

încrezut în faptul că organizarea sustragerii banilor săi a fost efectuată de

Brudari Aliona, or, dintre toate persoanele care se aflau în casa acesteia, doar

aceasta cunoștea că dânsul avea asupra sa o sumă mare de bani (f.d. 261, vol.II).

În continuarea acțiunilor sale, Brudari Aliona a comunicat fiului ei

Brudari Ianuș și lui Arjintar Alexandru despre faptul că partea vătămată

Hudeacov Dumitru are asupra sa o anumită sumă de bani, dolari, instigându-i

astfel pe aceștia la sustragerea banilor.

De asemenea, inculpata Brudari Aliona le-a furnizat informația inculpaților

Brudari Ianuș și Arjintar Alexandru despre locul unde partea vătămată

Hudeacov Dumitru păstrează banii, și anume în gentuța atașată la brâu, precum și

despre starea acestuia de ebrietate.

Instanța de apel a mai notat că rolul de organizator, instigator și complice la

comiterea infracțiunii de sustragere a banilor de la partea vătămată

Hudeacov Dumitru, rezultă din declarațiile acesteia depuse la urmărirea penală în

data de 17 martie 2016 (f.d. 22-23, vol.II), care ulterior au fost confirmate și la

audierea suplimentară din 19 martie 2016 (f.d. 32-33, vol.II), 08 aprilie 2016

(f.d. 261, vol.II), precum și în cadrul confruntării efectuate la 29 martie 2016 cu

inculpata Brudari Aliona și cu inculpatul Brudari Ianuș, precum și la

30 martie 2016 când s-a efectuat confruntarea cu bănuita Cuțitari Veronica

(f.d. 121-123, 184-185, 223-224, vol.II).

Apreciind declarațiile părții vătămate Hudeacov Dumitru, instanța de apel a

notat, că acțiunea inculpatei Brudari Aliona de a se ridica de la masă fără să spună

nimic în momentul în care în bucătărie a intrat Arjintar Alexandru și de a intra în

camera de alături, indică cu certitudine la faptul că aceasta cunoștea despre

acțiunile ce urmau a fi întreprinse de inculpații Brudari Ianuș și Arjintar Alexandru

în privința părții vătămate Hudeacov Dumitru în scopul sustragerii banilor de la

ultimul, aceasta deoarece imediat după ce Brudari Aliona s-a ridicat de la masă,

Brudari Ianuș a cerut de la Hudeacov Dumitru banii care îi avea asupra sa.

Iar ulterior, cu aplicarea violenței fizice nepericuloase pentru viață de către

Brudari Ianuș și Arjintar Alexandru, precum și datorită faptului că

7

Hudeacov Dumitru era în stare de ebrietate și nu putea opune rezistență.

Arjintar Alexandru i-a sucit mâinile la spate, moment în care Brudari Ianuș a scos

de la brâul părții vătămate gentuța în care se aflau banii în sumă de 3600 dolari

SUA și a fugit împreună cu aceasta din casă.

O altă împrejurare care indică la implicarea inculpatei Brudari Aliona în

săvârșirea faptei de sustragere în mod deschis a mijloacelor bănești de la partea

vătămată Hudeacov Dumitru a fost dedusă de către instanța de apel tot din

declarațiile lui Hudeacov Dumitru, potrivit cărora după ce s-a ridicat de la masă

fără vreun motiv, Brudari Aliona a intrat în camera de alături, care avea ușa

acoperită cu o plapumă, respectiv, inculpata Brudari Aliona, aflându-se în camera

de alături, a auzit foarte bine ce se petrecea în bucătărie, inclusiv pretinderea

mijloacelor bănești de la Hudeacov Dumitru de către Brudari Ianuș, maltratarea

acestuia de Brudari Ianuș și Arjintar Alexandru, scoaterea gentuței de la brâul

părții vătămate în care se aflau banii, precum și fuga lui Brudari Ianuș împreună

cu geanta din casă, toate acestea s-au petrecut în condițiile în care partea vătămată

se afla în casa inculpatei Brudari Aliona la insistența acesteia, iar ultima nu a

intervenit în niciun mod de a curma acțiunile ilegale, ceea ce denotă implicarea sa

în săvârșirea faptei prejudiciabile.

