1ra-1915/2019 — art. 151 alin. 1 CP

1ra-1915/2019 — art. 151 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1915/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

27 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 iunie 2019 și a

sentinței Judecătoriei Drochia, sediul Central din 28 decembrie 2017, declarat de

către inculpata

Codreanu Elena Xxxxx, născută la xxxxx, originară și

domiciliată r-nul Xxxxx s. Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T :

Codreanu Elena Xxxxx, a fost recunoscută vinovată în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 157 Cod penal, iar în baza art. 60 Cod penal a fost liberată, de

răspundere penală, procesul penal a fost încetat, în legătură cu expirarea termenului

de prescripție de tragere la răspundere penală a persoanei.

Acțiunile civile au fost admise parțial și s-a încasat de la Codreanu E. în

beneficiul lui Postolache Rodion, prejudiciul material în mărime de 121695 lei.

S-a încasat de la Codreanu E. în beneficiul lui Postolache R., prejudiciul moral

în mărime de 5 000 lei.

S-a încasat de la Codreanu E. în beneficiul lui Postolache R., cheltuielile de

judecată în mărime de 3 004 lei, pentru raportul de expertiză 1004 lei și asistența

juridică 2000 lei.

S-a încasat de la Codreanu E. în beneficiul lui Bîrliba M., prejudiciul material

în mărime de 2 649,38 lei.

S-a încasat de la Codreanu E. în beneficiul lui Bîrliba M., prejudiciul moral în

mărime de 25 000 lei.

Codreanu E. aflându-se ca pasager în automobilul de model Opel Vectra cu n/î

XXXXX, condus de Postolache R., locuitor al s. Xxxxx r-ul Xxxxx pe traseul R-12 km

55 din s. Xxxxx spre direcția s. Xxxxx r-ul Xxxxx, în salonul automobilului pe

bancheta din spate mai aflându-se în calitate de pasageri Bîrliba Mihaela și Dolință

1

Veaceslav, ambii locuitori a s. Xxxxx r-ul Xxxxx, în momentul deplasării a apucat cu

mâna sa volanul automobilului și l-a cotit spre ea în partea dreaptă, în urma cărui

fapt conducătorul automobilului, Postolache R., a cotit volanul în sens opus cu

scopul evitării accidentării mijlocului de transport, însă a pierdut controlul

automobilului și nu s-a isprăvit cu conducerea lui, a ieșit de pe partea carosabilă a

traseului și s-a tamponat pe partea stângă într-un copac.

În rezultatul producerii accidentului rutier, conform raportului de constatare

medico-legală nr.160D din 18.11.13, pasagerul Bîrliba M. a primit vătămări corporale

sub formă de fractură închisă a vertebrelor cervicale C2, C3, C6, cu deplasare

minimală, care se califică ca vătămări corporale grave, periculoase pentru viață în

timpul primirii lor.

Codreanu E. în cadrul urmăririi penale a fost pusă sub învinuire în baza art.

151 art. (1) Cod penal, adică vătămarea intenționată gravă a integrității corporale, care este

periculoasă pentru viață.

3.1 Partea vătămată Bîrliba M., care a solicitat casarea parțială a acesteia cu

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se admită integral acțiunea civilă

înaintată de partea vătămată Bîrliba M. atât în latura materială, cât și morală.

3.2 Suplimentar la data de 18.04.2018, partea vătămată a depus apelul motivat

și a indicat că:

- la data de 31.03.2016 a înaintat acțiunea civilă, prin care a solicitat încasarea

prejudiciului material în mărime de 2 649,38 lei și a prejudiului moral cauzat prin

infracțiune în mărime de 50 000 lei. Ulterior, la 04 aprilie 2017 a înaintat o cerere

suplimentară de majorare a cuantumului prejudiciului material cu 1 025,32 lei, ca

urmare a cheltuililor suportate în urma tratamentului la recomandarea medicului

neurochirurg. Instanța de judecată nu a luat în considerație această cerere

suplimentară la determinarea pejudiciului material;

- instanța de judecată la determinarea cuantumului prejudiciului moral nu a

luat în considerare caracterul leziunilor primite, precum și recomandările de

reabilitare prescrise de medicul neurochirurg;

- nu este de acord și cu reducerea prejudiciului moral de la 50 000 lei la 25 000

lei, deoarece în urma primirii acestor vătămări corporale a fost nevoită timp de 3 luni

de zile să poarte gulerul de protecție, care i-a creat un discomfort considerabil, fiind

nevoită să absenteze de la ore. Conform raportului de expertiză medico-legală

vătămările corporale primite în urma accidentului se califică ca vătămări corporale

grave, periculoase pentru viață. Sechelele acestui traumatism persistă până în

prezent. Conform indicațiilor medicului neurochirurg sunt necesare tratamente de

reabilitare în sanatoriu, precum și tratamente medicamentoase. Ca urmare a

acțiunilor infracționale săvârșite de Codreanu E. și a traumatismelor primite a fost

nevoită să își întrerupă ritmul normal de viață, inclusiv practicarea sportului,

precum și practicarea dansului pe care îl practica din copilărie;

- ulterior producerii accidentului, Codreanu E. a manifestat o atitudine

negativă față de dânsa. A doua zi după producerea accidentului, inculpata a venit la

ea la spitalul raional Xxxxx, unde a comunicat părții vătămate ca să nu depună nici o

2

plângere împotriva ei, încercând astfel să mușamalize cazul. În ședința de judecată

acesta a mințit negând faptul că ar fi venit a doua zi la Bîrliba M. la spital. Mai mult

ca atât, învățând în acceași clasă aceasta a luat în derâdere durerile, amuzându-se pe

seama suferințelor. În cadrul ședinței a fost audiat martorul apărării Rîciu Vasile,

care ține minte care era relația cu Codreanu ulterior producerii accidentului, însă

,,nu ține minte” că a absentat două săptămâni de la ore.

3.3 Procuror, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a o recunoaște pe

Codreanu E. vinovată în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, la 5 ani închisoare cu

executarea pedepsei în penitenciar pentru femei, cu aplicarea art. 90 Cod penal de a

suspenda executarea ei pe un termen de 3 ani. Totodată, a solicitat încasarea din

contul inculpatei în beneficiul statului a sumei de 557 lei, cu titlu de cheltuieli pentru

efectuarea expertizelor judiciare.

