1ra-1433/19 — art. 361 al. 2 CP

1ra-1433/19 — art. 361 al. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1433/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

28 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir

Judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie și Boico Victor,

judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către acuzatorul de stat,

procuror în Procuratura de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 27 martie

2019, în cauza penală privindu-i pe

Iorga Ion xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în satul xxxxx

Iorga Nina xxxxx, născută la xxxxx, originară

și domiciliată în xxxxx

Galațanu Vasile xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

08.09.2018 - 27.03.2019;

06.06.2019 - 28.11.2019.

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Iorga Ion, Iorga Nina și Galațanu Vasile au fost achitați de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art.361 alin.(2) lit.b) Cod penal, din motiv că acțiunile inculpaților nu

întrunesc elementele infracțiunii.

1.2. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Iorga Ion se

învinuiește de faptul că, deținând funcția de primar al Primăriei xxxxx, din 19 iunie

2011, acționând coordonat cu Galațanu Vasile, specialist în reglementarea regimului

funciar al Primăriei xxxxx și Iorga Nina, specialist în perceperea fiscală din cadrul

Primăriei xxxxx, aflându-se în incinta Primăriei xxxxx, urmărind scopul

confecționării documentelor oficiale false, care acordă drepturi, indiferent de tipul

de proprietate și formă juridică de organizare, intenționat, având scopul falsificării

documentelor oficiale, urmărind scopul producerii unor consecințe juridice și

săvârșirea unei fapte cu intenție, care poate produce consecințe socialmente

periculoase a introdus date vădit false în adeverința xxxxx, eliberată de Primăria

sxxxxx.

Prin adeverința menționată care confirmă faptul că, cet. Grosu Nicolae nu

dispune de teren agricol, cât și teren de pe lângă casă, ci că doar dispune de teren

1

agricol luat în arendă în mărime de 0,42 ha, însă în realitate deține în proprietate

teren agricol cu suprafața de 0,567 ha și teren pe lângă casă cu suprafața de 0,40 ha

și în adeverința xxxxx prin care Primăria xxxxx confirmă faptul că, cet. Grosu

Georgeta nu deține cotă de teren agricol, ci doar deține teren pe lângă casă în mărime

de 0,34 ha, însă în realitate deține în proprietate teren agricol în mărime de 1,4088

ha și teren pe lângă casă în mărime de 0,39 ha.

Acțiunile lui Iorga Ion au fost încadrate în prevederile art.361 alin.(2) lit.b) Cod

penal, după indicii: confecționarea documentelor oficiale false, care acordă drepturi

și eliberează de obligații, indiferent de tipul de proprietate și formă juridică de

organizare, săvârșite de două sau mai multe persoane.

Iorga Nina se învinuiește de faptul că, deținând funcția de specialist în

perceperea fiscală din cadrul Primăriei xxxxx, acționând coordonat cu Iorga Ion,

primar al Primăriei xxxxx, din 19 iunie 2011, aflându-se în incinta Primăriei xxxxx,

urmărind scopul confecționării documentelor oficiale false, care acordă drepturi,

indiferent de tipul de proprietate formă juridică de organizare, intenționat, având

scopul falsificării documentelor oficiale, urmărind scopul producerii unor consecințe

juridice și săvârșirea unei fapte cu intenție, care poate produce consecințe

socialmente periculoase a introdus date vădit false în adeverință xxxxx prin care

Primăria xxxxx confirmă faptul că, cet. Grosu Georgeta nu deține cotă de teren

agricol, ci doar deține teren pe lângă casă în mărime de 0,34 ha, însă realitate deține

în proprietate teren agricol în mărime de 1,4088 ha și teren pe lângă casă în mărime

de 0,39 ha.

Acțiunile lui Iorga Nina au fost încadrate în prevederile art.361 alin.(2) lit.b)

Cod penal, după indicii: confecționarea documentelor oficiale false, care acordă

drepturi și eliberează de obligații, indiferent de tipul de proprietate și formă juridică

de organizare, săvârșite de două sau mai multe persoane.

