1ra-1399/2019 — art. 287 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 287 alin. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-1399/2019 — art. 287 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 1ra-1399/2019
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
13 noiembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către
avocatul Evstratii Veaceslav în numele inculpatului, prin care se solicită casarea
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 martie 2019 și a sentinței
Judecătoriei Edineț sediul central din 04 decembrie 2018, în cauza penală în privința lui
Grossu Valentin Xxxxx, născut la xxxxx, originar și
domiciliat s. Xxxxx r-nul Xxxxx
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță:
de la 01.02.2018 – până la 04.12.2018
instanța de apel:
de la 25.01.2019 – până la 20.03.2019
instanța de recurs ordinar:
de la 03.06.2019 – până la 13.11.2019
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul central din 04 decembrie 2018,
Grossu Valentin Xxxxx, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (1)
Cod penal, la 1 an închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.
În baza art. 85 alin. (1) Cod penal, la pedeapsa stabilită a fost adăugată parțial
pedeapsa neexecutată aplicată lui Grossu Valentin prin sentința Judecătoriei Edineț
sediul Briceni din 01 decembrie 2017, stabilindu-i pedeapsă definitivă de 5 ani
închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.
Potrivit sentinței s-a constatat că, Grossu Valentin la data de 12.01.2018, în
jurul orei 22.00, aflându-se în mun. Edineț, str. Independenței, în apropierea hotelului
„Livia”, din intenții huliganice, manifestând o obrăznicie deosebită, a blocat circulația
rutieră pe str. Independenței din mun. Edineț stopând automobilul de model „KIA” ce
aparține SA „Drumuri Edineț”, după care fără nici un motiv l-a îmbrâncit pe Vrabie
Veaceslav, care se afla în automobilul dat. Ulterior, în momentul când la fața locului au
venit angajații IP Edineț, Lupușor Dumitru, Ababii Iulian și Istrati Victor, Grossu
Valentin a început să-i numească cu cuvinte necenzurate, manifestând un
comportament agresiv în privința acestora, opunând rezistență la cerințele legale ale
angajaților IP Edineț. În urma acțiunilor violente îndreptate contra angajaților IP
Edineț, Grossu Valentin a deteriorat pantalonii de la uniforma de serviciu a
subofițerului SP al SSP al IP Edineț, Lupușor Dumitru.
1
Pe baza stării de fapt expusă mai sus, confirmată de probele administrate, fapta
inculpatului Grossu Valentin, a fost calificată de drept, în baza art. 287 alin. (1) Cod penal
– huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică,
însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor și de opunerea de rezistență violentă
reprezentanților autorităților care curmă actele huliganice.
Sentința a fost atacată cu apeluri de către:
3.1 Avocatul Evstratii Veaceslav în numele inculpatului, la data de 19 decembrie
2018, care a solicitat casarea acesteia, cu recalificarea acțiunilor lui Grossu Valentin
conform art. 353 Cod contravențional.
În motivarea apelului a invocat că:
- instanța de fond a apreciat greșit circumstanțele pe caz, fiind de acord cu
învinuirea înaintată de acuzatorul de stat. Din depozițiile părților vătămate care sunt
colaboratori ai Inspectoratului de poliție Edineț, când ei s-au apropiat de locul
conflictului, automobilul de la SA ”Drumuri Edineț” deja plecase (f.d. 152,154,155). Prin
urmare ei nu au văzut conflictul dintre Grossu și Vrabie, deoarece acel conflict se
epuizase până la venirea polițiștilor;
-după cum reiese din depozițiile părților vătămate, Grossu Valentin s-a împotrivit
cerințelor polițiștilor de a-i urma la inspectorat. Pentru a califica acțiunile lui Grossu ca
huliganism însoțit de violență asupra reprezentanților autorităților publice, era necesar
ca polițiștii să fie de față la momentul altercației dintre Vrabie și Grossu, să-i ceară ca el
să înceteze acțiunile ilegale, iar Grossu să nu se conformeze acestor cerințe a polițiștilor.
