1ra-1014/2019 — art. 298 lit. a CP

1ra-1014/2019 — art. 298 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1014/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

19 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursurile

ordinare declarate de către inculpata Vacarciuc Alexandra și de către

inculpatul Odnostalco Anatoli, împotriva sentinței Judecătoriei Comrat din

14 mai 2018 și a deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 10

decembrie 2018, în cauza penală în privința lui

Vacarciuc Alexandra XXXXX, născută

XXXXX,

Odnostalco Anatoli XXXXX, născut la

XXXXX.

Termenul de judecare:

prima instanță: 23.07.2014 – 14.05.2018

instanța de apel: 11.06.2018 – 10.12.2018

instanța de recurs ordinar: 08.04.2019 – 19.11.2019

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură

penală, legal executată.

A C O N S T A T A T :

Vacarciuc Alexandra XXXXX a fost recunoscută vinovată de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 298 lit. a) Cod penal, fiind-ui

stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis pentru femei.

În baza art. 90 alin. (1) și (2) Cod penal, a fost dispusă suspendarea

executării pedepsei cu închisoare pe un termen de 2 ani.

Odnostalco Anatoli XXXXX a fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 298 lit. a) Cod penal fiind-ui stabilită

1

pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 3 (trei) ani, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 90 alin. (1) și (2) Cod Penal, a fost dispusă suspendarea

executării pedepsei cu închisoare pe un termen de 2 ani.

Prin aceiași sentință a fost condamnat Chihaioglo Afanasi, în latura

cărui, instanța de recurs nu va examina cauza.

Vacarciuc Alexandra XXXXX, activând în funcție de controlor pe

înregistrarea volumului de gaze, consumat de către populație în SRL

„Gagauz-Gaz” (filiala Comrat), în comun cu Odnostalco Anatoli și

Chihaioglo Afanasi, care activau în funcție de lăcătuș în SRL „Gagauz-Gaz”

(filiala Comrat), la data de XXXXX, aproximativ la ora XXXXX a venit la

casa care îi aparține lui Sarî-Terzi Andrei, situată pe adresa: XXXXX, cu

scopul efectuării inventarierii și controlului echipamentelor de măsurare,

integrității sigiliilor și indicațiilor aparatelor de înregistrare a volumului de

gaze la abonații conectați la racordul de gaze naturale nr. 19 m. Comrat.

Stăpânul casei Sarî-Terzi Andrei le-a permis colaboratorilor mai sus

indicați ai SRL „Gagauz-Gaz” (filiala Comrat) să intre la el. După ce

Odnostalco Anatoli, Chihaioglo Afanasi și Vacarciuc Alexandra au efectuat

controlul echipamentului de măsurare care este instalat în casă, au verificat

conducta de gaze naturale și robinetul de branșament montat pe aceasta și

robinetul de siguranță, care duce la aparatele de utilizare, instalate în casă,

cu scopul prevenirii scurgerii de gaze naturale. Însă la finisarea lucrărilor

mai sus indicate lăcătușul Odnostalco Anatoli nu a închis robinetul de

branșament al conductei de gaze naturale din casa de locuit a lui Sarî-Terzi

Andrei, iar controlorul Vacarciuc Alexandra, fără a se convinge în modul

cuvenit de faptul că, acest robinet este închis, l-a sigilat în poziție deschisă.

Pe lângă aceasta, lăcătușul Chihaioglo Afanasi a lăsat deschis robinetul de

siguranță din bucătăria casei, care duce gazul la plita de gaz și temporar

neconectat la aceasta, ceea ce este o încălcare vădită a tehnicii securității, iar

controlorul Vacarciuc Alexandra nu a verificat posibilitatea scurgerii de

gaze din acest robinet și nu l-a sigilat, ne cătând la constatarea faptului

neconectării conductei de gaze naturale la plită. Astfel Odnostalco Anatoli,

Chihaioglo Afanasi și Vacarciuc Alexandra au încălcat grav p. 4 al

Regulamentului pentru furnizarea și utilizarea gazelor naturale, aprobat

prin Hotărârea ANRE nr. 415 din 25.05.2011 (în continuare Regulament),

conform căruia: „Operatorul de rețea, furnizorul sunt responsabili de

furnizarea fiabilă și continuă a gazelor naturale consumatorilor finali. In

2

acest scop operatorul de rețea este obligat să întrețină rețelele de gaze

naturale ce-i aparțin și cele stabilite prin prezentul Regulament în stare

bună de funcționare, să efectueze exploatarea și reparația lor în

corespundere cu cerințele legislației în domeniu și să asigure securitatea

funcționării lor”; p. 73 al Regulamentului, conform căruia: „La

consumatorii casnici operatorul rețelei de distribuție este responsabil de

exploatarea și deservirea tehnică a conductelor de gaze naturale până la

ieșirea din robinetul (ele) de siguranță”, precum și prevederile

instrucțiunilor lor de serviciu. În special, Vacarciuc Alexandra a încălcat

cerințele punctelor 2.7, 3.2, 3.4 „Instrucțiunea de serviciu al controlorului

pe înregistrarea gazelor naturale, consumat de populație” aprobat prin

ordinul directorului SRL „Gagauz-Gaz” din 28.05.2010.

În rezultatul neexecutării în modul cuvenit a atribuțiilor lor

funcționale de către colaboratorii mai sus indicați ai SRL „Gagauz-Gaz”

(filiala Comrat) a avut loc impurificarea cu gaze a încăperii bucătăriei al

casei lui Sarî-Terzi Andrei, ceea ce mai târziu, aproximativ la ora XXXXX, a

adus la inflamarea și explozia gazului, care a venit din încăperea bucătăriei

din robinetul neînchis al conductei de gaze, când Sarî-Terzi Andrei, fiind

convins de faptul că gazul din conductă la el acasă este deconectat, a

încercat să aprindă plita de gaz, la care era conectată butelia de gaz.

În rezultatul inflamării și exploziei gazului partea vătămată Sarî-Terzi

Andrei a primit vătămări corporale sub formă de arsuri termice cu flacăra

de gradul 2-3 a învelișului cutanat al feței, părții capului acoperită cu păr,

gâtului, cutiei toracice, abdomenului, membrelor superioare cu suprafața

totală de 30 % cu arderea părului, sprâncenelor; arsuri ai tractului

respirator superior, care în complex se referă la vătămarea corporală gravă

după indiciul pericolului pentru viață, de asemenea au fost însoțite cu

lezarea toxică a organelor interne, pneumonie purulentă și s-a agravat cu

insuficiența pulmonară cardiacă. În rezultatul vătămării corporale, Sarî-

Terzi Andrei a decedat.

