1ra-1692/2019 — art. 151 al. 1, 287 alin. 1 CP

1ra-1692/2019 — art. 151 al. 1, 287 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1692/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

28 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență :

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Boico Victor

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

avocații Chisnencu Alexandru și Dănoi Ion în numele inculpatului Scutaru Adrian,

prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 29 mai

2019, în cauza penală privindu-l pe

Scutaru Adrian Xxxxx, născut la xxxxxx, originar

și domiciliat în s. xxxx, r-nul xxxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursurilor ordinare în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

cauza fiind examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de

procedură penală, Scutaru Adrian a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 151 alin. (1) Cod penal, la 3 ani 6 luni închisoare;

- art. 287 alin. (3) Cod penal, la 1 an închisoare.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial de pedepse pentru

concurs de infracțiuni, lui Scutaru Adrian i s-a stabilit pedeapsa definitivă de 4 ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea

pedepsei stabilite lui Scutaru Adrian pe o perioadă de probațiune de 4 ani.

Prin aceeași sentință a fost condamnat și Albot Marian, în privința căruia în

prezent hotărârile judecătorești nu se contestă cu recurs ordinar.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Scutaru Adrian,

în noaptea spre 15.10.2013 pe la ora 01:30, acționând printr-o înțelegere prealabilă

cu Albot Marian, ambii locuitori a satului xxxxx, xxxx, aflându-se într-un loc public,

pe una din străzile localității menționate, încălcând grosolan ordinea publică, ce

înseamnă o totalitate de relații sociale ce asigură o ambianță liniștită de conviețuire

1

în societate, de inviolabilitatea persoanei, exprimând o vădită lipsă de respect față

de societate, printr-un cinism și obrăznicie deosebită, fără careva temei, i-a aplicat

lui Lungu Ion câteva lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului,

iar când Albot Marian s-a îndepărtat de ei, cu un cuțit ce-l purta asupra sa ca obiect

adaptat pentru vătămarea integrității corporale, i-a aplicat lui Lungu Ion nu mai puțin

de zece lovituri în regiunea cutiei toracice, capului, abdomenului și membrelor

superioare, cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 337 D din

18.11.2013, leziuni corporale grave periculoase pentru viață și sănătate.

Prima instanță a încadrat aceste acțiuni ale inculpatului Scutaru Adrian în baza

art. 287 alin. (3) Cod penal, cu calificativele: huliganismul agravat, adică acțiunile

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică însoțite de aplicarea violenței

asupra persoanei, precum și acțiunile care, prin conținutul lor se deosebesc printr-un

cinism sau obrăznicie deosebită, săvârșită de două persoane, cu aplicarea unui obiect

pentru vătămarea integritații corporale.

Totodată, prima instanță a constatat că Scutaru Adrian la data de 15 octombrie

2013, pe la ora 01:30, aflându-se pe una din străzile din s. xxxx, xxxx, în timpul

comiterii acțiunilor huliganice în privința lui Lungu Ion, locuitor al s. xxxx xxx,

raionul Rîșcani, cu scopul cauzării leziunilor corporale grave, fără careva temei,

după ce i-a aplicat câteva lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale

corpului, cu ajutorul unui cuțit pe care-1 avea la sine, i-a mai aplicat acestuia nu mai

puțin de zece lovituri în regiunea cutiei toracice, capului, abdomenului și membrelor

superioare, cauzându-i potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 337 D din

18.11.2013, leziuni corporale grave periculoase pentru viață, sub formă de multiple

plăgi tăiat-înțepate a cutiei toracice cu penetrare în cavitatea pleurală și complicate

în hemotoroace și pneumotoroace și un șoc hemoragic, multiple plăgi tăiate ale

capului în regiunea occipitală, cutiei toracice, a peretelui abdominal și membrelor

superioare.

Prima instanță a încadrat aceste acțiuni ale inculpatului Scutaru Adrian în baza

art. 151 alin. (1) Cod penal, cu calificativele: vătămarea intenționată gravă a

integrității corporale sau a sănătății, care este periculoasă pentru viață.

2.1. Procurorul, care a solicitat casarea parțială a sentinței în partea pedepsei,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care lui Scutaru Adrian în baza art. 151 alin. (1) Cod penal să-i

fie aplicată o pedeapsă de 6 ani 8 luni închisoare, iar în baza art. 287 alin. (3) Cod

penal o pedeapsă de 4 ani 8 luni închisoare. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal,

pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial a pedepselor aplicate, lui Scutaru

Adrian să-i fie stabilită pedeapsa definitivă de 7 ani închisoare, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis.

