1ra-1760/2019 — art. 287 alin. 2 lit. b, 151 alin. 4, 179 alin. 2, 287 alin. 3, 151 alin. 2 lit. d, e, j, 179 alin. 2 CP

1ra-1760/2019 — art. 287 alin. 2 lit. b, 151 alin. 4, 179 alin. 2, 287 alin. 3, 151 alin. 2 lit. d, e, j, 179 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1760/2019

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

28 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul lărgit în următoarea componență:

președinte Timofti Vladimir

judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

judecând, fără citarea părților la proces, recursul ordinar declarat de avocatul

Pavlov Victor în numele inculpaților Dima Ivan și Rusu Igor, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 14 decembrie 2018 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 aprilie 2019, în cauza penală în

privința lui

Dima Ivan xxxxx

Rusu Igor xxxxx

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă:

fost recunoscuți vinovați și condamnați Dima Ivan și Rusu Igor:

 în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal la 2 (doi) ani închisoare cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, pentru fiecare;

 în baza art. 151 alin.(4) Cod penal la 12 (doisprezece) ani închisoare cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, pentru fiecare:

 în baza art. 179 alin.(2) Cod penal la 1 (unu) an închisoare cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, pentru fiecare;

 în baza art. 287 alin.(3) Cod penal la 3(trei) ani închisoare cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, pentru fiecare:

 în baza e art.151 alin.(2) lit. d), e), j) Cod penal la 10 (zece) ani închisoare cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, pentru fiecare;

 în baza art.179 alin.(2) Cod penal la 1 (unu) an închisoare cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, pentru fiecare.

1

Potrivit prevederilor art. 84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate, s-a stabilit lui Dima Ivan și Rusu Igor pedeapsa

definitivă de 14 (paisprezece) ani privațiune închisoare, pentru fiecare, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip închis.

Terminul executării pedepsei inculpaților Dima Ivan și Rusu Igor se va calcula din

momentul intrării sentinței în vigoare și reținerea acestora, cu includerea în termenul

executării pedepsei lui Dima Ivan perioada aflării acestuia în stare de arest din

13.01.2015, orele 15:10 până la 16.01.2015.

Măsura de reprimare - obligația de a nu părăsi țara în privința lui Dima Ivan și

Rusu Igor se menține până la definitivarea sentinței.

Rusu Igor fiind în înțelegere prealabilă cu Dima Ivan, aproximativ la orele 22:00 min.,

fiind în stare de ebrietate alcoolică, fără careva motiv întemeiat, urmărind scopul

maltratării altoi persoane și încălcării grosolane a ordinii publice, îmbrăcând măști pe

cap ca să nu fie recunoscuți, aflându-se în xxxxx, fiind în stare de ebrietate alcoolică,

fără careva motiv întemeiat, intenționat, manifestând o vădită lipsă de respect față de

societate, forțând ușa de la intrare, au pătruns ilegal în domiciliul cet. Sareu Anatolie în

xxxxx, unde, tulburând liniștea cetățenilor, haotic, i-au aplicat cet. Gangan Gheorghe și

Botnari Ecaterina, care locuiau împreună, lovituri cu pumnul și picioarele peste diferite

părți ale corpului, ulterior din cauza leziunilor primite cet. Gangan Gheorghe a decedat,

iar cet. Botnari Ecaterina i-au fost pricinuite dureri fizice. Conform raportului de

expertiză medico legală nr. 3D/117 din 15.01.2015 la examinarea cadavrului s-au

depistat următoarele leziuni corporale: plagă confuză, echimoze și excoriații în

regiunea capului, hemoragii în țesuturile moi pericraniene, revărsate sanguine în

mușchii temporali dreapta, revărsate sanguine subarahnoidiene difuze, revărsate

sanguine intracerebrale (contuzie cerebrală) și trunchiului cerebral, sânge în ventricolii

cerebrali, fractura oaselor bolții și bazei craniului - leziuni care au fost produse

intravital, cu nu mai puțin de 24-48 ore de la deces, prin acțiunea traumatică a unui

corp contondent dur, care au legătură directă cu survenirea decesului și se califică ca

vătămare corporală gravă. Decesul cet. Gangan Gheorghe a survenit în rezultatul

hemoragiilor intracerebrale și trunchiului cerebral, consecință a traumei cranio-

cerebrale deschise.

