1ra-847/18 — art. 187 alin. 4 CP

1ra-847/18 — art. 187 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-847/18

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

15 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în următoarea componență:

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Liliana Catan

Iurie Diaconu

Elena Covalenco

Ion Guzun

judecând, în ședință fără participarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Tomița Mihail, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 04 decembrie 2017, în

cauza penală în privința lui

Brudari Aliona xxxx.

Brudari Ianuș xxxx.

Arjintar Alexandr xxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 23.02.2016 - 14.07.2016;

Instanța de apel: 23.08.2016 - 04.12.2017;

Instanța de recurs: 28.03.2018 - 15.05.2018.

C O N S T A T Ă:

Brudari Aliona, a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 42 alin. (3),

(4), (5) și art. 187 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de

închisoare pe termen de 9 ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis

pentru femei.

Brudari Ianuș, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza de art. 187 alin. (4)

și art. 190 alin. (2), lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă:

- în baza art. 187 alin. (4) Cod penal – închisoare pe termen de 9 ani, cu executarea

acesteia în penitenciar de tip semiînchis.;

- în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal - închisoare pe termen de 2 ani, cu

executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis, cu privare de dreptul de a ocupa

1

anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate în domeniul comerțului pe termen

de 2 ani.

Arjintar Alexandr, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (1);

art. 187 alin. (2) lit. d) și art. 187 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă cu

aplicarea art. 82 Cod penal:

- în baza art. 186 alin. (1) Cod penal - închisoare pe termen de 1 an, cu executarea

acesteia în penitenciar de tip închis;

- în baza art. 187 alin. (2) lit. d) Cod penal - închisoare pe termen de 5 ani, cu

executarea acesteia în penitenciar de tip închis;

- în baza art. 187 alin. (4) Cod penal - închisoare pe termen de 8 ani, cu

executarea acesteia în penitenciar de tip închis.

În conformitate cu art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, lui Arjintar

Alexandr, prin cumul parțial a pedepselor aplicate i-a fost stabilită pedeapsa definitivă

sub formă de închisoare pe termen de 9 ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip

închis.

Acțiunile civile depuse de părțile vătămate Hudeacov D., „Cojocari Grup” SRL în

persoana lui Topal E., Melnicenco A. și Peev L., au fost admise în principiu.

S-a încasat în beneficiul statului, în mod solidar de la Brudari Aliona, Brudari

Ianuș și Arjintar Alexandr, cheltuielile de judecată în mărime de 57 lei.

perioada de timp din 15 până la 17 martie 2016, conștientizând caracterul infracțional al

acțiunilor sale și acționând cu intenție, din motive de profit, cu scopul sustragerii

deschise a bunurilor altei persoane, știind că cunoscutul ei, Hudeacov Dumitru, are la

sine о sumă mare de bani, și intenționând de a sustrage mijloacele date de bani, a

organizat comiterea sustragerii date, comunicâd despre existența mijloacelor bănești la

Hudeacov Dumitru, fiului său Brudari Ianuș cât și lui Arjintar Alexandr, instigându-i pe

ultimii la comiterea sustragerii bunurilor lui Hudeacov Dumitru și a planificat comiterea

infracțiunii date.

Brudari Aliona, în continuarea intenției sale criminale, îndreptate spre sustragerea

deschisă a bunurilor altei persoane, a intrat în încrederea lui Hudeacov Dumitru, după

care la 17 martie 2016, aproximativ la orele 16.00, 1-a ademenit pe Hudeacov Dumitru

în casa ei de locuit, situată în or. Comrat, str. Biruinței 153, unde el era așteptat de către

Brudari Ianuș și Arjintar Alexandr. Astfel, Brudari Aliona a înlăturat obstacolele pentru

comiterea infracțiunii date.

Mai departe, acționând după planul criminal stabilit de înainte, executând rolul său

și realizând scopurile sale criminale, Brudari Aliona l-a adus pe Hudeacov Dumitru în

bucataria casei sale de locuit, unde cu scopul de a calma vigilența părții vătămate, l-a

servit cu băuturi alcoolice, împreună cu ei în bucătărie a servit băuturi alcoolice Brudari

Ianuș și Arjintar Alexandr, după ce Brudari Ianuș a cerut de la Hudeacov Dumitru să-i

dea toți banii pe care el îi are. Însă, primind de la Hudeacov Dumitru refuz, Brudari

2

Ianuș l-a lovit pe Hudeacov Dumitru cu pumnul în cap și 1-a dat jos, iar apoi Brudari

Ianuș și Arjintar Alexandr l-au lovit pe Hudeacov Dumitru de mai multe ori cu

picioarele pe diferite părți ale corpului, cauzându-i ultimului leziuni corporale sub formă

de echimoză la ochiul drept, în partea de sus, în partea din spate stânga a cutiei toracice,

în partea stângă a regiunii lombare; escoriații în ambele părți a regiunii frontale, în

mijlocul regiunii bărbiei, în regiunea auriculei drepte, care se apreciază ca vătămări

corporale neînsemnate.

După ce Brudari Ianuș a sustras deschis de la Hudeacov Dumitru, care era jos,

gentuța de brâu cu bani, în sumă totală de 3 600 dolari SUA, care conform cursului

valutar al BNM la data sustragerii, constituia suma de 71 460 lei, ceea ce reprezintă

prejudiciu în proporții mari.

Acțiunile lui Brudari Aliona au fost încadrate de către organul de urmărire penală

în baza art. 42 alin. (3)-(5) și art. 187 alin. (4) Cod penal, conform indicilor organizator,

instigator și complice la săvârșirea infracțiunii de jaf, adică sustragerea deschisă a

bunurilor altei persoane, săvârșită de două sau mai multe persoane, cu aplicarea

violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei, în proporții mari.

Brudari Ianuș, la data de 13 februarie 2016, aproximativ la ora 12.00, din motive

de profit, având intenție infracțională de a săvârși sustragerea prin escrocherie, aflându-

se lânga casa de locuit nr. 153, str. Biruinței, mun. Comrat, l-a oprit pe Melnicenco

Andrei, care tracea pe lângă el, și înșelându-l, spunându-i că telefonul mobil a lui

Melnicenco Andrei anterior a fost furat de la sora lui, a luat de la el telefonul mobil

model Samsung Galaxi GT-S6802, cu valoarea de 600 lei, cauzându-i părții vătămate

prejudiciu material considerabil.

