1ra-1310/2018 — art. 361 alin. 1 Cod penal

1ra-1310/2018 — art. 361 alin. 1 Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr.1ra-1310/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

18 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Timofti Vladimir

Judecători - Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie și Boico Victor

judecând fără citarea părților, recursul ordinar, declarat de procurorul în

procuratura de Circumscripție Chișinău, Sâli Radu, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2018, în cauza

penală privindu-l pe

Efros Efim xxxxx, născut la xxxxx, originar din

raionul xxxxx, domiciliat în raionul xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Efros Efim a fost achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin.(1) Cod

penal, deoarece fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

urmărirea penală a fost învinuit de faptul, că în perioada anilor 2009-2010, data nu a

fost posibil de stabilit de către organul de urmărire penală, deținând în baza Deciziei

nr. xxxxx adoptată de către Consiliului sătesc Carahasani, r-l Ștefan Vodă, calitatea

de membru al Comisiei pentru evaluarea bunurilor în urma procesului de privatizare,

conștientizând acțiunile sale ilegale și consecințele care pot surveni, intenționat a

falsificat lista întocmită de către comisia pentru evaluarea bunurilor în urma

procesului de privatizare, constituită în baza deciziei consiliului sătesc Carahasani

nr.5.4 din 23.10.2009, prin înlocuirea datelor de identitate a persoanelor, care dispun

de dreptul la cotă-parte din bunurile agricole (imobiliare) proprietate comună a SRL

„Carahasani - Agro, cu datele de identitate ale persoanelor care nu dispuneau legal de

dreptul la cotă-parte.

Continuându-și acțiunile sale ilegale, Efros Efim a prezentat lista falsificată la

OCT Ștefan Vodă, iar ulterior, la data de 03.09.2014, între Efros Efim, în calitate de

vânzător și cet. Drugaliov Veaceslav, în calitate de cumpărător, a fost încheiat un

contract de vânzare-cumpărare a construcției agricole cu subsol cu nr. cadastral

xxxxx.

În aceeași zi între Efros Efim, în calitate de vânzător și Efros Claudia Nicolai, în

calitate de cumpărător, a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare a

construcției agricole cu nr. cadastral xxxxx.

Tot la 03.09.2014 între Efros Efim, în calitate de vânzător și Cociu Vasile Chirii,

în calitate de cumpărător, a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare a

construcției agricole cu nr. cadastral xxxxx.

Potrivit învinuirii, acțiunile lui Efros Efim au fost încadrate în baza art. 361 alin.

(1) Cod penal, conform indicilor calificativi: confecționarea documentului oficial

fals, care acordă drepturi.

raionului Anenii Noi - Cernomorenco Diana prin care a solicitat admiterea apelului,

casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care cet. Efros Efim să fie

recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal

și în baza acestei norme a-i stabili o pedeapsă în formă de amendă 200 unități

convenționale, echivalentul a 4000 lei.

3.1 În susținerea apelului declarat procurorul a invocat, că contrar prevederilor

art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța nu a dat o apreciere corectă

probelor, preferind să facă trimitere în motivarea sa la declarațiile inculpatului, fără a

lua în calcul și celelalte probe prezentate de acuzare cum ar fi declarațiile martorilor,

contractele de vânzare - cumpărare a construcției agricole, lista persoanelor care

dispun de dreptul la cotă - parte din bunurile agricole (imobiliare) proprietate comună

SRL „Carahasani-Agro” inițială, lista persoanelor care dispun de dreptul la cotă-parte

din bunurile agricole (imobiliare) proprietate comună SRL „Carahasani-Agro”

modificată de inculpat și prezentată la notar, probe care demonstrează vinovăția lui

Efros Efim. Prin urmare în cazul dat instanța nu a respectat prevederile legale stricte,

nu a efectuat analiza cuvenită a probelor pe care procurorul le-a înaintat în sprijinul

acuzării și, expunerea argumentărilor sale, a formulat niște concluzii de ordin general,

or, instanța era obligată să indice și să dezvăluie motivele pentru care respinge

probele aduse în sprijinul acuzării, iar probele indirecte nu sunt suficiente pentru a sta

la baza unei sentințe. Astfel, luând în considerație argumentele invocate mai sus,

consideră procurorul că instanța de judecată nu a dat o apreciere corectă a faptelor pin

ce a pronunțat o sentință de judecată ilegală.

