1ra-2019/2019 — art. 361 alin. 1 CP

1ra-2019/2019 — art. 361 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-2019/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 23 aprilie 2019, declarat de avocata Olga Stoianova, în numele

inculpatului

Efros Efim XXXXXX.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 11.10.2016 – 28.03.2017,

instanța de apel: 18.04.2017 – 26.01.2018,

instanța de recurs: 01.06.2018 – 18.09.2018,

instanța de apel: 25.10.2018 – 23.04.2019,

instanța de recurs: 04.09.2019 – 13.11.2018.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal,

C O N S T A T Ă :

achitat de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod

penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

2009-2010, data nu a fost posibil de stabilit de către organul de urmărire penală,

deținând în baza Deciziei nr. 5.4 adoptată de către Consiliului sătesc Carahasani, r-

nul Ștefan Vodă, calitatea de membru al Comisiei pentru evaluarea bunurilor în urma

procesului de privatizare, conștientizând acțiunile sale ilegale și consecințele care pot

surveni, intenționat a falsificat lista întocmită de către comisia pentru evaluarea

bunurilor în urma procesului de privatizare, constituită în baza deciziei Consiliului

sătesc Carahasani nr. 5.4 din 23.10.2009, prin înlocuirea datelor de identitate a

1

persoanelor, care dispun de dreptul la cotă-parte din bunurile agricole (imobiliare)

proprietate comună a SRL „Carahasani-Agro”, cu datele de identitate ale persoanelor

care nu dispuneau legal de dreptul la cotă-parte.

Continuându-și acțiunile sale ilegale, Efros E. a prezentat lista falsificată la

OCT Ștefan Vodă, iar ulterior, la data de 03 septembrie 2014, între Efros E., în

calitate de vânzător și Drugaliov V., în calitate de cumpărător, a fost încheiat un

contract de vânzare-cumpărare a construcției agricole cu subsol cu nr. cadastral

XXXXXX.

În aceeași zi, între Efros E., în calitate de vânzător, și Efros C., în calitate de

cumpărător, a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare a construcției agricole

cu nr. cadastral XXXXXX.

Tot la 03 septembrie 2014, între Efros E., în calitate de vânzător și Cociu V., în

calitate de cumpărător, a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare a

construcției agricole cu nr. cadastral XXXXXX.

Acțiunile lui Efros E. au fost încadrate de către organul de urmărire penală în

baza art. 361 alin. (1) Cod penal, ca confecționarea documentului oficial fals, care

acordă drepturi.

Instanța a reținut că învinuirea nu s-a confirmat și inculpatul urmează a fi

achitat, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, lipsind latura

obiectivă.

Astfel, în ședința de judecată acuzarea nu a prezentat decizia Consiliului sătesc

Carahasani, r-nul Ștefan Vodă privind aprobarea listei cotașilor care dispun de

dreptul la cota-parte din patrimoniu.

Totodată, nu a fost confirmată vinovăția lui Efros E. în confecționarea

documentului oficial fals, care acordă drepturi.

Ori, în ședința de judecată toți membrii Comisiei de evaluare și întocmire a

listei cotașilor au declarat că decizia de înlocuire a persoanelor din listă cu alte

persoane a fost discutată și adoptată de către toți membrii comisiei, dar nu singur de

către inculpat.

Conform HG nr. 93 din 05.02.2009, nu era interzis ca comisia, în mod

colegial, să efectueze aceste modificări, ținând cont și de faptul că ea urma să

întocmească și lista persoanelor decedate ale căror drepturi de proprietate comună pe

cote-părți vor fi preluate de către stat în cazul inexistenței succesorilor legali sau

testamentari.

Doar Jitaru A. a declarat în ședința de judecată că comisia nu l-a împuternicit

pe Efros E. să întocmească listele, însă consideră că acesta nu este vinovat și a

falsificat listele, la indicația șefului.

Mai mult, învinuirea înaintată inculpatului nu este concretă, nefiind indicat

modul de săvârșire a infracțiunii și consecințele ei.

