1ra-847/18 — Art. 187 alin. 4 CP

Prin sentința Judecătoriei Comrat din 14 iulie 2016: Brudari Aliona, a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 42 alin. (3), (4), (5) și art. 187 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 9 ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis pentru femei. Brudari Ianuș, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza de art. 187 alin. (4) și art. 190 alin. (2), lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă: - în baza art. 187 alin. (4) Cod penal – închisoare pe termen de 9 ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis.; - în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal - închisoare pe termen de 2 ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis, cu privare de dreptul de a ocupa 1 anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate în domeniul comerțului pe termen de 2 ani. Arjintar Alexandr, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (1); art. 187 alin. (2) lit. d) și art. 187 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă cu aplicarea art. 82 Cod penal: - în baza art. 186 alin. (1) Cod penal - închisoare pe termen de 1 an, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis; - în baza art. 187 alin. (2) lit. d) Cod penal - închisoare pe termen de 5 ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis; - în baza art. 187 alin. (4) Cod penal - închisoare pe termen de 8 ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis. În conformitate cu art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, lui Arjintar Alexandr, prin cumul parțial a pedepselor aplicate i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe termen de 9 ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis. Acțiunile civile depuse de părțile vătămate Hudeacov D., „Cojocari Grup” SRL în persoana lui Topal E., Melnicenco A. și Peev L., au fost admise în principiu. S-a încasat în beneficiul statului, în mod solidar de la Brudari Aliona, Brudari Ianuș și Arjintar Alexandr, cheltuielile de judecată în mărime de 57 lei.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a reținut că Brudari Aliona, în perioada de timp din 15 până la 17 martie 2016, conștientizând caracterul infracțional al acțiunilor sale și acționând cu intenție, din motive de profit, cu scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, știind că cunoscutul ei, Hudeacov Dumitru, are la sine о sumă mare de bani, și intenționând de a sustrage mijloacele date de bani, a organizat comiterea sustragerii date, comunicâd despre existența mijloacelor bănești la Hudeacov Dumitru, fiului său Brudari Ianuș cât și lui Arjintar Alexandr, instigându-i pe ultimii la comiterea sustragerii bunurilor lui Hudeacov Dumitru și a planificat comiterea infracțiunii date. Brudari Aliona, în continuarea intenției sale criminale, îndreptate spre sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, a intrat în încrederea lui Hudeacov Dumitru, după care la 17 martie 2016, aproximativ la orele 16.00, 1-a ademenit pe Hudeacov Dumitru în casa ei de locuit, situată în or. Comrat, str. Biruinței 153, unde el era așteptat de către Brudari Ianuș și Arjintar Alexandr. Astfel, Brudari Aliona a înlăturat obstacolele pentru comiterea infracțiunii date. Mai departe, acționând după planul criminal stabilit de înainte, executând rolul său și realizând scopurile sale criminale, Brudari Aliona l-a adus pe Hudeacov Dumitru în bucataria casei sale de locuit, unde cu scopul de a calma vigilența părții vătămate, l-a servit cu băuturi alcoolice, împreună cu ei în bucătărie a servit băuturi alcoolice Brudari Ianuș și Arjintar Alexandr, după ce Brudari Ianuș a cerut de la Hudeacov Dumitru să-i dea toți banii pe care el îi are. Însă, primind de la Hudeacov Dumitru refuz, Brudari 2 Ianuș l-a lovit pe Hudeacov Dumitru cu pumnul în cap și 1-a dat jos, iar apoi Brudari Ianuș și Arjintar Alexandr l-au lovit pe Hudeacov Dumitru de mai multe ori cu picioarele pe diferite părți ale corpului, cauzându-i ultimului leziuni corporale sub formă de echimoză la ochiul drept, în partea de sus, în partea din spate stânga a cutiei toracice, în partea stângă a regiunii lombare; escoriații în ambele părți a regiunii frontale, în mijlocul regiunii bărbiei, în regiunea auriculei drepte, care se apreciază ca vătămări corporale neînsemnate. După ce Brudari Ianuș a sustras deschis de la Hudeacov Dumitru, care era jos, gentuța de brâu cu bani, în sumă totală de 3 600 dolari SUA, care conform cursului valutar al BNM la data sustragerii, constituia suma de 71 460 lei, ceea ce reprezintă prejudiciu în proporții mari. Acțiunile lui Brudari Aliona au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. 42 alin. (3)-(5) și art. 187 alin. (4) Cod penal, conform indicilor organizator, instigator și complice la săvârșirea infracțiunii de jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită de două sau mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei, în proporții mari. Brudari Ianuș, la data de 13 februarie 2016, aproximativ la ora 12.00, din motive de profit, având intenție infracțională de a săvârși sustragerea prin escrocherie, aflându- se lânga casa de locuit nr. 153, str. Biruinței, mun. Comrat, l-a oprit pe Melnicenco Andrei, care tracea pe lângă el, și înșelându-l, spunându-i că telefonul mobil a lui Melnicenco Andrei anterior a fost furat de la sora lui, a luat de la el telefonul mobil model Samsung Galaxi GT-S6802, cu valoarea de 600 lei, cauzându-i părții vătămate prejudiciu material considerabil. Acțiunile lui Brudari Ianuș au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, conform indicilor calificativi, escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Tot el, la data de 17 martie 2016, aproximativ la orele 16.00, conștientizând caracterul infracțional al acțiunilor sale și acționând cu intenție, împreună și cu întelegere prealabilă cu mama sa - Brudari Aliona, cât și cu Arjintar Alexandr, din motive de profit, cu scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, știind din spusele lui Brudari Aliona că cunoscutul ei, Hudeacov Dumitru, are la sine о sumă mare de bani, împreună cu Arjintar Alexandr, l-au așteptat pe ultimul în casa de locuit a lui Brudari Aliona, situată în or. Comrat, str. Biruinței 153, unde Brudari Aliona l-a ademenit pe Hudeacov Dumitru. Uterior, acționând după planul criminal stabilit de înainte, Brudari Ianuș, executând rolul său și realizând scopurile sale criminale, aflându-se în bucătăria casei de locuit, împreună cu Hudeacov Dumitru, cât și împreună cu Brudari Aliona și Arjintar Alexandr, pe parcursul servirii băuturilor alcoolice a cerut de la Hudeacov Dumitru să-i dea toți banii pe care el îi are cu sine. Însă, primind de la Hudeacov Dumitru refuz, 3 Brudari Ianuș l-a lovit pe Hudeacov Dumitru cu pumnul în cap și l-a doborât, iar apoi Brudari Ianuș și Arjintar Alexandr l-au lovit pe Hudeacov Dumitru de mai multe ori cu picioarele pe diferite părți ale corpului, cauzându-i ultimului leziuni corporale sub formă de echimoză la ochiul drept, în partea de sus, în partea din spate stânga a cutiei toracice, în partea stângă a regiunii lombare; escoriații în ambele părți a regiunii frontale, în mijlocul regiunii bărbiei, în regiunea auriculei drepte, care se apreciază ca vătămări corporale neînsemnate. După care, Brudari Ianuș a sustras deschis de la Hudeacov Dumitru, care era jos, gentuța de brâu cu bani în sumă totatlă de 3 600 dolari SUA, care conform cursului valutar al BNM la data sustragerii, constituia suma de 71 460 lei, ceea ce reprezintă prejudiciu în proporții mari. Acțiunile lui Brudari Ianuș au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. 187 alin. (4) Cod penal, conform indicilor, jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită de două sau mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei, în proporții mari. Arjintar Alexandr, la 10 ianuarie 2016 aproximativ la ora 16.00, cu scopul sustragerii bunurilor altei persoane, a intrat în centru comercial „IUJNÎI”, situat pe str. Lenin, mun. Comrat, unde din buticul comercial „Vasconi”, pe ascuns a sustras un trening de culoare albastră, prin ce i-a cauzat proprietarului SRL „Cojocari Group” prejudiciu material în mărime de 625 lei. Acțiunile lui Arjintar Alexandr au fost încadrate în baza art. 186 alin. (1) Cod penal, potrivit indicilor, furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane. Tot el, la 12 ianuarie 2016, aproximativ la ora 09.10, cu scopul sustragerii bunurilor altei persoane, a pătruns în cotețul casei de locuit de pe str. Cotovschi nr. 82 din mun. Comrat, de unde deschis a sustras un cocoș și о găină de culoare roșie de rasă maghiară, prețul fiecăreia constituind a câte 200 lei, prin ce i-a cauzat proprietarului Peev Lambu prejudiciu material în sumă totală de 400 lei. Aceste acțiuni ale lui Arjintar Alexandr au fost încadrate în baza art. 187 alin. (2) lit. d) Cod penal, conform indicilor calificativi, jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, prin pătrundere în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în locuință. Tot el, la 17 martie 2016, aproximativ la ora 16.00, conștientizând caracterul infracțional al acțiunilor sale și acționând cu intenție, împreună și prin întelegere prealabilă cu Brudari Aliona și Brudari Ianuș, din motive de profit, cu scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, știind din spusele lui Brudari Aliona, că cunoscutul ei, Hudeacov Dumitru, are la sine о sumă mare de bani, împreună cu Brudari Ianuș l-au așteptat pe Hudeacov Dumitru în casa de locuit a lui Brudari Aliona, situată în or. Comrat, str. Biruinței 153, unde Brudari Aliona l-a ademenit pe Hudeacov Dumitru. Uterior, acționând după planul criminal stabilit de înainte, Brudari Ianuș, aflându- se în bucătăria casei de locuit, împreună cu Hudeacov Dumitru, cât și împreună cu 4 Brudari Aliona și Brudari Ianuș, pe parcursul servirii băuturilor alcoolice a cerut de la Hudeacov Dumitru să-i dea toți banii pe care el îi are cu sine. Însă, primind de la Hudeacov Dumitru refuz, Brudari Ianuș l-a lovit pe Hudeacov Dumitru cu pumnul în cap și l-a doborât, iar apoi Brudari Ianuș și Arjintar Alexandr l-au lovit pe Hudeacov Dumitru de mai multe ori cu picioarele pe diferite părți ale corpului, cauzându-i ultimului leziuni corporale sub formă de echimoză la ochiul drept, în partea de sus, în partea din spate stânga a cutiei toracice, în partea stângă a regiunii lombare; escoriații în ambele părți a regiunii frontale, în mijlocul regiunii bărbiei, în regiunea auriculei drepte, care se apreciază ca vătămări corporale neînsemnate. După care, Brudari Ianuș a sustras deschis de la Hudeacov Dumitru, care era jos, gentuța de brâu cu bani, în sumă totală de 3 600 dolari SUA, care conform cursului valutar al BNM la data sustragerii, constituia suma de 71 460 lei, ceea ce reprezintă prejudiciu în proporții mari. Astfel, acțiunile lui Arjintar Alexandr au fost încadrate de organul de urmărire penală în baza art. 187 alin. (4) Cod penal, conform indicilor jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită de două sau mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei, în proporții mari.