În motivarea apelului a indicat:

- prin acțiunile sale intenționate Codreanu E. a comis vătămarea intenționată

gravă a integrității corporale, care este periculoasă pentru viață, infracțiune

prevăzută de art. 151 alin. (1) Cod penal;

- instanța de judecată la calificarea acțiunilor lui Codreanu E., eronat a invocat

lipsa intenției în acțiunile ei în momentul rotirii volanului automobilului condus de

Postolache R.;

- instanța a admis neîntemeiat recalificarea acțiunilor infractorului de la o

normă penală mai aspră la una mai blândă, de la art. 151 alin. (1) Cod penal, la art.

157 Cod penal;

- la delimitarea componenței de infracțiune prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod

penal, de componența infracțiunii prevăzute de art. 157 Cod penal, necesită de ținut

seama că inculpata Codreanu E., acționând cu intenție, sub formă indirectă, dându-și

seama de caracterul prejudiciabil a acțiunii sale, aflându-se în salonul automobilului

condus de Postolache R. în momentul ce el se deplasa, a pus mâna pe volanul

automobilului și prevăzând urmările sale prejudiciabile, admițând, în mod conștient,

survenirea acestor urmări, a rotit volanul, ca rezultat șoferul automobilului a pierdut

controlul asupra mijlocului de transport a ieșit de pe partea carosabilă a traseului și

s-a tamponat într-un copac. În rezultatul impactului pasagera Bîrliba M. a primit

leziuni corporale grave. Or, în conformitate cu art. 157 Cod penal se califică fapta

comisă cu lipsa totală a intenției autorului acestei acțiuni;

- șoferul automobilului accidentat de model Opel Vectra cu n/î XXXXX

Postolache R., nu a încălcat prevederile art. 45 (2) al Regulamentului circulației

rutiere, deoarece el nu a putut și nici nu trebuia să admită, că careva impedimente la

conducerea mijlocului de transport, pot apărea în salonul automobilului din partea

altor persoane. Atenția sa fiind axată asupra situației rutiere și factorilor externi care

pot apărea în limita vizibilității și care pot influența asupra vitezei și stilului său de

conducere a automobilului. Astfel, în asemenea situații, pretinsa lipsă de intenție nu

are relevanță și valoare juridică, astfel încât circumstanțele cazului denotă prezența

intenției indirecte a inculpatei față de posibilele consecințe a comportamentului său

și acțiunile făptuitorului Codrenu E., trebuie calificate corect prin prisma

3

prevederilor art. 151 alin. (1) Cod penal, invocându-se în sentință că acesta a comis

fapta cu intenție indirectă;

- instanța neîntemeiat nu a dispus încasarea cheltuielilor de judecată în

mărime de 557 lei pentru efectuarea expertizelor judiciare. Astfel, necătând că în

ședința de judecată au fost prezentate mijloacele de probă cu informația privind

cheltuielile de judecată suportate de stat la efectuarea lor, instanța de judecată la

pronunțarea sentinței nu s-a expus asupra lor, ingnorând prevederile art. 227 - 229

din Codul de procedură penală. Deci, instanța de judecată incorect a recalificat

acțiunile infracționale a lui Codreanu E. în baza art. 157 Cod penal, pronunțând o

sentință ilegală.

3.4 Inculpata Codreanu E., care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea

unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie

achitată. Să fie respinse integral acțiunile civile privind recuperarea prejudiciului

material și moral înaintate de Postolache R. și Bîrliba M.

Prin apel suplimentar a declarat că:

- instanța de fond constată lipsa în acțiunile inculpatei a unei intenții în

vederea survenirii consecințelor acțiunilor sale, ultima aflându-se în automobil fiind

evident supusă riscului în aceiași măsură, executând acțiuni de schimbare a direcției

de deplasare a automobilului, fiind în imposibilitate, din circumstanțele stabilite, a

constata rezultatul unor asemenea acțiuni;

- instanța nu a stabilit probe ce ar denota intenția inculpatei în vederea

cauzării unui accident rutier cu urmările constate în speță, aceste împrejurări fiind

caracteristice pentru latura subiectivă a infracțiunii specificate la art. 157 Cod penal;

Instanța de fond în asemenea circumstanțe nu a invocat faptul în sentința de

condamnare cu care mână a apucat volanul automobilului inculpata Codreanu E.;

- nici în rechizitoriu și nici în sentința de condamnare din 28.12.2017 nu este

indicat faptul că, inculpata Codreanu E. singură în timpul săvârșirii accidentului

rutier a primit vătămări corporale ușoare, care au provocat dereglarea sănătății pe

un timp de scurtă durată;

- în instanța de fond nu au fost aduse probe pertinente de către acuzatorul de

stat, ce ar demonstra motivul inculpatei Codreanu E. de a apuca volanul cu mână

stângă care nu este convenabil pentru inculpată aflându-se pe bancheta din față în

automobil ca pasager, totodată nu este demonstrat că inculpata Codreanu E.

folosește deseori mâna stângă la apucarea obiectelor, doar în instanța de fond

inculpata Codreanu E. a comunicat că toate obiectele le apucă cu mâna dreaptă;

- conform (f.d. 59) explicația lui Codreanu E. care a fost scrisă la indicația a doi

colaboratori de poliție, care venind la Codreanu E. în domiciliu la orele 7:00 la data

de 17.11.2013, sub dictarea și influența morală și psihologică a acestor colaboratori ai

poliției, când Codreanu E. era vătămată în urma accidentului rutier, conform

raportului de expertiză medico-legală nr.144 „d” din 04.11.2014 (f.d.112), când în

același timp în mașina colaboratorilor de poliție se afla și Postolachi R.;

-din comunicarea telefonică (f.d. 35 ) din 16.11.2013 se vede că Bîrliba M. a fost

internată în spital că a primit niște răni pe corp în rezultatul accidentului rutier.