Art. 281 alin. (2) Cod de procedură penală reglementează cerințele cărora

trebuie să corespundă ordonanță de punere sub învinuire care cuprinde descrierea

mijloacelor, a modului de săvârșire a infracțiunii și consecințele ei, caracterul vinei și

motivele acesteia.

Potrivit rechizitoriului, inculpatul a înlocuit datele de identitate ale

persoanelor, care dispun de dreptul la cota-parte din bunurile agricole (imobiliare)

2

proprietate comună a SRL „Carahasani-Agro” cu datele de identitate ale persoanelor

care nu dispuneau legal de cotă-parte.

Astfel, nu este indicat concret numele persoanelor care au fost înlocuite cu alte

persoane, dacă persoanele înlocuite nu dispuneau de dreptul la cota-parte din

patrimoniu și dacă persoanelor substituite le-a fost cauzat vreun prejudiciu.

Conform declarațiilor inculpatului și ale martorilor, persoanele înlocuite erau

incluse în listă și aveau tot dreptul la cota-parte din patrimoniu, ulterior ei fiind

remunerați, această contradicție nefiind înlăturată de procuror.

Potrivit învinuirii înaintate, Efros E. se învinuiește în confecționarea

documentului oficial fals, care acordă unele drepturi, fără a specifica care drepturi au

fost obținute de inculpat și beneficiul realizat în urma folosirii acestor drepturi.

Acuzându-l pe Efros E. că ulterior el a încheiat unele contracte de vânzare-

cumpărare, în baza listei falsificate, instanța de judecată conchide că procurorul îl

învinuiește pe inculpat în sustragerea prin înșelăciune în formă scrisă a unor bunuri

care aparțin altor persoane.

În acest caz, însă, folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi,

realizată alături de dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, urmează să fie

calificată în baza art. 190 alin. (1) Cod penal și nu potrivit art. 361 alin. (1) Cod

penal, totodată urmând a fi estimat și prejudicial cauzat.

Totodată, inculpatul a încheiat contractele de vânzare-cumpărare nu în

beneficiul său personal, dar acționând din numele cotașilor care i-au delegat

împuternicirile prin procuri, autentificate notarial.

Conform art. 157, 158 Cod de procedură penală, ca mijloace de probă pot servi

documentele în original și numai în anumite cazuri la dosar se anexează copiile

acestora.

Însă, în dosar lipsește originalul actelor pe care se întemeiază învinuirea, iar în

consecință forța probantă a acestor probe se reduce la minimum.

Acuzarea a anexat în calitate de probe la materialele dosarului decizia

Consiliului sătesc Carahasani nr. 5.4 din 23.10.2009 privind formarea comisiei de

evaluare, 3 contracte de vânzare-cumpărare încheiate între Efros E. în calitate de

vânzător, lista persoanelor care dispun de dreptul la cota-parte din bunurile agricole,

lista bunurilor imobiliare agricole arendate de firma agricolă Carahasani-Agro, lista

persoanelor care dispun de dreptul la cota-parte din bunurile agricole ridicată de la

OCT Ștefan Vodă, procurile eliberate lui Efros E.

Însă, toate aceste probe sunt anexate la materialele dosarului în copii, fiind

autentificate doar de către ofițerul de urmărire penală.

Deci, fiind analizate toate materialele prezentate, se atestă că acuzarea nu a

prezentat probe concludente care, cu certitudine, ar dovedi confecționarea de către

inculpat a documentelor oficiale false care acordă unele drepturi, iar potrivit art. 8

alin. (3) Cod de procedură penală, concluziile despre vinovăția persoanei de

săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea

învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod, se interpretează în

favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului.

Prin urmare, inculpatul urmează a fi achitat de sub învinuirea comiterii

infracțiunii prevăzute la art. 361 alin. (1) Cod penal, ca deținerea și folosirea

3

documentelor oficiale false, care acordă drepturi, deoarece fapta acestuia nu

întrunește elementele infracțiunii.

declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpatul să fie condamnat în baza art. 361 alin. (1) Cod penal la amendă în mărime

de 200 unități convenționale, ce constituie 4000 lei.