Tot el, Rusu Igor, fiind în înțelegere prealabilă cu Dima Ivan, aproximativ la orele

22:00 min., fiind în stare de ebrietate alcoolică, fără careva motiv întemeiat, urmărind

scopul vătămării grave a integrității corporale și încălcării grosolane a ordinii publice,

îmbrăcând măști pe cap ca să nu fie recunoscuți, aflându-se în xxxxx, fiind în stare de

ebrietate alcoolică, fără careva motiv întemeiat, intenționat, manifestând o vădită lipsă

de respect față de societate, forțând ușa de la intrare, au pătruns ilegal în domiciliul cet.

Sareu Anatolie în xxxxx unde, tulburând liniștea cetățenilor, haotic, i-au aplicat cet.

Gangan Gheorghe și Botnari Ecaterina, care locuiau împreună, lovituri cu pumnul și

picioarele peste diferite părți ale corpului, ulterior din cauza leziunilor corporale

primite cet. Gangan Gheorghe a decedat, iar cet. Botnari Ecaterina i-au fost pricinuite

dureri fizice. Conform raportului de expertiză medico legală nr. 3D/117 din 15.01.2015

la examinarea cadavrului s-au depistat următoarele leziuni corporale: plagă contuză,

echimoze și excoriații în regiunea capului, hemoragii în țesuturile moi pericraniene,

2

revărsate sanguine în mușchii temporali dreapta, revărsate sanguine subarahnoidiene

difuze, revărsate sanguine intracerebrale (contuzie cerebrală) și trunchiului cerebral,

sânge în venticolii cerebrali, fractura oaselor bolții și bazei craniului-leziuni care au fost

produse intravital, cu nu mai puțin de 24-48 ore de la deces, prin acțiunea traumatică a

unui corp contondent dur care au legătură directă cu survenirea decesului și se califică

ca vătămare corporală gravă. Decesul cet. Gangan Gheorghe a survenit în rezultatul

hemoragiilor intracerebrale și trunchiului cerebral, consecință a traumei cranio-

cerebrale deschise.

Tot el, Rusu Igor, fiind în înțelegere prealabilă cu Dima Ivan aproximativ la orele

22:00 min., fiind în stare de ebrietate alcoolică, fără careva motiv întemeiat, urmărind

scopul violării de domiciliu, a pătruns ilegal în gospodăria cet. Sareu Anatolie situat în

xxxxx, fără consimțământul proprietarului, încălcând grosolan a ordinea publică,

îmbrăcând măști pe cap ca să nu fie recunoscuți, fiind în stare de ebrietate alcoolică,

fără careva motiv întemeiat, intenționat, manifestând o vădită lipsă de respect față de

societate, forțând ușa de la intrare, au pătruns ilegal în domiciliul cet. Sareu Anatolie,

unde, tulburând liniștea cetățenilor, haotic, i-au aplicat cet. Gangan Gheorghe și Botnari

Ecaterina lovituri cu pumnul și picioarele peste diferite părți ale corpului, ulterior din

cauza leziunilor primite cet. Gangan Gheorghe a decedat.

Tot el, Rusu Igor, continuându-și acțiunile sale criminale, fiind în înțelegere

prealabilă cu Dima Ivan aproximativ la orele 22: 00 min., fiind în stare de ebrietate

alcoolică, fără careva motiv întemeiat, urmărind scopul maltratării altor persoane și

încălcării grosolane a ordinii publice, îmbrăcând măști pe cap ca să nu fie recunoscuți,

aflându-se în xxxxx, fiind în stare de ebrietate alcoolică, fără careva motiv întemeiat,

intenționat, manifestând o vădită lipsă de respect față de societate, forțând ușa de la

intrare, au pătruns ilegal în domiciliul cet. Roșu Victor situat în xxxxx, tulburând liniștea

cetățenilor, haotic, i-au aplicat cet. Roșu Victor, Roșu Elena și Radu Mariana cu pumnii și

picioarele lovituri peste diferite părți ale corpului, iar Dima Ivan a aplicat lovituri cu un

lanț metalic peste diferite părți ale corpului. Conform raportului de expertiză nr. 320/D

din 12.02.2015, cet. Roșu Victor i-a fost cauzată traumă cranio-cerebrală deschisă,

manifestată prin contuzie cerebrală medie. Fractură înfundată parietal dreapta. Plăgi

lacerate a regiunii lipoase a capului care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice

a unui obiect contondent dur care prezintă pericol pentru viață și care se califică ca

vătămare corporală gravă, leziunile corporale puteau fi cauzate de lanț de metal nu de

pumn. Conform raportului de expertiză nr. 349/D din 12.02.2015 cet. Roșu Elena i-a

fost cauzat traumă cranio cerebrală deschisă manifestată prin contuzie cerebrală.