a fost respins, ca fiind nefondat, apelul declarat de procurorul în Procuratura raionului

Anenii Noi - Cernomorenco Diana, menținând sentința Judecătoriei Căușeni (sediul

Ștefan Vodă) din 28 martie 2017 privindu-l pe Efros Efim.

4.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel, a constatat că, probatoriul

administrat nu dovedește vinovăția inculpatului în falsificarea listei persoanelor care

dispun de dreptul la cota-parte din bunurile agricole (imobiliare) - proprietate comună

a SRL „Carahasani – Agro”, întocmită de Comisia pentru evaluarea bunurilor în

rezultatul procesului de privatizare.

Totodată, instanța de apel a menționat că, martorii audiați, în principiu, au

confirmat declarațiile inculpatului, potrivit cărora, modificările operate în lista

persoanelor care dispun de dreptul la cota-parte din bunurile agricole (imobiliare) -

proprietate comună a SRL „ Carahasani – Agro”, s-au efectuat în cazul în care

persoana din listă a decedat, fiind înlocuită cu persoana - rudă, care dispunea de

dreptul succesoral; totodată aceste modificări se făceau cu acordul membrilor

Comisiei pentru evaluarea bunurilor în rezultatul procesului de privatizare, iar faptul

că pe marginea acestor nu s-au întocmit procesele - verbale corespunzătoare, nu poate

servi temei pentru a-l trage la răspundere penală pe inculpat, mai cu seamă că acesta

era membru al Comisiei pentru evaluarea bunurilor în rezultatul procesului de

privatizare.

La fel instanța de apel a constatat că, în ședința de judecată nu a fost confirmată

vinovăția lui Efros Efim în confecționarea documentului oficial fals, care acordă

drepturi. Astfel, în cadrul ședințelor de judecată toți membrii comisiei de evaluare și

întocmire a listei cotașilor au declarat că decizia de înlocuire a persoanelor din listă

cu alte persoane a fost discutată și adoptată de către toți membrii comisiei, dar nu

singur de către inculpat. Conform HG nr. 93 din 05.02.2009 nu era interzis ca

comisia în mod colegial să efectueze aceste modificări, ținând cont și de faptul că ea

urma să întocmească și lista persoanelor decedate ale căror drepturi de proprietate

comună pe cote-părți vor fi preluate de către stat în cazul inexistenții succesorilor

legali sau testamentari. Acest fapt nu a fost confirmat numai de către Jitari Alexei,

care a declarat în ședința de judecată, că comisia nu l-a împuternicit pe Efros Efim să

întocmească listele, consideră că Efros Efim nu este vinovat, însă el a falsificat

listele, la indicația șefului.

Totodată, învinuirea adusă lui Efros Efim de către procuror nu este concretă, nu

este indicat modul de săvârșire a infracțiunii si consecințele ei potrivit prevederilor

art. 281 alin. (2) Cod procedură penală. În învinuire este indicat, că inculpatul Efros

Efim a înlocuit datele de identitate a persoanelor, care dispun de dreptul la cota-parte

din bunurile agricole (imobiliare) proprietate comună a SRL „Carahasani-Agro” cu

datele de identitate ale persoanelor care nu dispuneau legal de cota-parte. Astfel, nu

este indicat concret numele persoanelor care au fost înlocuite cu alte persoane și dacă

persoanele înlocuite nu dispuneau de dreptul la cota-parte din patrimoniu și dacă

persoanelor substituite le-a fost cauzat vre-un prejudiciu. Conform declarațiilor date

de inculpat și ceilalți martori persoanele înlocuite erau incluse în listă și aveau tot

dreptul la cota-parte din patrimoniu, ulterior ei fiind remunerați, această contradicție

nefiind înlăturată de procuror. Conform învinuirii aduse lui Efros Efim, ultimul se