Apelanta a invocat că la pronunțarea sentinței de achitare, instanța de fond a

constatat că nu au fost acumulate suficiente probe, care ar confirma comiterea de

către inculpat a infracțiunii incriminate.

Aprecierea instanței de fond contravine realității, vinovăția inculpatului fiind

dovedită pe deplin prin probele administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în

ședința de judecată.

2018, apelul a fost respins ca nefondat.

Instanța de apel a reținut că instanța de fond corect a apreciat probele, soluția

fiind motivată temeinic și legal, sub aspectul că vinovăția inculpatului în săvârșirea

infracțiunii imputate nu este dovedită, astfel că fapta inculpatului nu întrunește

elementele infracțiunii.

recurs ordinar, solicitând casarea acestei decizii și dispunerea rejudecării cauzei de

către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Recurentul a invocat că vinovăția inculpatului se dovedește integral prin

probele administrate în cadrul procesului penal.

Totodată, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel, decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

nefiind supuse verificării probele prezentate în susținerea învinuirii, nefiind apreciată

fiecare probă în parte în raport cu motivele expuse în apelul declarat.

septembrie 2018, recursul a fost admis, casată total decizia și dispusă rejudecarea

cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Instanța de recurs a constatat că instanța de apel a dat o apreciere superficială

probelor și argumentelor invocate în apel, descriindu-le în conținutul deciziei fără a-și

argumenta poziția și a respinge argumentele din apel privind vinovăția inculpatului de

comiterea infracțiunii imputate.

Astfel, martorul Cociu V. a declarat că pentru încheierea contractelor de

vânzare-cumpărare, actele respective și lista s-au prezentat la notar, însă din motiv că

pe parcurs unele persoane din listă erau decedate, era imposibilă perfectarea actelor.

Respectiv s-a impus necesitatea de modificare a listei, și anume, înlocuirea

persoanelor decedate cu persoane care erau în viață. El a intervenit către comisia

pentru evaluarea bunurilor pentru a permite efectuarea modificărilor. După ce

comisia unanim a exprimat acordul, lista a fost modificată, prin excluderea

persoanelor decedate cu includerea în locul acestora a persoanelor vii care dispuneau

de dreptul la proprietate. Ulterior, lista a fost prezentată la OCT Ștefan Vodă pentru a

fi autentificată. În final, fiecare persoană care deținea dreptul de patrimoniu se achita

în baza unui contract individual încheiat între persoana respectivă și SRL

4

„Carahasani-Agro”. Nici o persoană nu a fost deposedată de patrimoniu, iar în listă

nu au fost incluse persoane care nu dețineau dreptul de proprietate.

Martorul Roșea A. a relatat că a fost informat că la întocmirea contractelor de

vânzare-cumpărare a bunurilor imobile din listă au apărut dificultăți din motiv că

unele persoane din listă erau decedate, respectiv nu era posibil de vândut bunurile.

Astfel, a apărut necesitatea modificării listei, prin excluderea persoanelor decedate și

includerea în locul acestora a moștenitorilor legali. A fost întocmită altă listă, deja cu

modificările respective, cu care a făcut cunoștință și a semnat la finele acesteia.

Responsabil de modificările în listă a fost numit Efros E.

Martorul Boian A. a comunicat că la perfectarea contractelor de vânzare-

cumpărare a bunurilor din lista menționată au apărut dificultăți din motiv că

proprietarii bunurilor erau decedați. La ședința comisiei a fost pusă în discuție

necesitatea modificării listei, și anume, excluderea persoanelor decedate, cu

includerea în locul acestora a persoanelor vii. Competent de efectuarea modificărilor

a fost contabilul-șef al SRL „Carahasani-Agro”, Efros E.