Împotriva sentinței au declarat apeluri: 3.1. inculpatul Brudari Ianuș și avocatul acestuia, Cazmalî Vladimir, care au solicitat casarea parțială a acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri prin care, lui Brudari Ianuș, recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 187 alin. (4) Cod penal, a-i stabili pedeapsa minimă prevăzută de sancțiunea normei penale respective. A înceta procesul penal în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, din motiv că acțiunile inculpatului constituie elementele contravenției prevăzute de art. 105 Cod contravențional, iar în conformitate cu art. 30 Cod contravențional, Brudari Ianuș urmează a fi eliberat de răspundere, în legătură cu expirarea termenului de tragere la răspundere contravențională. Acțiunea civilă depusă de părțile vătămate a fi examinată în procedură civilă. În motivarea apelurilor s-a menționat că în cadrul urmăririi penale, învinuitului Brudari Ianuș i-a fost încălcat dreptul la apărare așa cum la 11.04.2016, când acesta împreună cu avocatul său urmau să i-a cunoștință cu materialele dosarului, învinuitul a înaintat cererea de a fi amânată acțiunea, din motiv că apărătorul este implicat la examinarea unor cauze stabilite anterior, însă a fost ignorată cererea și expediată cauza în instanța de judecată în aceiași zi. De asemenea apelanții consideră că acțiunile lui Brudari Ianuș nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzută de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal incriminată acestuia, ci contravenție prevăzută de art. 105 Cod contravențional, Brudari Ianuș urmând a fi eliberat de răspundere contravențională, în legătură cu expirarea termenului de tragere la răspundere contravențională. 5 Totodată, Brudari Ianuș a menționat că a recunoscut vina în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 Cod penal, fapt ce ar duce la necesitatea stabilirii unei pedepse mai blânde. La fel, s-a menționat că acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Melnicenco A. urmează a fi soluționată în baza art. 225 alin. (4) Cod de procedură penală, adică, în cazul încetării cauzei penale, acțiunea civilă urmează a fi lăsată fără examinare, mai mult ca atât, telefonul a fost restituit iar în asemenea circumstanțe nu există temei de a înainta și de a fi admisă acțiunea civilă. 3.2. inculpatul Arjintar Alexandr și avocatul acestuia, Cimpoeș Vladimir, care au solicitat admiterea casarea parțială a sentinței și pronunțarea une noi hotărâri prin care, lui Arjintar Alexandr, recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (1) Cod penal, a-i stabili pedeapsă non-privativă de libertate cu aplicarea art. 90 Cod penal. A-l achita pe Arjintar Alexandr de sub învinuirile înaintate în baza art. 187 alin. (4) și art. 187 alin. (2) lit. d) Cod penal din motivul lipsei, în acțiunile sale, a elementelor infracțiunilor incriminate. În susținerea cerințelor apelanții fac trimitere la declarațiile martorului Cuțitari Veronica, care a indicat că aflându-se la domiciliul lui Brudari Aliona, în privința părții vătămate, Arjintar Alexandr nu a săvârșit careva acțiuni contrare legii și nici bani nu a sustras de la acesta. De asemenea, s-a menționat că Brudari Ianuș și Brudari Aliona, în declarațiile lor, au indicat că Arjintar Alexandr nu era prezent în timpul conflictului cu Hudeacov D., declarații care coroborează cu cele date de către Arjintar Alexandr, care a indicat că în acea zi a fost la Brudari acasă, a intrat în ogradă la Ianuș, au consumat câte un pahar de vin, a vorbit cu Lambu, care era la Brudari, după care a plecat mai departe. Referitor la învinuirea înaintată pe art. 187 alin. (2) lit. d) Cod penal, apelanții au invocat că sustragerea găinilor nu a avut loc în mod deschis, prin urmare acțiunile sale nu întrunesc elementele acestei infracțiuni. 3.3. inculpata Brudari Aliona și avocatul acesteia, Jecov Nicolae, care au solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare în privința inculpatei din motiv că în acțiunile ei lipsesc elementele infracțiunii incriminate. În motivarea apelului se indică că partea vătămată pe parcursul judecării cauzei și- a schimbat declarațiile, iar martorul Cuțîtari Veronica a dat declarații în vederea propriei descriminări. Instanța de fond, a făcut trimitere la probele acuzării, însă fără a le da o apreciere fiecăreia în parte și în cumul, din punct de vedere al pertinenței și concludenței, cât și din punct de vedere a însemnătății acestora ca probe, în același timp ignorând poziția apărării. Chiar dacă declarațiile date de către martorul Cuțîtari Veronica se contrazic, prima instanță nu a ținut cont de acest fapt, și punându-le la baza sentinței, și-a format o singură concluzie, ceea ce este imposibil. 6 Declarațiile date de către partea vătămată nu confirmă cert și nu demonstreză participarea lui Brudari Aliona la săvârșirea faptelor incriminate, iar declarațiile date de acesta la urmărirea penală diferă de cele date în instanța de fond, fapt ce demonstrează necesitatea analizării acestora în raport cu declarațiile date de alți martori.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 04 decembrie 2017, s-a dispus admiterea apelurilor declarate, casarea totală a sentinței instanței de fond, rejudecarea cauzei și emiterea unei noi hotărâri, potrivit căreia: Brudari Aliona, a fost achitată de sub învinuirea înaintată în baza art. 42 alin. (3), (4), (5) și art. 187 alin. (4) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de aceasta. S-a încetat procesul penal în privința lui Brudari Ianuș în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, din motiv că fapta constituie contravenție prevăzută de art. 105 Cod contravențional. S-a încetat procesul contravențional în baza art.105 Cod contravențional, în privința lui Brudari Ianuș, pe motivul expirării termenului de prescripție pentru atragerea la răspundere contravenționlă. Brudari Ianuș a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 6 ani, fără amendă, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis. S-a încetat procesul penal în privința lui Arjintar Alexandr în baza art. 186 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta constituie contravenția prevăzută de art. 105 Cod contravențional. S-a încetat procesul contravențional în baza art. 105 Cod contravențional, în privința lui Arjintar Alexandr, pe motivul expirării termenului de prescripție pentru atragerea la răspundere contravenționlă. S-a încetat procesul penal în privința lui Arjintar Alexandr în baza art. 187 alin. (2) lit. d) Cod penal, din motiv că fapta constituie contravenția prevăzută de art. 105 Cod contravențional. S-a încetat procesul contravențional în baza art. 105 Cod contravențional, în privința lui Arjintar Alexandr, pe motivul expirării termenului de prescripție pentru atragerea la răspundere contravenționlă. Arjintar Alexandr, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. b) Cod penal fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 6 ani, fără amendă, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis Acțiunile civile depuse de Hudeacov Dumitru și SRL „Cojocari Group”, au fost admise în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța în procedură civilă. A fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea civilă înaintată de către Melnicenco Andrei. 