Mai mult ca atât, imediat după ce Brudari Ianuș a sustras geanta de la partea

vătămată, în care se aflau dolarii și a fugit din casă, a ieșit și Brudari Aliona din

camera de alături, însă s-a oprit în holul casei, fără a ieși afară.

Analizând în complex declarațiile părții vătămate Hudeacov Dumitru în

raport cu ale martorului Cuțitari Veronica, instanța de apel a considerat că

vinovăția inculpatei Brudari Aliona, în organizarea, instigarea și complicitatea la

săvârșirea sustragerii în mod deschis a banilor în sumă de 3600 dolari SUA de la

partea vătămată Hudeacov Dumitru în data de 17 martie 2016 și-a găsit pe deplin

confirmarea.

Versiunea inculpatei Brudari Aliona, precum că după ce a consumat alcool

în casa vecinei Țanțuc Raisa a mers și s-a culcat la domiciliul său și nu cunoaște ce

s-a petrecut în continuare, iar când s-a trezit poliția era la dânsa în ogradă, a fost

apreciată de către instanța de apel ca fiind o metodă de apărare, care nu are niciun

suport probatoriu.

Mai mult, aceste declarații ale inculpatei Brudari Aliona vin în contradicție

directă cu declarațiile părții vătămate Hudeacov Dumitru, care sunt probe directe

în demonstrarea vinovăției acesteia, cât și cu declarațiile martorilor Țanțuc Raisa,

Țanțuc Rodica și Jugaru Maria.

Instanța de apel a apreciat critic afirmațiile părții vătămate

Hudeacov Dumitru depuse în ședința instanței de fond referitor la faptul că

primele declarații depuse la urmărirea penală, precum și cele de la confruntare

sunt neveridice, deoarece se afla în stare de ebrietate.

În acest sens instanța de apel a notat, că Hudeacov Dumitru în cadrul

urmăririi penale a fost audiat de mai multe ori, iar toate declarațiile sale le-a

susținut inclusiv și la confruntarea cu inculpata Brudari Aliona, și deși la momentul

când a fost săvârșită infracțiunea în privința sa, se afla în stare de ebrietate,

8

precum și când a depus plângerea la organul de urmărire penală, acesta a descris

detaliat, consecutiv toate circumstanțele care au fost săvârșite în privința sa, iar

careva dubii pentru a pune la îndoială declarațiile de la urmărirea penală nu au

fost stabilite.

Referitor la încadrarea juridică a acțiunilor inculpatei Brudari Aliona

instanța de apel a menționat, că Brudari Aliona împreună cu încă două persoane,

au sustras în mod deschis de la partea vătămată bani în sumă de 3600 dolari SUA,

ceea ce la data săvârșirii infracțiunii constituia suma de 71460 lei, iar fapta

prejudiciabilă imputată inculpaților a fost calificată în baza art. 187 alin. (4) Cod

penal, ca jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită de

două sau mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viață și

sănătate, în proporții mari.

Prin Legea nr. 207 din 29 iulie 2016, în vigoare la 06 noiembrie 2016 a fost

modificată redacția art. 126 Cod penal, având următorul cuprins: (1) Se consideră

proporții mari valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate, distruse,

utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală,

valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care

depășește 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin

hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei. (2) Caracterul

considerabil sau esențial al daunei cauzate se stabilește luându-se în considerare

valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială și

venitul acesteia, existența persoanelor întreținute, alte circumstanțe care

influențează esențial asupra stării materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii

drepturilor și intereselor ocrotite de lege - gradul lezării drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Conform Hotărârii Guvernului nr. 879 din 23 decembrie 2015 cuantumului

salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2016, a fost stabilit în

sumă 5050 lei.

Astfel, raportând prevederile art. 126 alin. (1) Cod penal, la cuantumului

salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2016 prin hotărârea

de Guvern, instanța de apel a reținut că proporții mari constituie suma de 101000

lei.

