ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 12.12.2019

1ra-974/2019 — art. 217 alin. 4 lit. b CP

HOTĂRÂRE
12.12.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 217 alin. 4 lit. b CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-974/2019 — art. 217 alin. 4 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-974/2019

Curtea Supremă de Justiție

12 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către procurorul

în Procuratura de circumscripție Bălți, Gavdiuc Valentina, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 ianuarie 2019, în

cauza penală în privința lui

Pîntea Dianu xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 07.06.2017 - 20.07.2018;

Instanța de apel: 09.08.2018 - 30.01.2019;

Instanța de recurs: 02.04.2019 - 12.11.2019.

Pîntea Dianu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2171 alin. (4)

lit. d) Cod penal, la 7 (șapte) ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip

închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita o anumită activitate

în vederea exercitării funcțiilor autorității publice sau a acțiunilor administrative

de dispoziție, ori organizatorico-economice, inclusiv și în domeniul farmaceutic

pentru un termen de 3 (trei) ani.

Pîntea Dianu, acționând cu intenție criminală, urmărind scopul înfăptuirii

circulației ilegale a drogurilor, exprimată în cultivarea ilegală a plantelor care

conțin droguri și păstrarea ilegală a acestora în scop de înstrăinare, proporții

deosebit de mari, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale și

dorind survenirea acestora, în perioada de vegetație a anului 2016, intenționat, a

cultivat în grădina gospodăriei sale din xxxxx, plante de mac, căciulile cărora le-a

1

uscat și le-a lăsat la păstrare, iar ulterior le-a fărâmițat, păstrându-le ilegal într-un

săculeț din polietilenă.

La 02 februarie 2017, în scopul schimbării locului păstrării masei vegetale

fărâmițate luând săculețul a ieșit pe poartă, deplasându-se pe drum, însă

observând câteva persoane necunoscute, care se deplasau în întâmpinarea și de

fapt erau colaboratori de poliție, s-a speriat și a început să fugă, fiind ajuns din

urmă și reținut.

Conform concluziei din raportul de constatare tehnico-științifică

nr. 34/12/2-R-143 din 07 februarie 2017, masa vegetală uscată, semi-mărunțită

de culoare cafenie cu greutatea de 998,54 g, care a fost ridicată la

02 februarie 2017 de la cet. Pîntea Dianu, xxxxx, reprezintă paie de mac, care

conțin alcaloizi activi ai opiumului (morfină, codeină), prin urmare se atribuie la

substanțe narcotice, care prin hotărârea Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006,

sunt incluse în „Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin

astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora” și se

atribuie la cantități deosebit de mari.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod

penal, cultivarea ilegală a plantelor care conțin droguri, precum și păstrarea ilegală

a drogurilor, săvârșite în proporții deosebit de mari și în scop de înstrăinare.

apel, solicitând casarea acesteia cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care acțiunile lui

Pîntea Dianu să fie reîncadrate în baza art. 217 alin. (4) Cod penal, iar în baza

acestei legi, să-i fie stabilită pedeapsa cu suspendarea condiționată a executării ei,

deoarece inculpatul este caracterizat pozitiv, nu este la evidența medicului

narcolog și nu consumă droguri.

În argumentarea apelului a indicat, că prima instanță nu încadrat corect

faptele imputate inculpatului, deoarece Pîntea Dianu nu a avut intenția circulației

ilegale de droguri, întrucât el nu a cultivat plantele ilegal, acestea au crescut

singure, greșeala lui constând în faptul că nu le-a nimicit, iar când s-au uscat,

acestea le-a strâns și le-a fărâmițat cu ajutorul unei mori de casă păstrându-le la el

în gospodărie.

Într-adevăr, având o situație materială grea în familie se gândea că le va

realiza, dar nu știa cum se face aceasta și cui să le realizeze, necunoscând

consecințele unor astfel de acțiuni.

Auzind că, pentru păstrarea și realizarea acestor substanțe este prevăzută o

pedeapsă foarte mare, el a hotărât benevol să scape de substanța acumulată și a

hotărât să le arunce la gunoi, când a și fost reținut.

Pîntea Dianu, nefiind de acord cu sentința, au declarat apel solicitând casarea

acesteia cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță privind condamnarea lui Pîntea Dianu în baza

art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, cu aplicarea unei pedepse non-privative de

libertate.