4

Bîrliba M. nu a comunicat că vinovată de săvârșirea accidentului rutier este

Codreanu E.;

- din plângerea lui Bîrliba M. (f.d.36) din 27.12.2013 unde se solicită de a fi trasă

la răspundere persoana vinovată de săvârșirea accidentului rutier Bîrliba M. în

cererea dată nu a comunicat că vinovată de săvârșirea accidentului rutier este

Codreanu E.;

- instanța de fond nu a luat în considerație că agentul constatator a doua zi

după săvârșirea accidentului rutier a emis ordonanța privind pornirea procesului

contravențional (f.d.37) din 17.11.2013, unde agentul constatator a IP Drochia indică

că Postolachi R. la data de 16.12.2013, în jurul orelor 22:55, conducând vehicolul de

model Opel Vectra pe traseul R-12 km 55, pe timp de noapte, nu s-a isprăvit cu

conducerea automobilului, prin care s-a decis conform ordonanței date de a porni un

proces contravențional prevăzut de art.242 alin. (1) Cod contravențional;

- agentul constator pornind un proces contravențional la data de 17.11.2013 în

baza art. 242 alin. (1) Cod contravențional, care tot la această dată agentul constatator

la orele 7:00 dimineața a venit la Codreanu E. în domiciliu la orele 7:00 la data de

17.11.2013, sub dictarea și influiența psihologică și morală a acestor colaboratori ai

poliției, când Codreanu E. era vătămată în urma accidentului rutier, conform

raportului de expertiză medico-legală nr. 144 „d„ din 04.11.2014 (f.d.112), când în

același timp în mașina colaboratorilor de poliție se afla și Postolachi R.;

- agentul constator a IP Drochia văzând cu intenție directă că Bîrliba M. are

fracturi, la data de 19.11.2013 emite ordonanța privind încetarea procesului

contravențional (f.d. 39) din motiv că în acțiunile lui Postolachi R. se întrunesc

elementele infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) Cod penal. Ordonanța în cauză

nu este anulată;

- OUP a SUP IP Drochia nici nu a soluționat cauza în conformitate cu art. 274

Cod de procedură penală, dacă în acțiunile lui Postolachi R. se văd semnele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) Cod penal, doar fără a

emite careva ordonanțe de nevinovăție a lui Postolachi R. de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 264 alin. (3) Cod penal, a început urmărirea penală în baza art. 151

alin. (1) Cod penal, direct pe faptul că Codreanu E. a apucat cu mâna sa volanul, fără

a indica cu care mână, l-a cotit spre ea în dreapta, însă Postolachi R. a pierdut

controlul automobilului și nu s-a isprăvit cu conducerea lui, a ieșit de pe partea

carosabilului a traseului și s-a tamponat pe partea stângă într-un copac;

- asemenea circumstanțe sunt indicate în: ordonanța de începere a urmăririi

penale (f.d.1) din 20.11.2013, ordonanța de punere sub învinuire (f.d. 175) din

22.07.2014 și în rechizitoriu (f.d. 180-188), precum că Postolachi R. a pierdut controlul

automobilului și nu s-a isprăvit cu conducerea lui, a ieșit de pe partea carosabilului a

traseului și s-a tamponat pe partea stângă într-un copac;

- conform raportului agentului constator (f.d. 50) din 17.11.2013 întocmit la ora

13:10, în care se indică că Bîrliba M. a primit răni pe corp în rezultatul accidentului

rutier, întocmit pe Postolachi R. cu participarea martorilor asistenți Codreanu E. și

Dolință V., în care se solicită de a înregistra materialul în Registru-2 privind evidența

informației cu privire la infracțiuni și incidente;

5

- conform procesului verbal de reținere a vehicolului din 17.11.2013 (f.d.51)

ordonanței de ridicare a automobilului din 17.11.2013 (f.d.52) și procesului verbal de

ridicare din 17.11.2013 (f.d.53) se vede că Postolachi R. nu s-a isprăvit cu conducerea

automobilului, în care nu se indică că Codreanu E. a pus, a apucat sau a tras cu mâna

volanul automobilului;

- Bîrliba M. la data producerii accidentului rutier și după producerea acestuia

nu indică că, Codreanu E. a pus mâna pe volan, care contravine declarațiilor părții

vătămate Bîrliba M. date mai departe în cadrul urmăririi penale și în instanța de

judecată, unde a dat declarații contradictorii: că a văzut că Codreanu E. a apucat cu

mâna de volan, ulterior în cadrul altei ședințe de judecată declarând deja că, nu a

văzut ca Codreanu E. să fi apucat volanul automobilului, (conform proceselor

verbale ale ședințelor de judecată). Conform raportului de expertiză medico-legală

nr.144 D din 04.11.2014 lui Codreanu E. i-au fost provocate vătămări corporale

ușoare cu dereglare de scurtă durată;

- conform raportului de expetiză judiciară nr.2169 din 24.12.2014 se vede că

Postolachi R. ca conducător a automobilului a încălcat prevederile pct. 39.1, 45.2 a

RCR, totodată se indică că Postolachi R. trebuia să acționeze în conformitate cu

cerințele pct. 45.2 al RCR, conform căruia în cazul în care în limita vizibilității apar

obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să

oprească pentru a nu pune în pericol siguranța traficului, totodată el trebuia să

acționeze în conformitate cu cerințele pct.3 9.1 a RCR, conform căruia înaintea

începerii deplasării, reîncolonării sau altei schimbări a direcției de mers,

conducătorul de vehicol trebuie să se asigure că această manevră va fi executată în

siguranță și nu va crea obstacole pentru ceilalți participanți la trafic;

- conform raportului de expertiză judiciară nr. 1809 din 16.12.2015, întocmit în

prezența procurorului A.Banaru care conduce urmărirea penală unde s-a ajuns la

concluzia că nu este posibil de stabilit viteza de deplasare reală a automobilului de

model Opel Vectra, din motivul lipsei metodice de expertize corespunzătoare,

totodată se indică faptul că, din distanța de derapare totală - 28 m, viteza de

deplasare a automobilului Opel Vectra a fost mai mare de 58 km/h, la alte întrebări

expertul nu a dat răspuns din motiv că nu este posibil;

- din declarațiile lui Postolachi R., Bîrliba M. și Dolință V. care toți trei sunt

prieteni uniți, de ani de zile care intenționat indică că Codreanu E. de când s-a urcat

în automobil pe drum era distrată, dar ei singuri nu erau distrați, ea a scos capul pe

geam, dădea volumul de muzică mai tare, i-a cerut lui Postolachi R. să conducă

automobilul, dar acesta observând asemenea obstacole în interiorul automobilului

nici nu a micșorat viteza și nici nu a oprit automobilul, conform cerințelor pct. 45.2 a

RCR, care în asemenea circumstanțe toate declarațiile date de presupusele părți

vătămate și martorii lui Postolachi R. contravin circumstanțelor de fapt și care indică

direct că ultimul a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 264 alin.(3) Cod penal, la

care OUP și Procuratura Drochia intenționat nu a dorit de a vedea în acțiunile lui