4.1. Instanța de apel a constatat că la pronunțarea sentinței prima instanță nu a determinat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatei 7 Brudari Aliona, eronat concluzionând că materialele dosarului demonstrează săvârșirea de către aceasta a infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3)-(5) și art. 187 alin. (4) Cod penal. Colegiul a notat că orice acuzație adusă persoanei trebuie să fie clară, concretă și să se bazeze pe probe, situație ce nu se desprinde în cazul inculpatei Brudari Aliona, soluția primei instanțe fiind una pripită și necorespunzătoare cumulului probelor administrate în cauză. Inculpatei Brudari Aliona i se impută faptul că știind că cunoscutul ei Hudeacov Dumitru, are la sine о sumă mare de bani, și intenționând de a sustrage mijloacele date de bani, a organizat comiterea sustragerii date, comunicâd despre existența mijloacelor bănești fiului său Brudari Ianuș și lui Arjintar Alexandr, instigându-i pe aceștia la comiterea sustragerii bunurilor de la partea vătămată, și că ar fi planificat comiterea infracțiunii date, însă Colegiul a considerat că la mateialele cauzei nu sunt probe ce ar confirma învinuirea înaintată. Instanța de fond însă nu a ținut cont de acest fapt, limitându-se doar la darea citirii probelor, potrivit cărora chipurile se demonstrează vinovăția lui Brudari Aliona de cele incriminate, însă nu și-a motivat soluția prin analizarea probelor. Astfel, concluzia primei instanțe privind recunoașterea lui Brudari Aliona vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3)-(5) și art. 187 alin. (4) Cod penal, după părerea Colegiului nu s-a bazat pe cercetarea tuturor probelor administrate în cauză, care au fost cercetate suplimentar în instanța de apel, și care de către instanța de fond nu au fost corect apreciate prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu prin coroborare potrivit art. 101 Cod de procedură penală. Colegiul a menționat că instanța de fond, la baza sentinței a pus declarațiile părții vătămate Hudeacov Dumitru și martorilor, dar este de remarcat că doar Cuțitari Veronica indică direct la faptul că Brudari Aliona în momentul conflictului ar fi fost de față, Brudari Aliona indică că ea nu a văzut-o pe Cuțitari Veronica în acea seară, ea zice că dormea în altă cameră și după ce a auzit gălăgie a ieșit, însă nu mai era nimeni. În instanța de apel s-a stabilit imposibilitatea asigurării prezenței martorului Cuțitari Veronica pentru a fi audiată așa cum aceasta locuiește pe teritoriul Transnistriei, astfel nefiind posibil de a fi executată aducerea forțată a acesteia în instanța de apel, și pentru a nu tergiversa examinarea cauzei, s-a dispus judecarea în lipsa martorului dat. Astfel, instanța de apel a pus accent pe declarațiile martorului Cuțitari Veronica date anterior, declarații din care rezultă că aceasta chiar a sustras 100 de dolari SUA din buzunarul lui Hudeacov Dumitru. Fiind audiată în prima instanță, Cuțitari Veronica a indicat că a văzut în buzunar la partea vătămată Hudeacov Dumitru 100 de dolari SUA și i-a luat. Totodată, instanța de apel a conchis că doar acest martor indică direct la faptul că Brudari Aliona a comis infracțiunea incriminată, însă aceste declarații au fost apreciate drept dubioase așa cum 8 martora era cointeresată de a-și înlătura orice suspiciuni că ea tot ar fi implicată la comiterea faptei de sustragere deschisă a banilor de la Hudeacov Dumitru. Instanța de apel a constatat că declarații martorului Cuțitari Veronica sunt diferite de fiecare dată când a fost audiată, aceasta în instanța de fond declarând că în cameră era Aliona, Ianuș și ea, ulterior zice că Aliona nu era în camera dată. Deci, Cuțitari Veronica dă declarații nu doar dubioase așa cum acestea diferă, dar și care nu sunt consecutive și nu corelează cu alte probe existente în dosar. Cu referire la declarațiile părții vătămate Hudeacov Dumitru, Colegiul a reținut că acesta doar în plângere indică că Brudari Aliona cu ceilalți l-au jefuit, iar ulterior nu mai face trimitere la Aliona, chiar indică că ea nu era în cameră când a fost jefuit, nu mai menționează că ea ar fi contribuit cumva la comiterea infracțiunii. Așa cum la momentul examinării apelului Hudeacov Dumitru nu mai era în viață, instanța de apel a pus accent pe declarațiile date de acesta anterior, în care a indicat că a fost la Aliona acasă, însă acest fapt nefiind negat nici de către inculpați, aceștia negând doar faptul că Aliona ar fi săvârșit fapte infracționale și că ea ar fi organizat comiterea infracțiunii. Hudeacov Dumitru singur a menționat că are bani cu el, chiar i-a propus Alionei să meargă cu el să-i schimbe, nimeni din persoanele pe dosar nu indică direct la Aliona ca fiind ea acea persoană ce a spus că Hudeacov Dumitru are o sumă mare de bani. Martorii au indicat că au văzut toți cum Hudeacov Dumitru a scos 100 dolari SUA din buzunar întrebând cine merge cu el să-i schimbe. Mai mult ca atât, nimeni din martorii audiați în instanța de fond nu a declarat că Aliona l-a chemat pe partea vătămată la dânsa acasă, Țanțuc Rodica declarând în acest sens că partea vătămată în acea zi de câteva ori a mers în ospeție la Aliona, Aliona nu l-a chemat la ea acasă. De asemenea, Jugaru Maria a indicat că Hudeacov Dumitru i-a propus lui Brudari Aliona ca să meargă cu el la magazin, iar ultima a acceptat. Astfel, din declarațiile menționate