2

În motivarea apelului au indicat că învinuirea imputată de acuzare nu și-a

găsit confirmare în instanța de fond.

Instanța de judecată a adoptat sentința de condamnare a lui Pîntea Dianu în

lipsa unei analize și aprecieri a probelor prezentate de acuzare, în ansamblu, sub

toate aspectele prin prisma criteriilor prevăzute la art. 100 alin. (4), 101 alin. (1)

Cod de procedură penală.

Instanța de fond nu a dat eficientă apreciere în care circumstanțe, plantele

de mac, ca obiect al infracțiunii revăzute de art. 2171 Cod penal, au crescut în

grădina lui Pîntea Dianu, or, conform declarațiilor acestuia din ședința de judecată,

el nu a semănat macul, nu sunt invocate date cu privire la semănarea și îngrijirea

pe parcursul vegetației a acestor fire de mac ieșite din sol fără intervenția lui.

Astfel, date de fapt, care să demonstreze intenția directă sau indirectă a lui

Pîntea Dianu, îndreptată la cultivarea macului din grădina sa sau în alt loc, în scop

de înstrăinare, nu au fost obținute și prezentate de acuzare.

Din aceste declarații, apărarea consideră că, nu este posibil de dedus intenția

ca latură subiectivă a componenței de infracțiune de cultivare a plantelor de mac

ce conțin substanțe narcotice în scop de înstrăinare.

În opinia apărării, este lipsită de temei și concluzia instanței de fond cu

privire la faptul, că Pîntea Dianu a săvârșit acțiuni de păstrare a drogurilor în scop

de înstrăinare, ca element al circulației de droguri.

În acest sens a accentuat, că din declarațiile lui Pîntea Dianu în ședința de

judecată, care sunt identice cu cele de la urmărirea penală, se poate de afirmat cu

certitudine că, dacă într-o perioadă de timp acesta se gândea la vânzarea paielor

de mac mărunțite, până la urmă s-a dezis de acest gând din propria inițiativă și a

decis pentru sine să se dezbaiere de ele, pentru ce, la 02 februarie 2017 a luat

sacoșa în care se păstrau paiele mărunțite de mac și s-a pornit spre gunoiște

pentru a le arunca.

Alte date de fapt confirmate cu probe certe ce ar proba intenția și efectuarea

de acțiuni îndreptate la realizarea intenției de înstrăinare a paielor mărunțite de

mac, pe care le păstrase un timp, n-au fost obținute în ședința de judecată, dar nici

acuzarea nu a prezentat și nu a demonstrat existența acestui element al învinuirii

imputate lui Pîntea Dianu. Iar declarațiile martorilor Floreac Ghenadie,

Matiescu Boris, Serjantu Rodion și Chilaru Serghei nu sunt relevante în acest

context dat fiind că ei, în calitatea lor de colaboratori de poliție care au depistat și

documentat cazul, interpretează subiectiv și tendențios situația de fapt și

declarațiile inculpatului, urmărind scopul de a da cazului o tentă cât mai gravă.

A accentuat apărarea, că la dosar lipsesc probe care ar demonstra că

Pîntea Dianu a întreprins acțiuni concrete pentru realizarea intenției de

înstrăinare ilegală a drogurilor, la caz fiind prezente temeiuri pentru recalificarea

acțiunilor lui Pîntea Dianu din art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal la art. 217 alin. (4)

lit. b) Cod penal.

Totodată, ținând cont de gravitatea acțiunilor infracționale și consecințele

acesteia, faptul recunoașterii integrale a săvârșirii acestei infracțiuni și căinței

sincere, săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni, caracteristica pozitivă ca

3

cetățean, locuitor al xxxxx, expusă în documentul semnat de șeful de post al

Postului de poliție xxxxx și cel alăturat semnat de primarul xxxxx, a calităților

personale, existența unui loc permanent de lucru la ÎI „Gamețchi-Adela”, existența

la întreținere a familiei sale cu doi copii minori și a părinților în etate și cu

dizabilități, în gospodăria căruia și locuiește, apărarea susține că aceste

circumstanțe permit aplicarea unei pedepse non-privative de libertate, cu

aplicarea art. 90 alin. (1) Cod penal, cu suspendarea condiționată a executării

pedepsei, care va fi una proporțională cu infracțiunea săvârșită, gradul de

primejdie socială pe care-l prezintă Pîntea Dianu pentru societate și al capacității

intelectuale a acestuia de conștientizare al faptei săvârșite, ce ar fi suficientă

pentru corectare.

au fost admise apelurile, casată sentința cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care Pîntea Dianu a fost recunoscut

vinovat și condamnat în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, la 2 (doi) ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita o activitate în domeniul

farmaceutic pe termen de 2 (doi) ani, iar în baza art. 90 Cod penal, executarea

pedepsei a fost suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 2 (doi)

ani.