2

Totodată, procurorul a solicitat casarea parțială a sentinței în partea pedepsei

aplicate în privința lui Albot Marian.

În argumentarea apelului, procurorul a invocat că:

- prima instanță a stabilit prin sentință pedeapsă prea blândă, care nu

corespunde criteriilor de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 75 Cod penal,

iar argumentele primei instanțe nu corespund în totalitate circumstanțelor de fapt

constatate;

- pedeapsa stabilită este vădit neproporțională faptelor comise de inculpați și

urmărilor grave survenite;

- aplicarea unei pedepse cu închisoarea, cu suspendarea condiționată a

executării acesteia este prea blândă și nu va avea efect asupra corectării și reeducării

inculpaților.

2.2. Avocatul Botnarenco Dorin în numele inculpatului Albot Marian, care a

solicitat casarea sentinței în privința acestuia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care procesul penal

în privința lui Albot Marian să fie încetat în temeiul art. 2 din Legea nr. 210 din

29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova, motivând că instanța nu s-a expus asupra cererii

inculpatului Albot Marian de a aplica în privința sa a prevederilor legii privind

amnistia.

apelurile declarate au fost admise, casată sentința primei instanțe, inclusiv din oficiu,

cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care în privința lui Albot Marian a fost încetat procesul penal conform art. 2 din

Legea nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia, iar lui Scutaru Adrian considerat

condamnat în baza art. 151 alin. (1), 287 alin. (3) Cod penal, i-a fost aplicată

pedeapsa, ținând cont de prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, în

baza:

- art. 151 alin. (1) Cod penal, de 5 ani închisoare;

- art. 287 alin. (3) Cod penal, de 3 ani închisoare.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, lui Scutaru Adrian i s-a stabilit pedeapsa definitivă de

6 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, dintre care patru ani

cu executare reală, iar executarea pedepsei rămase de 2 ani închisoare a fost

suspendată condiționat conform art. 901 alin. (1) Cod penal.

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că în privința

inculpatului Albot Marian se întrunesc condițiile din Legea nr. 210 din 29 iulie 2016

privind amnistia și urmează a fi încetat procesul penal în privința acestuia.

3

Totodată, cu referire la pedeapsa aplicată inculpatului Scutaru Adrian de către

prima instanță, instanța de apel a reținut că deși prima instanță corect i-a reținut și

just i-a calificat acțiunile criminale, totuși deliberând asupra cuantumului și

categoriei ei, nu a reușit să o individualizeze în măsura în care să o facă a fi una

proporțională faptelor comise cu un efect preventiv convingător, pe măsură să evite

recidivarea inculpatului, chiar și în situația în care acesta și-a recunoscut vinovăția,

acceptând judecarea cauzei într-o procedură restrânsă, fapt pentru care împărtășind

opinia părții acuzării, va dispune înăsprirea ei, prin stabilirea pedepsei închisorii.

Mai mult, instanața de apel având în considerare gravitatea infracțiunilor

săvârșite de acesta, prin care s-a atentat la valorile primordiale protejate de art. 2

CEDO, Constituția Republicii Moldova și legea penală, cum ar fi viața, sănătatea și

integritatea fizică a persoanei, a atestat că se creează incertitudinea asupra modului

în care ar putea fi restabilită echitatea socială, precum și încrederea publicului în

special și a victimei Lungu Ion, în particular în suprimația legii și actului de justiție,

în situația în care inculpatul își va executa condiționat pedeapsa penală.

În acest sens, instanța de apel a stabilit că pedeapsa stabilită de prima instanță

este una prea blândă în raport cu gravitatea faptelor comise și a indicat că la

înăsprirea acesteia ține cont de prevederile art. 61 Cod penal, ce se referă la scopul

pedepsei penale în restabilirea echității sociale prin crearea la partea vătămată a

încrederii, că drepturile și garanțiile ce îi sunt ocrotite de legea penală, i-au fost

respectate și asigurate într-un proces penal public, echitabil și contradictoriu,

bucurându-se de protecția acordată de către organele statale prin condamnarea

făptuitorului, iar ca urmare primind și o satisfacție morală de la faptul, că acțiunile

ilicite a făptuitorului au fost contracarate, dar nu tolerate într-o societate

democratică.