nu rezultă că Brudari Aliona l-ar fi ademenit cumva pe Hudeacov Dumitru să meargă la ea acasă, ci din contra rezultă că el singur se cerea invitat, el o chema pe aceasta să-l însoțească, el spunea că are bani cu el și vrea să schimbe, vrea să-și cumpere mașină și casă. Prin urmare, Colegiul a constatat că la materialele dosarului nu sunt probe că Brudari Aliona ar fi săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (4) Cod penal, la fel, nu a fost demonstrat de către acuzatorul de stat nici faptul că aceasta ar fi întreprins acțiuni în calitate de organizator, instigator sau complice la săvârșirea infracțiunii de jaf. Cu referire la învinuirea înaintată lui Brudari Ianuș în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, instanța de apel a notat că o persoană poate fi supusă răspunderii penale dacă în acțiunile acesteia sunt constatate elementele infracțiunii: obiectul, latura obiectivă, subiectul, latura subiectivă și fapta comisă de aceasta este pasibilă răspunderii penale. Colegiul a menționat că instanța de fond corect a constatat că fapta a avut loc și că a fost comisă anume de Brudari Ianuș, aceasta dovedindu-se din declarațiile date de inculpat care a indicat că a luat telefonul de la Melnicenco Andrei, precum că anterior 9 acesta ar fi fost furat de la sora sa. Partea vătămată Melnicenco Andrei, la fel a indicat că i-a fost luat telefonul sub pretextul că ar fi fost anterior furat de la sora inculpatului. Infracțiunea a fost săvârșită de Brudari Ianuș la 13.02.2016, iar valoarea telefonului „Samsung Galaxi” GT-S6802, constituia suma de 600 lei. Colegiul a menționat că art. 18 Cod contravențional stipulează că se consideră proporții mici valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală sau valoarea pagubei pricinuite care, la momentul săvârșirii contravenției, nu depășește 20% din cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat, aprobat de Guvern pentru anul în curs la data săvârșirii faptei. Prin Hotărârea Guvernului nr. 879 din 23.12.2015 a fost aprobat salariul mediu lunar pe economie pentru anul 2016 în mărime de 5 050 lei. Astfel, suma de 600 lei nu se referă la proporții pentru care ar putea fi atrasă persoana la răspundere penală așa cum, pentru aceasta este necesar ca suma să fie mai mare de 1010 lei (5050x20%), fapt ce duce la recalificarea acțiunilor lui Brudari Ianuș, în conformitate cu art. 10 Cod penal, din art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal în art. 105 Cod contravențional, sustragerea în proporții mici din avutul proprietarului prin escrocherie. Conform materialelor cauzei, Brudari Ianuș a comis fapta la 13.02.2016, din momentul săvârșirii contravenției expirând termenul de tragere la răspundere contravențională prevăzut de art. 30 Cod contravențional. Referitor la infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (4) Cod penal incriminată lui Brudari Ianuș, Colegiul a conchis că prima instanță corect a stabilit vinovăția acestuia, probele existente la dosar demonstrând că ultimul a luat de la Hudeacov Dumitru, care era doborât la podea, gentuța de la brâu cu bani, fapt recunoscut de însăși inculpat. Partea vătămată de asemenea indică că Brudari Ianuș este persoana care l-a jefuit, iar Brudari Aliona a menționat că Brudari Ianuș era acasă când la ea a venit Hudeacov Dumitru. La fel, și Cuțitari Veronica indică că a văzut cum Ianuș a luat banii de la Hudeacov Dumitru. Astfel, analizând materialele dosarului în coraport cu cele menționate de apelanții Brudari Ianuș și avocatul său, instanța de apel a constatat că prima instanță la examinarea cauzei nu a comis erori de drept, pronunțând soluția privind condamnarea lui Brudari Ianuș în baza art. 187 alin. (4) Cod penal, deoarece la data comiterii infracțiunii, 17.03.2016, suma de 71 460 lei reprezenta prejudiciu în proporții mari. Potrivit Legii nr. 207 din 29.07.2016, în vigoare din 07.11.2016, au fost operate modificări la art. 126 Cod penal, fiind considerate proporții mari valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care depășește 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin Hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei. 10 Hotărârea Guvernului nr. 879 din 23.12.2015, a aprobat pentru anul 2016 cuantumul salariului mediu lunar pe economie în mărime de 5 050 lei. Astfel, instanța ținând cont de hotărârea menționată, a reținut că constituie proporții mari suma de 101 000 lei, pe când suma de 71 460 lei incriminată inculpatului, este o sumă ce nu se încadrează în această categorie, fapt ce demonstrează necesitatea recalificării acțiunilor lui Brudari Ianuș de la art. 187 alin. (4) Cod penal la art. 187 alin. (2) lit. b) Cod penal, jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită de două sau mai multe persoane. Stabilind pedeapsă lui Brudari Ianuș pentru fapta comisă, Colegiul a ținut cont de art. 61 și 75 Cod penal, ajungând la concluzia că pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b) Cod penal, cea mai echitabilă pedeapsă este cea sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani, fără amendă, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. Totodată apreciind influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului, Colegiul a conchis că corectarea și reeducarea lui Brudari Ianuș este posibilă doar prin executarea reală a acesteia, or acesta este persoana care a întreprins cele mai active acțiuni spre săvârșirea jafului, chiar dacă a săvâșit fapta împreună cu Arjintar Alexandr. Banii sustrași nu au fost restituiți, suma sustrasă este una destul de mare, și ținând cont de pericolul social al faptei comise, Colegiul a considerat că anume pedeapsa sub formă de închisoare va duce la restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului cât și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și a altor persoane. Referitor la învinuirea înaintată lui Arjintar Alexand în baza art. 186 alin. (1) Cod penal, Colegiul a menționat că instanța de fond