5.1. Instanța de apel a constatat în fapt, că Pîntea Dianu, acționând cu

intenție criminală, urmărind scopul înfăptuirii circulației ilegale a drogurilor,

exprimată în cultivarea ilegală a plantelor care conțin droguri și păstrarea ilegală

a acestora în proporții deosebit de mari, conștientizând caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale și dorind survenirea acestora, în perioada de vegetație a anului

2016, intenționat, a cultivat în grădina gospodăriei sale din xxxxx, plante de mac,

căciulile cărora le-a uscat și le-a lăsat la păstrare, iar ulterior le-a fărâmițat,

păstrându-le ilegal într-un săculeț din polietilenă.

La 02 februarie 2017, în scopul schimbării locului păstrării masei vegetale

fărâmițate, luând săculețul a ieșit pe poartă, deplasându-se pe drum, însă

observând câteva persoane necunoscute, care se deplasau în întâmpinare și care

de fapt erau colaboratori de poliție, s-a speriat și a început să fugă, fiind ajuns din

urmă și reținut.

Conform concluziei din raportul de constatare tehnico-științifică

nr. 34/12/2 - R- 13 din 07 februarie 2017, masa vegetală uscată, semi-mărunțită

de culoare cafenie cu greutatea de 998,54 g, care a fost ridicată la

02 februarie 2017 de la cet. Pîntea Dianu, xxxxx, reprezintă paie de mac, care

conțin alcaloizi activi ai opiumului (morfină, codeină), prin urmare se atribuie la

substanțe narcotice, care prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006,

sunt incluse în „Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin

astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora” și se

atribuie la cantități deosebit de mari.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate de către instanța de apel în baza

art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, după indicii calificativi păstrarea drogurilor,

săvârșite în proporții deosebit de mari și fără scop de înstrăinare.

4

5.2. În susținerea concluziei de reîncadrare a faptelor inculpatului,

instanța de apel a statuat, că în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit că, din

declarațiile inculpatului Pîntea Dianu depuse în ședința instanței de fond, care sunt

identice cu cele de la urmărirea penală, rezultă faptul că, acesta nu a avut intenția

și nu a efectuat acțiuni îndreptate spre înstrăinarea paielor mărunțite de mac, pe

care le păstrase un timp. S-a îndreptat spre gunoiște pentru a le arunca.

Însă, colaboratorii de poliție l-au văzut că el are plante de mac și au efectuat un

apel la Inspectoratul de Poliție. Plantele de mac nu a încercat să comercializeze.

Instanța de apel a reținut, că în materialele cauzei lipsesc probe ce ar

demonstra că Pîntea Dianu a întreprins acțiuni concrete îndreptate spre realizarea

intenției de înstrăinare ilegală a drogurilor, astfel că, concluzia acuzării și a

instanței de judecată precum că, sunt probate acțiunile lui Pîntea Dianu cu privire

la păstrarea drogurilor cu scop de înstrăinare, este lipsită de suport probator.

În acest sens, instanța de apel a reținut că, însăși din declarațiile inculpatului

și a martorilor Floreac Ghenadie, Matiescu Boris, Serjantu Radu, nu este posibil de

dedus intenția, ca latură subiectivă a componenței de infracțiune, de cultivare a

plantelor de mac ce conțin substanțe narcotice în scop de înstrăinare.