De asemenea, instanța de apel a indicat că ține cont de criteriile generale de

individualizare a pedepsei penale, prevăzute de art. 75 Cod penal, și anume

gravitatea faptelor comise, pentru care legiuitorul a prevăzut în exclusivitate

pedeapsa închisorii, rolul activ al inculpatului în comiterea lor, precum și intenția

directă cu care a acționat la producerea vătămărilor corporale prin aplicarea

multiplelor lovituri cu cuțitul (nu mai puțin de zece), în rezultatul căror victima

Lungu Ion a fost supusă unui impact psihoemoțional puternic, fiind spitalizată și

necesitând în continuare tratament medical, comportamentul agresiv și obraznic

manifestat de Scutaru Adrian în societate, cu întrebuințarea băuturilor alcoolice, fapt

confirmat prin caracteristica eliberată de la locul de trai (f.d. 145, vol. l), fiind

diagnosticat cu tulburări emoțional volitive și de gândire cu lipsa spiritului critic, ce

rezultă din extrasele medicale anexate la materialele cauzei (f.d. 140-142, vol. l).

Prin urmare, instanța de apel a considerat necesar de a exclude aplicarea

prevederilor art. 90 Cod penal și de aplica în privința inculpatului Scutaru Adrian

4

prevederile art. 901 Cod penal, stabilindu-i pedeapsa închisorii cu executare, o parte

din care va fi executată real, iar termenul rămas cu suspendare condiționată, ținând

cont de vârsta la care se afla la data comiterii faptei, deși atingând majoratul era sub

cea de 21 ani, fiind pentru prima data atras la răspunderea penală și ținându-se cont

de lipsa pretențiilor de ordin material din partea victimei, fiindu-i astfel acordată

posibilitatea ca în perioada executării pedepsei, să dea dovadă de corectare, căință

sinceră și conștientizarea faptelor comise, pentru evitarea lor în continuare, or prin

stabilirea acestei forme de pedeapsă va fi asigurat scopul legii penale cât și principiul

umanismului stabilit de art. 4 Cod penal.

4.1. Avocatul Chisnencu Alexandru în numele inculpatului Scutaru Adrian,

care indică temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală și solicită casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea ce ține de

încadrarea și aplicarea pedepsei în baza art. 287 Cod penal, cu dispunerea rejudecării

cauzei de către instanța de apel în procedura simplificată, în baza art. 3641 Cod de

procedură penală, în cazul în care eroare judiciară nu poate fi corectată de istanța de

recurs ordinar.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;

- s-a stabilit cu certitudine că urmărirea penală și cercetarea judecătorească a

fost efectuată sub aspect unilateral, ce nu a dus la examinarea detaliată, multilaterală

și obiectivă a cauzei, ce a dus la condamnarea ilegală a lui Scutaru Adrian în baza

art. 287 alin. (3) Cod penal;

- prin hotărârea „De modificare și completare a Hotărârii Plenului Curții

Supreme de Justiție nr. 4 din 19 iunie 2006 ..Cu privire la practica judiciară. în

cauzele penale despre huliganism”, nr. 6 din 15.05.2017. Buletinul Curții Supreme

de Justiție a Republicii Moldova 2017 nr. 6, pag. 9. Plenul Curții Supreme de Justiția

a RM a hotărât, că Punctul 10 va avea următorul cuprins: ..Instanțele de judecată

vor ține seama că: ...4) Omorul intenționat sau vătămarea intenționată gravă ori

medie a integrității corporale sau a sănătății poate să reprezinte violența, care este

aplicată tocmai în legătură cu încălcarea grosolană a ordinii publice, în acest caz,

calificarea trebuie făcută, în temeiul art. 145, 151 sau 152 CP și art. 354

„Huliganismul nu prea grav” din Codul contravențional. În cazuri de acest gen, nu

este admisibilă aplicarea răspunderii, în baza art. 145, 151 sau 152 și art. 287 CP.