Galațanu Vasile se învinuiește de faptul că, deținând funcția dc specialist în

reglementarea regimului funciar al Primăriei xxxxx, din 05 iulie 2012 în baza

dispoziției nr.08(s) a primarului Primăriei xxxxx din 04 iulie 2012 acționând

coordonat cu Iorga Ion, primar al xxxxx, la 07 mai 2015, aflându-se în incinta

Primăriei xxxxx urmărind scopul confecționării documentelor oficiale false, care

acordă drepturi, indiferent de tipul de proprietate și formă juridică de organizare,

intenționat, având scopul falsificării documentelor oficiale, urmărind scopul

producerii unor consecințe juridice și săvârșirea unei fapte cu intenție, care poate

produce consecințe socialmente periculoase a introdus date vădit false în adeverința

xxxxx, eliberată de Primăria xxxxx, prin care confirma faptul că, cet. Grosu Nicolae

nu dispune de teren agricol, cât și teren de pe lângă casă, ci doar că dispune de teren

agricol luat în arendă în mărime de 0,42 ha, însă în realitate deține în proprietate

teren agricol cu suprafața de 0,567 ha și teren pe lângă casă cu suprafața de 0,40 ha.

Acțiunile lui Galațanu Vasile au fost încadrate în prevederile art.361 alin.(2)

lit.b) Cod penal, după indicii: confecționarea documentelor oficiale false, care

acordă drepturi și eliberează de obligații, indiferent de tipul de proprietate și formă

juridică de organizare, săvârșite de două sau mai multe persoane.

2

Anticorupție, Lungu Lilian, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care:

- Iorga Ion să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

361 alin.(2) lit.b) Cod penal și să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de amendă în

mărime de 600 unități convenționale și ținând cont că acțiunile au fost comise în

cadrul exercitării funcției de primar al Primăriei xxxxx și în conformitate cu

prevederile art.65 alin.(3) Cod penal, de a aplica pedeapsa complimentară - ca

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice pe un termen de 5 ani.

- Iorga Nina să fie recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de

art.361 alin.(2) lit.b) Cod penal și să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de amendă

în mărime de 600 unități convenționale și ținând cont că acțiunile au fost comise în

cadrul exercitării funcției de specialist în perceperea fiscală din cadrul primăriei s.

xxxxx și în conformitate cu prevederile art.65 alin.(3) Cod penal, de a aplica

pedeapsa complimentară - ca privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice

pe un termen de 5 ani.

- Galațanu Vasile să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, și să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de

amendă în mărime de 600 unități convenționale și ținând cont că acțiunile au fost

comise în cadrul exercitării funcției de specialist în reglementarea regimului funciar

al primăriei xxxxx și în conformitate cu prevederile art. 65 alin. (3) Cod penal, de a

aplica pedeapsa complimentară ca - privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții

publice pe un termen de 5 ani.

2.1. În motivarea cererii de apel procurorul a indicat că, sentința instanței de

fond este una ilegală și urmează a fi casată din următoarele considerente:

- instanța nu a luat în considerație faptul că prin acțiunile inculpaților a fost

cauzat prejudiciu material care a și fost restituit la insistența organelor abilitate

precum și faptul că inculpații în cauză nu au negat eliberarea certificatelor

menționate, cât și faptul că nu au verificat informația ce urma a fi scrisă în

certificatele date;

- instanța s-a referit la faptul că în acțiunile primarului nu pot fi reținute

elementele infracțiunii imputate din motivul că dânsul doar a contrasemnat

certificatele în litigiu, fapt ce instanța eronat s-a expus, deoarece certificatele se

eliberează de către primărie ca autoritate publică reprezentantul fiind primarul sau

persoana ce-l înlocuiește;

- prima instanță a dat apreciere haotică învinuirii, deoarece s-a referit la faptul

că nu este indicat concret învinuirea ceia ce a dus la situația că instanța a fost în

imposibilitate de a deduce elementele laturii obiective a infracțiunii imputate, însă

latura obiectivă a infracțiunii imputate se realizează prin săvârșirea unor acțiuni de

confecționare a documentelor oficiale false care acordă drepturi sau eliberează de

obligații, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, fapt ce în

cazul dat au făcut inculpații în cauză.