Odnostalco Anatoli XXXXX, activând în funcție de lăcătuș la

exploatare în SRL „Gagauz-Gaz” (filiala Comrat), în comun cu Chihaioglo

Afanasi Dmitri, care activa în funcție de lăcătuș la exploatare în SRL

„Gagauz-Gaz” (filiala Comrat) și Vacarciuc Alexandra Dmitri, care activa

în funcție de controlor în SRL „Gagauz-Gaz” (filiala Comrat), la data de

XXXXX, aproximativ la ora XXXXX a venit la casa, care îi aparține lui Sarî-

Terzi Andrei, situată pe adresa: XXXXX, cu scopul efectuării inventarierii

și controlului echipamentelor de măsurare, integrității sigiliilor și

3

indicațiilor aparatelor de înregistrare a volumului de gaze la abonații,

conectați la racordul de gaze naturale nr. 19 m. Comrat. Stăpânul casei Sarî-

Terzi Andrei le-a permis colaboratorilor mai sus indicați ai SRL „Gagauz-

Gaz” (filiala Comrat) să intre la el. După ce Odnostalco Anatoli, Chihaioglo

Afanasi și Vacarciuc Alexandra au efectuat controlul echipamentului de

măsurare care este instalat în casă, au verificat conducta de gaze naturale și

robinetul de branșament montat pe aceasta și robinetul de siguranță, care

duce la aparatele de utilizare, instalate în casă, cu scopul prevenirii

scurgerii de gaze. Însă, la finisarea lucrărilor mai sus indicate lăcătușul

Odnostalco Anatoli nu a închis robinetul de branșament al conductei de

gaze naturale din casa de locuit a lui Sarî-Terzi Andrei, iar controlorul

Vacarciuc Alexandra, fără a se convinge în modul cuvenit de faptul, că

acest robinet este închis, l-a sigilat în poziție deschisă. Pe lângă aceasta,

lăcătușul Chihaioglo Afanasi a lăsat deschis robinetul de siguranță din

bucătăria casei, care duce gazul la plita de gaz și temporar neconectat la

aceasta, ceea ce este o încălcare vădită a tehnicii securității, iar controlorul

Vacarciuc Alexandra nu a verificat posibilitatea scurgerii de gaze din acest

robinet și nu l-a sigilat, necătând la constatarea faptului neconectării

conductei de gaze naturale la plită. Astfel Odnostalco Anatoli, Chihaioglo

Afanasi și Vacarciuc Alexandra au încălcat grav p. 4 al Regulamentului

pentru furnizarea și utilizarea gazelor naturale, aprobat prin Hotărîrea

ANRE nr. 415 din 25.05.2011 (în continuare Regulament), conform căruia:

„Operatorul de rețea, furnizorul sunt responsabili de furnizarea fiabilă și

continuă a gazelor naturale consumatorilor finali. În acest scop operatorul

de rețea este obligat să întrețină rețelele de gaze naturale ce-i aparțin și cele

stabilite prin prezentul Regulament în stare bună de funcționare, să

efectueze exploatarea și reparația lor în corespundere cu cerințele legislației

în domeniu și să asigure securitatea funcționării lor”; p. 73 al

Regulamentului, conform căruia: „La consumatorii casnici operatorul

rețelei de distribuție este responsabil de exploatarea și deservirea tehnică a

conductelor de gaze naturale până la ieșirea din robinetul (ele) de

siguranță”, precum și prevederile instrucțiunilor lor de serviciu. În special,

Odnostalco Anatoli a încălcat cerințele punctelor 2.1, 2.11, 2.19, 2.20

„Instrucțiunea de serviciu al lăcătușului la exploatarea și repararea

rețelelor de gaze naturale, utilajelor și aparatelor, montate pe acestea

aprobat prin ordinul directorului SRL „Gagauz-Gaz” din 28.05.2010.

În rezultatul neexecutării în modul cuvenit a atribuțiilor lor

funcționale de către colaboratorii mai sus indicați ai SRL „Gagauz-Gaz”

4

(filiala Comrat) a avut loc impurificarea cu gaze a încăperii bucătăriei al

casei lui Sarî-Terzi Andrei, ceea ce mai târziu, aproximativ la ora 15:00, a

adus la inflamarea și explozia gazului, care a venit în incinta bucătăriei din

robinetul neînchis al conductei de gaze naturale, când cetățeanul Sarî-Terzi

Andrei, fiind convins de faptul, că gazul din conductă la el acasă este

deconectat, a încercat să aprindă plita de gaz, la care era conectată butelia

de gaz.

În rezultatul inflamării și exploziei gazului partea vătămată Sarî-Terzi

Andrei a primit vătămări corporale sub formă de arsuri termice cu flacăra

de gradul 2-3 a învelișului cutanat al feței, părții capului acoperită cu păr,

gâtului, cutiei toracice, abdomenului, membrelor superioare cu suprafața

totală de 30 % cu arderea părului, sprâncenelor; arsuri a tractului respirator

superior, care în complex se referă la vătămarea corporală gravă după

indiciul pericolului pentru viață, de asemenea au fost însoțite cu lezarea

toxică a organelor interne, pneumonie purulentă și s-a agravat cu

insuficiența pulmonară cardiacă. În rezultatul vătămării corporale mai sus

indicate Sarî-Terzi Andrei a decedat.

- inculpatul Chihaioglo Afanasi, la 29 mai 2018, prin care a solicitat

casarea sentinței primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri, prin care să

fie achitat pe infracțiunea incriminată, din motivul lipsei componenței

infracțiunii;

- avocatul Covalenco Serghei în numele inculpatului Odnostalco

Anatoli, la 29 mai 2018, prin care a solicitat casarea sentinței primei

instanțe și emiterea unei noi hotărâri, prin care Odnostalco Anatoli pe art.

298 lit. a) Cod penal, să fie achitat;

- avocatul Cimpoeș Vladimir în numele inculpatei Vacarciuc

Alexandra, la 31 mai 2018, prin care a solicitat casarea sentinței primei

instanțe și achitarea inculpatei din motivul lipsei în acțiunile acesteia a

elementelor faptei incriminate.