Fractura fronto - parietală pe stânga. Pneumocefalee. Fractura bazei craniului FCM

stânga. Edem cerebral care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui

obiect contondent dur care prezintă pericol pentru viață și care se califică ca vătămare

corporală gravă, leziunile corporale puteau fi cauzate de lanț de metal nu de pumn, iar

cet. Radu Mariana i-au pricinuit dureri fizice.

Tot el, Rusu Igor fiind în înțelegere prealabilă cu Dima Ivan, aproximativ la orele

22:30 min., fiind în stare de ebrietate alcoolică, fără careva motiv întemeiat, urmărind

scopul maltratării altor persoane și încălcării grosolane a ordinii publice, îmbrăcând

măști pe cap ca să nu fie recunoscuți, aflându-se în sat. Bălțați, r-ul Ialoveni, fiind în

stare de ebrietate alcoolică, fără careva motiv întemeiat, intenționat, manifestând o

3

vădită lipsă de respect față de societate, forțând ușa de la intrare, au pătruns ilegal în

domiciliul cet. Roșu Victor situat în xxxxx, tulburând liniștea cetățenilor, haotic, i-au

aplicat cet. Roșu Victor, Roșu Elena și Radu Mariana cu pumnii și picioarele lovituri

peste diferite părți ale corpului, iar Dima lvan a aplicat lovituri cu un lanț metalic peste

diferite părți ale corpului. Conform raportului de expertiză nr. 320/D din 12.02.2015

cet. Roșu Victor i-a fost cauzată traumă cranio cerebrală deschisă, manifestată prin

contuzie cerebrală medie. Fractură înfundată parietal dreapta. Plăgi lacerate a regiunii

lipoase a capului care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect

contondent dur care prezintă pericol pentru viață și care se califică ca vătămare

corporală gravă, leziunile corporale puteau fi cauzate de lanț de metal nu de pumn.

Conform raportului de expertiză nr. 349/D din 12.02.2015 cet. Roșu Elena i-a fost

cauzat traumă cranio cerebrală deschisă manifestată prin contuzie cerebrală. Fractura

fronto - parietală pe stânga. Pneumocefalee. Fractura bazei craniului FCM stânga. Edem

cerebral care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent

dur care prezintă pericol pentru viață și care se califică ca vătămare corporală gravă,

leziunile corporale puteau fi cauzate de lanț de metal nu de pumn, iar cet. Radu Mariana

i-au pricinuit dureri fizice.

Tot el, Rusu Igor fiind în înțelegere prealabilă cu Dima Ivan, aproximativ la orele

22:30 min., fiind în stare de ebrietate alcoolică, fără consimțământul proprietarului,

încâlcind grosolan ordinea publică, îmbrăcând măști pe cap ca să nu fie recunoscuți,

fiind în stare de ebrietate alcoolică, fără careva motiv întemeiat, intenționat,

manifestând o vădită lipsă de respect față de societate, urmărind scopul violării de

domiciliu, forțând ușa de la intrare, au pătruns ilegal în domiciliul cet. Roșu Victor,

situat în xxxxx, unde folosind un lanț metalic în calitate de armă, tulburând liniștea

cetățenilor, haotic, i-au aplicat cet. Roșu Victor, Roșu Elena și Radu Mariana lovituri

peste diferite părți ale corpului.

numele inculpaților Dima Ivan și Rusu Igor, prin care a solicitat casarea totală a

sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit,

pentru prima instanță, prin care să fie dispus încetarea procesului penal pe capetele de

acuzare art. 287 alin. (2) lit. b), 179 alin. (2), 287 alin. (3) și art. 179 alin. (2) Cod penal,

cu aplicarea actului de amnistie, iar referitor la capetele de acuzare pe art. 151 alin.(2)

lit. d), e), j) și alin. (4) Cod penal să fie recalificate în baza art. 157 Cod penal cu

pronunțarea sentinței în limitele normei date.