3

Totodată, reiterează că prin confecționare, în sensul art. 361 Cod penal, se

înțelege crearea conținutului documentelor oficiale care acordă drepturi sau

eliberează de obligații, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de

organizare.

A susținut că, instanța în sentința în cauză s-a referit pur declarativ la faptul că

lipsesc elementele laturii obiective neintrând în esența învinuirii în cauză;

- la fel, instanța a indicat faptul că latura obiectivă dispune că documentele

oficiale false trebuie să acorde drepturi ori să elibereze de obligații, fapt ce reiese că

instanța a preluat numai porțiunea de text din caracteristica laturii obiective care a

considerat de cuviință în favoarea sa ci nu a luat toate elementele laturii obiective,

odată ce s-a referit la emiterea sentinței menționate;

- mai mult ca atât, instanța a transcris rechizitoriul acuzatorului după care prin

o referire neargumentată s-a referit la latura obiectivă a infracțiunii în cauză și a

hotărât achitarea inculpaților nominalizați;

- la pronunțarea sentinței, nu s-a luat în considerare faptul că prin acțiunile sale

inculpații Iorga Ion, Iorga Nina și Galațanu Vasile, prin comiterea infracțiunii

imputate, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor lor, au prevăzut

urmările ei prejudiciabile, le-au dorit și le-au admis, în mod conștient, survenirea

acestor urmări, fiind prejudiciate considerabil interesele publice ca urmare a

încălcării normelor imperative ale legilor nominalizate, subminarea imaginii

organelor publice și instituțiilor de stat, totodată, este necesar a menționa că fapta a

fost comisă în timpul exercitării de către inculpați a unei funcții publice,

circumstanță ce sporește considerabil gradul social-periculos al faptei comise.

a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de către procuror, cu menținerea sentinței.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de

apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

iulie 2018, recursul a fost admis, casată total decizia contestată și dispusă rejudecarea

cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

a fost respins, ca fiind nefondat, apelul declarat de către procuror, cu menținerea

sentinței.

6.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, instanța de

fond just a conchis că acțiunile inculpaților Iorga Ion, Iorga Nina și Galațanu Vasile

nu întrunesc indicii componenței infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2), lit. b)

Cod penal, dat fiind că învinuirea formulată în actul de învinuire nu este concretizată

și vinovăția inculpaților nu și-a găsit confirmarea, fapt ce a și dus la constatarea

necesității achitării inculpaților.

Instanța de apel, la fel, ca și instanța de fond a reținut că, latura obiectivă a

infracțiunii imputate inculpaților, constă în ceea că documentele oficiale false

trebuie să acorde drepturi ori să elibereze de obligații, acest fapt însă nu a fost

4

clarificat în nici un mod în actul de învinuire. Deci, fiind întocmite adeverințele nr.

xxxxx, nu a fost indicat în actul de învinuire ce drepturi au acordat documentele false

și unde au fost utilizate ele, ceea ce denotă că fapta imputată este una vagă și

abstractă, lipsită de acțiunea concretă a inculpaților, nefiind posibil de a sesiza latura

obiectivă a infracțiunii imputate. Astfel, just instanța de fond a conchis că învinuirea

formulată în ordonanța de punere sub învinuire și rechizitoriu în privința lui Iorga

Ion, Iorga Nina și Galațanu Vasile de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361

alin. (2), lit. b) Cod penal, poartă un caracter general, fără a fi concretizat și analizat

modul săvârșirii faptei prejudiciabile. Deci, învinuirea nu a fost dusă până la capăt,

nu a fost adusă o învinuire clară așa cum, în cazul în care se impută săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2), lit. b) Cod penal este obligatoriu de a

indica ce drepturi ' acordă documentul în care sunt indicate date incorecte.