3.1. În motivarea cererii de apel, avocatul Covalenco Serghei în

numele inculpatului Odnostalco Anatoli a invocat că:

- atât în cadrul urmăririi penale, cât și în ședința de judecată, partea

acuzării nu a prezentat probele faptului, că în casa părții vătămate Sarî-

Terzi Andrei a avut loc o explozie, ci nu o inflamare, de asemenea nu au

fost prezentate probele faptului ce a servit drept cauză de inflamare sau

explozie. Putea oare inflamarea sau explozia să aibă loc din cauza scurgerii

de gaze naturale și oare nu a avut loc din alte motive;

5

- instanța de judecată a făcut o concluzie eronată cu privire la

vinovăția lui Odnostalco Anatoli de comiterea infracțiunii incriminate lui,

și aceasta concluzie este făcută exclusiv pe presupuneri;

- concluzia instanței contravine art. 8 alin. (3) CPP RM, „Concluziile

despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate

pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi

înlăturate, în condițiile prezentului cod, se interpretează în favoarea

inculpatului”;

- învinuirea nu și-a găsit confirmarea în cadrul judecării cauzei și

aceasta este bazată doar pe presupunerile și plăsmuirile părții acuzării;

- învinuirea înaintată inculpatului Odnostalco Anatoli nu este

concretă, nu este bazată pe probe și constă doar din fraze generale,

presupuneri;

- învinuirea înaintată inculpatului Odnostalco Anatoli este combătută

prin declarațiile inculpaților, care afirmă, că Odnostalco a închis robinetul

de branșament al conductei de gaze naturale, și aceste declarații în ședința

de judecată de către nimeni și prin nimic nu au fost combătute. Din contra,

Vacarciuc în instanță a explicat, că ea a verificat robinetul de branșament

înainte ca să-l sigileze și acesta se afla în poziție închisă;

- instanța de judecată critic s-a atârnat față de declarațiile inculpaților

audiați în ședința de judecată, cu privire la faptul, că aceștia în modul

cuvenit și-au exercitat atribuțiile sale funcționale, de asemenea, că ieșind

din casa lui Sarî-Terzi Andrei, au închis robinetul de branșament. De

asemenea instanța a respins ca fiind neîntemeiate argumentele inculpaților

cu privire la faptul, că când aceștia au fost invitați în casa părții vătămate

Sarî-Terzi Andrei după inflamarea ce a avut loc, aceștia au depistat

deteriorarea polietilenei, cu care anterior a fost înfășurat robinetul de

branșament lângă contorul de gaz;

- în învinuire, cât și în sentința judecătoriei este indicat, că Odnostalco

Anatoli a încălcat un șir de puncte ale instrucțiunii de serviciu indicat mai

sus, însă, din instrucțiunea de serviciu al lăcătușului la exploatarea și

repararea rețelelor de gaze naturale, utilajelor și aparatelor, montate pe

acestea, care există în materialele dosarului penal, rezultă, că aceste puncte,

poartă doar un caracter general, aceste puncte obligă lăcătușul să respecte

cerințele instrucțiunilor de producție, Regulamentului intern,

Regulamentul securității anti-incendiare;

- dispoziția art. 298 Cod Penal este una de blanchetă, de aceea pentru

calificarea celor comise cum este încălcarea regulilor de exploatare a

6

stațiilor de producere a energiei electrice și termice, liniilor de transmitere

și de distribuire a energiei electrice și termice, precum și a conductelor, este

necesar de a se referi la legi și la alte acte normative, care reglementează

condițiile nepericuloase de tratare a obiectelor energetice;

- la soluționarea chestiunii cu privire la vinovăția persoanei de

încălcarea regulilor de exploatare a obiectelor energeticii, care au contribuit

la survenirea consecințelor, prevăzute de art. 298 CP RM, consideră necesar

de clarificat, în ce concret constă executarea necuvenită sau neexecutarea a

acestor reguli și de indicat la aceasta cu referire la punctele concrete a

ordinilor corespunzătoare, regulamentelor și altor acte normative, care au

fost încălcate;

- în sentința instanței de judecată, nu a fost făcută referirea asupra

faptului în ce concret constă executarea necuvenită sau neexecutarea

acestor reguli de către Odnostalco Anatoli, și nu sunt indicate care puncte

concrete a ordinilor, instrucțiunilor și a altor acte normative au fost

încălcate;

- martorii și succesorul de drept al părții vătămate audiați în ședința

de judecată, confirmă doar faptul, că a avut loc scurgerea de gaze și a

survenit decesul omului. Acestea sunt acele fapte, care sunt evidente și se

confirmă, pe lângă declarațiile martorilor și alte materiale ale dosarului.

Referitor la cauza celor întâmplate toți martorii, precum și partea acuzării,

doar o presupun;

- partea acuzării a presupus, că inculpații nu au închis robinetul de

branșament, a avut loc scurgerea a 8 metri cubi de gaze, în rezultatul căreia

a avut loc impurificarea cu gaze a încăperii și după ce partea vătămată a

aprins chibritul a avut loc explozia, sau inflamarea. De această

presupunere s-a condus instanța la emiterea sentinței în privința

inculpaților;

- nici în cadrul urmăririi penale, nici în cadrul judecării cauzei nu s-a

stabilit, în cât timp putea să aibă loc scurgerea cu gaze în volum de 8 metri

cubi, în 3 ore, după cum presupune partea acuzării sau într-un timp mai

scurt;

- vina lui Odnostalco Anatoli se combate prin procesul-verbal de

cercetare la fața locului și foto-tabelul anexat la acesta, unde a fost examinat

și fotografiat robinetul de branșament cu pelicula deteriorată, ceea ce spune

despre faptul, că după ce robinetul de branșamentul a fost sigilat și

inculpații au plecat din casa părții vătămate, a avut loc intervenția, pe care

au depistat-o inculpații după accident. Astfel, este neîntemeiată referirea

7

instanței asupra faptului, că pelicula a fost ruptă de către Odnostalco

Anatoli, când acesta închidea robinetul după accident, deoarece această

concluzie a instanței este o presupunere și se combate prin declarațiile

inculpaților;

3.2. În motivarea cererii de apel, avocatul Cimpoeș Vladimir în

numele inculpatei Vacarciuc Alexandra a invocat că:

- ordonanța de punere sub învinuire, emisă la data de XXXXX de

către procurorul procuraturii mun. Comrat Patraman T.G., a fost emisă cu

încălcări considerabile a legislației procesual-penale;

- în ordonanța procurorului nu este indicat, a fost oare această faptă

comisă în mod intenționat sau din neatenție, sau care formă de neatenție a

avut loc în cazul dat;

- art. 298 Cod penal se caracterizează printr-o formă a vinovăției din

neatenție, însă comiterea acestei infracțiuni incriminate lui Vacarciuc

Alexandra în comun cu lăcătușii SRL „Gagauz-Gaz”, Odnostalco Anatoli și

Chihaioglo Afanasi, ceea ce este în sine un nonsens, deoarece comiterea

unei infracțiuni de către câteva persoane presupune existența coordonării

în acțiunile lor, și, respectiv, aceste acțiuni trebuie să fie intenționate;

- acțiunile inculpaților nu puteau fi coordonate, și mai mult ca atât,

nu este concretizat, care anume prevederi ale legii sau a instrucțiunilor

normative de către aceștia au fost încălcat;

- inculpaților le-a fost imputată încălcarea regulilor de exploatare a

conductelor de gaz, însă care anume reguli de exploatare au fost încălcate,

în ordonanța procurorului nu a fost indicat;

- martorul XXXXX Fiodor a declarat, că venind la locul incendiului,

el a examinat conducta liberă de distribuție în incinta bucătăriei de vară,

însă de robinetul de intrare nu s-a apropiat. La indicația lui Trifon I.M.