În motivarea cerințelor apelantul a invocat dezacordul său cu soluția instanței de

fond, considerând că instanța eronat a indicat precum că inculpații nu au recunoscut

vina în faptele comise, or, potrivit declarațiilor făcute de aceștia în fața instanței se

desprinde clar faptul că ei își recunosc parțial vina, precum recunosc și faptele sale,

fără, însă, a recunoaște și încadrarea juridică. Astfel, în cadrul cercetării judecătorești

inculpații au recunoscut integral vinovăția pe capetele de acuzare prevăzute de art. 179

alin. (2), 179 alin. (2), 287 alin. (2) lit. b), 287 alin. (3) Cod penal. Tot aici, a menționat

că în cadrul cercetării judecătorești inculpații au solicitat aplicarea actului de amnistie

pe aceste capete de învinuire, însă instanța a omis, în genere, să se expună pe această

solicitare, mai mult, nu a motivat în nici un mod din ce motive a fost respinsă.

4

De asemenea, în opinia apelantului instanța de fond incorect a menținut

calificarea acțiunilor inculpaților în baza a art.151 alin.(2) lit. d), e), j) și alin. (4) Cod

penal, care potrivit circumstanțelor cauzei urmau a fi reîncadrate în baza art. 157 Cod

penal, deoarece, la caz, nu a fost reținută nici o acțiune a lui Dima Ivan și Rusu Igor, care

ar dovedi intenția și înțelegerea prealabilă de a aplica vătămări grave, or intenția în

acest caz reprezintă un semn obligatoriu. Instanța de fond, la cercetarea probelor, în

sentință face o simplă enumerare a probelor fără a le face o analiză minuțioasă, fără o

apreciere din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, și

cel mai important - din punct de vedere al coroborării lor în ansamblu.

Avocatul apelant, menționând prevederile art. 100 alin. (4), 101 alin. (1) - (4) Cod

de procedură penală, precum și practica judiciară constatată privind sentința

judecătorească, a considerat că aceste prevederi nu au fost respectate, deoarece în

conținutul sentinței contestate, nu este stipulată comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 151 alin. (2) și (4) Cod penal cu descrierea acestor fapte sub aspectul laturii

subiective și a laturii obiective. Instanța urma să enumere și să dea apreciere probelor

pe care se întemeiază concluziile, argumentându-se motivele admiterii sau respingerii

probelor atât a acuzării de stat, cât și a părții apărării. Probele prezentate de părți

trebuiau să fie supuse unei analize, însă în sentința contestată se regăsește doar o

descriere a probelor prezentate de părți, fără a fi efectuată o analiză a lor.

fost respins ca nefondat apelul declarat de către avocatul Pavlov Victor în numele

inculpaților Dima Ivan și Rusu Igor, cu menținerea hotărârii atacate.

Termenul executării pedepsei, calculându-se din momentul pronunțării deciziei,

luându-i sub strajă imediat din sala de judecată.

În termenul pedepsei inculpatului Dima Ivan s-a inclus perioada aflării acestuia în

stare de arest de la 13.01.2015 până la 16.01.2015.

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe

prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionând asupra vinovăției

inculpaților Dima Ivan și Rusu Igor de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 287

alin. (2) lit. b), 151 alin.(2) lit. d), e), j), 179 alin. (2), 179 alin. (2), 287 alin. (3), 151

alin. (4) Codul penal.

Instanța de apel a indicat, că deși inculpații nu și-au recunoscut vinovăția, vina

acestora este dovedită pe deplin prin cumulul de probe administrate de către organul

de urmărire penală, examinate de către instanța de fond și verificate de către instanța

de apel, astfel, reținând că, prima instanță a făcut o analiză amplă a probelor cercetate,

iar concluziile privind vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunilor reținute în

sarcina lor rezultă din probele administrate, cărora le-a fost dată o apreciere legală sub

toate aspectele, complet și obiectiv.

Așadar, Colegiul penal a conchis că partea acuzării în acest sens a prezentat probe

verosimile care au elucidat în mod clar circumstanțele cazului, fiind reținut că, acțiunile

inculpaților au fost intenționate, reieșind din caracterul vătămărilor cauzate, numărul

loviturilor aplicate și maniera de acțiune a inculpaților (inclusiv existența unor măști

negre pentru a nu fi posibilă identificarea lor). Existenta unor obiecte folosite în calitate

5

de armă și a măștilor indică la pregătirea de comitere a faptelor respective. În acest caz

este imposibilă imprudența, deoarece nu pot fi efectuate acțiuni de pregătire în cazul

unei fapte din imprudență.