În speța dată, colegiul judiciar a reținut ca întemeiată concluzia primei instanțe,

că învinuirea formulată în actele procedurale întocmite de procuror la faza de

urmărire penală, nu este destul de motivată și nu conține informații suficiente cu

privire la învinuirea înaintată lui Iorga Ion, Iorga Nina și Galatanu Vasile, fapt ce

afectează esența dreptului la apărare, care devine astfel un drept teoretic și iluzoriu,

dar nu unul concret și efectiv așa cum, o impune și jurisprudența CEDO în această

materie.

Astfel, instanța de apel a menționat faptul că din probele anexate la dosar, care

au fost cercetate în instanța de fond și suplimentar în instanța de apel nu rezultă că

în acțiunile inculpaților sunt prezente elementele infracțiunii prevăzute de art. 361

alin. (2), lit. b) Cod penal. Cele menționate denotă netemeinicia argumentului

acuzării, că materialele dosarului demonstrează la caz, săvârșirea de către Iorga Ion,

Iorga Nina și Galatanu Vasile a infracțiunii imputate.

A menționat instanța de apel că, în dosar se regăsește în Vol. I, f.d.99-102,

Raportul individual al inspecție a cererii solicitantului Grosu Georgeta din

28.01.2016, în care Inspecția Socială a Ministerului Muncii și Protecției Familiei, la

DASPF Cahul face trimitere în concluziile sale doar la datele incorecte precum: lipsa

terenului agricol pe numele beneficiarului Grosu Georgeta, pe când în realitate

ultima deținea teren agricol cu suprafața de 1,49 ha și date cu privire la suprafața

terenului aferent casei, fiind indicat fals suprafața de 0,34 ha, pe când în realitate

suprafața constituia 0,39 ha, aceste date, fiind preluate din xxxxx, eliberată pe

numele Grosu Georgeta, fără a se face trimitere în raport despre datele, introduse în

adeverința xxxxx, eliberată pe numele lui Grosu Nicolae.

A mai menționat instanța de apel că, din extrasul cu xxxxx, eliberat de către

primăria xxxxx (Vol. I, f.d.43), la data de 09.03.2015 Grosu Georgeta avea în

proprietate teren agricol cu suprafața de 1,4088 ha, pe când în Raportul individual

de inspecție a cererii solicitantului Grosu Georgeta din 28.01.2016, suprafața teren

agricol era 1,49 ha, nefiind stabilit de către organul de urmărire penală, care date au

fost veridice în realitate. Mai mult ca atât, la dosar sunt anexate date cu privire la

loturile de teren deținute de Grosu Georgeta, un teren pentru construcții cu suprafața

de 0,179 ha, două terenuri grădină cu suprafața de 0,16 ha și 0,05 ha, un teren agricol

cu suprafața de 1,2261 ha (Vol. I, f. d.44). Astfel, se desprinde că aceasta deține

5

patru loturi de teren cu suprafață diferită, și dacă e să fie cumulate întru stabilirea

suprafeței totale, aceasta este de 1,6151 ha, iar dacă se exclude terenul pentru

construcții suprafața totală este de 1,4361 ha. În circumstanțele menționate, este de

notat că nu este clar de care date s-au condus la întocmirea extrasului cu xxxxx

Organul de urmărire penală, însă trimite în judecată cauza fără a clarifica situația

dată, până în prezent nu a fost stabilit care este suprafața terenurilor deținute de

Grosu Georgeta și Grosu Nicolae (Vol. I, f.d.43-45). Toate acestea denotă că nu este

clar cum a fost stabilită de către Inspecția Socială a Ministerului Muncii si Protecției

Familiei, la DASPF Cahul mărimea prejudiciului cauzat, la caz, acesta neputând fi

stabilit așa cum, până în prezent nu a fost concretizat care date sunt veridice referitor

la suprafața terenurilor, fapt ce denotă netemeinicia argumentelor apelului și în acest

sens.