colaboratorii serviciului de gaze au închis robinet de intrare, și gazul a

încetat să meargă. Topal Fiodor nu a văzut, ca robinetul de intrare să fie

resigilat. În opinia acestui martor, robinetul de intrare poate fi deschis fără

deteriorarea peliculei instalate, dacă el este de tip cep cu cheie, dacă el este

cu steguleț, atunci aceasta nu poate fi făcut. În ce poziție și de care tip era

robinetul de intrare la casa părții vătămate, el nu a văzut și nu a examinat

acest robinet;

- martorul XXXXX Maxim de asemenea nu a putut explica instanței

în ce poziție era robinetul de intrare la casă la momentul sosirii acestuia, în

ce poziție era pelicula și dacă a fost instalat pe el un blochirator;

8

- martorul XXXXX Nadejda a declarat instanței, că în ziua celor

întâmplate ea a venit la casa lui Sarî-Terzi, unde a examinat încăperea

bucătăriei de vară. Din conducta liberă de distribuție deasupra aragazului

la deschiderea robinetului trecea gazul. În această încăpere nu erau

ferestruici, volumul încăperii, unde a fost instalat aragazul, era mai puțin

de 15 m2, ceea ce constituie o încălcare a normativului, la fel a lipsit canalul

de ventilație, fereastra în încăpere nu se deschidea. Martorul nu cunoaște

cauza celor întâmplate;

- în obligațiile lui Vacarciuc Alexandra intra resigilarea sigiliului în

caz de necesitate, instalarea sigiliului numeral, înlocuind sigiliul de plumb

instalat anterior (ceea ce ea a făcut și a fixat în actul de lucrări îndeplinite),

verificarea prezenței dispozitivelor de gaz. Lăcătușii erau obligați să

verifice ermeticitatea îmbinărilor pe conducta de gaz, să verifice robinetul

de avariere pentru stabilirea scurgerii de gaz prin metoda săpunirii, să

verifice violări în instalarea dispozitivelor de gaz;

- inculpații au vrut să sigileze conducta liberă de distribuție la aragaz,

însă partea vătămată nu i-a permis să facă acest lucru, motivând aceasta

prin faptul, că el se va folosi de gaz. Robinetul de intrare era în poziție

închisă, pelicula pe el era cu urme de deteriorare în rezultatul deschiderii

sau închiderii, totodată aceste deteriorări nu au dus la violarea sigiliului;

- în acțiunile controlorului și lăcătușilor, care figurează ca inculpați pe

prezenta cauză, lipsesc careva încălcări. Faptul săvârșirii de către ei a

vreunor acțiuni ilicite și încălcări ale regulilor de exploatare a conductei de

gaz în procesul examinării cauzei penale de către comisie nu a fost

constatat;

- colaboratorii serviciului de gaz ca răspuns la refuzul din partea

abonatului Sarî-Terzi Andrei de a sigila conducta liberă de distribuție m-4,

a fost adoptată hotărârea de a deconecta aprovizionare cu gaz în scopul

tehnicii securității, ceea ce și a fost reflectat în actul de lucrări îndeplinite,

întocmit de către inculpați pe 04 iunie 2013, anexat la materialele cauzei

penale. Robinetul de intrare în casă a fost deconectat, despre ce au fost date

declarații de către toți inculpații, și acest fapt nu a fost combătut prin nimic

în procesul examinării judiciare a prezentei cauze;

- la examinarea robinetului, după cazul excepțional inculpații au

constatat, că pelicula cu care a fost învelit robinetul, a fost deteriorată, și

robinetul se află în poziție deschisă, ceea ce poate fi făcut pe acest tip de

robinet;

9

- concluzia inculpaților precum, că scurgere de gaze la casa

abonatului a avut loc din vina lui Sarî-Terzi Andrei, care în mod

samavolnic a pus conducta de distribuție în casă, nu a fost combătut prin

nimic;

decembrie 2018, apelurile au fost respinse ca neîntemeiate, cu menținerea

sentinței fără modificări.

4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, prima

instanță întemeiat a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpaților

Vacarciuc Alexandra, Odnostalco Anatoli și Chihaioglo Afanasi în

comiterea infracțiunii ce li se incriminează, și instanța de judecată a dat o

justă apreciere circumstanțelor de fapt și de drept ale cauzei, și la emiterea

rechizitoriului a verificat probele prezentate de către acuzare în mod

multilateral, obiectiv și le-a apreciat în conformitate cu art. 101 Cod de

procedură penală, în scopul determinării și constatării juridice a

corespunderii exacte a indiciilor faptei prejudiciabile comise, cu indiciile

componenței infracțiunii, prevăzută de norma penală.

Instanța de apel nu este de acord cu argumentele apelanților cu

privire la faptul, că ei chipurile își executau atribuțiile de serviciu în modul

cuvenit, că ei în momentul, când plecau din casa lui Sarî-Terzi Andrei, au

închis cu peliculă de polietilenă robinetul de branșament, care era în poziție

închisă și consideră, că instanța întemeiat a ajuns la concluzia cu privire la

vinovăția inculpaților de încălcarea acelor puncte al Regulamentului

pentru furnizarea și utilizarea gazelor naturale, și instrucțiunilor de

serviciu, care lor le-au fost imputate, or, cele indicate se combat prin

materialele cercetate ale dosarului, inclusiv și prin declarațiile martorului

XXXXX N., care a declarat, că ea intra în componența grupei de cercetare a

accidentului, legat de utilizarea gazelor în condiții casnice pe str. XXXXX,

adică pe adresa unde locuia Sarî-Terzi Andrei, și că la momentul

examinării robinetului de branșament, acesta era înfășurat cu polietilenă și

sigilat, despre care fapt ea a indicat în actul de examinare inițială din

04.06.2013.

Prin declarațiile martorilor XXXXX Vasilisa, XXXXX Ecaterina,

XXXXX Ecaterina, XXXXX Dora, XXXXX Elena, XXXXX Fiodor, XXXXX

Nadejda se confirmă faptul, că la momentul sosirii lor în casa lui Sarî-Terzi

Andrei la deschiderea robinetului de la conducta de distribuție, care duce

spre plita de gaz, se auzea un fâșâit puternic, ceea ce certifică despre faptul,

că robinetul de branșament (robinetul de avarie) era în poziție deschisă.

10

Este neîntemeiată versiunea inculpaților cu privire la faptul, că însuși

partea vătămată a deschis robinetul de branșament deoarece nu era

necesitatea de făcut acest lucru. Partea vătămată nu utiliza gazele naturale

de aproximativ 3 ani, indicațiile contorului său erau neschimbate în această

perioada de timp. El utiliza exclusiv gazul din butelie și nu avea nevoie de

gaze naturale.