Acțiunile lui Brudari Ianuș au fost încadrate de către organul de urmărire penală în

baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, conform indicilor calificativi, escrocheria, adică

dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile.

Tot el, la data de 17 martie 2016, aproximativ la orele 16.00, conștientizând

caracterul infracțional al acțiunilor sale și acționând cu intenție, împreună și cu

întelegere prealabilă cu mama sa - Brudari Aliona, cât și cu Arjintar Alexandr, din

motive de profit, cu scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, știind din

spusele lui Brudari Aliona că cunoscutul ei, Hudeacov Dumitru, are la sine о sumă mare

de bani, împreună cu Arjintar Alexandr, l-au așteptat pe ultimul în casa de locuit a lui

Brudari Aliona, situată în or. Comrat, str. Biruinței 153, unde Brudari Aliona l-a

ademenit pe Hudeacov Dumitru.

Uterior, acționând după planul criminal stabilit de înainte, Brudari Ianuș,

executând rolul său și realizând scopurile sale criminale, aflându-se în bucătăria casei de

locuit, împreună cu Hudeacov Dumitru, cât și împreună cu Brudari Aliona și Arjintar

Alexandr, pe parcursul servirii băuturilor alcoolice a cerut de la Hudeacov Dumitru să-i

dea toți banii pe care el îi are cu sine. Însă, primind de la Hudeacov Dumitru refuz,

3

Brudari Ianuș l-a lovit pe Hudeacov Dumitru cu pumnul în cap și l-a doborât, iar apoi

Brudari Ianuș și Arjintar Alexandr l-au lovit pe Hudeacov Dumitru de mai multe ori cu

picioarele pe diferite părți ale corpului, cauzându-i ultimului leziuni corporale sub formă

de echimoză la ochiul drept, în partea de sus, în partea din spate stânga a cutiei toracice,

în partea stângă a regiunii lombare; escoriații în ambele părți a regiunii frontale, în

mijlocul regiunii bărbiei, în regiunea auriculei drepte, care se apreciază ca vătămări

corporale neînsemnate.

După care, Brudari Ianuș a sustras deschis de la Hudeacov Dumitru, care era jos,

gentuța de brâu cu bani în sumă totatlă de 3 600 dolari SUA, care conform cursului

valutar al BNM la data sustragerii, constituia suma de 71 460 lei, ceea ce reprezintă

prejudiciu în proporții mari.

Acțiunile lui Brudari Ianuș au fost încadrate de către organul de urmărire penală în

baza art. 187 alin. (4) Cod penal, conform indicilor, jaful, adică sustragerea deschisă a

bunurilor altei persoane, săvârșită de două sau mai multe persoane, cu aplicarea

violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei, în proporții mari.

Arjintar Alexandr, la 10 ianuarie 2016 aproximativ la ora 16.00, cu scopul

sustragerii bunurilor altei persoane, a intrat în centru comercial „IUJNÎI”, situat pe str.

Lenin, mun. Comrat, unde din buticul comercial „Vasconi”, pe ascuns a sustras un

trening de culoare albastră, prin ce i-a cauzat proprietarului SRL „Cojocari Group”

prejudiciu material în mărime de 625 lei.

Acțiunile lui Arjintar Alexandr au fost încadrate în baza art. 186 alin. (1) Cod

penal, potrivit indicilor, furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane.

Tot el, la 12 ianuarie 2016, aproximativ la ora 09.10, cu scopul sustragerii

bunurilor altei persoane, a pătruns în cotețul casei de locuit de pe str. Cotovschi nr. 82

din mun. Comrat, de unde deschis a sustras un cocoș și о găină de culoare roșie de rasă

maghiară, prețul fiecăreia constituind a câte 200 lei, prin ce i-a cauzat proprietarului

Peev Lambu prejudiciu material în sumă totală de 400 lei.

Aceste acțiuni ale lui Arjintar Alexandr au fost încadrate în baza art. 187 alin. (2)

lit. d) Cod penal, conform indicilor calificativi, jaful, adică sustragerea deschisă a

bunurilor altei persoane, prin pătrundere în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau

în locuință.

Tot el, la 17 martie 2016, aproximativ la ora 16.00, conștientizând caracterul

infracțional al acțiunilor sale și acționând cu intenție, împreună și prin întelegere

prealabilă cu Brudari Aliona și Brudari Ianuș, din motive de profit, cu scopul sustragerii

deschise a bunurilor altei persoane, știind din spusele lui Brudari Aliona, că cunoscutul

ei, Hudeacov Dumitru, are la sine о sumă mare de bani, împreună cu Brudari Ianuș l-au

așteptat pe Hudeacov Dumitru în casa de locuit a lui Brudari Aliona, situată în or.

Comrat, str. Biruinței 153, unde Brudari Aliona l-a ademenit pe Hudeacov Dumitru.

Uterior, acționând după planul criminal stabilit de înainte, Brudari Ianuș, aflându-

se în bucătăria casei de locuit, împreună cu Hudeacov Dumitru, cât și împreună cu

4

Brudari Aliona și Brudari Ianuș, pe parcursul servirii băuturilor alcoolice a cerut de la

Hudeacov Dumitru să-i dea toți banii pe care el îi are cu sine. Însă, primind de la

Hudeacov Dumitru refuz, Brudari Ianuș l-a lovit pe Hudeacov Dumitru cu pumnul în

cap și l-a doborât, iar apoi Brudari Ianuș și Arjintar Alexandr l-au lovit pe Hudeacov

Dumitru de mai multe ori cu picioarele pe diferite părți ale corpului, cauzându-i

ultimului leziuni corporale sub formă de echimoză la ochiul drept, în partea de sus, în

partea din spate stânga a cutiei toracice, în partea stângă a regiunii lombare; escoriații în

ambele părți a regiunii frontale, în mijlocul regiunii bărbiei, în regiunea auriculei drepte,

care se apreciază ca vătămări corporale neînsemnate.

După care, Brudari Ianuș a sustras deschis de la Hudeacov Dumitru, care era jos,

gentuța de brâu cu bani, în sumă totală de 3 600 dolari SUA, care conform cursului

valutar al BNM la data sustragerii, constituia suma de 71 460 lei, ceea ce reprezintă

prejudiciu în proporții mari.