Martorul Jitaru A. a indicat că în urma unei discuții cu Efros E., contabil la

SRL „Carahasani Agro”, la întrebarea cum s-a ajuns la faptul că persoanele din

contractul de vânzare-cumpărare nu coincid cu persoanele aprobate de către comisia

pentru evaluarea bunurilor, acesta i-a răspuns că la întocmirea contractelor de

vânzare-cumpărare a bunurilor au apărut impedimente la perfectarea actelor la notar

și OCT, deoarece unele persoane incluse anterior în listă, erau decedate. Prin urmare,

de către specialiștii firmei SRL „Carahasani Agro” au fost făcute schimbări în listele

de bază a proprietarilor cotelor părți valorice divizate în fracție. Acest consimțământ

s-a acceptat de a fi făcut, doar în cazul decesului unor persoane din grupurile formate

cu includerea ulterioară a moștenitorilor legali în alte grupe, cu respectarea strictă a

sumelor valorice atribuite fiecărei persoane. Respectiv, au fost înlocuite unele file ale

listei în care figurau persoanele decedate, cu includerea moștenitorilor legali. El nu a

semnat lista suplimentară, modificată a proprietarilor cotelor părți valorice divizate în

fracție.

Martorul Ursache V. a informat că listele au fost întocmite și apoi modificate

de către reprezentanții SRL „Carahasani” din motiv că unele persoane care au fost

incluse în ele, la acel moment, erau decedate. Listele respective au fost întocmite de

către Efros E., iar Jitari A., a fost împuternicit de către primărie pentru a le verifica.

Ulterior, la vânzarea acestui patrimoniu, s-a depistat că unele persoane sunt decedate

sau incapabile și s-a discutat ca persoanele respective să fie înlocuite. Propunerea

privind modificarea listelor a fost făcută la ședința comisiei, nu cunoaște dacă toți

membrii erau prezenți, însă au fost majoritatea.

Totodată, instanța de apel a apreciat superficial probele scrise prezentate de

acuzare, și anume, copia deciziei Consiliului sătesc Carahasani nr. 5.4 din 23.10.2009

privind crearea comisiei de evaluare a bunurilor în urma procesului de privatizare,

copia contractelor de vânzare-cumpărare a construcțiilor agricole, copia listei

persoanelor care dispun de dreptul la cota-parte din bunurile agricole, proprietate

comună a SRL „Carahasani-Agro” inițială, copia listei persoanelor care dispun de

dreptul la cota parte din bunurile agricole, proprietate comună a SRL „Carahasani-

Agro”, modificată de inculpat și prezentată la notar, copiile contractelor de vânzare-

cumpărare a construcției agricole, copia listei persoanelor care dispun de dreptul la

5

cotă-parte din bunurile agricole (imobiliare) proprietate comună SRL „Carahasani-

Agro” în varianta inițială, copiei listei persoanelor care dispun de dreptul la cotă-parte

din bunurile agricole (imobiliare) proprietate comună SRL „Carahasani-Agro”

modificată de inculpat și prezentată la notar, limitându-se la o concluzie generală, că

versiunea inculpatului nu este combătută prin probele prezentate de partea învinuirii.

Mai mult, potrivit deciziei, concluziile instanței de apel sunt contradictorii,

fiind constatat că lista persoanelor care dispun de dreptul la cotă-parte din bunurile

agricole (imobiliare) a fost modificată de către inculpat, fiind înlocuită persoana

care a decedat cu o rudă, care dispunea de dreptul succesoral, motivând, că aceasta

a fost efectuată cu acordul membrilor Comisiei pentru evaluarea bunurilor în

rezultatul procesului de privatizare, fără a se întocmi procese-verbale

corespunzătoare, ajunge la concluzia că probele nu indică la inculpat ca persoana

vinovată din punct de vedere penal la confecționarea listei false.

Prin urmare, instanța de apel nu a analizat corespunzător acțiunile și intenția

inculpatului care, de fapt, a recunoscut că a introdus modificările în lista inițială.