În consecință, prejudiciul material cauzat părții vătămate

Hudeacov Dumitru prin sustragerea mijloacelor bănești de către inculpată, în

echivalentul lor în lei - 71460 lei, la moment nu constituie proporții mari, dar

urmează a fi apreciate ca proporții considerabile.

În baza acestor temeiuri, instanța de apel a dispus reîncadrarea acțiunilor

inculpatei Brudari Aliona în baza prevederilor art. 42 alin. (3), (4), (5), art. 187

alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal.

7.4. La capitolul individualizării pedepsei penale instanța de apel a reținut

prevederile art. art. 7, 75 Cod penal, menționând că infracțiunea de care este

acuzată inculpata Brudari Aliona se calificată ca fiind gravă, la locul de trai aceasta

este caracterizată negativ, în privința ei au fost înaintate mai multe plângeri, duce

un mod de viață amoral, face abuz de băuturi alcoolice, a fost văzută în împrejurări

9

cu persoane anterior condamnate, este predispusă la comiterea de infracțiuni,

anterior a fost atrasă la răspundere penală (f.d.72. vol.II).

Circumstanțe care atenuează răspunderea inculpatei Brudari Aliona nu au

fost stabilite.

Circumstanțe care agravează răspunderea inculpatei Brudari Aliona au fost

stabilite: săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost

condamnată pentru infracțiuni similare, săvârșirea infracțiunii cu folosirea

încrederii acordate; săvârșirea infracțiunii de către o persoană în stare de

ebrietate, provocată de alcool.

Pornind din prevederile art. 77 alin. (2) Cod penal, instanța de apel a

considerat necesar să excludă circumstanța agravantă - săvârșirea infracțiunii în

orice formă de participație, imputată inculpatei Brudari Aliona de către acuzatorul

de stat.

În aceeași ordine de idei, apreciind circumstanțele de fapt ale cauzei,

personalitatea inculpatei Brudari Aliona, gravitatea infracțiunii, lipsa

circumstanțelor care atenuează și prezența celor care agravează răspunderea

acesteia, instanța de apel a considerat că corectarea și resocializarea inculpatei

Brudari Aliona, precum și restabilirea echității sociale, este posibilă cu stabilirea

pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu executarea în

penitenciar pentru femei de tip semiînchis, fără amendă.

Cu toate acestea, având în vedere persoana inculpatei Brudari Aliona,

instanța de apel, conform art. 90 Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a

executării pedepsei cu închisoare aplicată ultimei, cu stabilirea perioadei de

probațiune pe termen de 5 ani.

7.5. Având în susținere prevederile art. art. 220 alin. (1), 221 alin. (1), (2),

(3) Cod de procedură penală, instanța de apel a remarcat, că acțiunea civilă

înaintată de partea vătămată Hudeacov Dumitru, urmează a fi admisă în principiu,

urmând ca asupra cuantumului prejudiciului să se expună instanța de judecată în

ordinea procedurii civile, or acțiunea depusă nu corespunde cerințelor stabilite în

art. 221 alin. (2), (3) Cod de procedură penală.

Cod de procedură penală, solicitând casarea parțială a deciziei instanței de apel, în

privința inculpatei Brudari Aliona, în partea stabilirii pedepsei și soluționării

cerinței acuzatorului de stat privind încasarea din contul inculpatei a cheltuielilor

judiciare cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, deoarece eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În argumentarea recursului acuzatorul de stat menționează că instanța de

apel a stabilit inculpatei Brudari Aliona o pedeapsă neîntemeiată și ilegală în

partea suspendării condiționată a executării pedepsei cu închisoare.

Astfel pedeapsa aplicată inculpatei Brudari Aliona nu a fost individualizată

în conformitate cu prevederile art. 75 Cod penal, or, nu a fost luată în considerație

personalitatea inculpatei, gravitatea infracțiunii săvârșite și circumstanțele cauzei,

acțiunile lui Brudari Aliona în privința părții vătămate, care au fost săvârșite prin

coparticipație, atitudinea inculpatei privind fapta infracțională comisă.

10

Pe toată durata urmăririi penale inculpata Brudari Aliona nu a recunoscut

vinovăția și nu s-a căit sincer în cele comise.