De asemenea, instanța de apel, verificând legalitatea pedepselor stabilite

inculpaților, a reținut că, prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7,

61, 75, 84 Cod penal, stabilindu-le o pedeapsă legală, echitabilă și individualizată, care

va atinge scopul pedepsei penale de corectare și reeducare a inculpaților.

Cu privire la solicitarea avocatului de aplicare a actului de amnistie, instanța de

apel a concluzionat că nu este aplicabil din motivul existenței restricțiilor, și anume

stabilirea vinovăției pentru infracțiuni ce au fost sancționate cu pedeapsa mai mare de

7 ani. Astfel, considerând că instanța de fond corect a respins această cerere, deoarece

nu întrunește condițiile necesare pentru aplicarea Legii nr. 210 din 29.07.2016 privind

amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova, deoarece, la caz, se constatată că majoritatea condițiilor stipulate de art.57

Codul penal nu sunt întrunite de către inculpații Dima Ivan și Rusu Igor, or, art. 10

alin.(1) lit. j) al Legii sus menționate indică că, prevederile art. 1-9 nu se aplică

persoanei condamnate pentru concurs de infracțiuni căreia, cel puțin pentru una dintre

infracțiuni, îi sânt aplicabile prevederile lit. a) - g).

atacată, la 31 martie 2019, cu recurs ordinar de către avocatul Pavlov Victor în numele

inculpaților Dima Ivan și Rusu Igor, care, invocând temeiurile de drept prevăzute de art.

427 alin. (1) pct. 6) - instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanțe, pct.8) - , pct.12) Cod de procedură penală, solicită casarea totală a acesteia,

precum și a hotărârii primei instanțe, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie

dispusă:

1) achitarea lui Dima Ivan și Rusu Igor, învinuiți în comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 151 alin. (2) lit. d), e) și j) și 151 alin. (4) Cod penal, în temeiul

art. 390, alin.(1) pct. 3) Cod de procedură penală, fiindcă fapta nu întrunește elementele

infracțiunii, cu recunoașterea dreptului la reabilitare;

2) încetarea procesul penal privind învinuirea lui Dima Ivan și Rusu Igor în baza

art. 287 alin. (2) lit. b), 179 alin. (2), 179 alin. (2), 287 alin. (3) Codul penal, în baza

art. 2 al Legii Republicii Moldova nr. 210 din 29 iulie 2016 „Privind amnistia în legătură

cu aniversarea a 25-a de la proclamarea Independenței Republicii Moldova”;

3) eliberarea imediată a lui Dima Ivan și Rusu Igor din penitenciar, dacă nu au de

executat măsura preventivă - arestul sau pedeapsa închisorii.

În motivare își exprimă dezacordul său cu soluția instanței de apel privind refuzul

aplicării Legii nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a

de la proclamarea independenței Republicii Moldova, din motivul existenței unui

concurs real de infracțiuni, menționând că, instanța investită cu examinarea cauzei în

ordine de apel a sfidat practicarea judiciară constantă privind aplicarea prevederilor

din Legea sus indicată, făcând uz de o interpretare extensivă defavorabilă a legii penale,

fapt interzis expres sub rezerva art.3 alin. (2) Cod penal.

Totodată, avocatul consideră că, acțiunile inculpaților Dima Ivan și Rusu Igor nu

întrunesc elementele infracțiunilor prevăzute de art. 151 alin. (2) lit. d), e) și j) și 151

alin. (4) Cod penal, or, probele administrate în speța dată și examinate în cadrul

6

cercetării judecătorești, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, nu

demonstrează vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor imputate, fiindcă fapta

comisă de către inculpați nu se încadrează nici în fapt și nici în drept în baza normei

penale indicate în rechizitoriu, deviind grav de la temeiul de fapt și juridic al

răspunderii penale în acest sens. Deci, se constată o încălcare și a regulilor de calificare

a infracțiunii.