Instanța de apel a apreciat ca fiind lipsită de temei concluzia instanței de

fond cu privire la faptul că, Pîntea Dianu a săvârșit acțiuni de păstrare a drogurilor

în scop de înstrăinare, ca element al circulației de droguri. Or, din declarațiile lui

Pîntea Dianu din ședința de judecată, se deduce că acesta într-o perioadă de timp,

se gândea la vânzarea paielor de mac mărunțite, până la urmă s-a dezis de acest

gând din propria inițiativă și a decis pentru sine să se dezbaiere de ele, pentru ce,

pe 02 februarie 2017 a luat sacoșa în care se păstrau paiele mărunțite de mac și

s-a pornit spre gunoiște pentru a le arunca. Alte date de fapt confirmate cu probe

certe ce ar proba intenția și efectuarea de acțiuni îndreptate la realizarea intenției

de înstrăinare a paielor mărunțite de mac, pe care le păstrase un timp, n-au fost

obținute în ședința de judecată, dar nici acuzarea nu a prezentat și nu a demonstrat

existența acestui element al învinuirii imputate lui Pîntea Dianu.

Analizând declarațiile martorilor Floreac Ghenadie, Matiescu Boris,

Serjantu Rodion și Chilaru Serghei în calitatea lor de colaboratori de poliție care

au depistat și documentat cazul, instanța de apel a determinat interpretarea

subiectivă și tendențioasă a situației de fapt, fiind bazată pe presupuneri.

Totodată instanța de apel a menționat, că în cadrul urmăririi penale, de către

organul de urmărire penală nu au fost administrate suficiente probe ce să

demonstreze cu certitudine și indubitabil că existența acțiunilor de păstrare a

drogurilor în scop de înstrăinare, ca element al circulației de droguri.

În continuare a menționat, că fapta de înstrăinare a substanțelor narcotice

nu și-a găsit confirmare prin probele administrate la dosar, or, în cadrul cercetării

judecătorești, și anume prin declarațiile inculpatului Pîntea Dianu s-a constatat că,

ultimul fiind conștient de posibilitatea consumării infracțiunii, care conducea la

survenirea răspunderii penale, a renunțat de bună voie la ideea de înstrăinare a

drogurilor, deoarece, după cum a declarat, s-a răzgândit și s-a dezis din propria

convingere și inițiativă de ideea de a vinde drogurile pe care le păstra.

5

Acest fapt a avut loc până la intervenirea poliției, la 02 februarie 2017, având

ideea preconcepută deja, se pornise cu sacoșa, în care se aflau paiele de mac

mărunțite să le arunce la gunoiștea satului care se află la o distanță de aproximativ

500 metri de casă, dar nu a reușit deoarece nu departe a văzut poliția, s-a speriat

și a fugit în ograda unde locuia.

Instanța de apel a mai reținut că „în scop de înstrăinare” reprezintă orice

acțiune în urma căreia posesor al substanțelor respective devine o altă persoană

vânzare, donare, schimb, achitare a datoriei, dare cu împrumut, etc. În speță însă,

acuzatorul de stat nu a administrat la materialele cauzei probe pertinente și

concludente care să dovedească intenția inculpatului de a înstrăina substanțele

psihotrope, fiind stabilit doar indicii de păstrare a drogurilor.

Totodată prin ordonanța procurorului în Procuratura r-lui Rîșcani,

Constantin Rusu, din 05 aprilie 2017, Pîntea Dianu a fost pus sub învinuire în baza

art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal - păstrarea drogurilor, săvârșită în proporții

deosebit de mari, fără scop de înstrăinare – f.d. 51.

Iar la 29 mai 2017 învinuirea a fost modificată în baza art. 2171 alin. (4) lit. d)

Cod penal, adăugând circulația ilegală a drogurilor, cultivarea și înstrăinarea

acestor droguri neprezentând careva probe în confirmarea acțiunilor date.

Astfel acuzatorul de stat nu a probat intenția inculpatului de înstrăinare a

substanțelor psihotrope, fiind constatat doar faptul păstrării substanțelor

psihotrope. Or, în lipsa intenției de înstrăinare a substanțelor psihotrope, care nu

a fost constatată în prezenta speță, nu se poate vorbi și despre intenția de încercare

de a înstrăina substanțele, la caz, lipsind latura subiectivă a infracțiunii, iar

acțiunile descrise de acuzare în învinuire, nu pot fi încadrate în baza art. 2171

alin. (4) lit. d) Cod penal.