Explozia de gaze a avut loc la data de XXXXX, adică vara, când

gazele se consumă exclusiv pentru utilizarea plitei de gaz și în cazul

utilizării cazanului de gaz, care încălzește apa. Totodată, în casa lui Sarî-

Terzi Andrei, pe lângă plita de gaz, conectată la butelia de gaz, alte aparate,

care să consume gazul în perioada de vară, nu erau instalate.

A considerat neîntemeiate argumentele inculpaților cu privire la

faptul, că când au fost invitați în casa părții vătămate Sarî-Terzî Andrei

după inflamarea ce a avut loc, aceștia au depistat deteriorarea polietilenei,

care anterior a fost înfășurat robinetul de branșament lângă contorul de

gaz, deoarece astfel de declarații sunt avantajoase însuși inculpaților cu

scopul transpunerii vinei de cele întâmplate asupra părții vătămate.

La fel, este neprofesională competența colaboratorilor serviciului de

gaze, care au dat acces inculpaților la robinetul de branșament pentru

corectarea acelor erori, pe care ei înșiși le-au comis. Inculpații nu trebuiau

să fie admiși la verificarea efectuată a circumstanțelor accidentului de

explozie a gazelor care a avut loc, de aceea instanța de apel a presupus, că

violare integrității săculețului de polietilenă de pe robinet putea avea loc în

urma acțiunile inculpaților, care se aflau la fața locului după explozie,

pentru a ascunde încălcării comise de aceștia.

În opinia instanței de apel, este nefondată referirea inculpaților

asupra rezultatelor verificării efectuate a circumstanțelor accidentului care

a avut loc, și anume asupra raportului anexat la actul de cercetare tehnică a

accidentului, cât și însuși poziția SRL „Gagauz-Gaz”, expusă în raportul

anexat la actul de cercetare tehnică a accidentului legat de utilizarea

gazelor în condiții casnice, care a avut loc la data de 04.06.2013 cu privire la

faptul, că accidentul a avut loc din vina abonatului, care locuia pe adresa,

unde a avut loc explozia de gaze naturale, care exploata aparatele de

utilizare cu încălcarea gravă a cerințelor actelor normative și Regulilor de

utilizare a gazelor în condiții casnice, indicate în compartimentul 6 al

actului, deoarece încălcările descrise în actul indicat, nu sunt în legătură de

cauzalitate cu explozia de gaze în casa lui Sarî-Terzi Andrei.

11

A considerat că prima instanță legal a ajuns la concluzia, că decesul

părții vătămate Sarî-Terzi Andrei este consecința încălcărilor, comise de

către inculpații Vacarciuc Alexandra, Odnostalco Anatoli și Chihaioglo

Afanasi, deoarece inculpații și apărătorii acestora nu au prezentat în

ședința de judecată careva date de fapt, care ar pune la îndoială, sau care ar

exclude declarațiile existente în dosar ale martorilor și alte probe ale părții

acuzării.

Nerecunoașterea vinovăției de către inculpații Vacarciuc Alexandra,

Odnostalco Anatoli și Chihaioglo Afanasi în învinuirea înaintată pe art. 298

lit. a) Cod penal este o formă aleasă de a se apăra și o încercare de a se

eschiva de răspunderea penală, deoarece probele menționate, prezentate

de partea acuzării, probează vinovăția acestora de comiterea faptei

incriminate lor.

Instanța de apel a constată că, cererile de apel depuse nu conțin nici

un argument concret, care ar permite instanței de apel să constate

netemeinicia sentinței emise de prima instanță, iar după conținut nu

prezintă decât o apreciere a probelor dosarului din partea acestora.

Au fost apreciate ca neîntemeiate și argumentele părților apărării

referitor la faptul, că fapta incriminată fiecărui inculpat nu este

concretizată, deoarece potrivit rechizitoriului, fiecărui inculpat i se

incriminează acele acțiuni, care ei erau obligați să le îndeplinească la

executarea atribuțiilor lor de serviciu, însă nu le-au înfăptuit.

În concluzie, instanța de apel a reiterat că, vinovăția inculpaților a

fost demonstrată pe deplin, fiindu-se stabilite pedepse echitabile și

proporționale faptelor comise.

la 09 ianuarie 2019, a fost atacată cu recursuri ordinare de către:

- inculpata Vacarciuc Alexandra, la 22 ianuarie 2019, prin care

invocând temeiurile prevăzute la pct. 6) și 8) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, a solicitat casarea deciziei, cu emiterea unei noi hotărâri

prin care Vacarciuc Alexandra să fie achitată pe învinuirea înaintată, pe

motivul lipsei în acțiunile sale a elementelor infracțiunii;

- inculpatul Odnostalco Anatoli, la 07 februarie 2019, prin care

invocând temeiurile prevăzute la pct. 6) și 8) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, a solicitat casarea deciziei, cu emiterea unei noi hotărâri

prin care să fie achitat pe învinuirea înaintată.

5.1. Prin încheierea președintelui interimar al Curții Supreme de

Justiției din 14 februarie 2019, s-a dispus restituirea cererii de recurs

12

ordinar depusă de către inculpatul Odnostalco Anatoli, pentru înlăturarea

neajunsurilor indicate în partea descriptivă a prezentei încheieri și

depunerea unei noi cereri de recurs în termen de 30 de zile și s-a informat

recurentul despre faptul că în cazul în care nu va înlătura neajunsurile în

termenul indicat, cererea de recurs se va considera nedepusă.

5.2. La 11 martie 2019, inculpatul Odnostalco Anatoli a înlăturat

neajunsurilor indicate în partea descriptivă a încheieri președintelui

interimar al Curții Supreme de Justiției din 14 februarie 2019, și a depus

același recurs din 07 februarie 2019, semnat.

5.3 În motivarea recursului ordinar, inculpata Vacarciuc Alexandra a

menționat că:

- instanța de apel nu a examinat argumentele expuse în cererea de

apel de către avocatul său cu privire la încălcarea dreptului la apărare;

- inculpații au fost învinuiți de încălcarea regulilor de exploatare, însă

care anume reguli au fost încălcate, în ordonanța procurorului nu a fost

indicat;

- în atribuțiile sale de serviciu intră resigilarea sigiliului în caz de

necesitate, instalarea sigiliului numeral, înlocuind sigiliul de plumb instalat

anterior, verificarea prezenței dispozitivelor de gaz, iar lăcătușii erau

obligați să verifice ermeticitatea îmbinărilor pe conducta de gaz, să verifice

robinetul de avariere pentru stabilirea scurgerii de gaz prin metoda

săpunirii, să verifice violări în instalarea dispozitivelor de gaz;

- potrivit datelor gospodăriei de gaz, abonatul nu a fost deconectat de

la alimentarea cu gaz;

- din declarațiile inculpaților reiese că aceștia au vrut să sigileze

robinetul de gaz, însă, partea vătămată nu le-a permis, motivând că, el se

va folosi de gaz;