corect a constatat că fapta a avut loc și că a fost comisă anume de Arjintar Alexand, aceasta confirmându-se prin imaginele pe CD-ul anexat la materialele cauzei, dar și prin declarațiile martorului Vasilioglo Alina, care a indicat că după ce a observat sustragerea bunului, a rugat persoana în cauză să restituie treningul și după ce l-a pus la loc, persoana dată a părăsit încăperea centrului comercial. Mai mult, faptul sustragerii treningului nu este negat nici de inculpat. Infracțiunea dată a fost săvârșită de Arjintar Alexandr la 10.01.2016 iar valoarea treningului sustras constituie suma de 625 lei. Colegiul a menționat că art. 18 Cod contravențional stipulează că se consideră proporții mici valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală sau valoarea pagubei pricinuite care, la momentul săvârșirii contravenției, nu depășește 20% din cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat, aprobat de Guvern pentru anul în curs la data săvârșirii faptei. Prin Hotărârea Guvernului nr. 879 din 23.12.2015 a fost aprobat salariul mediu lunar pe economie pentru anul 2016 în mărime de 5 050 lei. 11 Astfel, suma de 625 lei nu se referă la proporții pentru care ar putea fi atrasă persoana la răspundere penală așa cum, pentru aceasta este necesar ca suma să fie mai mare de 1010 lei (5050x20%), fapt ce duce la recalificarea acțiunilor lui Arjintar Alexandr, în conformitate cu art. 10 Cod penal, din art. 186 alin. (1) Cod penal în art. 105 Cod contravențional. Conform materialelor cauzei, Arjintar Alexandr a comis fapta la 10.01.2016, din momentul săvârșirii contravenției expirând termenul de tragere la răspundere contravențională prevăzut de art. 30 Cod contravențional. Pe marginea învinuirii înaintate lui Arjintar Alexandr în baza art. 187 alin. (2) lit. d) Cod penal, Colegiul a reținut că pe parcursul examinării cauzei, aceasta nu a fost demonstrată, nu a fost probat că de către inculpat, anume în mod deschis a fost săvârșită fapta. Inculpatul nu a negat sustragerea păsărilor și a declarat că a auzit găinile, a intrat și a luat două din ele și a plecat, nu a văzut pe nimeni, nici pe el nu l-a văzut nimeni și nici nu a auzit pe cineva strigând în acel moment. Partea vătămată Peev Lambu a menționat că a auzit găinile și a văzut pe cineva că a intrat în coteț și că ulterior iese cu două găini și a strigat, iar persoana dată a fugit, iar în instanța de apel fiind audiat partea vătămată a indicat că a strigat la persoana dată, însă nu poate spune cu certitudine dacă Arjintar Alexandr l-a auzit sau nu, deoarece ultimul nu a reacționat la strigătul lui Peev Lambu, ci doar repede a plecat din ogradă. Prin urmare, Colegiul a considerat necesară recalificarea faptei de la art. 187 alin. (2) lit. d) Cod penal în baza art. 186 alin. (2) lit. c) Cod penal, furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane prin pătrundere în încăpere, în alt loc de depozitare sau în locuință. Totodată s-a reținut că Arjintar Alexandr a comis fapta la 12.01.2016, iar valoarea păsărilor sustrase constituia suma de 400 lei, Colegiul, ținând cont de art. 8, 10, 126 Cod penal, art. 18 Cod contravențional și Hotărârea Guvernului nr. 879 din 23.12.2015, a considerat necesar a recalifica acțiunil lui Arjintar Alexandr de la art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, la art. 105 Cod contravențional, sustragerea în proporții mici din avutul proprietarului prin furt. Conform materialelor cauzei, Arjintar Alexandr a comis fapta la 12.01.2016, din momentul săvârșirii contravenției expirând termenul de tragere la răspundere contravențională prevăzut de art. 30 Cod contravențional. Colegiul nu a reținut argumentul lui Arjintar Alexandr precum că s-a împăcat cu partea vătămată Peev Lambu, deoarece chiar dacă la materialele cauzei este anexată cererea privind împăcarea părților, în ședința de judecată partea vătămată nu a insistat la acest fapt, doar a indicat că nu are pretenții, ceea ce denotă imposibilitatea aplicării prevederilor art. 109 Cod penal. Referitor la infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (4) Cod penal incriminată lui Arjintar Alexandr, Colegiul a conchis că prima instanță corect a stabilit vinovăția acestuia în baza normei penale respective. Chiar dacă inculpatul nu recunoaște 12 comiterea faptei, instanța a considerat că vina acestuia este confirmată prin probatoriul existent la dosar, inclusiv prin procesul verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie, din 17.03.2016, din care rezultă că fotografiile au fost prezentate spre recunoaștere părții vătămate Hudeacov Dumitru, acesta recunoscând persoana de pe fotografia nr. 3, indicând numele acesteia Alexandr, și care la 17.03.2016 împreună cu Brudari Ianuș, l-au bătut în casa lui Brudari Aliona, recunoscând persoana după forma feței, nas, ochi, coafură, buze. Din declarațiile părții vătămate date la urmărirea penală reiese că în afară de Brudari Ianuș mai era o persoană care l-a bătut, numele acestuia era Alexandr, Sașa. Martorul Cuțitari Veronica de asemenea indică că Arjintar Alexandr tot era de față în timpul conflictului, iar inculpatul a menționat că în acea zi a fost la familia Brudari acasă. Deci, declarațiile părții vătămate corelează cu cele date de către martorii care au indicat că inculpatul, în acea zi a fost la Brudari acasă, probe din care se desprinde cert că Arjintar Alexandr a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (4) Cod penal. Astfel, analizând materialele dosarului în coraport cu cele menționate de apelanții Arjintar Alexandr și avocatul său, instanța de apel a constatat că prima instanță la examinarea cauzei nu a comis erori de drept, pronunțând soluția privind condamnarea acestuia în baza art. 187 alin. (4) Cod penal, deoarece la data comiterii infracțiunii, 17.03.2016, suma de 71 460 lei reprezenta prejudiciu în proporții mari. Potrivit Legii nr. 207 din 29.07.2016, în vigoare din 07.11.2016, au fost operate modificări la art. 126 Cod