Postolachi R. semnele de infracțiune prevăzută de art. 264 alin.(3) Cod penal, dar

intenționat au văzut săvârșirea unei infracțiuni prevăzute de art. 151 alin.(1) Cod

penal, protejându-l pe Postolachi R. intenționat de urmărire penală și tragerea lui la

6

răspundere penală în baza art.264 alin.(3) Cod penal, ca apoi fiind privat de permisul

de conducere, de categoriile A, B, C, D, BE, CE, DE conform sancțiunii art. 264

alin.(3) Cod penal;

- prin aceasta OUP și Procuratura Drochia intenționat a ascuns crima gravă

săvârșită de Postolachi R., doar la inițiativa colabaratorilor de poliție de a descoperi

o infracțiune gravă s-au deplasat împreună cu Postolachi R. la data de 17.11.2013 ora

7.00 dimineața la Codreanu E. acasă, când Codreanu E. abia împlinise vârsta de 18

ani, au influențat-o psihologic și moral ca să-i fie mai bine lui Postolachi R. să scrie

sub dictare o explicație în prezența acestor persoane cu funcție de răspundere,

alungând-o pe mama lui Codreanu E., Codreanu Ludmila la o depărtare de

automobil ca să nu audă și să nu vadă, pe când Codreanu E. era traumată după

săvârșirea acestui accident rutier, care apoi s-a adresat la Spitalul mun.Bălți pentru

acordarea asistenței medicale și a fi tratată medical;

- instanța nu s-a luat în considerație declarațiile date de martorul apărării

Codreanu Ludmila, care este unicul martor care a văzut cum doi colaboratori ai

poliției au influențat-o psihologic și moral să scrie o explicație pe Codreanu E., când

Postolachi R. se afla cu colaboratorii de poliție la data de 17.11.2013, ora 07:00;

- instanța de fond a pus la baza sentinței de condamnare procesele verbale

emise de OUP și a colaboratorilor de poliție, schița accidentului rutier, procesul-

verbal de cercetare la fața locului, cât și alte acte procedurale în care nici în una din

ele nu se indică faptul că Codreanu E. să fi pus sau apucat cu mâna de volan;

- în latura acțiunilor civile, le consideră ca neîntemeiate din motiv că conform

schiței accidentului rutier (f.d.43) din 17.11.2013, proces-verbal despre examinarea

stării tehnice și de examinare a transportului (f.d.89-90), în care se indică defecțiunile

tehnice și care aceste defecțiuni tehnice nu pot fi apreciate clar și obiectiv la suma de

121695 lei, raportul de constatare tehnico-științific nr. 1178 din 21.07.2015 întocmit

expertul Bejenaru Victor, care indică mulțimi adăugătoare deteriorări a

automobilului de model Opel Vectra care nici nu sunt indicate cu aproximație în

actele procedurale întocmite de OUP;

- suma exagerată indicată în raportul de constatare tehnico-științific de 121695

lei, este o sumă care nu corespunde adevărului indicată de expert când un automobil

de model Opel Vectra de anul fabricării 2006, la data producerii accidentului rutier

2013 avea stare tehnică de 7 ani, nu costa așa sumă de 121695 lei, indicată în acest

raport;

- raportul de constatre tehnico-științific este întocmit în lipsa lui Codreanu E.,

care contravine prevederilor art. 152, 154, 155 Cod de procedură civilă;

- nu poate fi pus la baza sentinței privitor la latura civilă de încasare a

prejudiciului material din motiv că expertiza - raportul de constatare tehnico-

științifică nu este emis și început în baza ordonanței a OUP sau prin hotărârea

instanței de judecată ca ulterior de a fi respectate și de a nu fi încălcate drepturile

inculpatei Codreanu E., prin aceasta acest raport de constatare tehnico-științific

lezează drepturile lui Codreanu E. și totodată i se încalcă lui Codreanu E. dreptul la

un proces echitabil, prevăzut de Constituția RM și art.6 CEDO;

7

- referitor la acțiunile civile înaintate de Bîrliba M. privind încasarea

prejudiciului material și a prejudiciului moral indică că, le consideră neîntemeiate

din motiv că fapta dată nu a fost săvârșită de Codreanu E., doar Bîrliba M. în comun

acord cu Postolachi R. și prietenii lor de mulți ani cunoscuți, îl ascund pe Postolachi

R. că din imprudență a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (3) Cod penal

Ulterior, la data de 14.12.2018, inculpata Codreanu E. a depus apel motivat

suplimentar și a invocat că:

- lipsește legătura de cauzalitate între presupusa acțiune a inculpatei

Codreanu E. „în momentul deplasării a apucat cu mâna sa volanul automobilului și l-a cotit

spre ea în partea dreapta” și urmările prejudiciabile care au survenit la pasagerul

Bîrliba M., unde ea a primit vătămări corporale grave, deoarece aceste urmări

prejudiciabile au survenit în urma acțiunilor lui Postolachi R. care „a cotit volanul în

sens opus și prin urmare a pierdut controlul automobilului și nu s-a isprăvit cu conducerea

lui, a ieșit pe partea carosabilă a traseului și s-a tamponat pe partea stângă într-un copac”;

- inculpata Codreanu E. nu putea să prevadă urmările prejudiciabile, nu a

dorit, și nu a admis în mod conștient survenirea acestor urmări, în situația în care

inculpata în rezultatul accidentului rutier, singură a primit vătămări corporale

ușoare, fiind în aceiași măsură supusă riscului;

- art. 157 Cod penal nu poate fi aplicat, dacă fapta intră sub incidența unei

norme penale concurente, cum ar fi: art. 263 alin. (1) sau (2) ori lit. a) alin. (3) art. 264

etc;

- instanța de fond în sentința din 28.12.2017 nu a constatat modalitatea

imprudenței ca formă a vinovăției în acțiunile inculpatei Codreanu E. Astfel, lipsește

latura obiectivă și latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 157 Cod penal.

respins ca nefondat apelul inculpatei și admise apelurile procurorului și părții

vătămate Bîrliba M., fiind casată parțial sentința, rejudecată cauza și pronunțată o

nouă hotărîre, prin care Codreanu E. a fost recunoscută vinovată și condamnată în

baza art. 151 alin. (1) Cod penal, la 5 ani închisoare. În temeiul art. 90 Cod penal, a

fost suspendată executarea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani.