Or, principiul de neadmitere a sancționării duble a aceleiași fapte interzice tragerea

de două ori la răspundere penală pentru aceeași faptă, în cazurile de acest gen,

5

violența este cea, pe care o desemnăm prin sintagma „aceeași faptă”; 5) Doar în

cazul în care infracțiunea de huliganism este urmată de infracțiunea de omor

intenționat ori de vătămarea intenționată gravă sau medie a integrității corporale

ori a sănătății, cele săvârșite se vor încadra în baza concursului real de infracțiuni,

iar calificarea se va face conform art. 287 și art. 145. 151 sau 152 Cod penal...”;

- în cadrul urmăririi penale și în ședința de judecată, s-a stabilit cu certitudine,

că acțiunile inculpatului Scutaru Adrian au constituit un tot întreg, ce nu poate fi

separat sau divizat distinct în huliganism și acțiuni de vătămare a integrității

corporale, fiindcă acțiunile s-au produs simultan (concomitent), fără diferențierea

lor în timp - zarva inițială creată de către partea vătămată, exprimarea prin cuvinte

necenzurate în adresa condamnatului, îmbulzeala și bătaia urmată imediat din relații

de ostilitate deja apărute anume în rezultatul acțiunilor menționate ale părții

vătămate, și astfel în speță acțiunile inculpatului Scutaru Adrian nu pot fi calificate

și în baza art. 287 Cod penal, dar doar în baza art. 151 Cod penal;

- probele administrate demonstrează că Scutaru Adrian nu a săvârșit fapta

prejudiciabilă – huliganismul;

- inculpatul Scutaru Adrian până la începerea cercetării judecătorești în cadrul

examinării cauzei în ordine de apel, nu a recunoscut ca fiind incriminată ilegal,

comiterea infracțiunii imputate – huliganismul, dar a recunoscut doar comiterea

infracțiunii de vătămare intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, și

împreună cu apărătorul, verbal, a solicitat examinarea cauzei potrivit modului

stabilit pentru prima instanță în procedura simplificată, prevăzută de art. 3641 Cod

de procedură penală, cu aplicarea unei pedepse și suspendarea condiționată a

executării acesteia în temeiul art. 90 Cod penal, ținând cont de circumstanțele cauzei

și de persoana celui vinovat, care se caracterizează pozitiv, nu are antecedente

penale;

- era obligatoriu, având în vedere rolul diriguitor al instanței de judecată ca

instanța de apel să intervină și să nu permită lezarea drepturilor legale ale

inculpatului la apărare, cu aplicarea normelor procedurale și materiale de drept

indicate supra, chestiune ce nu a avut loc, prin ce s-a încălcat în acest sens practica

stabilită a Curții Europene a Drepturilor Omului - cauzei Kzekala vs Portugalia,

Guveia vs Turcia, care nemijlocit se referă la noțiunea de apărare efectivă și

obligativitatea imperativă de intervenire a instanței judecătorești întru exercitarea

unei apărări efective pentru inculpat (condamnat) în cadrul examinării cauzei.

4.2. La 10 august 2019, avocatul Chisnencu Alexandru în numele inculpatului

Scutaru Adrian a depus o cerere, intitulată ca supliment la recurs, prin care solicită

a se ține cont că în prezent inculpatul Scutaru Adrian se află la evidența medicului

psihiatru și starea acestuia s-a înrăutățit după ce a fost deținut în penitenciar, motiv

din care solicită dispunerea efectuării unei expertize psihiatrice staționare conform

6

art. 142-152 Cod de procedură penală, întru determinarea gradului de discernământ

a acestuia, pentru eventuală aplicare în privința acestuia a prevederilor art. 22-23

Cod penal și a măsurilor de constrângere cu caracter medical.

4.3. Avocatul Dănoi Ion în numele inculpatului Scutaru Adrian, care fără a

indica vreun temei de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

solicită casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței primei instanțe.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- instanța de apel a individualizat greșit pedeapsa aplicată lui Scutaru Adrian,

în raport cu circumstanțele cauzei, precum și ținînd cont de faptul examinării cauzei

penale în temeiul art. 3641 Cod de procedură penală, Scutaru Adrian și-a recunoscut

pe deplin vinovăția, s-a căit sincer în cele comise, a colaborat cu organul de urmărire

penală, a reparat integral prejudiciul material și moral părții vătămate, fapt confirmat

de partea vătămată în ședința de judecată, pentru prima dată este în conflict cu legea

penală, lipsa circumstanțelor agravante, prezența circumstanței atenuante, prevăzute

de art. 76 alin. (1) lit. b) Cod penal, și anume că a săvârșit fapta când a atins vârsta

de 18 ani dar nu a împlinit 21 ani.

alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul care pledează

pentru inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate, și menționează că

rejudecând cauza, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel, just a constatat circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei, și corect a încadrat

acțiunile făptuitorului, iar motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii

contestate și probelor administrare pe caz.