Astfel, instanțele de fond și de apel au pus la baza hotărârilor adoptate

declarațiile inculpatului care, pe tot parcursul procesului penal, inclusiv în ședința de

judecată, a respins învinuirea, indicând că nu se consideră vinovat de săvârșirea faptei

imputate, deoarece n-a confecționat documentul oficial fals, care acordă drepturi, fără

a aprecia faptul că tot inculpatul, în ședința de judecată a declarat că el era

responsabil de întocmirea listei. Respectiv, având acordul comisiei, a înlocuit unele

file ale listei în care figurau persoanele decedate, care în timp ce erau în viață erau

proprietari ai bunurilor valorice de diferite tipuri, cu persoanele care erau în viață și

erau deținători de cote valorice la acel moment. După care, el a prezentat lista la

OCT Ștefan Vodă pentru a fi autentificată. Din momentul întocmirii procesului-

verbal al comisiei până la autentificarea documentelor, inclusiv lista întocmită de el

cu acordul în scris al membrilor comisiei în cauză, la notar, a trecut un interval mare

de timp, în perioada care unele persoane au decedat, iar moștenitorii acestor

persoane decedate nu au fost stabiliți, motiv din care el, iarăși, cu acordul membrilor

comisiei, care a fost verbal, nefiind consemnat în scris și întru a economisi timpul, a

decis să modifice lista prezentată la OCT și biroul notarial.

Or, aceste afirmații au fost invocate de acuzare și în instanța de apel, însă au

rămas fără răspuns, argumente ce constituie fondul apelului și asupra căruia instanța

de apel era obligată să se pronunțe motivat, deoarece în viziunea procurorului, aceste

motive ar putea răsturna soluția adoptată de prima instanță și afecta temeinicia acestei

hotărâri.

Pe lângă aceasta, organul de urmărire penală a calificat fapta incriminată

inculpatului în baza art. 361 alin. (1) Cod penal, ca confecționarea documentului

oficial fals, care acordă drepturi, iar instanța de judecată l-a achitat pe Efros E. de sub

învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal, ca

deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi, deoarece

fapta comisă nu întrunește elementele infracțiunii - latura obiectivă.

Prin urmare, soluția achitării inculpatului a rezultat din respingerea majorității

probelor administrate pe caz fără o motivație legală, iar instanța de apel, menținând

hotărârea de achitare, nu a luat în considerație toate probele administrate, fapt ce duce

6

la concluzia că, deși la materialele cauzei sunt prezentate un șir de probe, instanța

fără a le aprecia în urma unei evaluări în ansamblu, prematur le-a respins.

Deci, instanța de apel pripit a ajuns la concluzia referitor la menținerea

hotărârii de achitare a inculpatului privind comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361

alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, prin ce a

admis o eroare de fapt, și anume, discordanța între cele reținute de instanțele de fond

și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept

consecință pronunțarea altei soluții, decât cea pe care materialul probator o susține.

2019, apelul a fost admis, casată total sentința și pronunțată o nouă hotărâre.

Procesul penal în privința lui Efros Efim, vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal, a fost încetat, în legătură cu intervenirea

termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

Instanța de apel a constatat că în perioada anilor 2009-2010, data nu a fost

posibil de stabilit de către organul de urmărire penală, inculpatul Efros E., deținând în

baza Deciziei nr. 5.4 adoptată de către Consiliului sătesc Carahasani, r-nul Ștefan

Vodă, calitatea de membru al Comisiei pentru evaluarea bunurilor în urma procesului

de privatizare, conștientizând acțiunile sale ilegale și consecințele care pot surveni,

intenționat a falsificat lista întocmită de către comisia pentru evaluarea bunurilor în

urma procesului de privatizare, constituită în baza deciziei consiliului sătesc

Carahasani nr. 5.4 din 23.10.2009, prin înlocuirea datelor de identitate a persoanelor,

care dispun de dreptul la cotă-parte din bunurile agricole (imobiliare) proprietate

comună a SRL „Carahasani-Agro”, cu datele de identitate ale persoanelor care nu

dispuneau legal de dreptul la cotă-parte.