A fost respinsă încasarea din contul inculpatei în beneficiul statului a sumei de 557

lei, cu titlu de cheltuieli pentru efectuarea expertizelor judiciare, fiind încasat din

contul inculpatei Codreanu E. în beneficiul părții vătămate Bîrliba M. prejudiciul

material în mărime de 1 025, 32 lei. S-a încasat din contul inculpatei Codreanu E. în

beneficiul părții vătămate Bîrliba M. prejudicial moral în mărime de 50 000 lei. În rest

dispozițiile sentinței au fost menținute.

administrate pe cauză, analizând circumstanțele, a ajuns la concluzia, că la data de

16.11.2013 aproximativ pe la orele 22:55, Codreanu E. aflându-se ca pasager în

automobilul de model „Opel - Vectra” cu n/î XXXXX, condus de Postolache R.,

locuitor al s.Xxxxx r-ul Xxxxx, pe traseul R-12 km 55, din s. Xxxxx spre direcția s.

Xxxxx r-ul Xxxxx, în salonul automobilului pe bancheta din spate aflându-se în

calitate de pasageri Bîrliba M. și Dolință V., ambii locuitori a s. Xxxxx r-ul Xxxxx, în

momentul deplasării a apucat cu mâna sa volanul automobilului și l-a cotit spre ea în

8

partea dreaptă, în urma cărui fapt conducătorul automobilului Postolache R. a cotit

volanul în sens opus cu scopul evitării accidentării mijlocului de transport, însă a

pierdut controlul automobilului și nu s-a isprăvit cu conducerea lui, a ieșit de pe

partea carosabilă a traseului și s-a tamponat pe partea stângă într-un copac.

În rezultatul producerii accidentului rutier, conform raportului de constatare

medico-legală nr.160D din 18.11.13, pasagerul Bîrliba M. a primit vătămări corporale

grave, periculoase pentru viață în timpul primirii lor.

Astfel prin acțiunile sale intenționate Codreanu E. a comis o infracțiune

prevăzută de art. 151 alin. (1) Cod penal - vătămarea intenționată gravă a integrității

corporale, care este periculoasă pentru viață.

Instanța de apel, a considerat dovedită vina inculpatei Codreanu E. în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal și nu în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 157 Cod penal, după cum a stabilit prima instanță, pentru ce

hotărârea primei instanțe este una neîntemeiată și urmează a fi casată.

În urma examinării cauzei, instanța de apel, a ajuns la concluzia, că vinovăția

lui Codreanu E. în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal

este dovedită prin declarațiile inculpatei, declarațiile părții vătămate Bîrliba M., și a

martorilor Postolachi R., Postolachi P., Dolința V. și Postolache V., raportul de

expertiză medico-legală nr. 170D din 11.12.2013 /f.d.97, vol.I/; raportul de expertiză

medico-legală nr.35D din 15.04.2014 /f.d.61, vol.II /; schița accidentului rutier /f.d. 43-

44/.

În viziunea instanței de apel, instanța de fond incorect a dat apreciere probelor

sus menționate, care confirmă cu certitudine faptul de vătămare intenționată gravă a

integrității corporale, care este periculoasă pentru viață, însă nefondat prima instanță

nu a preluat în sentința emisă actul de învinuire după cum este expus de acuzatorul

de stat, fără a ține cont de faptul, că nici una din probele prezentate și analizate în

instanță nu confirmă vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

157 Cod penal și anume vătămarea gravă a integrității corporale cauzată din

imprudență.

Instanța de apel nu a putut susține soluția primei instanțe, care a dispus

recalificarea acțiunilor comise de Codreanu E. de la art. 151 alin. (1) Cod penal la

art.157 Cod penal, deoarece la primirea acestei soluții nu a ținut cont de prevederile

art.17 Cod penal.

Raportând norma dată la probele examinate în cadrul ședințelor de judecată,

instanța de apel, a ajuns la concluzia despre faptul, că inculpata Codreanu E. a

conștientizat caracterul prejudiciabil al acțiunilor comise, deoarece din declarațiile

inculpatei, precum și din declarațiile martorilor și a părții vătămate s-a stabilit cu

certitudine deplasarea automobilul pe traseu, la fel s-a stabilit starea automobilului

care se afla după manevra de depășire a altui automobil, conștientizând viteza de

deplasare a automobilului conștientizând despre situația de risc în care se aflau,

implicându-se cu intenție directă și în mod conștient în acțiunile șoferului Postolache

R. cu mâna sa proprie a schimbat direcția de deplasare a automobilului ca rezultat al

acestor acțiuni comise cu intenție directă automobilul a derapat de pe traseu și în

rezultat Bârliba M. a primit leziuni corporale grave.

9

În viziunea instanței de apel, Codreanu E. nu a acționat cu o intenție directă

asupra integrității corporale a lui Bârliba M., însă consideră dovedită intenția

indirectă a acțiunilor comise de ea, deoarece în speță inculpata Codreanu E. aflându-

se în automobilul care se deplasa cu viteză pe traseu, a apucat cu mâna sa volanul

automobilului si l-a cotit spre ea în partea dreaptă.

Din probele acumulate de organul de urmărire penală, instanța de apel a

considerat dovedită intenția indirectă a acțiunilor comise de Codreanu E., aceasta

fiind supusă răspunderii penale anume pentru comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 151 alin. (1) Cod penal, deoarece Postolachi R., a menționat: ...Codreanu i-a spus să

conducă mașina și a apucat de volan și a tras în partea stângă cu mâna stângă... apoi

instanța de apel a stabilit faptul, că Codreanu E. a acționat în mod intenționat și a

intervenit în conducerea mijlocului de transport anume pentru a-și atinge scopul

dorit de a conduce acest mijloc și urma să prevadă despre urmările care pot apărea

în situația implicării ei în direcția de deplasarea a automobilului care finaliza

manevra de depășire.

Instanța de apel în acest sens a susținut soluția primei instanțe, că organul de

urmărire penală nu a prezentat probe în confirmarea formei de vinovăție a lui

Codreanu E. în modalitatea intenței indirecte, însă declarațiile martorului Postolachi

R. confirmă incontestabil intenția indirectă a lui Codreanu E. în cauzarea vătămărilor

grave lui Bîrliba M.

Referitor la argumentele invocate de inculpată în conținutul apelului depus, în

care aceasta respinge categoric implicarea ei în acțiunile de conducere a

automobilului de către Postolachi R., instanța de apel nu le-a putut admite drept

unele veridice, deoarece aceste declarații vin în contradicție cu declarațiile date de

Postolachi R. care a menționat: „...Codreanu i-a spus să conducă mașina și a apucat de

volan, a tras în partea stângă cu mâna stângă...„ cu declarațiile părții vătămate Bîrliba

M. care la fel a menționat: ”...Codreanu i-a cerut lui Postolachi R. să conducă automobilul,

el a refuzat, însă pe neașteptate Codreanu s-a aplecat către volanul automobilului, a văzut

mâna ei, mașina în acel moment a început a derapa...”.