- după avarie ei s-au întors la casa abonatului, unde inginerul

principal al gospodăriei de gaz le-a dat indicații să închidă robinetul de

intrare, dânsul s-a urcat pe scaun și a văzut că pelicula pe robinet este

ruptă, iar sârma și sigiliile sunt întregi;

- inginerul principal al gospodăriei de gaz a închis robinetul, iar

Vacarciuc Alexandra l-a sigilat;

- din constatarea tehnico-științifică emisă la 04 iunie 2013, efectuată

de către comisia primăriei mun. Comrat și reprezentantul SRL „Gagauz-

Gaz”, reiese că, accidentul s-a produs din vina abonatului, care locuiește în

orașul XXXXX, care exploata dispozitive de utilizare a gazului cu încălcări

grave ale cerințelor documentelor normative și Regulilor de utilizare a

13

gazului în domiciliu;

- verificarea efectuată a relevat că, în acțiunile controlorului și

lăcătușilor, care figurează ca inculpați, lipsesc careva încălcări, iar faptul

comiterii de către ei a vreunor acțiuni ilicite și încălcări ale regulilor de

exploatare a conductei de gaz în procesul examinării cauzei penale de către

comisie nu a fost constatat;

- la examinarea robinetului după cazul excepțional inculpații au

constatat, că pelicula cu care a fost învelit robinetul, a fost deteriorată, și

robinetul se află în poziție deschisă, ceea ce poate fi făcut pe acest tip de

robinet;

- concluzia inculpaților precum, că scurgere de gaze la casa

abonatului a avut loc din vina lui Sarî-Terzi Andrei, care în mod

samavolnic a pus conducta de distribuție în casă, nu a fost combătut prin

nimic.

5.4. În motivarea recursului ordinar, inculpatul Odnostalco Anatoli a

menționat că:

- în cursul urmăririi penale, cât și în ședința de judecată, procuratura

nu a furnizat dovezi că pe proprietatea victimei Sarî-Terzi Andrei a avut

loc o explozie, și nu un incendiu, și nu a existat nici o dovadă a faptului

care a fost cauza focului sau exploziei. Putea un incendiu sau o explozie

rezulta dintr-o scurgere de gaze naturale sau și dacă există alte motive

pentru acest lucru;

- instanța de apel a reacționat în mod critic la mărturia sa și la

mărturia altor inculpați chestionați la ședința de judecată, că au îndeplinit

în mod corespunzător îndatoririle lor oficiale și de asemenea că atunci când

a părăsit familia Sarî-Terzi Andrei a închis robinetul de deschidere;

- concluziile instanțelor sunt nerezonabile, nimic mai mult decât o

teză care nu se bazează absolut pe niciun material al cauzei penale;

- atât acuzațiile, cât și verdictul instanței au indicat că a încălcat mai

multe paragrafe din fișa postului, însă ce număr de paragrafe nu a fost

indicat și nu au putut fi indicate, deoarece nu a încălcat nimic;

- în sentință, instanța nu indică obligațiile specifice unui mecanic

atunci când se deconectează abonații, și acest lucru se datorează faptului că

mecanicul nu are dreptul să deconecteze abonații de la rețeaua de gaze;

- dispoziția art. 298 Cod penal este de natură să califice ceea ce sa

făcut ca o încălcare a normelor privind stațiile de operare pentru producția

de energie electrică și termică, liniile de transport și distribuția energiei

electrice și termice, precum și conductele, este necesar să se facă referire la

14

legile și alte acte normative care reglementează condițiile de siguranță

pentru manipularea instalațiilor energetice;

- când se hotărăște vinovăția unei persoane care încalcă regulile de

funcționare a instalațiilor energetice, rezultând consecințele prevăzute la

art. 298 din Codul penal, trebuie să se afle ce anume a fost constatat ca

executarea sau îndeplinirea inadecvată a acestor reguli și a se arăta acest

lucru în legătură cu punctele specifice ale ordinelor, regulamentelor și altor

reglementări relevante care au fost încălcate;

- în cursul urmăririi penale și al procesului, s-a stabilit în mod

incontestabil că într-o gospodărie situată în str. XXXXX, a fost o scurgere

de gaze (8m3), care a condus la un incendiu sau explozie, și că există

consecințe grave - moartea unei persoane;

- faptul că nu a închis robinetul de admisie este doar o ipoteză,

deoarece nici procuratura, nici instanța nu sunt experți în acest domeniu și

nu pot susține că ar putea apărea un incendiu sau o explozie din cauza

unei astfel de scurgeri de gaze naturale;

- nici în cursul urmăririi penale, nici în timpul procesului nu s-a

stabilit cât de mult ar fi putut avea loc o scurgere de gaze în 8 m3 în 3 ore,

presupunând că urmărirea penală sau într-un timp mai scurt, de exemplu,

30 minute;

- potrivit pct.3, art.8 din Codul de procedură penală, concluziile

privind vina unei persoane în săvârșirea unei infracțiuni nu se pot baza pe

ipoteze. Toate îndoielile privind dovada vinovăției, care nu pot fi

soluționate conform acestui cod, trebuie interpretate în favoarea

inculpatului;

- vina este contrazisă de protocolul de inspecție a scenei incidentului

și de tabelul cu fotografii, unde a fost examinat și fotografiat robinetul de

admisie cu film deteriorat, ceea ce înseamnă că, după ce robinetul de

admisie a fost sigilat și inculpații au prăsit gospodăria victimei, a existat o

intervenție pe care au descoperit-o inculpații după accident. Iar referirea

instanței la faptul că pelicula a fost ruptă de Odnostalco Anatoli nu a fost

fundamentată când a închis robinetul după accident, deoarece acest

argument al instanței este o supoziție și este respins de mărturia

inculpaților;

- unul dintre argumentele vinovăției sale este indicat motivul că nu a

închis robinetul de admisie, adică nu a făcut nimic, nu a făptuit nimic, dar

nu a fost găsită vinovată;

15

- în acțiunile sale nu există elemente de infracțiune conform art. 298

Cod penal, și prin urmare, trebuie să fie achitat.

procurorul în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție,

Crijanovschi Sergiu prin care a optat pentru inadmisibilitatea recursurilor,

ca fiind vădit neîntemeiate și lipsite de temeiuri legale.

cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că, acestea

urmează a fi respinse, din considerentele ce urmează.

Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,

instanța de recurs judecând recursul, este în drept de al respinge ca

inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că

recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau

inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este

nefondat în cazul când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată.

Reieșind din prevederile alin. (2) art. 424 Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor

prevăzute de art. 427 aceluiași Cod.

În conformitate cu art. 427 Cod de procedură penală, hotărârea

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și apel în baza temeiurilor stipulate expres în

acest articol.