Continuându-și acțiunile sale ilegale, Efros E. a prezentat lista falsificată la

OCT Ștefan Vodă, iar ulterior, la data de 03 septembrie 2014, între Efros E., în

calitate de vânzător și Drugaliov V., în calitate de cumpărător, a fost încheiat un

contract de vânzare-cumpărare a construcției agricole cu subsol cu nr. cadastral

XXXXXXX. În aceeași zi, între Efros E., în calitate de vânzător și Efros C., în

calitate de cumpărător, a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare a

construcției agricole cu nr. cadastral XXXXXX. Tot la 03 septembrie 2014, între

Efros E., în calitate de vânzător și Cociu V., în calitate de cumpărător, a fost încheiat

un contract de vânzare-cumpărare a construcției agricole cu nr. cadastral

XXXXXXX.

În baza probelor administrate, instanța a încadrat acțiunile inculpatului în baza

art. 361 alin. (1) Cod penal, ca confecționarea documentului oficial fals care acordă

drepturi.

Astfel, instanța a reținut că în acțiunile inculpatului se atestă existența laturii

obiective, manifestată prin confecționarea documentului fals, or, faptul modificării

listei persoanelor ce dispun de dreptul de cotă-parte din bunurile agricole (mobiliare)

proprietate comună a SRL „Carahasani-Agro” a fost confirmat prin declarațiile

martorilor Ursachi V. și Jitari A., care au indicat că numele persoanelor decedate și

unele care sunt în viață au fost înlocuite în listă cu numele altor persoane, care nu

dispun de dreptul de cotă-parte din bunurile agricole, iar modificarea listei a fost

recunoscută de inculpat în instanța de apel, unde declară că, în urma modificărilor

7

listei, nu a avut nici o favoare și nimeni nu a suferit, că a vorbit cu fiecare membru al

comisiei despre modificările în cauză și nimeni nu a avut obiecții.

Totodată, folosirea documentului oficial fals a servit temei de înregistrare a

dreptului de proprietate la OCT Ștefan Vodă, asupra bunurilor obținute, care ulterior

a fost obiect al unor tranzacții de vânzare, fapt dovedit prin contractele de vânzare-

cumpărare, și anume a construcției agricole cu subsol cu nr. cadastral XXXXXXX

și a construcției agricole cu nr. cadastral XXXXXXX.

Deci, sunt nefondate alegațiile inculpatului că, în urma modificărilor listei nu a

avut nici o favoare și nimeni nu a suferit or, din conținutul contractelor de vânzare-

cumpărare, se atestă contrariul. Potrivit interpretărilor doctrinale folosirea

documentelor falsificate, manifestate prin acțiunile de vânzare, de către alte

persoane, pot fi atât contra plată, cât și gratis, iar poziția justificativă invocată de

inculpat este una irelevantă

La fel, în acțiunile inculpatului se atestă și prezența laturii subiective,

exprimată prin vinovăție directă, or, inculpatul a acționat cu intenție directă,

înțelegând (conștientizând) că confecționează (modificând) lista persoanelor ce

dispun de dreptul de cotă parte din bunurile agricole (mobiliare) proprietate comună

SRL „Carahasani-Agro”, înlocuind numele unor persoane care au dreptul, cu numele

altor persoane care nu au dreptul, de cotă parte din bunurile agricole indicate, acesta

recunoscând, prin declarațiile date, intenția sa, indicând că a vorbit cu fiecare

membru al comisiei despre modificările în cauză și nimeni nu a avut obiecții, deci a

conștientizat caracterul acțiunilor sale și a dorit săvârșirea acestor acțiuni.

Astfel, a fost dovedit că inculpatul a comis infracțiunea imputată, acțiunile lui

urmând a fi încadrate în baza art. 361 alin. (1) Cod penal, ca confecționarea

documentului oficial fals care acordă drepturi, la materialele cauzei fiind anexate

suficiente probe ce indică cu certitudine la vinovăția inculpatului.