Analizând declarațiile lui Postolachi R. și declarațiile lui Bîrliba M. în

coroborare cu procesul-verbal de confruntare unde Codreanu E. a refuzat de a

participa la confruntări cu Postolachi R. și Dolința V. instanța de apel le-a considerat

unele pertinente, concludente și utile în confirmarea vinovăției lui Codreanu E. în

intervenția făcută asupra direcției de deplasare a automobilului care resping în

totalitate poziția lui Codreanu E.

Instanța de apel, nu a putut susține soluția primei instanțe privind încasarea

daunei morale în mărime de 25 000 lei în beneficiul părții vătămate Bîrliba M. și a

considerat necesar de a casa sentința în această latură cu emiterea unei hotărâri noi,

cu încasarea daunei morale în mărime de 50 000 lei, la fel instanța de apel a

considerat necesar de a încasa prejudiciul material pentru tratamentul

medicamentos ce constituie suma de 1025, 32 lei, pentru partea vătămată Bîrliba M.

În ce privește cuantumul despăgubirilor cu caracter moral, la stabilirea lui

instanța de apel a ținut cont de caracterul și gravitatea suferințelor psihice cauzate

persoanei vătămate, precum și a celor fizice, fiind nevoită să înfrunte dureri ca

10

rezultat al vătămărilor primite. La fel, s-a ținut cont și de gradul de vinovăție al

inculpatului și comportamentul manifestat de el ulterior faptelor comise. Nu în

ultimul rând, instanța de apel a ținut cont și de măsura în care această compensație

poate aduce satisfacție persoanei vătămate.

Reieșind din conținutul acestor norme, instanța de apel a ajuns la concluzia, că

anume suma de 50 000 lei poate aduce o satisfacție echitabilă lui Bîrliba m. și este

una echitabilă circumstanțelor în raport cu comportamentul inculpatului cât și a

părții vătămate.

Instanța de apel a putut susține soluția primei instanțe privind încasarea sumei

de 25 000 lei drept compensare a daunei morale părții vătămate Bîrliba M., ori

această sumă este una prea mică în raport cu cele suportate de partea vătămată în

urma leziunilor primite.

La fel, instanța de apel a considerat necesar de a admite solicitarea părții

vătămate Bîrliba M. care a înaintat cerere privnd majorarea cunatumului pretențiilor

civile și anume de a încasa suma de 1 025, 32 lei cheltuieli de tratament

medicamentos procurate și administrate suplimentar la prescripția medicului,

conform bonului de plată prezentat /f.d. 114, vol. II/.

În viziunea instanței de apel, urmează a fi păstrată fără modificări și soluția

instanței de fond privind încasarea daunei materiale și morale în folosul lui

Potolache R., deoarece acesta la fel a fost implicat în incidentul provocat de

Codreanu E., a suportat un stres și suferințe psihice care urmează a fi compensate

prin încasarea unei sume bănești cum a decis prima instanță. Este întemeiată și

motivată la fel și soluția instanței de fond privind determinarea daunei materiale,

care a stabilit această sumă anume reieșind din raportul de constatare tehnico-

științific nr.1178 din 21.07.2015 conform căruia prejudiciul materil cauzat în urma

deteriorării automobilului de model Opel Vectra cu n/î XXXXX constituie 121 695 lei

/f.d.6-10, vol.2/, cheltuieli pentru întocmirea raportului în mărime de 1004 lei /f.d.19,

vol.2/ și legate de asistență juridică de 2000 lei /f.d.22 vol.2/.

Referitor la solicitarea procurorului privind încasarea de la inculpat a

cheltuielilor pentru efectuarea expertizelor judiciare, instanța de apel a menționat că,

din conținutul apelului depus de procuror, cât și poziția acestuia din cadrul instanței

de fond, acesta indică ca temei legal de încasare a cheltuielilor de judecată norma

procesual penală de la art. 227 - 229 Cod de procedură penală.

Instanța de apel a menționat că instanța de fond corect nu a încasat de la

Codreanu E. în beneficiul statului cheltuielile pentru efectuarea expertizelor

judiciare în sumă de 557 lei.

Ținând cont de faptul, că expertiza a fost ordonată de către organul de urmărire

penală în vederea constatării vătămărilor corporale, ce la rândul său au determinat

încadrarea juridică a faptei, acțiuni procesuale ce țin de administrarea probatoriului

și formularea învinuirii, pusă în sarcina părții acuzării, instanța de apel a considerat

întemeiată soluția judiciară cu privire la neîncasarea cheltuielilor pentru efectuarea

ei, or, art. 142 alin. (2) Cod de procedură penală, potrivit cărora, părțile, din inițiativă

proprie și pe cont propriu, sunt în drept să înainteze cerere despre efectuarea

expertizei pentru constatarea circumstanțelor care, în opinia lor vor putea fi utilizate

11

în apărarea intereselor lor, precum și dispozițiile Legii nominalizate mai sus ce se

referă la efectuarea expertizei la cererea părților și pe cont propriu, sunt inaplicabile

cazului dat, referindu-se la alte împrejurări, decât cele reținute la caz.

care solicită casarea acestora, cu achitarea sa de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 151 alin. (1) Cod penal, din lipsa elementelor constitutive ale infracțiuni.

În motivarea recursului invocă că instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor

motivelor invocate în apeluri, menționând repetat aceleași motive pe care le-a

indicat în cererea de apel.

În drept recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct.

6), 12) Cod de procedură penală.

penală, procurorul a depus referință privind opinia asupra recursului declarat,

solicitând inadmisibilitatea prezentului recurs, deoarece recurentul își motivează

recursul prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă motivele de

reapreciere a probelor nu se conțin în temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, astfel criticile formulate de acesta nu sunt motivate sub aspectul

casării hotărârii recurate, ca fiind ilegală. Argumentele aduse au fost obiect de

judecare în instanța de apel, care le-a examinat detaliat și munițios, apreciind toate

probele din dosar, conform prevederilor art. 414 Cod de procedură penală,

pronunțându-se argumentat asupra lor.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind

vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs

sânt vădit neîntemeiate.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Colegiul penal lecturând textul recursului reține că, de către inculpată se solicită

casarea hotărârilor adoptate în cauză, cu achitarea inculpatei de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal, din lipsa elementelor

constitutive ale infracțiunii, totodată indicând că instanța de apel nu s-a expus

asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, astfel invocă ca temei de drept pct. 6),

12) din alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume, că instanța de apel nu s-a

expus asupra tuturor motivelor invocate în apel; faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică

greșită. Totodată, din textul recursului declarat de către inculpată, acesta solicită

12

achitarea, astfel semnalează de asemenea temeiul de drept prevăzut la art. 427 alin.