învinuiește în confecționarea documentului oficial fals, care acordă unele drepturi,

fără a specifica care drepturi au fost obținute de inculpat și beneficiul realizat în urma

folosirii acestor drepturi. Învinuindu-l că ulterior el a încheiat unele contracte de

vânzare - cumpărare, în baza listei falsificate, instanța de judecată conchide că

procurorul, îl învinuiește pe inculpat în sustragerea prin înșelăciune în formă scrisă a

unor bunuri care aparțin altor persoane. În acest caz, însă, folosirea documentelor

oficiale false, care acordă drepturi, realizată alături de dobândirea ilicită a bunurilor

altei persoane, urmează să fie calificată în baza art.190 alin. (1) CP, și nicidecum

potrivit art. 361 alin. (1) CP, totodată urmând a fi estimat și prejudicial cauzat.

Instanța menționează că inculpatul a încheiat contractele de vânzare-cumpărare nu în

beneficiul său personal, dar acționând din numele cotașilor care i-au delegat

împuternicirile prin procuri, autentificate notarial. Conform art. 157, 158 CPP ca

mijloace de probă pot servi documentele în original și numai în anumite cazuri la

dosar se anexează copiile acestora, însă în dosar lipsesc originalele documentelor pe

care este alcătuită învinuirea, iar în consecință - forța probantă a acestor probe se

reduce la minimum. Astfel, procurorul în calitate de probe a anexat la materialele

dosarului decizia Consiliului sătesc Carahasani nr. xxxxx privind formarea comisiei

de evaluare, 3 contracte de vânzare - cumpărare încheiate între Efros Efim în calitate

de vânzător, lista persoanelor care dispun de dreptul la cota-parte din bunurile

agricole, lista bunurilor imobiliare agricole arendate de firma agricolă Carahasani-

Agro, lista persoanelor care dispun de dreptul la cota-parte din bunurile agricole

ridicată de la OCT Ștefan Vodă, procurile eliberate lui Efros Efim. Toate aceste probe

sunt anexate la materialele dosarului în copii, fiind autentificate doar de către ofițerul

de urmărire penală. Mai mult ca atât, din materialele dosarului nu este clar cum

aceste documente au apărut în dosar, ori nu există nici un act procesual care ar

confirma originea lor, ridicarea, examinarea și anexarea la materialele dosarului.

Conform art. 157 alin. (2) CPP, documentele se anexează, prin ordonanța organului

de urmărire penală sau prin încheierea instanței, la materialele dosarului și se

păstrează atâta timp cât se păstrează dosarul respectiv. În cazul în care documentele

în original sânt necesare pentru evidență, rapoarte sau în alte scopuri legale, acestea

pot fi restituite deținătorilor, dacă este posibil fără a afecta cauza, copiile de pe

acestea păstrându-se în dosar. Astfel, procurorul a prezentat în calitate de probă lista

persoanelor care dispun de dreptul la cota-parte din bunurile agricole autentificată de

OCT Ștefan Vodă, precum și certificatul privind valoarea bunului imobil, însă cum

aceste probe au fost anexate la dosar șu cum ele au apărut în dosar nu este cunoscut.

Instanța de judecată analizând și administrând toate probele prezentate a ajuns la

concluzia că, procurorul nu a prezentat probe concludente, care cu certitudine ar

dovedi confecționarea de către inculpat a documentelor oficiale false care acordă

unele drepturi, iar din aceste considerente, instanța de judecată a ajuns la concluzia de

a-1 achita pe Efros Efim în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod

penal deoarece fapta comisă nu întrunește elementele infracțiunii (latura obiectivă).

ordinar de procurorul în procuratura de Circumscripție Chișinău – Sâli Radu,

indicând temeiul art. 427 alin.1) pct.6) Cod procedură penală, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

26 ianuarie 2018, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, într-un alt

complet de judecată invocând aceleași motive din cererea de apel.

invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi admis reieșind din

următoarele considerente.