5.3. La capitolul individualizării pedepsei instanța de apel a ținut cont de

prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal, precum și de caracterul și gradul

prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de

circumstanțele cauzei care atenuează ori gravează răspunderea penală, astfel

reținând faptul că inculpatul Pîntea Dianu a recunoscut integral săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, s-a căit sincer de cele

săvârșite, a săvârșit pentru prima dată o infracțiune, se caracterizează pozitiv ca

locuitor al xxxxx, existența unui loc permanent de lucru la ÎI „Gamețchi-Adela,, are

la întreținere doi copii minori, în consecință stabilindu-i inculpatului pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu privarea de dreptul de a exercita o

activitate în domeniul farmaceutic pe un termen de 2 ani, iar conform art. 90

alin. (1) Cod penal, executarea pedepsei închisorii a suspendat-o condiționat

pentru perioada de probațiune de 2 ani.

contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia cu

menținerea sentinței primei instanțe.

În argumentarea recursului menționează că instanța de apel greșit a purces

la recalificarea acțiunilor inculpatului, considerând că probe ce ar demonstra că

Pîntea Dianu a întreprins acțiuni concrete îndreptate spre realizarea intenției de

6

înstrăinare ilegală a drogurilor, lipsesc. Această concluzie, instanța de apel, a

dedus-o din declarațiile inculpatului Pîntea Dianu, care a declarat că nu a avut

intenție și nu a efectuat acțiuni îndreptate spre înstrăinarea paielor mărunțite de

mac, pe care le păstrase un timp de vreme. S-a îndreptat spre gunoiște pentru a le

arunca. Însă colaboratorii de poliție au văzut că el are plante de mac și au efectuat

un apel la Inspectoratul de poliție.

Consideră acuzatorul de stat că versiunea prezentată este lipsită de sens, or,

dacă ar fi avut intenția anume să le distrugă, inculpatul urma să le dea foc la el în

gospodărie. La gunoiște, putea să le găsească alte persoane. Nu a trezit instanței

dubii, nici faptul că paiele de mac erau mărunțite.

Susține procurorul, că probele examinate de instanțele de judecată dovedesc

vinovăția inculpatului în cele incriminate, și anume declarațiile martorului

Floreac Ghenadie, Matiescu Boris, Serjantu Rodion și Chilaru Sergiu.

Astfel, în opinia acuzatorului de stat, prima instanță corect a ajuns la

concluzia, că inculpatul Pîntea Dianu a săvârșit acțiuni de cultivare ilegală a

plantelor care conțin droguri, precum și păstrarea ilegală a drogurilor, săvârșite în

proporții deosebit de mari și în scop de înstrăinare, faptă prevăzută de art. 2171

alin. (4) lit. d) Cod penal.

Urmează de menționat și greutatea de 998,54 grame de substanțe narcotice,

stabilită conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/2 - R- 143

din 07 februarie 2017. Cantitatea substanțelor narcotice depistată și ridicată de la

Pîntea Dianu, precum și faptul că învinuitul nu este consumător de droguri și nu

se află la evidență la medicul narcolog, ne indică că el a cultivat și a păstrat

substanțele narcotice având scop de înstrăinare.

Mai mult ca atât, inculpatul în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond

a recunoscut faptul, că a fărâmițat plantele de mac la moara „DKU” cu scop de

înstrăinare.

Ca probă în dovedirea vinovăției este și procesul-verbal de cercetare la fața

locului din 02 februarie 2017, prin care a fost examinată gospodăria

cet. Pîntea Dianu din xxxxx, din care rezultă că în urma examinării, într-un sac a

fost depistată o masă vegetală, care a fost împachetată, sigilată și ridicată.

Potrivit art. 16 din Cod penal, infracțiunea prevăzută de art. 2171 alin. (4)

lit. d) Cod penal, este considerată deosebit de gravă. Totodată această infracțiune

face parte din infracțiunile contra sănătății publice și conviețuirii sociale care la

moment prezintă un pericol social sporit în R. Moldova, deoarece circulația

substanțelor narcotice capătă în rândurile cetățenilor o amploarea tot mai mare.

referință la recursul procurorului, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, ca

fiind vădit neîntemeiat.

raport cu circumstanțele cauzei Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează

a fi admis, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată

7

și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Conform art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă

recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs în

raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces și numai în limitele temeiurilor

prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

După cum rezultă din conținutul recursului declarat de către procuror,

acesta se întemeiază pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, potrivit căruia, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru

a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii.