Colegiul judiciar a notat că, instanța de fond just a conchis că învinuire lipsită

de concretizare, în măsura în care să facă insesizabilă latura obiectivă a componenței

de infracțiune prevăzută de art.361 alin.(2), lit.b) Cod penal, face imposibilă

rezolvarea de către instanța judecătorească a întrebărilor instituite de lege la art.385

alin.(1), pct. 1), 2), 3), 4) Cod de procedură penală, iar instanța de judecată nu este

abilitată de a suplini învinuirea formulată în rechizitoriu pentru a o ajusta unei sau

altei componențe de infracțiune, or în caz contrar va fi încălcat principiul stabilit la

art. 325 Cod de procedură penală și dreptul inculpaților la un proces echitabil.

Astfel, cele notate supra demonstrează netemeinicia argumentelor acuzării

indicate în cererea de apel depusă, și care au fost susținute în instanța de apel la

examinarea acestei cauze. La depunerea apelului procurorul singur indică

confecționarea documentelor oficiale false care acordă drepturi sau eliberează de

obligații, însă în actul de învinuire nu e indicat ce drepturi au fost acordate prin

certificatele eliberate. Cu atât mai mult că, certificatul xxxxx, eliberat pe numele

Grosu Nicolae, nu este vizat nicăieri, nici în Raportul individual de inspecție a cererii

solicitantului Grosu Georgeta din 28.01.2016, al Inspecției Socială a Ministerului

Muncii și Protecției Familiei, la DASPF Cahul, și nu este clar ce drepturi acorda

actul dat și de care obligații elibera.

A menționat instanța de apel că, la examinarea cauzei, cercetând suplimentar

probele administrate în instanța de fond, s-a stabilit că probele administrate în cauză

nu au fost de natură a conduce la stabilirea vinovăției inculpaților. Așa cum,

învinuirea adusă nu este concretă și clară, făcând insesizabilă latura obiectivă a

componenței de infracțiune prevăzută de art. 361 alin. (2), lit. b) Cod penal, nefiind

posibil de a da răspuns la întrebările indicate în art. 385 Cod de procedură penală.

Toate cele menționate denotă că nici în cadrul urmăririi penale, nici în prima instanță

și nici în instanța de apel nu s-a confirmat faptul că Iorga Ion, Iorga Nina și Galațanu

Vasile ar fi săvârșit careva acțiuni îndreptate spre săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 361 alin. (2), lit. b) Cod penal.

În acest sens, colegiul judiciar a notat că prima instanță corect a făcut trimitere

la faptul că nu se desprind informații suficiente în sprijinul acuzării, precum că s-ar

fi constatat existenta faptei infracțiunii prevăzute de art. art. 361 alin. (2), lit. b) Cod

penal.

6

de stat, procuror în Procuratura de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, care

indicând temeiul art.427 alin.1) pct.6), Cod de procedură penală, a solicitat

admiterea recursului, casarea deciziei cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de

apel într-un alt complet de judecată.

7.1 În motivarea cerințelor sale procurorul a indicat că, instanța de apel nu s-a

expus asupra argumentelor din apelul procurorului.

Instanța de apel nu a dat nici o apreciere probelor cercetate în cadrul ședințelor

de judecată, inclusiv, declarațiile martorilor Grosu M. și Todos M., prin prisma

prevederilor articolului 101 Cod de procedură penala.

Instanța de apel s-a bazat doar pe o analiză a laturii obiective ale infracțiunii, și

susține poziția instanței de fond precum că „nu pot fi reținute elementele infracțiunii

imputate”, pe când despre alte elemente ale infracțiunii nici în sentință instanței de

fond și nici în decizia instanței de apel nu se spune nimic.

Astfel, decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

invocate, Colegiul lărgit consideră că acesta urmează a fi respins, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă

recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai

în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.

Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în

art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor

neinvocate, fără a agrava situația condamnaților.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul,

instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, adoptând

soluția respectivă în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu

respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal

(este nefondat).

Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și

motivată.

8.1 Recurentul în recursul declarat, indică temeiul de casare a hotărârii instanței

de apel, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală potrivit căruia

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel, sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii,

sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței.

7

La acest capitol, făcând o analiză a criticilor expuse în recursul declarat de către

acuzatorul de stat, procuror în Procuratura de circumscripție Cahul, Calendari

Dumitru în raport cu apelul declarat și textul deciziei, Colegiul penal constată că

recursul repetă textul apelului, argumentele expuse de recurent fiind anterior

invocate în apel, iar instanța de apel examinându-le în ansamblu și dându-le o

apreciere corespunzătoare, conform art.414, 417 Cod de procedură penală, s-a

pronunțat argumentat și motivat asupra lor, a indicat temeiurile de fapt și de drept

care au dus la respingerea acestuia, precum și motivele adoptării respectivei soluții,

concluzionând asupra nevinovăției inculpaților în săvârșirea faptei imputate,

concluzii descrise detaliat în decizia instanței de apel, inclusiv și în pct.6.1 al

prezentei decizii.

Astfel, în scopul evitării repetării inutile a alegațiilor instanțelor ierarhic

inferioare, Colegiul penal lărgit își însușește argumentele enumerate în hotărârile

contestate, fapt ce este în deplină concordanță cu jurisprudența și practica Curții

Europene pentru Drepturile Omului, care în cauza Albert vs România din

16.02.2010, a statuat în pct. 37 că art. 6§1 CtEDO, deși obligă instanțele să-și

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat

pentru fiecare argument, și extinderea la care se aplică această obligație de a

prezenta motive poate să varieze în dependență de caracterul deciziei.

De fapt, din textul recursului Colegiul penal atestă, că autorul critică decizia

sub aspectul, nemotivării privind achitarea lui Iorga Ion, Iorga Nina și Galațanu

Vasile de sub învinuirea adusă în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin.

(2), lit. b) Cod penal.

Colegiul penal lărgit reține că instanța de apel, în baza probelor cercetate în

cadrul ședinței de judecată a primei instanțe și verificate în apel, cu respectarea

prevederilor art.100 alin.(4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă

potrivit art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine

toate aspectele de fapt și de drept, corect ajungând la concluzia privind achitarea lui

Iorga Ion, Iorga Nina și Galațanu Vasile de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

361 alin. (2), lit. b) Cod penal.

La concluzia enunțată instanța de apel a ajuns, în rezultatul cercetării probelor,

descrise în decizia instanței de apel (f.d.187-193, vol. II), iar careva temei de a

considera că concluzia instanței de apel este eronată la caz lipsește, instanța de apel

expunându-se în mod argumentat asupra motivelor relevante invocate în apel,

argumente pe care instanța de recurs le acceptă și le însușește.

Astfel, se constată că în cauză nu s-au stabilit toate elementele componente ale

infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2), lit. b) Cod penal, or, învinuirea formulată

în actul de învinuire nu este concretizată și vinovăția inculpaților nu și-a găsit

confirmarea, fapt ce a și dus la constatarea necesității achitării inculpaților.

Totodată, instanța de apel menținând sentința primei instanțe de achitare și-a

argumentat soluția prin faptul că, învinuirea înaintată nu este destul de clară cu

indicarea tuturor datelor, mijloacelor și modului de săvârșire a faptei și consecințele

ei, caracterul vinei, motivelor și semnelor calificative pentru încadrarea juridică a

8

faptei. Deci, învinuirea nu a fost dusă până la capăt, nu a fost adusă o învinuire clară

așa cum, în cazul în care se impută săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin.

(2), lit. b) Cod penal este obligatoriu de a indica ce drepturi acordă documentul în

care sunt indicate date incorecte.