(1) pct. 8) Cod de procedură penală.

Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurentei, în

sensul că nu a săvârșit infracțiunea imputată, Colegiul o consideră ca neîntemeiată.

Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din dosar, poate administra, la cererea părților

orice probe noi și poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

În esență, recurentul critică hotărârea adoptată de instanța de apel din motiv că

aceasta nu a evaluat corespunzător probele cercetate, astfel în opinia inculpatei ele

demonstrează nevinovăția acesteia de cele incriminate.

Prin urmare, verificând alegațiile recurentului, în raport cu actele cauzei,

Colegiul penal conchide, că acestea sunt vădit neîntemeiate, iar instanța de apel a

prezentat situația de fapt imputată inculpatei în urma propriei cercetări și examinări

coroborate a probelor ce au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a

cauzei, pe care se sprijină soluția de condamnare dispusă în prezenta speță.

În această ordine de idei, se reține că instanța de apel, a motivat cu suficientă

amplitudine în filele 81-101 v. III, din cuprinsul hotărârii atacate soluția de vinovăție

a inculpatei și calificarea acțiunilor acesteia.

Dintr-un alt punct de vedere, se reține de către Colegiul penal cu titlu de

premisă că motivarea soluției pronunțate de instanța de judecată constituie o

îndatorire care înlătură orice aspect discreționar în realizarea justiției, dând

posibilitatea părților din proces și opiniei publice să-și formeze convingerea cu

privire la legalitatea și temeinicia soluției adoptate, iar instanței de control judiciar,

elementele necesare pentru exercitarea controlului judecătoresc.

Astfel, din conținutul hotărârii recurate reiese, că instanța de apel a constatat

existența faptelor și a prezentat împrejurările de loc, de timp, de mod, de mijloace,

scopul în care a fost săvârșită fapta, a făcut o evaluare a probelor din care rezultă

vinovăția inculpatei, cercetând inclusiv apărările formulate cu privire la nevinovăția

sa.

În continuare, instanța de recurs în aceiași ordine de idei specifică că,

argumentele recurentului invocate în recurs, referitor la nevinovăția sa, au fost obiect

de dispută în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat

minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului, pe care

Colegiul le însușește.

Colegiul penal reține, că instanța de apel judecând cauza și verificând probele

în ședința de judecată a motivat detaliat soluția, precum și elementele de fapt pe care

se sprijină soluția de condamnare dispusă în cauză, expunându-se argumentat din

care motive a ajuns la concluzia de recunoaștere a vinovăției și condamnare a

inculpatei Codreanu E. în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod

penal.

Totodată, instanța de apel prin pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

Codreanu E. a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii imputate, și-a

argumentat soluția prin faptul că, din declarațiile părții vătămate, a martorilor și din

13

probele materiale prezentate în cauză, cert se demonstrează comiterea de către

inculpată a infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal, probe care sânt

descrise amănunțit în hotărârea judecătorească (f.d. 93-101, v. III).

Astfel, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat

concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere

justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere

al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind

cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept.

La acest aspect, instanța de recurs mai menționează că decizia instanței de apel,

cuprinde răspunsuri, cu referire la argumentul inculpatei precum că, instanța nu a

stabilit probe ce ar denota intenția inculpatei în vederea cauzării unui accident rutier

cu urmările constate în speță, în contextul dat fiind corect menționat de către

instanța de apel că, inculpata Codreanu E. a conștientizat caracterul prejudiciabil al

acțiunilor comise, deoarece din declarațiile inculpatei, precum și din declarațiile

martorilor și a părții vătămate s-a stabilit cu certitudine deplasarea automobilului pe

traseu, la fel s-a stabilit starea automobilului care se afla după manevra de depășire a

altui automobil, conștientizând viteza de deplasare a automobilului și situația de

risc în care se aflau, implicându-se cu intenție directă și în mod conștient în acțiunile

șoferului Postolache R., cu mâna sa proprie a schimbat direcția de deplasare a

automobilului, ca rezultat al acestor acțiuni comise cu intenție directă automobilul a

derapat de pe traseu și în rezultat Bîrliba M. a primit leziuni corporale grave. Astfel,

Codreanu E. nu a acționat cu o intenție directă asupra integrității corporale a lui

Bîrliba M., însă consideră dovedită intenția indirectă a acțiunilor comise de ea,

deoarece în speță inculpata Codreanu E. aflându-se în automobilul care se deplasa

cu viteză pe traseu, a apucat cu mâna sa volanul automobilului și l-a cotit spre ea în

partea dreaptă.

Din probele acumulate, instanța de apel corect a considerat dovedită intenția

indirectă a acțiunilor comise de Codreanu E., aceasta fiind supusă răspunderii

penale anume pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal,

deoarece din declarațiile lui Postolachi R., se atestă că: ...Codreanu i-a spus să conducă

mașina și a apucat de volan și a tras în partea stângă cu mâna stângă..., din care

considerent just s-a stabilit faptul că, Codreanu E. a acționat în mod intenționat și a

intervenit în conducerea mijlocului de transport anume pentru a-și atinge scopul

dorit de a conduce acest mijloc și urma să prevadă despre urmările care pot apărea

în situația implicării ei în direcția de deplasarea a automobilului care finaliza

manevra de depășire.