În esență, argumentele părții acuzării se axează pe ideea, că instanța de apel

contrar materialului probator prezentat la dosar și sentinței pronunțate de prima

instanță, a dispus reîncadrarea acțiunilor incriminate inculpatului Pîntea Dianu

din prevederile art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal în baza art. 217 alin. (4) lit. b)

Cod penal, bazându-se exclusiv pe declarațiile inculpatului, fără a desfășura pe larg

concluzia adoptată, în raport de fiecare probă prezentată în sprijinul învinuirii.

Cu referire la temeiurile invocate, Colegiul penal lărgit menționează că

hotărârile pronunțate de către instanțele de fond trebuie să fie motivate atât în

fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a

permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu

legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și

motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi reprezintă motiv de

casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură.

Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate

instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de prima

instanță. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se

pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă

fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de

inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin

prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu

art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă

pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual

penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină

8

răspuns la toate motivele invocate.

Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt

obligatorii, nu au fost respectate pe deplin la judecarea cauzei în apel, iar erorile

admise nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs.

Așadar, instanța de recurs relevă că în fundamentarea soluției cu privire la

reîncadrarea acțiunilor inculpatului din prevederile art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod

penal în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, instanța de apel a reținut

declarațiile inculpatului Pîntea Dianu din ședința de judecată, potrivit căror acesta

„…într-o perioadă de timp, se gândea la vânzarea paielor de mac mărunțite, până la

urmă s-a dezis de acest gând din propria inițiativă și a decis pentru sine să se

dezbaiere de ele, pentru ce, pe 02 februarie 2017 a luat sacoșa în care se păstrau

paiele mărunțite de mac și s-a pornit spre gunoiște pentru a le arunca...”

Astfel, instanța de apel a conchis că la dosar nu există probe certe ce ar proba

intenția și efectuarea de acțiuni îndreptate la realizarea intenției de înstrăinare a

paielor mărunțite de mac, pe care le păstrase un timp Pîntea Dianu.

Colegiul penal atestă însă că instanța de apel nu a cercetat pe deplin

probatoriul administrat la dosar, și nu a analizat minuțios declarațiile inculpatului,

or, deși în prima instanță inculpatul a declarat că nu el a cultivat plantele de mac

și că acestea au crescut de sine stătător, iar el avea intenția să le arunce, totodată

acesta a recunoscut că a fărâmițat plantele de mac prin moara „DKU”.

Totodată, instanța de apel nu a cercetat ipoteza prezentată de către

acuzatorul de stat potrivit căreia, dacă inculpatul ar fi avut intenția anume să le

distrugă, acesta urma să le dea foc la el în gospodărie, dar nu să le scoată pentru a

le duce la gunoiște.

La fel, de către instanța de apel nu au cercetate aspectele privind cantitatea

substanțelor narcotice depistate la inculpat cu masa de 998,54 grame, precum și

faptul că Pîntea Dianu nu este consumător de droguri și nu se află la evidență la

medicul narcolog.

Toate aceste circumstanțe evidențiate urmau a fi cercetate de către instanța

de apel prin prisma explicațiilor oferite de practica judiciară unitară, potrivit

căreia cultivarea plantelor care conțin droguri ori plantelor pentru fabricarea

produselor etnobotanice se consideră ansamblul lucrărilor ce țin de îngrijirea,

udarea, plivirea, tratarea cu îngrășăminte, afânarea solului, nimicirea dăunătorilor

și alte activități de menținere în bune condiții a plantelor care conțin droguri sau

etnobotanice, precum și recoltarea acestora.

Cultivarea nu trebuie să fie neapărat precedată de semănat, precum și nu se

prezumă că cultivarea și semănatul trebuie să fie efectuate de către același

făptuitor. De aceea, persoana care îngrijește în condiții de ilegalitate sau fără

autorizație plante răsărite spontan ce conțin droguri sau etnobotanice urmează a

fi trasă la răspundere penală, după caz, conform art. 217 alin. (1) sau art. 2171

alin. (1) Cod penal.

La caz, acțiunile inculpatului nu au fost raportate la aceste circumstanțe,

instanța de apel axându-se preponderent pe declarațiile inculpatului Pîntea Dianu

în care acesta susține că a renunțat de bună voie la ideea de înstrăinare a

9

drogurilor.