În fapt, polițiștii i-au cerut lui Grossu să prezinte acte de identitate, care nu avea careva
documente asupra lui și a reacționat negativ la cerința de a merge la inspectoratul de
poliție. Polițiștii au aplicat forța fizică și în rezultat l-au adus în incinta Inspectoratului
de poliție;
-partea vătămată Istratii Victor a declarat că, în timpul când l-a urcat în mașină s-
a apucat de pantalonii lui Lupușor, iar martorul Budeanu a declarat că Grossu i-a rupt
intenționat pantalonii lui Lupușor;
- nu e corectă aprecierea instanței și în ceea ce privește calificativul „obrăznicie
deosebită”. După cum reiese din depozițiile martorilor, Grossu împreună cu Braga C.,
traversau strada prin fața autospecialei de la SA „Drumuri Edineț”. Inculpatul a
reacționat negativ la observația martorului Vrabie, deci nu a avut intenția de a
împiedica angajații de la SA ”Drumuri Edineț” să-și exercite atribuțiile de serviciu;
-chiar dacă se admite că, inculpatul a săvârșit ceva ilegal față de angajații de la SA
”Drumuri Edineț”, acest epizod poale fi calificat ca huliganism nu prea grav prevăzut
de art. 354 Cod contraventional;
-în ceea ce privește acțiunile agresive ale lui Grossu față de colaboratorii de poliție
ele urmează a fi încadrate în baza art. 353 Cod contraventional și anume ultragierea
colaboratorului organelor de ocrotire a normelor de drept, opunerea de rezistență.
3.2 Inculpat, la data de 17 decembrie 2018 și 14 ianuarie 2019, care a solicitat
casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie stabilită o pedeapsă
mai blândă, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal. Totodată a solicitat aplicarea și
a prevederilor art. 91, art. 92 Cod penal și art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală
2
conform modificărilor operate la Codul penal la data de 20.12.2017.
În motivarea apelului a invocat că, se căiește sincer de infracțiunea comisă, are la
întreținere doi copii minori, el fiind unicul întreținător al familiei.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 martie 2019, au fost
admise apelurile declarate, casată sentința parțial, din alte motive, cu pronunțarea unei
noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Grossu Valentin
se consideră condamnat în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, la 1 an închisoare, cu
executare în penitenciar de tip semiînchis.
În baza art. 85 alin. (1) Cod penal, la pedeapsa stabilită a fost adăugat parțial
pedeapsa neexecutată aplicată prin sentința Judecătoriei Edineț sediul Briceni din
01.12.2017, stabilindu-i definitiv pedeapsă cu închisoare pe un termen de 4 ani 8 luni,
cu executare în penitenciar de tip semiînchis.
Conform art. 901 Cod penal, Grossu Valentin urmează să execute jumătate din
pedeapsa stabilită – 2 ani 4 luni închisoare în penitenciar de tip semiînchis, iar restul
pedepsei de 2 ani 4 luni se va suspenda condiționat, cu stabilirea perioadei de
probațiune de 2 ani.
În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.
În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că prima
instanță a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei
și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței,
concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al
coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Grossu
Valentin în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal.
Fapta infractorică săvârșită de inculpat a fost confirmată prin probele
administrate, cărora prima instanță le-a dat o apreciere obiectivă, iar la baza sentinței
just au fost puse și probele scrise, administrate pe caz și analizate.
Instanța de apel a conchis că, argumentele invocate de partea apărării privind
reîncadrarea acțiunilor inculpatului în baza art. 353 Cod contraventional nu au fost
reținute, fiind respinse, deoarece probele cercetate în cumul confirmă deplin vina
inculpatului în faptele stabilite de instanța de fond și temeiuri de intervenire în aspectul
propus de avocat nu sunt.
În cadrul ședinței în instanța de apel, au fost verificate suplimentar probele și
anume: ordonanța de începere a urmăririi penale din 24.01.2018 în baza art. 287 alin.
(1) Cod penal (f.d. 1); proces-verbal de autosesizare din 12.01.2018 (f.d. 2); raportul
inspectorului de politie Ababii Iulian către Șeful IP Edineț din 12.01.2018 (f.d. 5);
raportul inspectorului de politie Istrati Victor către Șeful IP Edineț din 12.01.2018 (f.d.