Conform art. 435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

Totodată, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv să o caseze total, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a

dus la adoptarea unei hotărâri ilegale.

Potrivit art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Din conținutul art. 414 Cod de procedură penală, rezultă că instanța de apel,

judecând apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror

probe noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele

administrate de prima instanță.

În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere

probelor. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Colegiul constată că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost

întocmai respectate la judecarea prezentei cauze în ordine de apel.

Recurentul invocă în recursul său temeiul prevăzut la art.427 alin.(1) pct.6) Cod

de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța

de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o

eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

În acest context Colegiul penal lărgit ține să menționeze următoarele.

8.1. După cum rezultă din actele cauzei, procurorul declarând apel a solicitat

casarea sentinței Judecătoriei Căușeni (sediul Ștefan Vodă) din 28 martie 2017, prin

care Efros Efim a fost achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin.(1)

Cod penal, și pronunțarea unei noi hotărâri prin care cet. Efros Efim să fie recunoscut

culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal și în baza

acestei norme a-i stabili o pedeapsă în formă de amendă 200 unități convenționale,

echivalentul a 4000 lei.

Instanța de apel judecând apelul procurorului l-a considerat nefondat, susținând

soluția adoptată de instanța de fond, de achitare a lui Efros Efim de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal.

Instanța de apel în motivarea soluției adoptate a constatat că, la caz probatoriul

administrat nu dovedește vinovăția inculpatului în falsificarea listei persoanelor care

dispun de dreptul la cota-parte din bunurile agricole (imobiliare) - proprietate comună

a SRL „Carahasani – Agro”, întocmită de Comisia pentru evaluarea bunurilor în

rezultatul procesului de privatizare, ajungând la concluzia de a-l achita pe Efros Efim

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal, deoarece fapta

comisă nu întrunește elementele infracțiunii și anume latura obiectivă. Or, în opinia

instanței de apel, în ședința de judecată nu a fost confirmată vinovăția lui Efros Efim

în confecționarea documentului oficial fals, care acordă drepturi.

Analizând conținutul deciziei recurate, instanța de recurs, consideră că instanța

de apel, cercetând probele prezentate de acuzare, nu le-a dat apreciere în conformitate

cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, fiind reținută la baza deciziei

adoptate versiunea și probele apărării, fără a fi supuse acestea analizei minuțioase în

coroborare cu celelalte probe existente și administrate.

Rezumând situația de fapt, în raport cu argumentele recurentului, Colegiul

penal atestă că, instanța de apel a dat o apreciere superficială probelor și

argumentelor procurorului din apel și anume:

- declarațiilor martorului Cociu Vasile care a declarat că, „Pentru încheierea

contractelor de vânzare-cumpărare, actele respective și lista s-a prezentat la notar,

însă din motiv că pe parcurs unele persoane din listă erau decedate, era imposibil

perfectarea actelor. Respectiv s-a impus necesitatea de modificare a listei, și anume,

înlocuirea persoanelor decedate cu persoane care erau în viață. El a intervenit către

comisia pentru evaluarea bunurilor pentru a permite efectuarea modificărilor. După

ce comisia unanim a exprimat acordul, lista a fost modificată,prin excluderea

persoanelor decedate cu includerea în locul acestora a persoanelor vii care

dispuneau de dreptul la proprietate. Ulterior, lista a fost prezentată la OCT Ștefan

Vodă pentru a fi autentificată. În final fiecare persoană care deținea dreptul de

patrimoniu se achita în baza unui contract individual încheiat între persoana

respectivă și SRL „Carahasani-Agro”. A menționat că, nici o persoană nu a fost

deposedată de patrimoniu, iar în listă nu au fost incluse persoane care nu dețineau

dreptul de proprietate.”