Distinct de cele constatate, instanța de recurs atestă că și la capitolul

individualizării pedepsei penale, instanța de apel a examinat superficial

circumstanțele cauzei, fără a da deplină eficiență prevederilor art. 75 Cod penal.

Din prevederile art. 90 Cod penal, rezultă că în cazul în care instanța de

judecată ajunge la concluzia condamnării cu suspendare condiționată a executării

pedepsei, aceasta urmează să indice numaidecât în hotărâre motivele care au stat

la baza unei asemenea concluzii.

La caz, stabilind inculpatului pedeapsă în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod

penal, instanța de apel a reținut circumstanțele că inculpatul Pîntea Dianu a

recunoscut integral săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod

penal, s-a căit sincer de cele săvârșite, a săvârșit pentru prima dată o infracțiune,

se caracterizează pozitiv ca locuitor al xxxxx, existența unui loc permanent de

lucru la ÎI „Gamețchi-Adela”, are la întreținere doi copii minori.

Colegiul penal reține că aceleași circumstanțe au fost reținute de către

instanța de apel atât la stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe termen de

2 ani, cât și la suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii, altfel,

acordând acelorași circumstanțe o dublă valență juridică.

Pe când potrivit practicii judiciare constante, instanța de apel urma să

evidențieze care sunt acele circumstanțe care pot întemeia aplicarea prevederilor

art. 90 Cod penal, bazându-se pe materialele cauzei și pe datele despre persoana

vinovatului, indicând în mod obligatoriu motivele condamnării cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei.

Necesitatea motivării soluției pronunțate rezultă și din conținutul art. 384

alin. (3) Cod de procedură penală.

Așadar, instanța de apel, rejudecând cauza urmează minuțios să examineze

aspectele evidențiate de instanța de recurs, să cerceteze aspectul probatoriu cu

privire la vinovăția sau nevinovăția inculpatului Pîntea Dianu în săvârșirea

infracțiunii incriminate, prin prisma probatoriului evidențiat cu respectarea

prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia

sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză,

având în vedere prevederile art. art. 93, 95, 101 Cod de procedură penală, să se

pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apeluri și în recursul procurorului,

iar în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și

motivată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

Față de cele ce preced, Colegiul penal lărgit constată că în speță și-a găsit

confirmare temeiul invocat de recurent și prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală, „hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția” ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea

rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată, în cadrul căreia

urmează a fi apreciate toate probele în cumul, la justa lor valoare pentru adoptarea

unei soluții corecte, deoarece aceste erori nu pot fi corectate de instanța de recurs.

penală, Colegiul penal lărgit,

10

Se admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Bălți, Gavdiuc Valentina, se casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 30 ianuarie 2019, în cauza penală în privința lui

Pîntea Dianu xxxxx și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de

apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 12 decembrie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

11

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2021-07-21
0,95
1ra-1360/2021 — art. 217-1 alin. 4 lit. d CP
Dosarul nr. 1ra-1360/2021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 09 iunie 2021 mun. Chişinău Colegiul Penal în următoarea componență: președinte Iurie DIACONU judecători Liliana CATAN Ion GUZUN a examinat admisibilitate
CSJ 2019-11-13
0,95
1ra-2125/2019 — art. 217 alin. 4 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-2125/2019 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 13 noiembrie 2019 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Vladimir Timofti, Judecători – Anatolie Ţurcan și Elena Cobzac, exam
CSJ 2019-06-27
0,94
1ra-887/2019 — art. 217-1 alin. 3 lit. b, e, f CP
Dosarul nr. 1ra-887/2019 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 29 mai 2019 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte - Timofti Vladimir Judecători - Cobzac Elena și Boico Victor examinând admisi
CSJ 2019-05-29
0,94
1ra-847/2019 — art.217 alin. 4 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-847/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 29 mai 2019 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Boico Victor examinând admisibilitat
CSJ 2019-03-28
0,94
1ra-325/2019 — art. 217/1 alin. 3 lit. f CP
Dosarul nr.1ra-325/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 27 februarie 2019 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte Vladimir Timofti Judecători Anatolie Țurcan Elena Cob
Sursă