7); raportul inspectorului de politie Lupusor Dumitru către Șeful IP Edineț din
12.01.2018 (f.d. 9); raportul inspectorului de politie Ababii Iulian către Șeful IP Edineț
din 12.01.2018 (f.d. 10); ordonanța privind efectuarea ridicării de obiecte și documente
din 13.01.2018 (f.d. 21); proces-verbal de ridicare din 13.01.2018 (f.d. 22-23); proces-
verbal de examinare a documentelor din 13.01.2018 cu tabel foto (f.d. 23-25); ordonanța
privind recunoașterea obiectelor drept corpuri delicte din 13.01.2018 (f.d. 26);
revendicare în privința lui Grossu Valentin (f.d. 39-40); ordonanța de punere sub
3
învinuire din 25.01.2018 (f.d. 47); ordonanța privind efectuarea ridicării de obiecte si
documente din 25.01.2018 (f.d. 50); proces-verbal de ridicare din 25.01.2018 (f.d. 51);
proces-verbal de examinare a corpului delict din 25.01.2018 (f.d. 52); ordonanța privind
recunoașterea obiectelor drept corpuri delicte din 25.01.2018 (f.d. 53); raport de
expertiză judiciară nr. 201819P0031 din 13.01.2018 în privința lui Grossu Valentin (f.d.
55); proces-verbal de informare despre terminarea urmăririi penale și proces-verbal de
prezentare a materialelor de urmărire penală din 29.01.2018 (f.d. 71-72); copia sentinței
Judecătoriei Edineț sediul Briceni din 01.12.2017 în privința lui Grossu Valentin (f.d.
108-112); declarațiile martorilor Braga Carolina (f.d. 144), Podcîrmej Adrian (f.d. 146),
Budean Vadim (f.d. 151), părților vătămate Istrati Victor (f.d. 152-153); Lupușor
Dumitru (f.d. 154-155), Ababii Iulian (f.d. 156-157), inculpatului Grossu Valentin (f.d.
169-170).
Instanța de apel a considerat că, argumentele privind nevinovăția și calificarea
greșită a acțiunilor, expuse în apelul declarant de avocat sunt vădit neîntemeiate,
deoarece prima instanță, a făcut o apreciere justă a probelor examinate și verificate,
corect a considerat că acestea sunt suficiente și cu certitudine dovedesc vinovăția
inculpatului Grossu Valentin în comiterea infracțiunii imputate.
Astfel, instanța de apel a constatat că inculpatul a încălcat regulile de
comportament, ce s-au manifestat prin acte de violență în privința părților vătămate,
cu aplicarea violenței asupra persoanelor și de opunerea de rezistență violentă
reprezentanților autorităților care curmă actele huliganice.
Materialele cauzei și probele administrate denotă faptul, că fapta a avut loc într-
un loc public, deoarece locul concret - strada Indepedenței din mun. Edineț, era
accesibil pentru toți, precum și că inculpatul a încălcat ordinea publică.
De către instanța de apel a fost considerată neîntemeiată afirmația invocată de
către apărător în apelul referitor la faptul că, nu este corectă aprecierea instanței în ceea
ce privește calificativul „obrăznicie deosebită”, dat fiind că după cum reiese din
depozițiile martorilor, Grossu împreună cu Braga C., traversau strada prin fața
autospecialei de la SA „Drumuri Edineț”. Grossu a reacționat negativ la observația
martorului Vrabie, deci nu este vorba de intenția lui Grossu de a împiedica angajații de
la SA „Drumuri” să-și exercite atribuțiile de serviciu.
Mai mult ca atât, în ședința instanței de apel inculpatul a recunoscut vina partial,
indicând că recunoaște că a deteriorat uniforma ofițerului de poliție în momentul când
a încercat să fie urcat cu forța în automobilul de poliție, dar nu a deteriorat-o
intenționat, era în stare de ebrietate și a traversat traseul neregulamentar.
Prin urmare, instanța de apel a respins argumentul apelantului privind
recalificarea acțiunilor inculpatului în baza art. 353 Cod contravențional din
considerentul, că atât organul de urmărire penală, cât și instanța de fond corect au
încadrat acțiunile inculpatului Grossu Valentin în baza art. 287 alin. (1) Cod penal.
Referitor la pedeapsă care este latura contestată de inculpatul Grossu Valentin în
apelul declarat, instanța de apel a considerat că există temei legal de casare parțială a
sentinței în această latură, ținând cont de prevederile art. 61, 75, 901 Cod penal,
învederând că ultimul a recunoscut vina parțial în comiterea infracțiunii, s-a căit de cele
4
comise, a indicat că a traversat strada neregulamentar și ca urmare s-a iscat situația de
conflict.