Astfel, Colegiul penal lărgit, reține ca legală și motivată soluția instanței de apel

de menținere a achitării inculpaților. Or, nu a fost dovedită prezența în acțiunile

inculpaților a laturii obiective a infracțiunii imputate care constă în aceea că

documentele oficiale false trebuie să acorde drepturi ori să elibereze de obligații,

fapt ce nu a fost demonstrat în nici un mod în actul de învinuire. Or, fiind întocmite

adeverințele xxxxx, nu a fost indicat în actul de învinuire ce drepturi au acordat

documentele false și unde au fost, sau urmau să fie utilizate acestea, ceea ce denotă

că fapta imputată este una vagă și abstractă, lipsită de acțiunea concretă a

inculpaților.

Sub aspectul aprecierii probelor, și anume că, „instanța de apel nu a dat nici o

apreciere probelor cercetate în cadrul ședințelor de judecată, inclusiv, declarațiile

martorilor Grosu M. și Todos M., prin prisma prevederilor articolului 101 Cod de

procedură penala„, instanța de recurs reiterează, că motivele de reapreciere a

probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin.(1) art.427 Cod de procedură

penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a

hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor

de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație

de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială

a instanțelor respective.

Mai mult ca atît, în susținerea învinuirii acuzarea nu a adus probe certe,

concludente și pertinente care ar dovedi faptul, ce drepturi au fost acordate și unde

au fost utilizate certificatele eliberate, iar probatoriul reținut de prima instanță, în

temeiul căruia a fost pronunțată sentința de achitare, nu a fost nici suplinit nici

combătut în instanța de apel, iar persoanele audiate în instanța de apel au reiterat

aceleași declarații depuse în prima instanță, în baza cărora a fost adoptată soluția -

de achitare a lui Iorga Ion, Iorga Nina și Galațanu Vasile de sub învinuirea adusă.

Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticele referitoare la

presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor

elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele

de fond, corectitudinea dispunerii achitării inculpaților conform infracțiunii

incriminate, astfel că reaprecierea probelor, în modul propus de către autorul

recursului, nu se încadrează în prevederile art.427 Cod de procedură penală, iar o

altă opinie asupra probelor, care au fost puse la baza hotărârii instanței de apel, prin

continuarea judecării cauzei în fond, nu poate servi temei pentru reexaminarea

cauzei.

În acest sens Colegiul atestă, că la soluționarea cauzei instanța a ținut cont de

prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub

toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor,

ajungând anume la concluzia de achitare a inculpaților din motiv că acțiunile

9

acestora nu întrunesc elementele infracțiunii, concluzie bazată pe cercetarea tuturor

probelor administrate în cauza penală, și care au fost cercetate suplimentar în apel și

apreciate prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în

ansamblu prin coroborare.

Colegiul penal constată, că instanța de apel, respectând prevederile legislației

în vigoare, a supus unei verificări minuțioase, sub toate aspectele, probele prezentate

de părți și anume declarațiile martorilor precum și actele cauzei, pe care le-a apreciat

în mod obiectiv, din punct de vedere al pertinenței și concludenții, ce nu trezesc

careva dubii și care au format convingerea instanței că vinovăția inculpaților în

săvârșirea infracțiunii încriminate nu a fost dovedită.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit atestă că erorile de drept invocate de recurent

prin prisma prevederilor art.427 alin.1) pct.6) Cod de procedură penală, nu și-au

găsit confirmare în cadrul examinării cauzei în ordine de recurs.

Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea

cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei

adoptate, fapt ce impune declararea, ca inadmisibil a recursului ordinar declarat.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către acuzatorul de stat,

procuror în Procuratura de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, împotriva

deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 27 martie 2019, în cauza

penală privindu-i pe Iorga Ion xxxxx, Iorga Nina xxxxx și Galațanu Vasile xxxxx

cu menținerea deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la data de 27 decembrie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Boico Victor

10