penal, fiind considerate proporții mari valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care depășește 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin Hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei. Hotărârea Guvernului nr. 879 din 23.12.2015, a aprobat pentru anul 2016 cuantumul salariului mediu lunar pe economie în mărime de 5 050 lei. Astfel, instanța ținând cont de hotărârea menționată, a reținut că constituie proporții mari suma de 101 000 lei, pe când suma de 71 460 lei incriminată inculpatului, este o sumă ce nu se încadrează în această categorie, fapt ce demonstrează necesitatea recalificării acțiunilor lui Arjintar Alexandr de la art. 187 alin. (4) Cod penal la art. 187 alin. (2) lit. b) Cod penal, jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită de două sau mai multe persoane. Stabilind pedeapsă lui Arjintar Alexandr pentru fapta comisă, Colegiul a ținut cont atât de art. 61 și 75 Cod penal, cât și de faptul că acesta de mai multe ori a fost judecat, fapt ce rezultă din revendicarea anexată la materialele cauzei. Ultima dată inculpatul a fost judecat la 14.05.2013, pentru svârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal. Pentru fapta dată, cu aplicarea prevederilor art. 85 Cod penal, lui Arjintar Alexandr i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe termen de 02 13 ani 8 luni, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis, iar infracțiunea din speță o comite la 17.03.2016. Din prevederile expuse Colegiul a desprins că Arjintar Alexandr având antecedente penale nestinse, iarăși comite infracțiuni intenționate, ceia ce denotă necesitatea stabilirii pedepsei în baza art. 82 Cod penal așa cum, la caz, se manifestă existența situației stipulate la art. 34 alin. (1) Cod penal. Instanța de apel a notat că executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice, nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate, și ținând cont de personalitatea inculpatului, cât și de prevederile art. 61, 75, 82 Cod penal, a ajuns la concluzia că pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b) Cod penal, cea mai echitabilă pedeapsă este cea sub formă de închisoare pe termen de 5 ani 6 luni, fără amendă, cu executarea în penitenciar de tip închis. Totodată apreciind influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului, Colegiul a conchis că corectarea și reeducarea lui Arjintar Alexandr este posibilă doar prin executarea reală a acesteia, ținându-se cont de faptul că inculpatul s-a aflat de mai multe ori pe banca acuzaților, de rolul acestuia la săvârșirea infracțiunii, banii sustrași nu au fost restituiți și ținând cont de pericolul social al faptei comise, s-a considerat că anume pedeapsa sub formă de închisoare va duce la restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului cât și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane. În altă ordine de idei, instanța de apel a notat că, prima instanță urma să admită în principiu acțiunile civile depuse de Hudeacov Dumitru și SRL „Cojocari Group”, iar asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să se expună instanța în procedură civilă. Mai mult, prima instanță eronat a admis în principiu acțiunea civilă depusă de către Melnicenco Andrei, deoarece lui i-a fost restituit telefonul care a fost ridicat de la Brudari Ianuș. Astfel, Colegiul a conchis necesitatea respingerii ca fiind neîntemeiată acțiunea civilă înaintată de către Melnicenco Andrei așa cum, acestuia i-a fost restituit telefonul.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procuror, care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a acesteia, doar în partea achitării inculpatei Brudari Aliona și emiterea unei hotărâri prin care să fie dispusă rejudecarea cauzei în această parte, de către instanța de apel. În motivarea recursului, procurorul menționează că este de acord cu decizia instanței de apel în privința inculpaților Brudari Ianuș și Arjintar Alexandr, însă consideră această decizie neîntemeiată și pasibilă casării în partea achitării inculpatei Brudari Aliona. Instanța de apel nu s-a expus asupra declarațiilor date de martorii Șușulcov Leonid, Țanțuc Rodica, Țanțuc Raisa, Jugaru Maria, precum și asupra declarațiilor date de 14 martorul Cuțitari Veronica în cadrul urmăririi penale și care ulterior au fost susținute de aceasta în instanța de fond. Ca urmare a analizei materialelor cauzei, se constată prezența probelor care confirmă faptul că Brudari Aliona a săvârșit infracțiunea de jaf, totodată fiind întreprinse de către aceasta acțiuni în calitate de organizator, instigator și complice. Recurentul consideră că din probele descrise în sentința instanței de fond, rezultă direct că Brudari Aliona a fost implicată în săvârșirea jafului, iar faptul că aceasta nu recunoaște comiterea celor imputate, și ceilalți inculpați nu indică că aceasta ar fi fost implicată la comiterea infracțiunii, nu condiționează achitarea inculpatei. Reiese că decizia instanței de fond nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și nu cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea apelului inculpatei Brudari Aliona și avocatului acesteia.