Recurentul relevă că, instanța de apel nu a intrat în esența probatoriului, în partea

ce ține de semnele constitutive obiective și subiective, care califică fiecare faptă în

limitele unei componențe de infracțiuni distincte și pe această cale - să aplice regulile

prevăzute de lege pentru calificarea corectă a acestei fapte. Astfel că, prin asemenea

acțiuni/omisiuni ale instanței de apel actul justiției se dovedește a fi unul mimat,

deoarece este grav încălcat dreptul inculpatului la o anchetă efectivă, la o investigație

eficientă, la un proces echitabil și la egalitatea în arme, consfințite de art. art. 6, 13, 14

ale Convenției Europene pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

Așadar, în opinia apărătorului decizia instanței de apel este bazată pe presupuneri

și dubii, deoarece au fost ignorate totalmente prevederile art. 8, art. 389 Cod de

procedură penală și nu a ținut cont de practica judiciară constatată privind sentința

judecătorească.

consideră că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să caseze total

decizia atacată și să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. Alin. (4) și (5) al aceleiași norme, prevede că în vederea

soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor,

pronunțându-se asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Conform cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de drept, asupra

cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se

transmit instanței de apel, sunt: dacă fapta reținută ori imputată a fost săvârșită ori nu,

dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, dacă

probele au fost apreciate corect de prima instanță prin prisma cumulului de probe

anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal, administrativ ori

civil au fost corect aplicate. În cazul în care s-ar constata încălcări ale prevederilor

legale referitor la ele, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată cu

rejudecarea cauzei.

În acest sens este relevantă și practica judiciară constantă cu privire la practica

judecării cauzelor penale în ordine de apel, care stipulează că: motive de casare a

7

sentinței instanței de fond pot fi unele încălcări ale legii procesuale penale, cum ar fi:

reglementările ce vizează competența instanței după materie sau după calitatea

persoanei, compunerea completului de judecată, publicitatea ședinței de judecată,

obligativitatea participării procurorului, inculpatului, apărătorului, traducătorului,

interpretului în ședința de judecată.

Prin urmare, decizia instanței de apel, conform art. 417 Cod de procedură penală,

trebuie să cuprindă fapta constatată de prima instanță și conținutul dispozitivului

sentinței, fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Potrivit

cerințelor aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia

să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă

fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de

inculpat și în ce împrejurări a fost comisă, dacă probele corect au fost apreciate prin

prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de

procedură penală.

Totodată, instanța de recurs menționează, că potrivit art. 93 alin. (1) și alin. (2)

Cod de procedură penală, probele sunt elemente de fapt dobândite în modul stabilit de

prezentul cod, care servesc la constatarea existenței sau inexistenței infracțiunii, la

identificarea făptuitorului, la constatarea vinovăției, precum și la stabilirea altor

împrejurări importante pentru justa soluționare a cauzei, și în calitate de probe în

procesul penal se admit elementele de fapt constatate prin intermediul următoarelor

mijloace: 1) declarațiile bănuitului, învinuitului, inculpatului, ale părții vătămate, părții

civile, părții civilmente responsabile, martorului; 2) raportul de expertiză, etc.

Conform art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, toate probele administrate în

cauza penală vor fi verificate sub toate aspectele, complet și obiectiv. Verificarea

probelor constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe,

administrarea de noi probe și verificarea sursei din care provin probele, în

conformitate cu prevederile prezentului cod, prin procedee probatorii respective, iar în

conformitate cu art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie

apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar

toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor.

Analizând hotărârea de condamnare a inculpaților Dima Ivan și Rusu Igor,

adoptată de prima instanță, prin care au fost recunoscuți vinovați de comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b), 151 alin.(2) lit. d), e), j), 179 alin. (2),

179 alin. (2), 287 alin. (3), 151 alin. (4) Codul penal, soluție menținută de instanța de

apel, Colegiul lărgit conchide că ambele instanțe au ignorat prevederile indicate supra,

din următoarele considerente.

Colegiul penal lărgit constată că prima instanță, deși recunoaște vinovăția ambilor

inculpați în comiterea infracțiunilor imputate, însă constată circumstanțele de fapt doar

în privința inculpatului Rusu Igor (f.d.95-97, vol. III).

Totodată instanța de apel, menținând fără modificări sentința primei instanțe,

menține și o constatarea defectuoasă a faptelor, menționând în decizia sa că: ”La

pronunțarea sentinței, prima instanță, corect a stabilit circumstanțele de fapt și de

drept și just a concluzionat că inculpatul a săvârșit anume infracțiunea imputată...” (f. d.

144, verso).