Astfel, acțiunile lui Arjintar Alexandr au fost încadrate de organul de urmărire

penală în baza art. 187 alin. (4) Cod penal, conform indicilor jaful, adică sustragerea

deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită de două sau mai multe persoane, cu

aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei, în proporții

mari.

3.1. inculpatul Brudari Ianuș și avocatul acestuia, Cazmalî Vladimir, care au

solicitat casarea parțială a acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri prin care, lui Brudari

Ianuș, recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 187 alin. (4) Cod penal, a-i stabili

pedeapsa minimă prevăzută de sancțiunea normei penale respective.

A înceta procesul penal în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, din motiv că

acțiunile inculpatului constituie elementele contravenției prevăzute de art. 105 Cod

contravențional, iar în conformitate cu art. 30 Cod contravențional, Brudari Ianuș

urmează a fi eliberat de răspundere, în legătură cu expirarea termenului de tragere la

răspundere contravențională.

Acțiunea civilă depusă de părțile vătămate a fi examinată în procedură civilă.

În motivarea apelurilor s-a menționat că în cadrul urmăririi penale, învinuitului

Brudari Ianuș i-a fost încălcat dreptul la apărare așa cum la 11.04.2016, când acesta

împreună cu avocatul său urmau să i-a cunoștință cu materialele dosarului, învinuitul a

înaintat cererea de a fi amânată acțiunea, din motiv că apărătorul este implicat la

examinarea unor cauze stabilite anterior, însă a fost ignorată cererea și expediată cauza

în instanța de judecată în aceiași zi.

De asemenea apelanții consideră că acțiunile lui Brudari Ianuș nu întrunesc

elementele infracțiunii prevăzută de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal incriminată

acestuia, ci contravenție prevăzută de art. 105 Cod contravențional, Brudari Ianuș

urmând a fi eliberat de răspundere contravențională, în legătură cu expirarea termenului

de tragere la răspundere contravențională.

5

Totodată, Brudari Ianuș a menționat că a recunoscut vina în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 187 Cod penal, fapt ce ar duce la necesitatea stabilirii unei pedepse

mai blânde.

La fel, s-a menționat că acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Melnicenco A.

urmează a fi soluționată în baza art. 225 alin. (4) Cod de procedură penală, adică, în

cazul încetării cauzei penale, acțiunea civilă urmează a fi lăsată fără examinare, mai

mult ca atât, telefonul a fost restituit iar în asemenea circumstanțe nu există temei de a

înainta și de a fi admisă acțiunea civilă.

3.2. inculpatul Arjintar Alexandr și avocatul acestuia, Cimpoeș Vladimir, care au

solicitat admiterea casarea parțială a sentinței și pronunțarea une noi hotărâri prin care,

lui Arjintar Alexandr, recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (1) Cod

penal, a-i stabili pedeapsă non-privativă de libertate cu aplicarea art. 90 Cod penal.

A-l achita pe Arjintar Alexandr de sub învinuirile înaintate în baza art. 187 alin. (4)

și art. 187 alin. (2) lit. d) Cod penal din motivul lipsei, în acțiunile sale, a elementelor

infracțiunilor incriminate.

În susținerea cerințelor apelanții fac trimitere la declarațiile martorului Cuțitari

Veronica, care a indicat că aflându-se la domiciliul lui Brudari Aliona, în privința părții

vătămate, Arjintar Alexandr nu a săvârșit careva acțiuni contrare legii și nici bani nu a

sustras de la acesta.

De asemenea, s-a menționat că Brudari Ianuș și Brudari Aliona, în declarațiile lor,

au indicat că Arjintar Alexandr nu era prezent în timpul conflictului cu Hudeacov D.,

declarații care coroborează cu cele date de către Arjintar Alexandr, care a indicat că în

acea zi a fost la Brudari acasă, a intrat în ogradă la Ianuș, au consumat câte un pahar de

vin, a vorbit cu Lambu, care era la Brudari, după care a plecat mai departe.

Referitor la învinuirea înaintată pe art. 187 alin. (2) lit. d) Cod penal, apelanții au

invocat că sustragerea găinilor nu a avut loc în mod deschis, prin urmare acțiunile sale

nu întrunesc elementele acestei infracțiuni.

3.3. inculpata Brudari Aliona și avocatul acesteia, Jecov Nicolae, care au solicitat

casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare în

privința inculpatei din motiv că în acțiunile ei lipsesc elementele infracțiunii

incriminate.

În motivarea apelului se indică că partea vătămată pe parcursul judecării cauzei și-

a schimbat declarațiile, iar martorul Cuțîtari Veronica a dat declarații în vederea propriei

descriminări. Instanța de fond, a făcut trimitere la probele acuzării, însă fără a le da o

apreciere fiecăreia în parte și în cumul, din punct de vedere al pertinenței și

concludenței, cât și din punct de vedere a însemnătății acestora ca probe, în același timp

ignorând poziția apărării.

Chiar dacă declarațiile date de către martorul Cuțîtari Veronica se contrazic, prima

instanță nu a ținut cont de acest fapt, și punându-le la baza sentinței, și-a format o

singură concluzie, ceea ce este imposibil.

6

Declarațiile date de către partea vătămată nu confirmă cert și nu demonstreză

participarea lui Brudari Aliona la săvârșirea faptelor incriminate, iar declarațiile date de

acesta la urmărirea penală diferă de cele date în instanța de fond, fapt ce demonstrează

necesitatea analizării acestora în raport cu declarațiile date de alți martori.

s-a dispus admiterea apelurilor declarate, casarea totală a sentinței instanței de fond,

rejudecarea cauzei și emiterea unei noi hotărâri, potrivit căreia:

Brudari Aliona, a fost achitată de sub învinuirea înaintată în baza art. 42 alin. (3),

(4), (5) și art. 187 alin. (4) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de aceasta.

S-a încetat procesul penal în privința lui Brudari Ianuș în baza art. 190 alin. (2) lit.

c) Cod penal, din motiv că fapta constituie contravenție prevăzută de art. 105 Cod

contravențional.

S-a încetat procesul contravențional în baza art.105 Cod contravențional, în

privința lui Brudari Ianuș, pe motivul expirării termenului de prescripție pentru

atragerea la răspundere contravenționlă.