Remarcă procurorul, că infracțiunea de care este acuzată inculpata

Brudari Aliona, prevăzută de art. 42 alin. (3), (4), (5), art. 187 alin. (2) lit. b), e), f)

Cod penal, conform art. 16 alin. (4) Cod penal se calificată ca fiind gravă, la locul de

trai aceasta este caracterizată negativ, în privința ei au fost înaintate mai multe

plângeri, duce un mod de viață amoral, face abuz de băuturi alcoolice, a fost văzută

în împrejurări cu persoane anterior condamnate, este predispusă la comiterea de

infracțiuni, anterior a fost atrasă la răspundere penală (f.d. 72, vol.II).

Circumstanțe care agravează răspunderea inculpatei Brudari Aliona au fost

stabilite: săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost

condamnată pentru infracțiuni similare, săvârșirea infracțiunii cu folosirea

încrederii acordate, săvârșirea infracțiunii de către o persoană în stare de

ebrietate, provocată de alcool.

Circumstanțe care atenuează răspunderea inculpatei Brudari Aliona nu au

fost stabilite.

În viziunea acuzatorului de stat instanța de apel nu a stabilit care sunt acele

circumstanțe care pot întemeia aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, nu a

indicat motivele legale ale soluției adoptate referitoare la suspendarea

condiționată a executării pedepsei.

Consideră că aplicarea acelorași circumstanțe (legate de persoana inculpatei,

caracteristica acesteia) atât la stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un

termen de 5 ani, cât și la suspendarea condiționată a executării acesteia, este

eronată și nu corespunde principiului individualizării pedepsei penale, altfel,

acestor circumstanțe fiindu-le acordată o dublă valență juridică.

Susține că la caz, stabilirea pedepsei sub formă de închisoare, cu

suspendarea condiționată a executării acesteia, nu va contribui la realizarea

scopurilor legii penale și a pedepsei penale, prevăzute de art. 2 și art. 61 Cod penal.

Cu referire la prevederile art. 227 alin. (1), alin. (2) pct. 5), alin. (3), art. 229

alin. (1), art. 397 pct. 5) Cod de procedură penală, recurentul indică că în

dispozitivul deciziei recurate lipsește soluția privind cheltuielile judiciare, așa cum

se cere potrivit prevederilor art. 385 alin. (1) pct. 14) și art. 397 pct. 5) Cod de

procedură penală în coroborare cu art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală.

procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând

casarea acesteia cu dispunerea achitării sale de sub învinuirea înaintată, din

motivul lipsei în acțiunile sale a elementelor constitutive ale infracțiunii.

În argumentarea recursului se menționează că, instanțele de fond în

hotărârile judecătorești pronunțate doar au enumerat formal probele aduse în

susținerea învinuirii de către procuror, fără a le aprecia multilateral și la justa

valoare.

Instanța de apel nu a dat răspuns la argumentele invocate în cererile de apel

de către apărare și inculpată.

11

Consideră inculpata că instanțele de judecată nu au argumentat concluziile

de vinovăție din punctul de vedere al prezenței elementelor constitutive ale

infracțiunii incriminate, precum nu au demonstrat rolul de organizator, instigator

și complice al infracțiunii.

Cu referire la probele reținute de către instanța de apel la baza stabilirii

vinovăției sale, inculpata menționează că probele nu au fost apreciate din punctul

de vedere al coroborării lor, deoarece multe din aceste probe se contrazic.

Consideră că declarațiile martorului Cuțitari Veronica sunt neveridice și se

combat prin declarațiile părții vătămate Hudeacov Dumitru, însă instanța de apel

nu a luat în considerație aceste contradicții evidente.

Susține inculpata că decizia recurată nu este motivată din punctul de vedere

al vinovăției sale, și anume nu conține descrierea acțiunilor sale în calitate de

organizator, instigator și complice la săvârșirea infracțiunii incriminate.

recursul declarat de acuzatorul de stat, pledând pentru respingerea acestuia, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Susține apărarea că temeiurile invocate de procuror în susținerea cerințelor

sale privind casarea deciziei contestate sunt neîntemeiate. Raționamentele

invocate de acuzare privind excluderea prevederilor art. 90 Cod penal, nu vor

contribui la realizarea scopului legii penale. Procurorul nu a ținut cont că pe

perioada desfășurării urmăririi penale inculpata a fost privată de liberate o

perioadă îndelungată de timp, de la 17 martie 2016 până la 04 decembrie 2017.