- declarațiilor martorului Roșea Alexandru care a declarat că „a fost informat

că la întocmirea contractelor de vânzare - cumpărare a bunurilor imobile din lista

menționată, apărut dificultăți din motiv că unele persoane din listă erau decedate,

respectiv nu era posibil de vândut bunurile. Astfel, a apărut necesitatea modificării

listei, prin excluderea persoanelor decedate și includerea în locul acestora a

moștenitorii legali. După aceasta a întocmită altă listă, deja cu modificările

respective, cu care a făcut cunoștință și a semnat la finele acesteia. Responsabil de

modificările în listă a fost numit Efros Efim”.

- declarațiilor martorului, martorul Boian Andrei care a declarat că „la

perfectarea contractelor de vânzare - cumpărare a bunurilor din lista menționată au

apărut dificultăți motiv că proprietarii bunurilor erau decedați. La ședința comisiei a

fost pusă în discuție necesitatea modificării listei, și anume, excluderea persoanelor

decedate, cu includerea în locul acestora a persoanelor vii. Competent de efectuarea

modificărilor s-a ocupat contabilul-șef a SRL „Carahasani – Agro”, Efros Efim.".

- declarațiilor martorului, Jitaru Alexei care a declarat că „în urma unei discuții

cu Efros Efim, care în acea perioadă activa calitate de contabil la SRL „Carahasani

Agro”, l-a întrebarea cum s-a petrecut faptul că, persoanele din contractul de

vânzare - cumpărare nu coincid cu acele persoane care au fost aprobate de către

comisia pentru evaluarea bunurilor, la ce acesta i-a răspuns că, la întocmirea

contractelor de vânzare-cumpărare a bunurilor, au apărut impedimente la

perfectarea actelor la notar și OCT, deoarece unele persoane incluse anterior în

listă, erau decedate. Prin urmare, de către specialiștii firmei SRL „Carahasani

Agro” au fost făcute schimbări în listele de bază a proprietarilor cotelor părți

valorice divizate în fracție. Acest consimțământ s-a acceptat de a fi făcut, doar în

cazul decesurilor unor persoane din grupurile formate cu includerea ulterioară a

moștenitorilor legali în alte grupe cu respectarea strictă a sumelor valorice atribuite

fiecărei persoane. Respectiv, au fost înlocuite unele file ale listei în care figurau

persoanele decedate, cu includerea a moștenitorilor legali. Menționează că, dânsul

nu a semnat lista suplimentară, modificată a proprietarilor cotelor părți valorice

divizate în fracție.".

- declarațiilor martorului Ursache Vera care a declarat, că „listele au fost

întocmite și apoi modificate de către reprezentanții SRL „Carahasani” din motiv că

unele persoane care au fost incluse în ele, la acel moment, erau decedate. Listele

respective au fost întocmite de către domnul Efros iar domnul Jitari fiind

împuternicit de către primărie pentru a le verifica. Ulterior, la vânzarea acestui

patrimoniu, au apărut s-a depistat că unele persoane sunt decedate sau incapabile și,

s-a discutat ca persoanele respective să fie înlocuite. Propunerea privind modificarea

listelor a fost făcută la ședința comisiei, nu cunoaște dacă toți membrii erau prezenți,

însă au fost majoritatea" (f. d. 180), descriindu-le în conținutul deciziei (pct. 7.1-

7.7.), fără a-și argumenta poziția și a respinge argumentele procurorului din apel

privind vinovăția inculpatului de comiterea infracțiunii imputate.

Totodată, instanța de apel a dat o superficială apreciere probelor scrise

prezentate de acuzare și anume: copiei deciziei Consiliului sătesc Carahasani nr.

xxxxx privind crearea comisiei de evaluare a bunurilor în urma procesului de

privatizare, copia contractelor de vânzare - cumpărare a construcțiilor agricole, copia

listei persoanelor care dispun de dreptul la cota-parte din bunurile agricole,

proprietate comună a SRL „Carahasani-Agro” inițială, copia listei persoanelor care

dispun de dreptul la cota parte din bunurile agricole, proprietate comună a SRL

„Carahasani-Agro”, modificată de inculpat și prezentată la notar (f. d. 43); copiilor

contractelor de vânzare-cumpărare a construcției agricole (f. d. 29-34); copiei listei