Brudari Ianuș a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit.

b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 6 ani,

fără amendă, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis.

S-a încetat procesul penal în privința lui Arjintar Alexandr în baza art. 186 alin. (1)

Cod penal, din motiv că fapta constituie contravenția prevăzută de art. 105 Cod

contravențional.

S-a încetat procesul contravențional în baza art. 105 Cod contravențional, în

privința lui Arjintar Alexandr, pe motivul expirării termenului de prescripție pentru

atragerea la răspundere contravenționlă.

S-a încetat procesul penal în privința lui Arjintar Alexandr în baza art. 187 alin. (2)

lit. d) Cod penal, din motiv că fapta constituie contravenția prevăzută de art. 105 Cod

contravențional.

S-a încetat procesul contravențional în baza art. 105 Cod contravențional, în

privința lui Arjintar Alexandr, pe motivul expirării termenului de prescripție pentru

atragerea la răspundere contravenționlă.

Arjintar Alexandr, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 187 alin. (2)

lit. b) Cod penal fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 6 ani,

fără amendă, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis

Acțiunile civile depuse de Hudeacov Dumitru și SRL „Cojocari Group”, au fost

admise în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța

în procedură civilă.

A fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea civilă înaintată de către Melnicenco

Andrei.

4.1. Instanța de apel a constatat că la pronunțarea sentinței prima instanță nu a

determinat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatei

7

Brudari Aliona, eronat concluzionând că materialele dosarului demonstrează săvârșirea

de către aceasta a infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3)-(5) și art. 187 alin. (4) Cod

penal.

Colegiul a notat că orice acuzație adusă persoanei trebuie să fie clară, concretă și să

se bazeze pe probe, situație ce nu se desprinde în cazul inculpatei Brudari Aliona,

soluția primei instanțe fiind una pripită și necorespunzătoare cumulului probelor

administrate în cauză.

Inculpatei Brudari Aliona i se impută faptul că știind că cunoscutul ei Hudeacov

Dumitru, are la sine о sumă mare de bani, și intenționând de a sustrage mijloacele date

de bani, a organizat comiterea sustragerii date, comunicâd despre existența mijloacelor

bănești fiului său Brudari Ianuș și lui Arjintar Alexandr, instigându-i pe aceștia la

comiterea sustragerii bunurilor de la partea vătămată, și că ar fi planificat comiterea

infracțiunii date, însă Colegiul a considerat că la mateialele cauzei nu sunt probe ce ar

confirma învinuirea înaintată. Instanța de fond însă nu a ținut cont de acest fapt,

limitându-se doar la darea citirii probelor, potrivit cărora chipurile se demonstrează

vinovăția lui Brudari Aliona de cele incriminate, însă nu și-a motivat soluția prin

analizarea probelor.

Astfel, concluzia primei instanțe privind recunoașterea lui Brudari Aliona vinovată

de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3)-(5) și art. 187 alin. (4) Cod penal,

după părerea Colegiului nu s-a bazat pe cercetarea tuturor probelor administrate în

cauză, care au fost cercetate suplimentar în instanța de apel, și care de către instanța de

fond nu au fost corect apreciate prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității lor, iar în ansamblu prin coroborare potrivit art. 101 Cod de procedură

penală.

Colegiul a menționat că instanța de fond, la baza sentinței a pus declarațiile părții

vătămate Hudeacov Dumitru și martorilor, dar este de remarcat că doar Cuțitari

Veronica indică direct la faptul că Brudari Aliona în momentul conflictului ar fi fost de

față, Brudari Aliona indică că ea nu a văzut-o pe Cuțitari Veronica în acea seară, ea zice

că dormea în altă cameră și după ce a auzit gălăgie a ieșit, însă nu mai era nimeni.

În instanța de apel s-a stabilit imposibilitatea asigurării prezenței martorului

Cuțitari Veronica pentru a fi audiată așa cum aceasta locuiește pe teritoriul Transnistriei,

astfel nefiind posibil de a fi executată aducerea forțată a acesteia în instanța de apel, și

pentru a nu tergiversa examinarea cauzei, s-a dispus judecarea în lipsa martorului dat.

Astfel, instanța de apel a pus accent pe declarațiile martorului Cuțitari Veronica date

anterior, declarații din care rezultă că aceasta chiar a sustras 100 de dolari SUA din

buzunarul lui Hudeacov Dumitru.

Fiind audiată în prima instanță, Cuțitari Veronica a indicat că a văzut în buzunar la

partea vătămată Hudeacov Dumitru 100 de dolari SUA și i-a luat. Totodată, instanța de

apel a conchis că doar acest martor indică direct la faptul că Brudari Aliona a comis

infracțiunea incriminată, însă aceste declarații au fost apreciate drept dubioase așa cum

8

martora era cointeresată de a-și înlătura orice suspiciuni că ea tot ar fi implicată la

comiterea faptei de sustragere deschisă a banilor de la Hudeacov Dumitru.

Instanța de apel a constatat că declarații martorului Cuțitari Veronica sunt diferite

de fiecare dată când a fost audiată, aceasta în instanța de fond declarând că în cameră

era Aliona, Ianuș și ea, ulterior zice că Aliona nu era în camera dată. Deci, Cuțitari

Veronica dă declarații nu doar dubioase așa cum acestea diferă, dar și care nu sunt

consecutive și nu corelează cu alte probe existente în dosar.

Cu referire la declarațiile părții vătămate Hudeacov Dumitru, Colegiul a reținut că

acesta doar în plângere indică că Brudari Aliona cu ceilalți l-au jefuit, iar ulterior nu mai

face trimitere la Aliona, chiar indică că ea nu era în cameră când a fost jefuit, nu mai

menționează că ea ar fi contribuit cumva la comiterea infracțiunii. Așa cum la momentul

examinării apelului Hudeacov Dumitru nu mai era în viață, instanța de apel a pus accent

pe declarațiile date de acesta anterior, în care a indicat că a fost la Aliona acasă, însă

acest fapt nefiind negat nici de către inculpați, aceștia negând doar faptul că Aliona ar fi

săvârșit fapte infracționale și că ea ar fi organizat comiterea infracțiunii.