De asemenea, consideră lipsite de suport juridic și argumentele

procurorului cu privire la nesoluționarea de către instanța de apel a cerinței de

încasare din contul inculpatei a cheltuielilor judiciare.

În acest sens, cu referire la prevederile art. 229 alin. (1), art. 227 alin. (3) Cod

de procedură penală, apărarea susține că aceste cheltuieli urmează a fi suportate

de către stat.

și motivele invocate, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul procurorului urmează a fi admis, iar cel al inculpatei urmează a fi respins,

din următoarele considerente.

11.1. Cu referire la recursul inculpatei Brudari Aliona.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul

instanța respinge recursul ca inadmisibil.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial.

12

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Colegiul penal atestă, că inculpata Brudari Aliona a indicat drept temei

pentru declararea recursului art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazurile când instanța

de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Totodată reieșind din conținutul argumentelor formulate în susținerea

nevinovăției sale, instanța de recurs ajunge la concluzia că acestea se subscriu

temeiului de casare prevăzut la pct. 8) al normei de drept enunțate, care statuează,

că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când nu au fost întrunite

elementele infracțiunii.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute

de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată, că

astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului declarat,

dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile

art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea

adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile apărării,

aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate

în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța

de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după

caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției

date.

Instanța de recurs apreciază ca fiind declarativă alegația recurentului prin

care se susține că instanța de apel nu a motivat detaliat fiecare argument susținut

de apărare în cererea de apel, aceasta deoarece, verificând minuțios decizia

atacată în raport cu argumentele invocate în apelurile apărării, Colegiul penal

ajunge la concluzia că instanța de apel a dat răspuns la argumentele înaintate, iar

simplul dezacord cu soluția pronunțată în speță nu constituie temei de admitere a

recursului în sensul formulat.

Totodată instanța de recurs atestă că recursul inculpatei se axează

preponderent pe dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă în acest

sens, Colegiul precizează că motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în

temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot

fi considerate ca motiv sub aspectul casării, ca fiind ilegală a hotărârilor contestate,

13

deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă

o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât

cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor

respective.

Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticile referitoare

la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor

elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele

de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatei conform infracțiunii

incriminate, astfel că reaprecierea probelor, în modul propus de către autorul

recursului, nu se încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală.

Nu pot fi reținute argumentele recurentului prin care se invocă că instanța

de apel a examinat selectiv probele, fiind puse la baza soluției adoptate declarațiile

contradictorii ale martorului Cuțitari Veronica, deoarece din conținutul deciziei

atacate rezultă, că instanța de apel a respectat inclusiv și prevederile art. 101

alin. (3) Cod de procedură penală, unde este stipulat că nici o probă din dosar nu

are o valoare prestabilită pentru instanță.

Prin urmare, Colegiul penal conchide, că instanța de apel a examinat toate

probele din dosar, le-a analizat în ansamblul lor prin coroborare, corect ajungând

la concluzia că ele sunt suficiente pentru a fundamenta o acuzație penală în

privința inculpatei.

Colegiul penal respinge ca fiind declarativă și alegația prin care se susține că

instanța de apel urma să-și expună punctul său de vedere supra fiecărei probe

aduse în sprijinul învinuirii, în baza evaluării proprii, deoarece, verificând

minuțios decizia atacată în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul

penal ajunge la concluzia că aceasta a menționat în decizie că probele prezentate

de către procuror sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează

între ele.

Cu referire la criticile invocate de inculpată sub aspectul pct. 8 alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează, că temeiul de drept

invocat prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci când nu au

fost întrunite elementele infracțiunii.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept menționate,

Colegiul penal constată, că o astfel de eroare de drept nu și-a găsit confirmarea la

examinarea recursului dedus judecății, din următoarele considerente.

Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma

penală.

Astfel, temeiul pentru recurs „nu au fost întrunite elementele infracțiunii”,

include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor

constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au

constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă

circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.