Asupra celor menționate, Colegiul penal conchide că instanța de apel just a

statuat că, probele menționate, indică asupra vinovăției nemijlocite a lui Codreanu E.

anume în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal,

caracterizată prin vătămarea intenționată gravă a integrității corporale, care este

periculoasă pentru viață, fiind confirmată latura subiectivă a infracțiunii în cauză, care

în speța dată se exprimă prin vinovăție sub formă de intenție indirectă, or inculpata

Codreanu E. aflându-se ca pasager în automobilul de model „Opel - Vectra” cu n/î

XXXXX, condus de Postolache R., în momentul deplasării a apucat cu mâna sa

14

volanul automobilului și l-a cotit spre ea în partea dreaptă, în urma cărui fapt

conducătorul automobilului Postolache R. a cotit volanul în sens opus cu scopul

evitării accidentării mijlocului de transport, însă a pierdut controlul automobilului și

nu s-a isprăvit cu conducerea lui, a ieșit de pe partea carosabilă a traseului și s-a

tamponat pe partea stângă într-un copac. În rezultatul producerii accidentului rutier,

pasagerul Bîrliba M. a primit vătămări corporale grave, periculoase pentru viață în

timpul primirii lor.

De asemenea, instanța de apel just s-a expus și asupra argumentelor inculpatei

prin care respinge implicarea ei în acțiunile de conducere a automobilului de către

Postolachi R., indicând că aceste declarații vin în contradicție cu declarațiile date de

Postolachi R., care a menționat că ...Codreanu i-a spus să conducă mașina și a apucat de

volan, a tras în partea stângă cu mâna stângă..., cu declarațiile părții vătămate Bîrliba M.

care, la fel a menționat: ”...Codreanu i-a cerut lui Rodion să conducă automobilul, el a

refuzat, însă pe neașteptate Codreanu s-a aplecat către volanul automobilului, a văzut mâna

ei, mașina în acel moment a început a derapa...”. Analizând declarațiile lui Postolachi R.

și declarațiile lui Bîrliba M. în coroborare cu procesul-verbal de confruntare unde

Codreanu E. a refuzat de a participa la confruntări cu Postolachi R. și Dolința V.,

instanța de apel just le-a considerat unele pertinente, concludente și utile în

confirmarea vinovăției lui Codreanu E. în intervenția făcută asupra direcției de

deplasare a automobilului, care resping în totalitate poziția lui Codreanu E.

Referitor la alegațiile recurentei, precum că în cauză lipsește latura obiectivă a

infracțiunii, astfel lipsește legătură de cauzalitate dintre presupusa acțiunea a

inculpatei și urmările prejudiciabile ce au survenit la pasagerul Bîrliba M., deoarece

aceste urmări prejudiciabile au survenit în urma acțiunilor lui Postolachi R., instanța

de recurs le respinge ca neîntemeiate. Astfel, Colegiul menționează că în prezenta

speță, fapta prejudiciabilă constă în acțiunea inculpatei Codreanu E., care aflându-se

ca pasager în automobilul de model „Opel - Vectra” cu n/î XXXXX, condus de

Postolache R., în momentul deplasării a apucat cu mâna sa volanul automobilului și

l-a cotit spre ea în partea dreaptă, în urma cărui fapt conducătorul automobilului

Postolache R. a cotit volanul în sens opus cu scopul evitării accidentării mijlocului de

transport, însă a pierdut controlul automobilului și nu s-a isprăvit cu conducerea lui,

a ieșit de pe partea carosabilă a traseului și s-a tamponat pe partea stângă într-un

copac. Urmările prejudiciabile fiind vătămările corporale grave, cauzate pasagerului

Bîrliba M., iar legătura de cauzalitate s-a manifestata prin faptul că, acestea au fost

cauzate anume în urma acțiunii inculpatei prin care a apucat volanul automobilului

și l-a cotit spre ea în partea dreaptă.

Nu sunt fondate nici criticile invocate în recurs, referitor la faptul că consideră

neîntemeiate acțiunile civile, deoarece conform schiței accidentului rutier (f.d.43) din

17.11.2013, procesului-verbal despre examinarea stării tehnice și de examinare a

transportului (f.d.89-90), în care se indică defecțiunile tehnice care nu pot fi apreciate

clar și obiectiv la suma de 121695 lei, raportul de constatare tehnico-științific nr. 1178

din 21.07.2015 întocmit expertul Bejenaru Victor, care indică mulțimi adăugătoare de

deteriorări a automobilului de model Opel Vectra, totodată acesta fiind întocmit în

lipsa inculpatei.

15

La aceste aspecte, Colegiul penal reține că atât inculpata, cât și avocatul acesteia

nu au contestat actele menționate la etapele respective ale procesului penal, totodată

la f.d. 20-21 este anexată telegrama și avizul de recepție, prin care se atestă că,

inculpata Codreanu E. a fost invitată pentru participare la examinarea automobilului

Opel Vectra cu n/î XXXXX, însă conform raportului de constatare tehnico-științific

nr. 1178 din 21.07.2015, se atestă că aceasta nu s-a prezentat.

Astfel, instanța de recurs reține că, instanța de apel just a indicat că urmează a fi

păstrată fără modificări soluția instanței de fond privind încasarea daunei materiale

și morale în folosul lui Potolache R., deoarece acesta la fel a fost implicat în

incidentul provocat de Codreanu E., a suportat un stres și suferințe psihice care

urmează a fi compensate prin încasarea unei sume bănești. Este întemeiată și

motivată la fel și soluția instanței de fond privind determinarea daunei materiale,

care a stabilit această sumă anume reieșind din raportul de constatare tehnico-

științifice nr.1178 din 21.07.2015, conform căruia prejudiciul material cauzat în urma

deteriorării automobilului de model Opel Vectra cu n/î XXXXXconstituie 121 695 lei

/f.d.6-10, vol.2/, cheltuieli pentru întocmirea raportului în mărime de 1004 lei /f.d.19,

vol.2/ și legate de asistență juridică de 2000 lei /f.d.22 vol.2/.

Față de cele ce preced, Colegiul penal conchide, că considerentele menționate

raliază celor constatate de instanța de apel privitor la situația de fapt și de drept

reținută în cauză și privitor la stabilirea vinovăției inculpatei, pe baza unei juste

evaluări a probelor administrate în cauză, dând faptelor comise de acesta o încadrare

juridică corectă în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, totodată just fiind admise și

acțiunile civile în prezenta speță, în cuantumul stabilit.

În concluzie, instanța de recurs consideră hotărârea instanței de apel ca legală și

întemeiată, fiind adoptată în corespundere cu prevederile legale relevante prescrise

de art. 414-419 Cod de procedură penală și din atare considerente, recursul ordinar

declarat de către inculpată este inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpată, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 iunie 2019, în cauza penală

privind-o pe Codreanu Elena Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia pronunțată integral la data de 27 decembrie 2019.

Președinte Timofti Vadimir

Judecător Cobzac Elena

Judecător Țurcan Anatolie

16