Hudeacov Dumitru singur a menționat că are bani cu el, chiar i-a propus Alionei să

meargă cu el să-i schimbe, nimeni din persoanele pe dosar nu indică direct la Aliona ca

fiind ea acea persoană ce a spus că Hudeacov Dumitru are o sumă mare de bani.

Martorii au indicat că au văzut toți cum Hudeacov Dumitru a scos 100 dolari SUA din

buzunar întrebând cine merge cu el să-i schimbe. Mai mult ca atât, nimeni din martorii

audiați în instanța de fond nu a declarat că Aliona l-a chemat pe partea vătămată la

dânsa acasă, Țanțuc Rodica declarând în acest sens că partea vătămată în acea zi de

câteva ori a mers în ospeție la Aliona, Aliona nu l-a chemat la ea acasă. De asemenea,

Jugaru Maria a indicat că Hudeacov Dumitru i-a propus lui Brudari Aliona ca să meargă

cu el la magazin, iar ultima a acceptat.

Astfel, din declarațiile menționate nu rezultă că Brudari Aliona l-ar fi ademenit

cumva pe Hudeacov Dumitru să meargă la ea acasă, ci din contra rezultă că el singur se

cerea invitat, el o chema pe aceasta să-l însoțească, el spunea că are bani cu el și vrea să

schimbe, vrea să-și cumpere mașină și casă.

Prin urmare, Colegiul a constatat că la materialele dosarului nu sunt probe că

Brudari Aliona ar fi săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (4) Cod penal, la fel,

nu a fost demonstrat de către acuzatorul de stat nici faptul că aceasta ar fi întreprins

acțiuni în calitate de organizator, instigator sau complice la săvârșirea infracțiunii de jaf.

Cu referire la învinuirea înaintată lui Brudari Ianuș în baza art. 190 alin. (2) lit. c)

Cod penal, instanța de apel a notat că o persoană poate fi supusă răspunderii penale dacă

în acțiunile acesteia sunt constatate elementele infracțiunii: obiectul, latura obiectivă,

subiectul, latura subiectivă și fapta comisă de aceasta este pasibilă răspunderii penale.

Colegiul a menționat că instanța de fond corect a constatat că fapta a avut loc și că

a fost comisă anume de Brudari Ianuș, aceasta dovedindu-se din declarațiile date de

inculpat care a indicat că a luat telefonul de la Melnicenco Andrei, precum că anterior

9

acesta ar fi fost furat de la sora sa. Partea vătămată Melnicenco Andrei, la fel a indicat

că i-a fost luat telefonul sub pretextul că ar fi fost anterior furat de la sora inculpatului.

Infracțiunea a fost săvârșită de Brudari Ianuș la 13.02.2016, iar valoarea

telefonului „Samsung Galaxi” GT-S6802, constituia suma de 600 lei.

Colegiul a menționat că art. 18 Cod contravențional stipulează că se consideră

proporții mici valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate, distruse,

utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală sau

valoarea pagubei pricinuite care, la momentul săvârșirii contravenției, nu depășește

20% din cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat, aprobat de Guvern

pentru anul în curs la data săvârșirii faptei.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 879 din 23.12.2015 a fost aprobat salariul mediu

lunar pe economie pentru anul 2016 în mărime de 5 050 lei.

Astfel, suma de 600 lei nu se referă la proporții pentru care ar putea fi atrasă

persoana la răspundere penală așa cum, pentru aceasta este necesar ca suma să fie mai

mare de 1010 lei (5050x20%), fapt ce duce la recalificarea acțiunilor lui Brudari Ianuș,

în conformitate cu art. 10 Cod penal, din art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal în art. 105

Cod contravențional, sustragerea în proporții mici din avutul proprietarului prin

escrocherie.

Conform materialelor cauzei, Brudari Ianuș a comis fapta la 13.02.2016, din

momentul săvârșirii contravenției expirând termenul de tragere la răspundere

contravențională prevăzut de art. 30 Cod contravențional.

Referitor la infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (4) Cod penal incriminată lui

Brudari Ianuș, Colegiul a conchis că prima instanță corect a stabilit vinovăția acestuia,

probele existente la dosar demonstrând că ultimul a luat de la Hudeacov Dumitru, care

era doborât la podea, gentuța de la brâu cu bani, fapt recunoscut de însăși inculpat.

Partea vătămată de asemenea indică că Brudari Ianuș este persoana care l-a jefuit, iar

Brudari Aliona a menționat că Brudari Ianuș era acasă când la ea a venit Hudeacov

Dumitru. La fel, și Cuțitari Veronica indică că a văzut cum Ianuș a luat banii de la

Hudeacov Dumitru.

Astfel, analizând materialele dosarului în coraport cu cele menționate de apelanții

Brudari Ianuș și avocatul său, instanța de apel a constatat că prima instanță la

examinarea cauzei nu a comis erori de drept, pronunțând soluția privind condamnarea

lui Brudari Ianuș în baza art. 187 alin. (4) Cod penal, deoarece la data comiterii

infracțiunii, 17.03.2016, suma de 71 460 lei reprezenta prejudiciu în proporții mari.

Potrivit Legii nr. 207 din 29.07.2016, în vigoare din 07.11.2016, au fost operate

modificări la art. 126 Cod penal, fiind considerate proporții mari valoarea bunurilor

sustrase, dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate,

comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană

sau de un grup de persoane, care depășește 20 de salarii medii lunare pe economie

prognozate, stabilite prin Hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei.

10

Hotărârea Guvernului nr. 879 din 23.12.2015, a aprobat pentru anul 2016

cuantumul salariului mediu lunar pe economie în mărime de 5 050 lei. Astfel, instanța

ținând cont de hotărârea menționată, a reținut că constituie proporții mari suma de 101

000 lei, pe când suma de 71 460 lei incriminată inculpatului, este o sumă ce nu se

încadrează în această categorie, fapt ce demonstrează necesitatea recalificării acțiunilor

lui Brudari Ianuș de la art. 187 alin. (4) Cod penal la art. 187 alin. (2) lit. b) Cod penal,

jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită de două sau mai

multe persoane.

Stabilind pedeapsă lui Brudari Ianuș pentru fapta comisă, Colegiul a ținut cont de

art. 61 și 75 Cod penal, ajungând la concluzia că pentru comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 187 alin. (2) lit. b) Cod penal, cea mai echitabilă pedeapsă este cea sub formă de

închisoare pe un termen de 6 ani, fără amendă, cu executarea în penitenciar de tip

semiînchis.