Verificând argumentele invocate în recursul ordinar în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente: Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol Astfel, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Potrivit dispoziției art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit instanței de apel, se referă la următoarele aspecte: dacă fapta reținută a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală. În ce privește chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual sau penal au fost corect aplicate. Apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat, produce un efect devolutiv complet în sensul că provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept numai la persoana care l-a declarat, la calitatea acesteia în proces și la persoana împotriva căreia este îndreptat de către jurisdicția de al doilea grad asupra 15 hotărârii primei instanțe. Dispozitivul deciziei instanței de apel trebuie să corespundă concluziilor făcute de instanță în partea descriptivă. Din conținutul deciziei rezultă că instanța de apel la examinarea cauzei a comis un șir de erori și anume: În speță, se reține că potrivit rechizitoriului, Brudari Aliona a fost pusă sub învinuire pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3), (4), (5) și art. 187 alin. (4) Cod penal, organizator, instigator sau complice la săvârșirea infracțiunii, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșite de două sau mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei, în proporții mari. Examinând cauza, prin sentința instanței de fond, Brudari Aliona a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 42 alin. (3), (4), (5) și art. 187 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de 9 ani închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis pentru femei. Ulterior, la apelul declarat de inculpată și avocatul său, instanța de apel, examinând cauza în ordine de apel, în partea dispozitivă a deciziei sale a dispus achitarea Alionei Brudari de sub învinuirea înaintată, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de ultima, pe când în partea descriptivă a acesteia, nu a indicat învinuirea pe baza căreia cauza în privința învinuitei a fost trimisă în judecată. În altă ordine de idei, Colegiul lărgit, lecturând decizia instanței de apel, consideră necesar a o casa și în privința inculpaților Brudari Ianuș și Arjintar Alexandr, cu toate că în această parte decizia nu a fost atacată, or potrivit prevederilor art. 426 Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza prin extindere cu privire la persoanele în privința cărora nu s-a declarat recurs sau la care acesta nu se referă, putând hotărâ și în privința lor, fără a crea acestora o situație mai gravă, dacă s-a decis admisibilitatea recursului. Colegiul consideră corectă încadrarea juridică a acțiunilor lui Brudari Ianuș și Arjintar Alexandr în baza art. 187 alin. (2) lit. d) Cod penal și pedeapsa penală stabilită acestora de către instanța de apel, însă reține, că fiind reîncadrate acțiunile acestora de la art. 187 alin. (4) în baza art. 187 alin. (2) lit. d) Cod penal, instanța de apel în partea descriptivă a deciziei nu a descris fapta criminală, considerată ca fiind dovedită, cu indicarea locului, timpului, modului săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii. Situația descrisă mai sus, nu poate fi corectată în recurs, fiind constatată o încălcare flagrantă de către instanța de apel a prevederilor art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală potrivit căruia, partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, art. 394 alin. (3) pct. 1) Cod de procedură penală potrivit căruia, partea descriptivă a sentinței de achitare trebuie să cuprindă indicarea învinuirii pe baza căreia cauza în privința învinuitului a fost trimisă în judecată și 395 alin. (1) pct. 2) și 3) Cod de procedură 16 penală potrivit căruia, în dispozitivul sentinței de condamnare trebuie să fie arătate constatarea că inculpatul este vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de legea penală, categoria și mărimea pedepsei aplicate inculpatului pentru fiecare infracțiune constatată ca dovedită, or, conform art. 419 Cod de procedură penală - rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător, prin urmare constatându-se că motivarea soluției adoptată de instanța de apel, contrazice dispozitivului hotărârii, temei ce se încadrează în prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Reieșind din cele expuse, Colegiul ajunge la concluzia că cele enunțate nu pot fi corectate în instanța de recurs și, aplicând efectul extensiv al recursului și limitele lui, urmează a admite recursul declarat de către procuror, cu casarea deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel. În cadrul rejudecării cauzei, instanța de apel urmează, prin verificarea probelor administrate în cadrul urmăririi penale, precum și celor din ședințele de judecată din punct de vedere al coroborării în strictă conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, să constate totuși dacă în acțiunile inculpatei Brudari Aliona sunt sau nu prezente elementele infracțiunii incriminate ei. Este de menționat faptul că, orice schimbare a încadrării juridice, atât în sensul atenuării, cât și a agravării, urmează a fi minuțios analizată și argumentată de instanța deferită cu judecarea cauzei. Instanțele, atunci când constată lipsa în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive ale infracțiunii incriminate acestuia prin rechizitoriu și necesitatea recalificării faptelor în baza altei norme legale, urmează să-și argumenteze soluția prin prisma tuturor probelor acumulate în dosar, care trebuie apreciate multilateral și obiectiv. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual- penale asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, să verifice și să aprecieze profund probele administrate în instanța de fond și cea de apel în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate Alionei Brudari, să analizeze la modul cuvenit prezența sau lipsa vinovăției inculpatei în comiterea infracțiunii imputate și ținând cont de motivele casării deciziei atacate, să înlăture omisiunile admise și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 426, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, 17 DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Tomița Mihail, casează total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 04 decembrie 2017, în cauza penală în privința lui Brudari Aliona, Brudari Ianuș, Arjintar Alexandr și dispune rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia pronunțată integral la 12 iunie 2018. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Liliana Catan Elena Covalenco Iurie Diaconu Ion Guzun 18