Pe lângă aceasta, infracțiunea săvârșită de către inculpatul este una ușoară, iar

potrivit art. 60 alin. (1) lit. a) și (2) Cod penal, persoana se eliberează de răspundere

penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat 2 ani de la săvârșirea unei

infracțiuni ușoare. Prescripția curge din ziua săvârșirii infracțiunii și până la data

rămânerii definitive a hotărârii instanței de judecată.

Potrivit art. 60 alin. (5) Cod penal, curgerea prescripției se suspendă dacă

persoana care a săvârșit infracțiunea se sustrage de la urmărirea penală sau de la

judecată. În aceste cazuri, curgerea prescripției se reia din momentul reținerii

persoanei sau din momentul autodenunțării. Însă persoana nu poate fi trasă la

răspundere penală dacă de la data săvârșirii infracțiunii au trecut 25 de ani și

prescripția nu a fost întreruptă prin săvârșirea unei noi infracțiuni.

În conformitate cu prevederile art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală, în

cazul în care, pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile

prevăzute în art. 275 pct. 5)-9), 285 alin. (1) pct. 1), 2), 4), 5), precum și în cazurile

prevăzute în art. 53-60 din Codul penal, instanța, prin sentință motivată, încetează

procesul penal în cauza respectivă.

Ori, inculpatul a comis infracțiunea în perioada anilor 2009-2010, data nu a

fost posibilele stabilit de către organul de urmărire penală și continuându-și

acțiunile ilegale (...) la data de 03.09.2014, astfel că din momentul săvârșirii

infracțiunii - anii 2009-2010 și data de 03.09.2014, care în funcție de caracterul și

8

gradul prejudiciabil, se atribuie la categoria infracțiunilor ușoare, și până la data

rămânerii definitive a hotărârii instanței de judecată au curs 2 ani, nefiind stabilite

careva împrejurări din care ar rezulta suspendarea sau întreruperea curgerii

prescripției, în privința inculpatului fiind aplicabile prevederile art. 60 alin. (1) Cod

penal.

acestei decizii și pronunțarea unei hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat.

Recurenta a invocat că instanța de apel nu a respectat cerințele art. 101 Cod de

procedură penală și nu a apreciat fiecare probă din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate în ansamblu – din punct de vedere al

coroborării lor, nefiind respectate prevederile legii.

Astfel, inculpatul, pe tot parcursul procesului penal nu și-a recunoscut vina.

Mai mult, nu poate fi pusă în seama inculpatului lipsa pe suport de hârtie a

unui proces-verbal al Comisiei, deoarece nu este în atribuțiile lui de serviciu

perfectarea unui astfel de document.

Totodată, toți membrii comisiei, audiați în cadrul procesului penal, au

confirmat declarațiile inculpatului.

Ori, la materialele cauzei lipsesc probe directe veridice ce ar confirma

vinovăția inculpatului, iar învinuirea înaintată nu și-a găsit confirmare, din contra,

probele examinate confirmând lipsa faptelor prejudiciabile în acțiunile acestuia.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427-430 CPP.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează

că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță,

dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod

de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin.

(5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea

temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest

sens.

Însă, în recursul respectiv, în pofida prevederilor enunțate, nu este indicat nici

un temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind

omisă totalmente specificarea unor concrete erori de drept și argumentarea ilegalității

deciziei contestate în acest sens (pct. 8. din decizie).

Circumstanțele enunțate denotă că recursul nominalizat nu întrunește condițiile

de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu

recursul ordinar al avocatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica, și

să se expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurent.

Ori, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească

nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării

și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

9

Conform art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta nu

îndeplinește cerințele de conținut.

Prin urmare, odată ce nu îndeplinește cerințele legale de conținut, recursul de

pe rol urmează a fi declarat inadmisibil.

de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocata Olga Stoianova,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 aprilie 2019, în

privința inculpatului Efros Efim XXXX, pe motiv că nu îndeplinește cerințele legale

de conținut.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 13 decembrie 2019.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

10