Totodată apreciind influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

inculpatului, Colegiul a conchis că corectarea și reeducarea lui Brudari Ianuș este

posibilă doar prin executarea reală a acesteia, or acesta este persoana care a întreprins

cele mai active acțiuni spre săvârșirea jafului, chiar dacă a săvâșit fapta împreună cu

Arjintar Alexandr. Banii sustrași nu au fost restituiți, suma sustrasă este una destul de

mare, și ținând cont de pericolul social al faptei comise, Colegiul a considerat că anume

pedeapsa sub formă de închisoare va duce la restabilirea echității sociale, corectarea

inculpatului cât și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpatului, cât

și a altor persoane.

Referitor la învinuirea înaintată lui Arjintar Alexand în baza art. 186 alin. (1) Cod

penal, Colegiul a menționat că instanța de fond corect a constatat că fapta a avut loc și

că a fost comisă anume de Arjintar Alexand, aceasta confirmându-se prin imaginele pe

CD-ul anexat la materialele cauzei, dar și prin declarațiile martorului Vasilioglo Alina,

care a indicat că după ce a observat sustragerea bunului, a rugat persoana în cauză să

restituie treningul și după ce l-a pus la loc, persoana dată a părăsit încăperea centrului

comercial. Mai mult, faptul sustragerii treningului nu este negat nici de inculpat.

Infracțiunea dată a fost săvârșită de Arjintar Alexandr la 10.01.2016 iar valoarea

treningului sustras constituie suma de 625 lei.

Colegiul a menționat că art. 18 Cod contravențional stipulează că se consideră

proporții mici valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate, distruse,

utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală sau

valoarea pagubei pricinuite care, la momentul săvârșirii contravenției, nu depășește

20% din cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat, aprobat de Guvern

pentru anul în curs la data săvârșirii faptei.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 879 din 23.12.2015 a fost aprobat salariul mediu

lunar pe economie pentru anul 2016 în mărime de 5 050 lei.

11

Astfel, suma de 625 lei nu se referă la proporții pentru care ar putea fi atrasă

persoana la răspundere penală așa cum, pentru aceasta este necesar ca suma să fie mai

mare de 1010 lei (5050x20%), fapt ce duce la recalificarea acțiunilor lui Arjintar

Alexandr, în conformitate cu art. 10 Cod penal, din art. 186 alin. (1) Cod penal în art.

105 Cod contravențional.

Conform materialelor cauzei, Arjintar Alexandr a comis fapta la 10.01.2016, din

momentul săvârșirii contravenției expirând termenul de tragere la răspundere

contravențională prevăzut de art. 30 Cod contravențional.

Pe marginea învinuirii înaintate lui Arjintar Alexandr în baza art. 187 alin. (2) lit.

d) Cod penal, Colegiul a reținut că pe parcursul examinării cauzei, aceasta nu a fost

demonstrată, nu a fost probat că de către inculpat, anume în mod deschis a fost

săvârșită fapta. Inculpatul nu a negat sustragerea păsărilor și a declarat că a auzit găinile,

a intrat și a luat două din ele și a plecat, nu a văzut pe nimeni, nici pe el nu l-a văzut

nimeni și nici nu a auzit pe cineva strigând în acel moment.

Partea vătămată Peev Lambu a menționat că a auzit găinile și a văzut pe cineva că

a intrat în coteț și că ulterior iese cu două găini și a strigat, iar persoana dată a fugit, iar

în instanța de apel fiind audiat partea vătămată a indicat că a strigat la persoana dată,

însă nu poate spune cu certitudine dacă Arjintar Alexandr l-a auzit sau nu, deoarece

ultimul nu a reacționat la strigătul lui Peev Lambu, ci doar repede a plecat din ogradă.

Prin urmare, Colegiul a considerat necesară recalificarea faptei de la art. 187 alin.

(2) lit. d) Cod penal în baza art. 186 alin. (2) lit. c) Cod penal, furtul, adică sustragerea

pe ascuns a bunurilor altei persoane prin pătrundere în încăpere, în alt loc de

depozitare sau în locuință.

Totodată s-a reținut că Arjintar Alexandr a comis fapta la 12.01.2016, iar valoarea

păsărilor sustrase constituia suma de 400 lei, Colegiul, ținând cont de art. 8, 10, 126 Cod

penal, art. 18 Cod contravențional și Hotărârea Guvernului nr. 879 din 23.12.2015, a

considerat necesar a recalifica acțiunil lui Arjintar Alexandr de la art. 186 alin. (2) lit. d)

Cod penal, la art. 105 Cod contravențional, sustragerea în proporții mici din avutul

proprietarului prin furt.

Conform materialelor cauzei, Arjintar Alexandr a comis fapta la 12.01.2016, din

momentul săvârșirii contravenției expirând termenul de tragere la răspundere

contravențională prevăzut de art. 30 Cod contravențional.

Colegiul nu a reținut argumentul lui Arjintar Alexandr precum că s-a împăcat cu

partea vătămată Peev Lambu, deoarece chiar dacă la materialele cauzei este anexată

cererea privind împăcarea părților, în ședința de judecată partea vătămată nu a insistat la

acest fapt, doar a indicat că nu are pretenții, ceea ce denotă imposibilitatea aplicării

prevederilor art. 109 Cod penal.

Referitor la infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (4) Cod penal incriminată lui

Arjintar Alexandr, Colegiul a conchis că prima instanță corect a stabilit vinovăția

acestuia în baza normei penale respective. Chiar dacă inculpatul nu recunoaște

12

comiterea faptei, instanța a considerat că vina acestuia este confirmată prin probatoriul

existent la dosar, inclusiv prin procesul verbal de recunoaștere a persoanei după

fotografie, din 17.03.2016, din care rezultă că fotografiile au fost prezentate spre

recunoaștere părții vătămate Hudeacov Dumitru, acesta recunoscând persoana de pe

fotografia nr. 3, indicând numele acesteia Alexandr, și care la 17.03.2016 împreună cu

Brudari Ianuș, l-au bătut în casa lui Brudari Aliona, recunoscând persoana după forma

feței, nas, ochi, coafură, buze. Din declarațiile părții vătămate date la urmărirea penală

reiese că în afară de Brudari Ianuș mai era o persoană care l-a bătut, numele acestuia era

Alexandr, Sașa. Martorul Cuțitari Veronica de asemenea indică că Arjintar Alexandr tot

era de față în timpul conflictului, iar inculpatul a menționat că în acea zi a fost la familia

Brudari acasă. Deci, declarațiile părții vătămate corelează cu cele date de către martorii

care au indicat că inculpatul, în acea zi a fost la Brudari acasă, probe din care se

desprinde cert că Arjintar Alexandr a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (4)

Cod penal.