persoanelor care dispun de dreptul la cotă-parte din bunurile agricole (imobiliare)

proprietate comună SRL„Carahasani-Agro” în varianta inițială (f. d. 16-27); copiei

listei persoanelor care dispun de dreptul la cotă-parte din bunurile agricole

(imobiliare) proprietate comună SRL„Carahasani-Agro” modificată de inculpat și

prezentată la notar (f. d. 49-55), care după cum indică acuzarea confirmă vinovăția

inculpatului în cele incriminate, instanța de apel limitându-se la o concluzie generală,

precum că ”versiunea inculpatului nu este combătută prin probele prezentate de

partea învinuirii (pct. 11.6.)”.

Mai mult ca atât, din conținutul deciziei contestate (f. d. 11.6.) rezultă, că

concluziile instanței sunt contradictorii, or, constatând că ”lista persoanelor care

dispun de dreptul la cotă-parte din bunurile agricole (imobiliare) a fost modificată

de către inculpat, fiind înlocuită persoana care a decedat cu o rudă, care dispunea

de dreptul succesoral, motivând, că aceasta a fost efectuată cu acordul membrilor

Comisiei pentru evaluarea bunurilor în rezultatul procesului de privatizare, fără a se

întocmi procese-verbale corespunzătoare, ajunge la concluzia că probele nu indică

la inculpat ca persoana vinovată din punct de vedere penal la confecționarea listei

false...”

Totodată, Colegiul ține să menționeze că instanța de apel a concluzionat că

fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, pe motiv că lipsește latura

obiectivă a infracțiunii incriminate.

Sub aspectul vizat, urmează a se reține aspect din teoria dreptului penal din care

rezultă, că obiectul material al faptei infracționale analizate îl reprezintă documentele

oficiale false.

Latură obiectivă constă în fapta prejudiciabilă care se concretizează în acțiunea

de confecționare, deținere, vânzare documentelor oficiale false, care conferă drepturi

sau scutesc de obligațiuni. Înțelesul noțiunii de falsificare constă atât în modificarea

totală a documentelor oficiale, cât și în introducerea în document a unor informații

falsificate. Aceasta se poate realiza prin următoarele modalități: ștergerea, adăugarea,

corectarea conținutului textului, schimbarea datei, falsificarea semnăturii persoanei

etc.

Din cele relatate, se deduce că acțiunea prejudiciabilă are mai multe modalități

normative alternative dintre care face parte confecționarea, deținerea și folosirea

documentelor oficiale false care acordă drepturi sau eliberează de obligații.

Prin urmare, instanța de apel, în speța dată, nu a analizat la modul cuvenit

acțiunile și intenția inculpatului Efros Efim, care de fapt a recunoscut că a introdus

modificările în lista inițială.

La acest capitol, Colegiul menționează că instanțele de fond au reținut și pus la

baza hotărârilor adoptate declarațiile inculpatului, care pe tot parcursul procesului

penal, inclusiv și în ședința de judecată, a respins învinuirea, motivând că nu se

consideră vinovat de săvârșirea faptei imputate, deoarece n-a confecționat

documentul oficial fals, care acordă drepturi, ce i se impută, fără a da apreciere că tot

inculpatul fiind audiat în ședința de judecată a declarat, că „Responsabil de

întocmirea listei era el. Respectiv, având acordul comisiei a înlocuit unele file ale

listei în care figurau persoanele decedate, care în timp ce erau în viață erau

proprietari ai bunurilor valorice de diferite tipuri, cu persoanele care erau în viață și

erau deținători de cote valorice la acel moment. După care el a prezentat lista la

OCT Ștefan Vodă pentru a fi autentificată. A menționat că, din momentul întocmirii

procesului-verbal a comisiei sus menționate până la autentificarea documentelor,

inclusiv și lista întocmită de el cu acordul în scris al membrilor comisiei în cauză, la

notar, a trecut un interval mare de timp, în perioada care unele persoane au decedat,

iar moștenitorii acestor persoane decedate nu au fost stabiliți, motiv din care el

iarăși cu acordul membrilor comisiei, care a fost verbal, nefiind consemnat înscris, și

întru a economisi timpul, a decis să modifice lista prezentată la OCT și biroul

notarial”.