8

Colegiul penal lărgit conchide, că în aceste împrejurări este evident faptul că

instanța de apel a comis o eroare de drept esențială la examinarea apelurilor și anume

n-a soluționat fondul cauzei, deoarece nici nu a intrat în esența faptelor incriminate, n-a

stabilit care acțiuni au fost săvârșite de către fiecare dintre inculpați, care este rolul și

intențiile fiecăruia, precum și dacă acțiunile lor cuprindeau o intenție unică.

Reieșind din cele sus-expuse, Colegiul penal lărgit constată, că nesoluționând

fondul cauzei, instanța de apel n-a soluționat nici apelul depus de către apărare, lăsând

fără careva argumentare motivele apelului, pronunțând o decizie lipsită de suport legal,

total nemotivată.

Colegiul penal lărgit de asemenea constată că instanța de apel a soluționat în mod

absolut eronat și chestiunea cu privire la posibilitatea aplicării prevederilor Legii nr. 210

din 29.07.2016, privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova, contrar practicii judiciare constante în acest sens.

Astfel, în pct. 19 al deciziei instanței de apel este indicat că: ”...instanța de fond

corect a respins această cerere, deoarece nu întrunește condițiile necesare pentru

aplicarea actului de amnistie ...”, or, analizând sentința, Colegiul penal constată că prima

instanță nici nu s-a expus asupra solicitării părții apărării de aplicare a actului de

amnistie în privința inculpaților (f.d. 70, vol. III), lăsând în mod neîntemeiat fără

soluționare această cerere a apărării.

Ulterior, în textul deciziei instanța de apel a purces la soluționarea cererii date

menționând, contrar practicii judiciare constante, că: ”...majoritatea condițiilor stipulate

de art. 57 Codul penal nu sunt întrunite de către inculpații Dima Ivan și Rusu Igor, or, art.

10 alin. (1) lit. j) al Legii nr. 210 din 29.07.2016, privind amnistia în legătură cu

aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova stipulează că

prevederile art. 1-9 nu se aplică persoanei condamnate pentru concurs de infracțiuni

căreia, cel puțin pentru una dintre infracțiuni, îi sunt aplicabile prevederile lit. a) - g).”

(f.d.146, vol. III)

Așa dar, Colegiul penal lărgit consideră că instanțele ierarhic inferioare au

examinat cauza în mod superficial, fără a da apreciere fiecărei probe administrate din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele

în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, sub toate aspectele, complet și

obiectiv, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, instanțele

lăsând fără motivare aspecte definitorii ale soluționării unei cauze penale, lăsând fără

răspuns argumentele apărării, deoarece nu a oferit o analiză amplă a probelor

administrate și o apreciere corespunzătoare, care ar fi dus la elucidarea tuturor

circumstanțelor cauzei și constatarea faptelor săvârșite de către inculpați, astfel

instanțele neasigurând inculpaților dreptul la un proces echitabil, or, răspunsul asupra

tuturor argumentelor invocate de către partea apărării a fost formulat de către instanța

de apel, practic, printr-o frază de ordin general.

Din considerentele menționate Colegiul lărgit conchide că instanța de apel a comis

eroarea de drept prevăzută în art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, la care

se face referire în recurs, eroare ce nu poate fi corectată de către instanța de recurs,

fiind constată existența temeiului de casare a soluției adoptate de către instanța de apel.

Reieșind din aceste circumstanțe, Colegiul penal lărgit consideră necesar de a casa

total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 aprilie 2019, cu

9

dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în strictă conformitate cu

prevederile legale.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, care stabilește procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe în modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legale

asupra motivelor indicate în apelul declarat, să înfăptuiască o constatare a faptelor,

reieșind din cercetarea, verificarea și aprecierea profundă a probele administrate pe

parcursul procesului penal în strictă conformitate cu cerințele legii, cu argumentarea

admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să-și formuleze clar

concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de

practica unitară în acest domeniu, de practica relevantă a CtEDO, să pronunțe o

hotărâre legală și întemeiată.

Colegiul lărgit,

D E C I D E :

Se admite recursul ordinar declarat de avocatul Pavlov Victor în numele

inculpaților Dima Ivan și Rusu Igor, se casează total decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 10 aprilie 2019, în cauza penală în privința lui Dima Ivan xxxxx și

Rusu Igor xxxxx, și se dispune rejudecarea cauzei, de către aceeași instanță de apel, în

alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Pronunțată integral la 24 decembrie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

10