La motivele de drept al recursurilor declarat, se atestă că inculpații

invocă temeiurile prevăzute în pct. 6) și 8) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală și anume, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel în cazurile când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii

sau acesta este expus neclar și când nu au fost întrunite elementele

infracțiunii incriminate.

Raportând normele date la situația în cauză, Colegiul penal lărgit

conchide că aceste temeiuri nu și-a găsit confirmare, nefiind stabilită

presupusele erori de drept invocate de recurenți.

Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel, în conformitate cu

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a examinat complet și

obiectiv probele administrate la dosar, verificându-le sub aspectul

pertinenții și concludenții, atât pe cele obținute în procesul urmăririi

penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești în instanța de judecată, ale

16

apărării cât și ale acuzării, fapt ce face ca concluzia despre vinovăția

inculpaților Vacarciuc Alexandra și Odnostalco Anatoli în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 298 lit. a) Cod penal, să fie justă și întemeiată.

Conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată

desfășurat și minuțios în textul atât a sentinței cât și a deciziei instanței de

apel, inclusiv menționat în pct. 4.1. al prezentei decizii, care în coroborare

demonstrează complet vina inculpaților în fapta incriminată, astfel

Colegiul penal lărgit, consideră justă concluzia instanței de apel referitor la

corectitudinea stabilirii stării de fapt și calificării acțiunilor inculpaților de

către instanța de apel.

Faptul că inculpații Vacarciuc Alexandra și Odnostalco Anatoli nu

sunt de acord cu decizia adoptată, nu a fost luat în considerație de către

instanța de recurs, deoarece acest dezacord nu poate constitui temei pentru

desființarea deciziei, întrucât instanța de apel a judecat prezenta cauza

penală, fără careva abateri de la normele de procedură și corect a apreciat

probele cercetate sub toate aspectele, concluzie ce este susținută și de

instanța de recurs.

În acest context, Colegiul penal lărgit menționează că temeiurile

invocate de ambii inculpați, privind modul de apreciere a probelor nu se

încadrează în cele prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

Mai mult, aprecierea probelor ține de examinarea cauzei în fapt și în

drept fie în instanța de fond, fie în instanța de apel, și dezacordul unei părți

în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei

hotărâri de condamnare sau de achitare. Totodată, Colegiul penal lărgit

constată că recurenții invocă argumente identice celor din apelurile

declarate, argumente asupra cărora instanța de apel deja s-a expus motivat

și detaliat, iar concluzia instanței de apel privind vinovăția acestora, în

opinia instanței de recurs, este justă și întemeiată.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct.6) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanța de fond și de apel, când instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivului hotărârii sau acesta este expus neclar,sau instanța

a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

În speță, Colegiul constată, că nu și-a găsit confirmare motivul de

casare prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

deoarece instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

17

în apelurile declarate în interesele inculpaților Vacarciuc Alexandra și

Odnostalco Anatolii, hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, motivarea soluției nu contrazice dispozitivul hotărârii,

acesta este expus clar, și instanța nu a admis nici o eroare gravă de fapt,

care ar afecta soluția emisă.

Subsecvent, Colegiul penal lărgit reține că, argumentele importante

indicate în recursuri, au fost obiect de discuție în instanța de apel, care la

judecarea apelurilor, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală, prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-

verbal.

La fel, potrivit art. 27 Cod de procedură penală, judecătorul și

persoana care efectuează urmărirea penală apreciază probele în

conformitate cu propria lor convingere, formată în urma cercetării tuturor

probelor administrate. Nici o probă nu are putere probantă dinainte

stabilită.

Cât privește motivul precum că, instanța a admis o eroare gravă de

fapt, Colegiul penal lărgit în această ordine de idei specifică că, pentru a

constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o

parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie

vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de

apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și

conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut

drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul

probator o susține. Dar, verificând probatoriul administrat în cauză, prin

prisma argumentelor invocate de recurent, Colegiul penal lărgit le

consideră ca nefondate, în sensul că vinovăția inculpaților recurenți de

săvârșirea infracțiunii incriminate a fost dovedită indubitabil din probele

acumulate și că, la caz, nu a fost comisă nici o gravă eroare de fapt de către

instanțele de fond la judecarea cauzei, care ar duce la casarea hotărârii

atacate și adoptarea unei alte soluții.

Totodată, instanța de recurs este solidară poziției instanței de apel

care a apreciat că, consecințele survenite au legătură directă cu acțiunile

inculpaților care au neglijat exercitarea atribuțiilor de serviciu în modul

cuvenit, cu respectarea Regulamentului pentru furnizarea și utilizarea

gazelor naturale, și instrucțiunilor de serviciu, fapt care a dus la decesul lui

Sarî-Terzi Andrei, concluzie ce a fost formată în urma cercetării tuturor

materialelor cauzei inclusiv și prin declarațiile martorului XXXXX N., care

18

a declarat, că ea intra în componența grupei de cercetare a accidentului,

legat de utilizarea gazelor în condiții casnice pe str. XXXXX, în mun.

XXXXX, adică pe adresa unde locuia Sarî-Terzi Andrei, și că la momentul

examinării robinetului de branșament, acesta era înfășurat cu polietilenă și

sigilat, despre care fapt ea a indicat în actul de examinare inițială din

04.06.2013, prin declarațiile martorilor XXXXX Vasilisa, XXXXX Ecaterina,

XXXXX Ecaterina, XXXXX Dora, XXXXX Elena, XXXXX Fiodor, XXXXX

Nadejda, care confirmă faptul, că la momentul sosirii lor în casa lui Sarî-

Terzi Andrei la deschiderea robinetului de la conducta de distribuție, care

duce spre plita de gaz, se auzea un fâșâit puternic, ceea ce certifică despre

faptul, că robinetul de branșament (robinetul de avarie) era în poziție

deschisă.

La fel, instanța de recurs ordinar notează că a primit apreciere și

versiunea inculpaților cu privire la faptul, că însuși partea vătămată a

deschis robinetul de branșament, statuând că această acțiune nu era

necesară de făcut întrucât a fost demonstrat că partea vătămată nu utiliza

gazele naturale de aproximativ 3 ani, indicațiile contorului său erau

neschimbate în această perioada de timp. El utiliza exclusiv gazul din

butelie și nu avea nevoie de gaze naturale. Totodată, în casa lui Sarî-Terzi

Andrei, pe lângă plita de gaz, conectată la butelia de gaz, alte aparate, care

să consume gazul în perioada de vară, nu erau instalate.

Astfel, de către instanța de apel a fost argumentată concluzia

privind lipsa ingerinței din partea lui Sarî-Terzi Andrei la componentele

conductei de gaz ce au fost sigilate de către inculpați, or, a fost demonstrat

cert că plita de gaz era conectată la butelia de gaz comprimat, fiind clar

demonstrată lipsa necesității părții vătămate de a se conecta la conducta de

gaz după acțiunile tehnice ale inculpaților.