Mai mult, indică că soluția instanței de apel referitor la pedeapsă a fost reținută

în strictă conformitate cu prevederile art. 6, 7, 61, 75, 76, 77 Cod penal.

Astfel, consideră că instanța de apel și-a argumentat suficient soluția în sensul

pedepsei penale stabilite inculpatului, a ținut cont în deplină măsură de principiile

generale de aplicare a pedepsei, precum și de criteriile generale de individualizare a

pedepsei, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea,

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia, iar în final stabilindu-i o pedeapsă echitabilă.

lărgit constată că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente.

În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și au declarat recursurile ordinare în termen.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună

7

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

Conducându-se de dispozițiile din art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres

de art. 427 Cod de procedură penală. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută

ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce

împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului

de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a

fost individualizată și aplicată just, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii,

dacă normele de drept procesual penal au fost corect aplicate și hotărârea adoptată

să conțină răspuns la toate motivele invocate.

Potrivit prevederilor art. 415 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța

de apel, judecând cauza în ordine de apel, admite apelul, casând sentința parțial sau

total, inclusiv din oficiu, în baza art.409 alin.(2), și pronunță o nouă hotărâre, potrivit

modului stabilit, pentru prima instanță.

Astfel, se notează că dispozitivul și noua hotărâre adoptată de instanța de apel

în condițiile prevăzute de art. 415 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, trebuie

să respecte rigorile de conținut prevăzute pentru prima instanță, în dependență de

tipul hotărârii adoptate, de condamnare, încetare sau achitare, stipulate la art. 389-

396 Cod de procedură penală.

Coraportând decizia instanței de apel, la rigorile enumerate supra, se atestă

că instanța de apel nu a ținut cont pe deplin de aceste cerințe și a comis următoarele

erori de drept.

În speță, Colegiul penal lărgit atestă că avocatul Chisnencu Alexandru în

numele inculpatului Scutaru Adrian, în recursul declarat invocă ca temeiuri de recurs

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, sub aspectele că

„instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța

a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței”. Totodată, avocatul

Dănoi Ion în numele inculpatului Scutaru Adrian, nu a indicat cert care temei de

recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală este incident în prezenta

8

cauză, însă a criticat soluția instanței de apel privind pedeapsa stabilită inculpatului

Scutaru Adrian.

În urma verificării materialelor cauzei sub aspectele invocate, precum și din

oficiu conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit

relevă că în speță s-a confirmat temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că dispozitivul hotărârii atacate este expus

neclar.

În acest sens, Colegiul penal lărgit indică că potrivit prevederilor art. 901 alin.

(1) Cod penal, „ În cazul în care instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele

cauzei și de personalitatea vinovatului, ajunge la concluzia că nu este rațional ca

acesta să execute întreaga pedeapsă cu închisoare în penitenciar, aceasta poate

dispune suspendarea parțială a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând

în hotărâre perioada de executare a pedepsei în închisoare și perioada de

probațiune sau, după caz, termenul de probă, precum și motivele condamnării cu

suspendarea parțială a executării pedepsei. Prima parte a pedepsei se execută în

penitenciar, iar restul pedepsei se suspendă”.

Mai mult, se relevă că conform prevederilor art. 395 alin. (1) pct. 3) Cod de

procedură penală, „În dispozitivul sentinței de condamnare trebuie să fie arătate

[…] durata termenului de probă în cazul condamnării cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei […]”.

Astfel, analizând decizia instanței de apel (f.d. 92-96, vol. IV), Colegiul penal

lărgit atestă că în partea descriptivă a acesteia, instanța de apel a motivat soluția de

aplicare în privința inculpatului Scutaru Adrian a prevederilor art. 901 Cod penal, de

condamnare cu suspendarea parțială a executării pedepsei cu închisoarea, însă în

partea dispozitivă a deciziei instanței de apel (f.d. 96, vol IV), contrar prevederilor

enunțate supra, nu a indicat perioada de probațiune, fiind menționat doar termenul

de 4 ani închisoare cu executare reală.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit conchide că în speță este incident temeiul

de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că

dispozitivul este expus neclar, eroare ce nu poate fi corectată de instanța de recurs

ordinar.