În acest sens, luându-se în considerație circumstanțele cauzei și personalitatea
inculpatului, care la locul de trai se caracterizează pozitiv (f.d. 44), este căsătorit, are la
întreținere doi copii minori (f.d. 36), anterior a fost condamnat, părțile vătămate nu au
careva pretenții față de inculpat, s-a aflat o perioadă de timp deja în stare de arest,
instanța de apel a considerat că corijarea inculpatului este posibilă și prin aplicarea
condamnării cu suspendare condiționată partială a executării pedepsei cu închisoare,
la caz nefiind restricții de aplicare a prevederilor art. 901 Cod penal, iar pedepasa
aplicată răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în art. 61
alin. (2) Cod penal de restabilire a echității sociale, corectarea inculpatului, precum și
de prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor
persoane.
Totodată, instanța de apel a notat că, în privința inculpatului Grossu Valentin
urmează a fi aplicate prevederile art. 85 alin. (1) Cod penal, care reglementează modul
de aplicare a pedepsei în cazul unui cumul de sentințe, ultimul fiind anterior
condamnat prin sentința Judecătoriei Edineț sediul Briceni din 01.12.2017.
Hotărârile judecătorești sunt atacate cu recurs ordinar de către avocatul
Evstratii Veaceslav în numele inculpatului, la data de 18 mai 2019, care solicită casarea
hotărârii instanței de apel cu încetarea procesului penal și pornirea unui proces
contravențional conform art. 353 Cod contravențional.
În motivarea apelului invocă:
- atât prima instanță, cât și instanța de apel au dat o apreciere eronată a probelor
din dosar și anume a declarațiilor părților vătămate care în instanța de judecată au dat
declarații diferite de cele date în cadrul urmăririi penale;
- martorul Podcîrmej a declarat că, Vrabie V. a coborât din automobil și că ambii
au căzut jos, deoarece drumul era lunecos. Prin urmare nu e clar, dacă Grossu a avut
intenția să-l bată pe Vrabie sau căderea a fost accidentală;
- în prezenta speță este necesar de a delimita acțiunile inculpatului în raport cu
Vrabie și acțiunile ulterioare a lui Grossu față de polițiști. Dacă instanța ar fi făcut acest
lucru, atunci s-ar fi văzut că în acțiunile inculpatului lipsește componența de infracțiune
prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal.
În drept, recursul este întemeiat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură
penală.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură
penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat și a
solicitat de a decide inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece
instanța de apel just a constatat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, încadrând
corect acțiunile făptuitorului.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind
vădit neîntemeiat din următoarele considerente:
5
Potrivit pct. 4) alin. (2) art. 432 Cod de procedură penală, instanța de recurs
examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii
instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă
asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit
neîntemeiat.
Reieșind din prevederile alin. (2) art. 424 Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de
procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate
corespunzător de către recurent.
În cauza deferită judecării, Colegiul menționează că apărătorul inculpatului, în
recursul declarat, la motivele de drept a indicat ca temei pentru casarea hotărârii
instanței de apel, pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevede că
hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat
asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus
neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.
Cu referire la prezența în speță a temeiului de casare invocat de către recurent,
prin prisma pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal relevă că,
această normă procesuală, de fapt, stipulează 5 cazuri de casare, după cum urmează:
- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel;
- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;
- motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii;
- dispozitivul hotărârii este expus neclar;
- instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.
Însă, rezultând din textul recursului declarat nu se atestă și nici nu se întrevede o
careva argumentare sub aspectul prezenței vreunui temei pentru recurs din cele
prevăzute la norma procesuală enunțată mai sus. Prin urmare, invocarea normei
menționate ca temei pentru recurs, Colegiul penal o apreciază ca fiind una declarativă
și nemotivată, ceea ce este inadmisibil la declararea recursului ordinar.