Astfel, analizând materialele dosarului în coraport cu cele menționate de apelanții

Arjintar Alexandr și avocatul său, instanța de apel a constatat că prima instanță la

examinarea cauzei nu a comis erori de drept, pronunțând soluția privind condamnarea

acestuia în baza art. 187 alin. (4) Cod penal, deoarece la data comiterii infracțiunii,

17.03.2016, suma de 71 460 lei reprezenta prejudiciu în proporții mari.

Potrivit Legii nr. 207 din 29.07.2016, în vigoare din 07.11.2016, au fost operate

modificări la art. 126 Cod penal, fiind considerate proporții mari valoarea bunurilor

sustrase, dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate,

comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană

sau de un grup de persoane, care depășește 20 de salarii medii lunare pe economie

prognozate, stabilite prin Hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei.

Hotărârea Guvernului nr. 879 din 23.12.2015, a aprobat pentru anul 2016

cuantumul salariului mediu lunar pe economie în mărime de 5 050 lei. Astfel, instanța

ținând cont de hotărârea menționată, a reținut că constituie proporții mari suma de 101

000 lei, pe când suma de 71 460 lei incriminată inculpatului, este o sumă ce nu se

încadrează în această categorie, fapt ce demonstrează necesitatea recalificării acțiunilor

lui Arjintar Alexandr de la art. 187 alin. (4) Cod penal la art. 187 alin. (2) lit. b) Cod

penal, jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită de două

sau mai multe persoane.

Stabilind pedeapsă lui Arjintar Alexandr pentru fapta comisă, Colegiul a ținut cont

atât de art. 61 și 75 Cod penal, cât și de faptul că acesta de mai multe ori a fost judecat,

fapt ce rezultă din revendicarea anexată la materialele cauzei. Ultima dată inculpatul a

fost judecat la 14.05.2013, pentru svârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2)

Cod penal. Pentru fapta dată, cu aplicarea prevederilor art. 85 Cod penal, lui Arjintar

Alexandr i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe termen de 02

13

ani 8 luni, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis, iar infracțiunea din speță o

comite la 17.03.2016.

Din prevederile expuse Colegiul a desprins că Arjintar Alexandr având antecedente

penale nestinse, iarăși comite infracțiuni intenționate, ceia ce denotă necesitatea

stabilirii pedepsei în baza art. 82 Cod penal așa cum, la caz, se manifestă existența

situației stipulate la art. 34 alin. (1) Cod penal.

Instanța de apel a notat că executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe

fizice, nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate, și ținând cont de

personalitatea inculpatului, cât și de prevederile art. 61, 75, 82 Cod penal, a ajuns la

concluzia că pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b) Cod

penal, cea mai echitabilă pedeapsă este cea sub formă de închisoare pe termen de 5 ani 6

luni, fără amendă, cu executarea în penitenciar de tip închis.

Totodată apreciind influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

inculpatului, Colegiul a conchis că corectarea și reeducarea lui Arjintar Alexandr este

posibilă doar prin executarea reală a acesteia, ținându-se cont de faptul că inculpatul s-a

aflat de mai multe ori pe banca acuzaților, de rolul acestuia la săvârșirea infracțiunii,

banii sustrași nu au fost restituiți și ținând cont de pericolul social al faptei comise, s-a

considerat că anume pedeapsa sub formă de închisoare va duce la restabilirea echității

sociale, corectarea inculpatului cât și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din

partea acestuia, cât și a altor persoane.

În altă ordine de idei, instanța de apel a notat că, prima instanță urma să admită în

principiu acțiunile civile depuse de Hudeacov Dumitru și SRL „Cojocari Group”, iar

asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să se expună instanța în procedură civilă.

Mai mult, prima instanță eronat a admis în principiu acțiunea civilă depusă de către

Melnicenco Andrei, deoarece lui i-a fost restituit telefonul care a fost ridicat de la

Brudari Ianuș. Astfel, Colegiul a conchis necesitatea respingerii ca fiind neîntemeiată

acțiunea civilă înaintată de către Melnicenco Andrei așa cum, acestuia i-a fost restituit

telefonul.

invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea

parțială a acesteia, doar în partea achitării inculpatei Brudari Aliona și emiterea unei

hotărâri prin care să fie dispusă rejudecarea cauzei în această parte, de către instanța de

apel.

În motivarea recursului, procurorul menționează că este de acord cu decizia

instanței de apel în privința inculpaților Brudari Ianuș și Arjintar Alexandr, însă

consideră această decizie neîntemeiată și pasibilă casării în partea achitării inculpatei

Brudari Aliona.

Instanța de apel nu s-a expus asupra declarațiilor date de martorii Șușulcov Leonid,

Țanțuc Rodica, Țanțuc Raisa, Jugaru Maria, precum și asupra declarațiilor date de

14

martorul Cuțitari Veronica în cadrul urmăririi penale și care ulterior au fost susținute de

aceasta în instanța de fond.

Ca urmare a analizei materialelor cauzei, se constată prezența probelor care

confirmă faptul că Brudari Aliona a săvârșit infracțiunea de jaf, totodată fiind

întreprinse de către aceasta acțiuni în calitate de organizator, instigator și complice.

Recurentul consideră că din probele descrise în sentința instanței de fond, rezultă direct

că Brudari Aliona a fost implicată în săvârșirea jafului, iar faptul că aceasta nu

recunoaște comiterea celor imputate, și ceilalți inculpați nu indică că aceasta ar fi fost

implicată la comiterea infracțiunii, nu condiționează achitarea inculpatei. Reiese că

decizia instanței de fond nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și nu

cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea apelului inculpatei

Brudari Aliona și avocatului acesteia.

cauzei, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că acesta

urmează a fi admis din următoarele considerente:

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea

de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de

către instanța de recurs.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel doar în cazurile stipulate în acest articol

Astfel, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit dispoziției art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra

cărora trebuie să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit instanței de

apel, se referă la următoarele aspecte: dacă fapta reținută a fost săvârșită ori nu, dacă

fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, dacă există

circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma

art. 101 Cod de procedură penală. În ce privește chestiunile de drept pe care urmează să

le soluționeze instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele

infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual sau penal au fost corect

aplicate.

Apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat,

produce un efect devolutiv complet în sensul că provoacă un control integral atât în fapt,

cât și în drept numai la persoana care l-a declarat, la calitatea acesteia în proces și la

persoana împotriva căreia este îndreptat de către jurisdicția de al doilea grad asupra

15

hotărârii primei instanțe. Dispozitivul deciziei instanței de apel trebuie să corespundă

concluziilor făcute de instanță în partea descriptivă.

Din conținutul deciziei rezultă că instanța de apel la examinarea cauzei a comis un

șir de erori și anume:

În speță, se reține că potrivit rechizitoriului, Brudari Aliona a fost pusă sub

învinuire pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3), (4), (5) și art. 187

alin. (4) Cod penal, organizator, instigator sau complice la săvârșirea infracțiunii, adică

sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșite de două sau mai multe

persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei, în

proporții mari.

Examinând cauza, prin sentința instanței de fond, Brudari Aliona a fost

recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 42 alin. (3), (4), (5) și art. 187 alin. (4)

Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de 9 ani închisoare, cu executarea

acesteia în penitenciar de tip semiînchis pentru femei.

Ulterior, la apelul declarat de inculpată și avocatul său, instanța de apel, examinând

cauza în ordine de apel, în partea dispozitivă a deciziei sale a dispus achitarea Alionei

Brudari de sub învinuirea înaintată, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de ultima, pe

când în partea descriptivă a acesteia, nu a indicat învinuirea pe baza căreia cauza în

privința învinuitei a fost trimisă în judecată.

În altă ordine de idei, Colegiul lărgit, lecturând decizia instanței de apel, consideră

necesar a o casa și în privința inculpaților Brudari Ianuș și Arjintar Alexandr, cu toate că

în această parte decizia nu a fost atacată, or potrivit prevederilor art. 426 Cod de

procedură penală, instanța de recurs examinează cauza prin extindere cu privire la

persoanele în privința cărora nu s-a declarat recurs sau la care acesta nu se referă,

putând hotărâ și în privința lor, fără a crea acestora o situație mai gravă, dacă s-a

decis admisibilitatea recursului.

Colegiul consideră corectă încadrarea juridică a acțiunilor lui Brudari Ianuș și

Arjintar Alexandr în baza art. 187 alin. (2) lit. d) Cod penal și pedeapsa penală stabilită

acestora de către instanța de apel, însă reține, că fiind reîncadrate acțiunile acestora de la

art. 187 alin. (4) în baza art. 187 alin. (2) lit. d) Cod penal, instanța de apel în partea

descriptivă a deciziei nu a descris fapta criminală, considerată ca fiind dovedită, cu

indicarea locului, timpului, modului săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele

și consecințele infracțiunii.

Situația descrisă mai sus, nu poate fi corectată în recurs, fiind constatată o încălcare

flagrantă de către instanța de apel a prevederilor art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod de

procedură penală potrivit căruia, partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie

să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, art. 394 alin. (3)

pct. 1) Cod de procedură penală potrivit căruia, partea descriptivă a sentinței de

achitare trebuie să cuprindă indicarea învinuirii pe baza căreia cauza în privința

învinuitului a fost trimisă în judecată și 395 alin. (1) pct. 2) și 3) Cod de procedură

16

penală potrivit căruia, în dispozitivul sentinței de condamnare trebuie să fie arătate

constatarea că inculpatul este vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de legea

penală, categoria și mărimea pedepsei aplicate inculpatului pentru fiecare infracțiune

constatată ca dovedită, or, conform art. 419 Cod de procedură penală - rejudecarea

cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru

examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător, prin

urmare constatându-se că motivarea soluției adoptată de instanța de apel, contrazice

dispozitivului hotărârii, temei ce se încadrează în prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală.

Reieșind din cele expuse, Colegiul ajunge la concluzia că cele enunțate nu pot fi

corectate în instanța de recurs și, aplicând efectul extensiv al recursului și limitele lui,

urmează a admite recursul declarat de către procuror, cu casarea deciziei instanței de

apel și dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel.

În cadrul rejudecării cauzei, instanța de apel urmează, prin verificarea probelor

administrate în cadrul urmăririi penale, precum și celor din ședințele de judecată din

punct de vedere al coroborării în strictă conformitate cu prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, să constate totuși dacă în acțiunile inculpatei Brudari Aliona sunt sau

nu prezente elementele infracțiunii incriminate ei. Este de menționat faptul că, orice

schimbare a încadrării juridice, atât în sensul atenuării, cât și a agravării, urmează a fi

minuțios analizată și argumentată de instanța deferită cu judecarea cauzei. Instanțele,

atunci când constată lipsa în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive ale

infracțiunii incriminate acestuia prin rechizitoriu și necesitatea recalificării faptelor în

baza altei norme legale, urmează să-și argumenteze soluția prin prisma tuturor probelor

acumulate în dosar, care trebuie apreciate multilateral și obiectiv.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.

436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia,

să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-

penale asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, să verifice și să aprecieze profund

probele administrate în instanța de fond și cea de apel în strictă conformitate cu cerințele

legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității

fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și

promptă a cauzei, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate Alionei Brudari,

să analizeze la modul cuvenit prezența sau lipsa vinovăției inculpatei în comiterea

infracțiunii imputate și ținând cont de motivele casării deciziei atacate, să înlăture

omisiunile admise și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu

prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

17

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Cahul, Tomița Mihail, casează total decizia Colegiului judiciar al Curții

de Apel Cahul din 04 decembrie 2017, în cauza penală în privința lui Brudari Aliona,

Brudari Ianuș, Arjintar Alexandr și dispune rejudecarea cauzei în aceiași instanță de

apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia pronunțată integral la 12 iunie 2018.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Liliana Catan

Elena Covalenco

Iurie Diaconu

Ion Guzun

18