Subsidiar, Colegiul penal lărgit respinge ca inadmisibile argumentele

avocatului Chisnencu Alexandru în numele inculpatului Scutaru Adrian, ce țin de

încadrarea juridică a faptei, din considerentul că prezenta cauză penală în prima

instanță a fost examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de

procedură penală, or inculpatul Scutaru Adrian în prezența apărătorului și-a

recunoscut vinovăția în comiterea faptei imputate, fiind de acord cu încadrarea

juridică a acesteia, prin urmare de către acesta sau apărătorul său, putea fi contestată

sentința doar în partea individualizării pedepsei aplicate.

9

Mai mult, se atestă că sentința primei instanțe a fost contestată cu apel doar de

către procuror în partea pedepsei stabilite și de către avocatul Botnarenco Dorin în

numele inculpatului Albot Marian, fără a fi contestată de către inculpatul Scutaru

Adrian sau apărătorul său, iar de către inculpatul Scutaru Adrian în ședința instanței

de apel s-a solicitat respingerea apelului declarat de procuror, cu menținerea fără

modificări a sentinței primei instanțe (f.d. 82 verso, 84 verso, vol. IV).

Astfel, având în vedere și prevederile art. 420 alin. (4) Cod de procedură

penală, care stipulează că: „Nu pot fi atacate cu recurs sentințele în privința cărora

persoanele indicate în art.401 nu au folosit calea apelului ori au retras apelul, dacă

legea prevede această cale de atac. Persoana care nu a folosit apelul poate ataca

cu recurs decizia instanței de apel prin care i s-a înrăutățit situația.”, și că soluția

primei instanțe în privința inculpatului Scutaru Adrian a fost modificată doar în

partea pedepsei și modului de executare a acesteia, în prezent inculpatul Scutaru

Adrian sau apărătorii în numele său aveau dreptul să conteste decizia instanței doar

pe chestiuni procedurale sau în latura pedepsei stabilite și înăsprite de instanța de

apel, în rest, orice critici ce țin de vinovăția inculpatului sau încadrarea juridică a

faptei acestuia, sunt din start inadmisibile.

Cu referire la argumentele recurentului Dănoi Ion în numele inculpatului

Scutaru Adrian, prin care acesta își manifestă dezacordul cu individualizarea și

modul de executare a pedepsei stabilite inculpatului Scutaru Adrian, Colegiul penal

lărgit conchide că sunt neîntemeiate, or instanța de apel în decizia sa (f.d. 94-95, vol.

VI), s-a expus argumentat și detaliat în privința pedepsei stabilite inculpatului

Scutaru Adrian, individualizând-o corect, luând în considerare și circumstanțele

invocate de recurent, reflectate și în pct. 4.3. a prezentei decizii, din care considerent,

motivarea instanței de apel pe aceste aspecte, pentru a evita repetări inutile, instanța

de recurs ordinar o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România

din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat

pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate

acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Totodată, ce ține de cererea avocatului Chisnencu Alexandru în numele

inculpatului Scutaru Adrian, privind efectuarea unei expertize psihiatrice staționare

în instanța de recurs, întru determinarea gradului de discernământ al inculpatului, se

notează că din materialele cauzei penale, rezultă că la faza de urmărire penală în

privința inculpatului Scutaru Adrian a fost dispusă efectuarea expertizei psihiatrice

10

ambulatorie (f.d. 181-182, vol. I), acesta fiind recunoscut responsabil, în timpul

săvârșirii infracțiunilor.

În consecință, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel a adoptat

prezenta decizie fără a respecta pe deplin în conținutul acesteia prevederile legale

enunțate supra, dispozitivul acesteia fiind expus neclar, și astfel recursurile declarate

urmează a fi admise, din alte motive, iar decizia instanței de apel casată în partea

neaplicării perioadei de probațiune la aplicarea art. 901 Cod penal, cu dispunerea

rejudecării cauzei în această parte de instanța de apel.

dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare

și limitele acesteia, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și

promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, și

în dependență de circumstanțele constatate, ținând cont de motivele casării deciziei

atacate, de practica unitară în acest domeniu și de practica relevantă a CtEDO, în

cadrul unui proces de judecată contradictoriu, să pronunțe o hotărâre legală și

întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 415-417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de către avocații Chisnencu Alexandru

și Dănoi Ion în numele inculpatului Scutaru Adrian, casează decizia Colegiului penal

al Curții de Apel Bălți din 29 mai 2019, în cauza penală privindu-l pe Scutaru

Adrian Xxxxx în partea neaplicării perioadei de probațiune la aplicarea art. 901 Cod

penal, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte de către Curtea de Apel Bălți,

în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată în partea dispusă rejudecării, în rest

este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 24 decembrie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

11