La fel, Colegiul penal lărgit reține că aceste raționamente au fost invocate de

către procuror și în instanța de apel, însă aceste motive au rămas fără răspuns,

argumente ce constituie fondul apelului și asupra căruia instanța de apel era obligată

să se pronunțe motivat, deoarece în viziunea procurorului, aceste motive ar putea

răsturna soluția adoptată de prima instanță și afecta temeinicia acestei hotărâri.

Deci, Colegiul notează, pentru a demonstra că părțile au fost auzite în prezenta

cauză, instanța de apel urmează să dea răspunsuri argumentate în hotărâre asupra

motivelor decisive invocate de apelant și nu este suficient doar a prelua motivele

hotărârii primei instanțe, dar și a efectua propriile completări în sensul aprecierii

temeiniciei acestei hotărârii, prin prisma criticilor invocate de părți, care în viziunea

lor ar putea afecta într-o măsură oarecare legalitatea soluției adoptate la caz.

Necesar este de menționat și acel fapt că, organul de urmărire penală a calificat

fapta incriminată inculpatului în baza: art. 361 alin.(1) Cod penal, conform indicilor

calificativi: „confecționarea documentului oficial fals, care acordă drepturi”, iar

instanța de judecată ajunge la concluzia de a-1 achita pe Efros Efim în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal (deținerea și folosirea

documentelor oficiale false, care acordă drepturi), deoarece fapta comisă Efros Efim

nu întrunește elementele infracțiunii (latura obiectivă).”

Rezumând cele menționate instanța de recurs constată, că soluția achitării lui

Efros Efim a reieșit din respingerea majorității probelor administrate pe caz fără o

motivație legală, astfel, menținând hotărârea de achitare a lui Efros Efim, instanța de

apel nu a luat în considerație toate probele administrate la caz, fapt ce duce la

concluzia, că deși la materialele cauzei sunt prezentate un șir de probe, instanța fără a

le aprecia în urma unei evaluări în ansamblu, în viziunea Colegiului, prematur le-a

respins.

Ca urmare, Colegiul constată că instanța de apel pripit a ajuns la concluzia

referitor la menținerea hotărârii de achitare a lui Efros Efim privind comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 361 alin.1 Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește

elementele infracțiunii, prin ce a admis o eroare de fapt și anume discordanța între

cele reținute de instanțele de fond și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor

aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții, decât cea pe

care materialul probator o susține.

Mai mult, Colegiul menționează că, deși procurorul nefiind de acord cu

concluzia primei instanțe, în apel a adus un șir de argumente, printre care și faptul că

nu s-a dat aprecierea tuturor probelor administrate la caz, ce în cumul confirmă în

opinia lui, vinovăția inculpatului conform învinuirii înaintate și consideră că acțiunile

acestuia urmează a fi încadrate conform prevederilor art. 361 alin.1 Cod penal, însă

instanța de apel nu le-a supus unei analize desfășurate și minuțioase.

În concluzie, Colegiul penal constată că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea contestată nu cuprinde motive pe care

se întemeiază soluția, eroare de drept cuprinsă de art. 427 alin.(1) pct.6) Cod de

procedură penală, ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea

rejudecării cauzei în aceeași instanță, deoarece eroarea dată nu poate fi corectată de

instanța de recurs.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de motivele indicate

în prezenta decizie, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea

prevederilor art. 414, 419 Cod de procedură penală, să verifice minuțios legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel,

să aprecieze toate probele în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor și în

dependență de situația constatată să adopte o hotărâre legală și întemeiată, care să

corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de

procedură penală, Colegiul penal lărgit

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în procuratura de

Circumscripție Chișinău, Sâli Radu.

Casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie

2018, în cauza penală privindu-l pe Efros Efim xxxxx cu dispunerea rejudecării

cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 18 octombrie 2018.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Boico Victor