14

Reieșind din materialele cauzei se atestă că, potrivit rechizitoriului,

Brudari Aliona a fost pusă sub învinuire pentru comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 42 alin. (3), (4), (5) și art. 187 alin. (4) Cod penal, organizator, instigator sau

complice la săvârșirea infracțiunii, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei

persoane, săvârșite de două sau mai multe persoane, cu aplicarea violenței

nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei, în proporții mari.

Prin sentința instanței de fond, Brudari Aliona a fost recunoscută vinovată și

condamnată în baza art. 42 alin. (3), (4), (5) și art. 187 alin. (4) Cod penal.

La rândul său, judecând cauza în ordine de apel și casând inclusiv și din oficiu

sentința primei instanțe, instanța de apel a ajuns la concluzia că raportând

prevederile art. 126 alin. (1) Cod penal, la cuantumului salariului mediu lunar pe

economie, prognozat pentru anul 2016 prin hotărârea de Guvern, prejudiciul

material cauzat părții vătămate Hudeacov Dumitru prin sustragerea mijloacelor

bănești de către inculpată, la moment nu constituie proporții mari, dar urmează a

fi apreciate ca proporții considerabile.

Respectiv, în baza acestor temeiuri, instanța de apel a dispus reîncadrarea

acțiunilor inculpatei Brudari Aliona în baza prevederilor art. 42 alin. (3), (4), (5),

art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal - organizarea, instigarea și complicitate la

săvârșirea jafului, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită

de două sau mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și

sănătatea persoanei, în proporții considerabile.

Așadar, Colegiul penal atestă, că la soluționarea cauzei instanța de apel a

ținut cont de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat

probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de

vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind

recunoașterea vinovăției inculpatei Brudari Aliona în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 42 alin. (3), (4), (5), art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal.

Totodată, respectând prevederile art. 414 alin. (1), (5) și art. 417 alin. (8)

Cod de procedură penală, în hotărârea adoptată instanța de apel s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, decizia contestată cuprinzând

motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct. 7

din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea

căreia nu o consideră necesară.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de instanțele de fond. Or, în cazul în care instanțele de fond și-au

motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau

infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept

de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a

relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârile CEDO Garcia Ruis c. Spaniei,

Helle c. Finlandei).

15

Având în vedere cele expuse, Colegiul penal ajunge la concluzia că

argumentele invocate de către inculpată sunt neîntemeiate, iar din acest

considerent recursul urmează a fi respins ca inadmisibil.

11.2. Cu referire la recursul declarat de către procuror.

Potrivit art. 435 alin. (2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul,

instanța admite recursul, casează, parțial sau total, hotărârea atacată, rejudecă

cauza și pronunță o nouă hotărâre, dacă nu se agravează situația condamnatului.

Din conținutul recursului declarat de către acuzatorul de stat, se atestă că

acesta a indicat drept temeiuri pentru declararea recursului art. 427 alin. (1)

pct. 6), 10) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel, în cazurile când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței, precum și când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale.

Raportând temeiurile de drept invocate la circumstanțele cauzei deduse

judecății, Colegiul penal conchide că argumentele acuzatorului de stat sunt parțial

întemeiate, și anume în privința greșitei individualizări a pedepsei penale stabilite

inculpatei Brudari Aliona.

Prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele

(regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată

la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte.

Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în

practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale,

ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

După cum se constată la caz, procurorul invocă dezacordul cu soluția

instanței de apel în partea suspendării condiționate a executării pedepsei stabilite

inculpatei Brudari Aliona.

La acest capitol Colegiul penal menționează, că potrivit practicii judiciare

constante suspendarea condiționată este o măsură de individualizare a executării

pedepsei stabilită de către instanța de judecată prin hotărârea de condamnare de

a se suspenda pentru o anumită perioadă de timp executarea pedepsei aplicate,

dacă sunt îndeplinite anumite condiții.

Deși la prima vedere, în circumstanțele cauzei sunt întrunite condițiile

necesare pentru a fi invocată instituția suspendării condiționate a executării

pedepsei, pentru acordarea suspendării executării pedepsei este necesar ca

instanța de judecată să aprecieze dacă scopul pedepsei poate fi atins chiar fără

executarea acesteia.