Colegiul penal lărgit reține că instanța de apel a verificat legalitatea

și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din dosar, iar conținutul deciziei

corespunde prevederilor art. 414, 417 Cod de procedură penală, astfel,

argumentele expuse în recursuri sunt neîntemeiate și se respinge, deoarece

soluția criticată este una corectă ce rezultă din cumulul de probe prezentate

și anexate la materialele cauzei și respectiv cercetate în ordinea prevăzută

de lege, acordându-le aprecierea cuvenită.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, hotărârea

instanței de apel conține o eroare de drept atunci când nu au fost întrunite

elementele infracțiunii. Acest temei nu este incident la examinarea

19

recursurilor declarate, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate

de către inculpații recurenți.

Sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se

înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile

acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective

(persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau

subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea).

În acest context, Colegiul constată, că instanța de apel, analizând

elementele infracțiunii prevăzute la art. 298 lit. a) Cod penal, a conchis că,

latura obiectivă a infracțiunii se realizează prin acțiuni sau inacțiuni de

încălcare a regulilor de exploatare a stațiilor de producere, a liniilor de

transportare și distribuire a energiei electrice și termice, a conductelor de

transportare a combustibilului, cu condiția că aceste încălcări au provocat

decesul uneia sau al mai multor persoane sau alte urmări grave. Prin

încălcarea regulilor de exploatare a stațiilor de producere, a liniilor de

transportare și distribuire a energiei electrice și termice, a conductelor de

transportare a combustibilului se înțelege neîndeplinirea sau îndeplinirea

necorespunzătoare sau neglijentă a acestor reguli, fapt ce a dus la apariția

reală a pericolului cauzării daunei fizice oamenilor sau la dauna materială.

Componența infracțiunii analizate este materială și se consumă din

momentul survenirii consecințelor prejudiciabile, adică a decesului uneia

sau al mai multor persoane sau alte urmări grave. Urmări grave pot fi fizice

sau materiale. Acestea pot fi vătămările corporale medii sau grave,

cauzarea prejudiciului material în proporții mari sau deosebit de mari. Ca

urmări grave mai pot fi considerate distrugerea masivelor forestiere, a

monumentelor de cultură, întreruperea îndelungată sau dezorganizarea

lucrului la întreprinderi, instituții etc. Latura obiectivă se realizează doar în

cazul în care între încălcarea regulilor de exploatare a stațiilor de

producere, a liniilor de transportare și distribuire a energiei electrice și

termice, a conductelor de transportare a combustibilului și survenirea

decesului uneia sau al mai multor persoane sau altor urmări grave există

legătură cauzală. Obiectul juridic special îl constituie securitatea publică în

domeniul exploatării stațiilor producere, a liniilor de transportare și

distribuire a energiei electrice și termice, și a conductelor de transportare a

combustibilului. Obiectul juridic special suplimentar îl constituie viața și

sănătatea oamenilor, proprietatea etc. Regulile de exploatare a stațiilor de

producere, a liniilor de transportare și distribuire a energiei electrice și

termice, a conductelor de transportare a combustibilului reprezintă în sine

20

totalitatea regulamentelor, instrucțiunilor, ordinelor sau dispozițiilor care

stabilesc ordinea de respectare a anumitor normative, îndreptate spre

asigurarea securității oamenilor, protecția obiectelor industriale, mediului,

florei și faunei etc. Latura subiectivă se exprimă prin vinovăție imprudentă

în ambele sale modalități: încredere exagerată în sine și neglijența

criminală: făptuitorul înțelege că, încălcând regulile de exploatare a

stațiilor de producere, a liniilor de transportare și distribuire a energiei

electrice și termice, a conductelor de transportare a combustibilului pot

surveni urmări grave sau moartea uneia sau a mai multor persoane, însă

credea în mod ușuratic că ele nu vor surveni, sau nu a prevăzut

posibilitatea survenirii unor atare urmări în cazul încălcării acestor reguli,

cu toate că putea și trebuia să le prevadă.

Analizând situația de fapt, Colegiul penal lărgit menționează că, în

speță sunt întrunite toate elementele infracțiunii prevăzute la art. 298 Cod

penal. Astfel instanța de apel just a constatat precum că, inculpații

Vacarciuc Alexandra și Odnostalco Anatolii, au încălcat grav p. 4 al

Regulamentului pentru furnizarea și utilizarea gazelor naturale, aprobat

prin Hotărârea ANRE nr. 415 din 25.05.2011 (în continuare Regulament),

conform căruia: „Operatorul de rețea, furnizorul sunt responsabili de furnizarea

fiabilă și continuă a gazelor naturale consumatorilor finali. In acest scop

operatorul de rețea este obligat să întrețină rețelele de gaze naturale ce-i aparțin și

cele stabilite prin prezentul Regulament în stare bună de funcționare, să efectueze

exploatarea și reparația lor în corespundere cu cerințele legislației în domeniu și să

asigure securitatea funcționării lor”; p. 73 al Regulamentului, conform căruia:

„La consumatorii casnici operatorul rețelei de distribuție este responsabil de

exploatarea și deservirea tehnică a conductelor de gaze naturale până la ieșirea din

robinetul (ele) de siguranță”, precum și prevederile instrucțiunilor lor de

serviciu, în special, Vacarciuc Alexandra a încălcat cerințele punctelor 2.7,

3.2, 3.4 „Instrucțiunea de serviciu al controlorului pe înregistrarea gazelor

naturale, consumat de populație” aprobat prin ordinul directorului SRL

„Gagauz-Gaz” din 28.05.2010 iar Odnostalco Anatoli a încălcat cerințele

punctelor 2.1, 2.11, 2.19, 2.20 „Instrucțiunea de serviciu al lăcătușului la

exploatarea și repararea rețelelor de gaze naturale, utilajelor și aparatelor, montate

pe acestea” aprobat prin ordinul directorului SRL „Gagauz-Gaz” din

28.05.2010, fapt ce a generat decesul unei persoane.

Astfel, întrunirea tuturor elementelor componenței de infracțiune și

vinovăția inculpaților Vacarciuc Alexandra și Odnostalco Anatolii în

21

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 298 lit. a) Cod penal a fost

demonstrată pe deplin.

În consecință, raportând situația reținută în cauză la prevederile art.

435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit

concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța de apel a

respectat prevederile legale relevante, prescrise în art. 414-417 Cod de

procedură penală și, având în vedere că argumentele recursurilor se

combat prin cele expuse mai sus, se impune soluția de respingere a

recursurilor ca fiind inadmisibile.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Se resping, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către

inculpata Vacarciuc Alexandra și de către inculpatul Odnostalco Anatoli,

cu menținerea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 10

decembrie 2018, în cauza penală în privința lui Vacarciuc Alexandra

XXXXX și Odnostalco Anatoli XXXXX.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 27 decembrie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

22