Cu toate că, apărătorul nu a indicat și nu a motivat care din cazurile prevăzute la
pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală a fost admis ca eroare de drept la
judecarea cauzei în ordine de apel, analizând hotărârea contestată a instanței de apel,
Colegiul apreciază că, în prezenta speță instanța ierarhic inferioară și-a motivat decizia
în concordanță cu prevederile pct. 8) alin. (1) art. 417 Cod de procedură penală, astfel
aceasta cuprinzând temeiurile de fapt și de drept ce au dus, la admiterea apelului din
alte motive, pronunțând o hotărâre nouă în partea pedepsei.
Totodată, Colegiul constată că prezentul recurs declarat de către apărătorul
inculpatului se referă în bună parte la chestiunea de apreciere a probelor. Astfel,
reieșind din analiza textuală a acestui recurs ordinar declarat în cauza deferită judecării,
se constată că autorul expune inclusiv conținutul unor probe cercetate de instanțele de
fond, după care în cele din urmă sugerează opinia că acestea nu constituie un ansamblu
6
de dovezi ce ar confirma vinovăția inculpatului în comiterea unei infracțiuni de
huliganism, precum i-a fost imputat prin rechizitoriu.
Aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului
penal, deoarece întregul volum de muncă depus de către organele de urmărire penală,
instanțele judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi
dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere a
judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, iar convingerea intimă se
întemeiază pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet
și obiectiv. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența,
concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblu lor sunt
apreciate din punct de vedere al coroborării acestora.
Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată
la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează că judecării recursului nu
reprezintă în esență analiza conținutului mijloacelor de probă, precum și aprecierea
materialului probator. În acest sens, doar instanțele de fond stabilesc situația de fapt.
Din atare considerente, Colegiul penal menționează că, nu s-a constatat
discrepanța între cele reținute de instanțele de fond în vederea condamnării inculpaților
și conținutul real al probelor, sau ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept
consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o redă.
De altfel, simplul fapt că pot exista două puncte de vedere distincte cu privire la
modul de apreciere a probelor nu este un motiv suficient și plauzibil pentru a dispune
rejudecarea unei cauze penale, după cum solicită recurenții.
Deci, Colegiul penal consemnează că instanțele ierarhic inferioare, verificând cele
imputate inculpatului Grossu Valentin, au conchis corect că în speța dată au fost
acumulate și prezentate instanței probe verosimile, pertinente și concludente, ce
demonstrează vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1)
Cod penal, precum a fost indicat în actul de învinuire.
Privitor la alegațiile invocate în recurs de către apărător, cu privire la calificarea
acțiunilor inculpatului ca contravenție, prevăzută de art. 353 Cod contravențional, acest
aspect a fost analizat de către instanța de apel în hotărârea adoptată, unde instanța
ierarhic inferioară corect s-a expus că, fapta comisă de inculpat se caracterizează în
afară de acțiunea principală comisă de către ultimul, adică – încălcarea grosolană a
odinei publice și prin faptul prezenței unor acțiuni adiacente exprimate prin opunerea
de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane, care curmă
actele huliganice. Dat fiind faptul că, instanța de apel și-a motivat decizia luată prin
prisma dezacordului cu calificarea acțiunilor inculpatului ca huliganism, instanța de
recurs nu se va îndepărta de la aceste raționamente, deoarece sunt întemeiate legal și
în asemenea situație faptul dat nu contravine considerentelor Curții Europene, potrivit
căror, atunci când instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la
împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să
utilizeze eficient orice drept de apel/recurs eventual, o curte de apel poate, în principiu,
să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției ale instanței ierarhic inferioare
(Garcia Ruis c. Spaniei, Heile c. Finlandei). Astfel, instanța de recurs consideră că,
7
hotărârea contestată corespunde cerințelor prevăzute la alin. (8) art. 417 Cod de
procedură penală, cuprinzând temeiuri de fapt și de drept, ce au dus la respingerea
criticilor părții apărării în partea calificării acțiunilor inculpatului Grossu Valentin.
Prin urmare, Colegiul statuează că hotărârea instanței de apel, a fost adoptată în
corespundere cu prevederile art. 414-419 Cod de procedură penală și din atare
considerente, recursul ordinar declarat de către avocatul Evstratii Veaceslav în numele
inculpatului este inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul
penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Evstratii Veaceslav
în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din
20 martie 2019, în cauza penală în privința lui Grossu Valentin Xxxxx, ca fiind vădit
neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la data de 12 decembrie 2019.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Boico Victor
Toma Nadejda
8