Instanța de judecată își argumentează decizia, bazându-se pe materialele

cauzei și pe datele despre persoana vinovatului, indicând în mod obligatoriu

motivele condamnării cu suspendarea condiționată a executării pedepsei și

16

termenul de probă.

Aceste raționamente rezultă din însăși prevederile art. 90 Cod penal, potrivit

cărora în cazul în care instanța de judecată ajunge la concluzia condamnării cu

suspendare condiționată a executării pedepsei, aceasta urmează să indice

numaidecât în hotărâre motivele care au stat la baza unei asemenea concluzii.

La fel, necesitatea motivării unei hotărâri judecătorești, rezidă și din

conținutul art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală.

În cazul când vinovatul nu manifestă părere de rău față de urmările produse

în urma acțiunilor sale ilegale, convingerea că acesta nu trebuie să execute real

pedeapsa închisorii, nu are temei.

Raportând soluțiile oferite de practica judiciară constantă expuse mai sus la

circumstanțele cauzei deduse judecății, Colegiul penal lărgit constată că instanța

de apel nu a efectuat o analiză completă și minuțioasă a personalității inculpatei,

urmărind în acest sens comportarea sa în viața socială, înainte și după săvârșirea

infracțiunii și numai în măsura în care se dovedește că săvârșirea faptei se

datorează unui concurs accidental de împrejurări și că, pentru îndreptarea sa, nu

este necesară executarea efectivă a pedepsei.

Astfel, în sensul vizat, prezintă relevanță argumentele acuzatorului de stat

cu referire la faptul că instanța de apel nu a ținut cont de personalitatea inculpatei,

care la locul de trai este caracterizată negativ, în privința ei au fost înaintate mai

multe plângeri, duce un mod de viață amoral, face abuz de băuturi alcoolice, a fost

văzută în împrejurări cu persoane anterior condamnate, este predispusă la

comiterea de infracțiuni, anterior a fost atrasă la răspundere penală (f.d. 72, vol.II).

De asemenea, instanța de recurs subliniază că deși infracțiunea de care este

acuzată inculpata Brudari Aliona, prevăzută de art. 42 alin. (3), (4), (5), art. 187

alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, conform art. 16 alin. (4) Cod penal se calificată ca

fiind gravă, pentru care instanța de apel i-a stabilit pedeapsa închisorii pe termen

de 5 ani, fără amendă.

Totuși, dispunând aplicarea instituției suspendării condiționate, instanța de

apel nu a indicat în conținutul deciziei pronunțate care ar fi raționamentele care

au fost stat la baza soluției respective, omițând să țină cont de atitudinea inculpatei

față de fapta infracțională comisă, precum și de faptul că inculpata Brudari Aliona

nu a recunoscut vinovăția și nu s-a căit sincer în cele comise.

Având în vedere prevederile legale citate, Colegiul penal consideră pripite

concluziile instanței de apel în partea individualizării pedepsei stabilite inculpatei

Brudari Aliona, care a reținut oportunitatea aplicării instituției suspendării

condiționate a executări pedepsei, prin simpla mențiune că ține cont de persoana

inculpatei.

Or, în acest context Colegiul penal lărgit subliniază faptul că, reținând

circumstanțele legate de persoana inculpatei și caracteristica acesteia, instanța de

apel le-a aplicat atât la stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen

de 5 ani, cât și la suspendarea condiționată a executării acesteia, fapt care potrivit

practicii judiciare constante, este inadmisibil.

Astfel, instanța de recurs ține să menționeze, că în cazul în care instanța de

17

judecată a constatat circumstanțe atenuante și a redus pedeapsa, după caz până la

minim, aceste circumstanțe nu mai pot servi drept temei de aplicare a prevederilor

art. 90 Cod penal, deoarece ar însemna că aceleiași situații de drept i se acordă o

dublă valență juridică.

De asemenea Colegiul penal lărgit atestă că în speță în privința inculpatei

instanța de apel a reținut circumstanțe care agravează răspunderea, și anume

săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru

infracțiuni similare, săvârșirea infracțiunii cu folosirea încrederii acordate,

săvârșirea infracțiunii de către o persoană în stare de ebrietate, provocată de

alcool.

Totodată instanța de recurs constată că instanța de apel nu a indicat careva

circumstanțe atenuante, care ar permite condamnarea inculpatei Brudri Aliona la

închisoare cu aplicarea suspendării condiționate a executării pedepsei, deoarece

asemenea circumstanțe nu au fost stabilite de către instanța de apel, astfel

stabilindu-se cu certitudine că stabilirea inculpatei Brudari A. a unei asemenea

pedeapse nu și-ar atinge scopul de corectare și reeducare.

Față de cele ce preced, instanța de recurs găsește întemeiate motivele

recursului declarat de către procuror sub aspectul individualizării greșite a

executării pedepsei penale stabilite inculpatei Brudari Aliona și constată că,

concluzia instanței de apel, precum că, corijarea inculpatei este posibilă prin

aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal - suspendarea condiționată a pedepsei

închisorii, este greșită, din care considerente această dispoziție urmează a fi

exclusă, Colegiul penal lărgit considerând că această soluție nu înrăutățește

situația condamnatului.

Colegiul lărgit menționează în acest sens, că prin agravare a situației

condamnatului se subînțeleg situațiile de schimbare a soluției din achitare în

condamnare, de încadrare juridică la o infracțiune mai gravă, sau un alt alineat

nou, literă, de înlocuire a sancțiunii cum ar fi a măsurii educative în pedeapsă

prevăzută de sancțiune, din amendă în închisoare, prin mărirea cuantumului

aceleiași pedepse ori adăugarea la pedeapsa principală a pedepsei

complementare, de aplicarea unor măsuri de siguranță la care nu fusese inițial

condamnat, de reținere în recurs a stării de recidivă, a concursului de infracțiuni

în loc de infracțiune continuată; situații de învinuire care esențial, după

circumstanțele reale, diferă de cea de la început ori orice altă modificare a

învinuirii (imputarea altor acțiuni în locul celor imputate anterior, imputarea

infracțiunii care diferă de cea imputată după obiectul atentat, caracterul faptei și

acțiunii), care afectează dreptul inculpatului la apărare.

Distinct de cele constatate, Colegiul penal lărgit respinge ca fiind

neîntemeiate argumentele acuzatorului de stat în ce privește nepronunțarea de

către instanța de apel asupra chestiunii privind încasarea cheltuielilor de judecată

din contul inculpatei.

Aceasta deoarece, nici la una dintre etapele examinării cauzei procurorul nu

a adus careva argumente legale, precum și probe, care ar genera posibilitatea

pronunțării soluției de încasare a cheltuielilor judiciare din contul inculpatei.

18

Procurorul nu a invocat aceste argumente nici la depunerea recursului,

menționând doar că, în opinia sa, potrivit legii cheltuielile urmează a fi încasate din

contul inculpatului, dar n-a specificat care sunt temeiurile de fapt și de drept al

solicitărilor sale anume cu referire la inculpata Brudari A., astfel că invocările

procurorului sunt apreciate de către instanța de recurs neîntemeiate.

11.3. Reieșind din considerentele menționate supra, Colegiul penal lărgit a

ajuns la concluzia de respingere a recursului declarat de inculpata Brudari Aliona

și de admitere a recursului procurorului.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Se respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către inculpata

Brudari Aliona, în propria cauză penală.

Se admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, se casează parțial decizia Colegiului

judiciar al Curții de Apel Cahul din 27 decembrie 2018, în cauza penală în privința

lui Brudari Aliona xxxxx, în latura penală în partea stabilirii pedepsei, cu

rejudecarea cauzei în această parte și pronunțarea unei noi hotărâri, după cum

urmează:

Brudari Aliona xxxxx se consideră condamnată în baza art. art. 42 alin. (3),

(4), (5), 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, la 5 (cinci) ani închisoare, cu executarea

în penitenciar pentru femei de tip semiînchis, fără amendă.

În rest, celelalte dispoziții ale hotărârii atacate se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 28 noiembrie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

19