1ra-1399/2019 — art. 287 alin. 1 CP

1ra-1399/2019 — art. 287 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1399/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

13 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Evstratii Veaceslav în numele inculpatului, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 martie 2019 și a sentinței

Judecătoriei Edineț sediul central din 04 decembrie 2018, în cauza penală în privința lui

Grossu Valentin Xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat s. Xxxxx r-nul Xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță:

de la 01.02.2018 – până la 04.12.2018

instanța de apel:

de la 25.01.2019 – până la 20.03.2019

instanța de recurs ordinar:

de la 03.06.2019 – până la 13.11.2019

C O N S T A T Ă :

Grossu Valentin Xxxxx, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (1)

Cod penal, la 1 an închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 85 alin. (1) Cod penal, la pedeapsa stabilită a fost adăugată parțial

pedeapsa neexecutată aplicată lui Grossu Valentin prin sentința Judecătoriei Edineț

sediul Briceni din 01 decembrie 2017, stabilindu-i pedeapsă definitivă de 5 ani

închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

jurul orei 22.00, aflându-se în mun. Edineț, str. Independenței, în apropierea hotelului

„Livia”, din intenții huliganice, manifestând o obrăznicie deosebită, a blocat circulația

rutieră pe str. Independenței din mun. Edineț stopând automobilul de model „KIA” ce

aparține SA „Drumuri Edineț”, după care fără nici un motiv l-a îmbrâncit pe Vrabie

Veaceslav, care se afla în automobilul dat. Ulterior, în momentul când la fața locului au

venit angajații IP Edineț, Lupușor Dumitru, Ababii Iulian și Istrati Victor, Grossu

Valentin a început să-i numească cu cuvinte necenzurate, manifestând un

comportament agresiv în privința acestora, opunând rezistență la cerințele legale ale

angajaților IP Edineț. În urma acțiunilor violente îndreptate contra angajaților IP

Edineț, Grossu Valentin a deteriorat pantalonii de la uniforma de serviciu a

subofițerului SP al SSP al IP Edineț, Lupușor Dumitru.

1

Pe baza stării de fapt expusă mai sus, confirmată de probele administrate, fapta

inculpatului Grossu Valentin, a fost calificată de drept, în baza art. 287 alin. (1) Cod penal

– huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică,

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor și de opunerea de rezistență violentă

reprezentanților autorităților care curmă actele huliganice.

3.1 Avocatul Evstratii Veaceslav în numele inculpatului, la data de 19 decembrie

2018, care a solicitat casarea acesteia, cu recalificarea acțiunilor lui Grossu Valentin

conform art. 353 Cod contravențional.

În motivarea apelului a invocat că:

- instanța de fond a apreciat greșit circumstanțele pe caz, fiind de acord cu

învinuirea înaintată de acuzatorul de stat. Din depozițiile părților vătămate care sunt

colaboratori ai Inspectoratului de poliție Edineț, când ei s-au apropiat de locul

conflictului, automobilul de la SA ”Drumuri Edineț” deja plecase (f.d. 152,154,155). Prin

urmare ei nu au văzut conflictul dintre Grossu și Vrabie, deoarece acel conflict se

epuizase până la venirea polițiștilor;

-după cum reiese din depozițiile părților vătămate, Grossu Valentin s-a împotrivit

cerințelor polițiștilor de a-i urma la inspectorat. Pentru a califica acțiunile lui Grossu ca

huliganism însoțit de violență asupra reprezentanților autorităților publice, era necesar

ca polițiștii să fie de față la momentul altercației dintre Vrabie și Grossu, să-i ceară ca el

să înceteze acțiunile ilegale, iar Grossu să nu se conformeze acestor cerințe a polițiștilor.

În fapt, polițiștii i-au cerut lui Grossu să prezinte acte de identitate, care nu avea careva

documente asupra lui și a reacționat negativ la cerința de a merge la inspectoratul de

poliție. Polițiștii au aplicat forța fizică și în rezultat l-au adus în incinta Inspectoratului

de poliție;

-partea vătămată Istratii Victor a declarat că, în timpul când l-a urcat în mașină s-

a apucat de pantalonii lui Lupușor, iar martorul Budeanu a declarat că Grossu i-a rupt

intenționat pantalonii lui Lupușor;

- nu e corectă aprecierea instanței și în ceea ce privește calificativul „obrăznicie

deosebită”. După cum reiese din depozițiile martorilor, Grossu împreună cu Braga C.,

traversau strada prin fața autospecialei de la SA „Drumuri Edineț”. Inculpatul a

reacționat negativ la observația martorului Vrabie, deci nu a avut intenția de a

împiedica angajații de la SA ”Drumuri Edineț” să-și exercite atribuțiile de serviciu;

-chiar dacă se admite că, inculpatul a săvârșit ceva ilegal față de angajații de la SA

”Drumuri Edineț”, acest epizod poale fi calificat ca huliganism nu prea grav prevăzut

de art. 354 Cod contraventional;

-în ceea ce privește acțiunile agresive ale lui Grossu față de colaboratorii de poliție

ele urmează a fi încadrate în baza art. 353 Cod contraventional și anume ultragierea

colaboratorului organelor de ocrotire a normelor de drept, opunerea de rezistență.

3.2 Inculpat, la data de 17 decembrie 2018 și 14 ianuarie 2019, care a solicitat

casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie stabilită o pedeapsă

mai blândă, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal. Totodată a solicitat aplicarea și

a prevederilor art. 91, art. 92 Cod penal și art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală

2

conform modificărilor operate la Codul penal la data de 20.12.2017.

În motivarea apelului a invocat că, se căiește sincer de infracțiunea comisă, are la

întreținere doi copii minori, el fiind unicul întreținător al familiei.

admise apelurile declarate, casată sentința parțial, din alte motive, cu pronunțarea unei

noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Grossu Valentin

se consideră condamnat în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, la 1 an închisoare, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 85 alin. (1) Cod penal, la pedeapsa stabilită a fost adăugat parțial

pedeapsa neexecutată aplicată prin sentința Judecătoriei Edineț sediul Briceni din

01.12.2017, stabilindu-i definitiv pedeapsă cu închisoare pe un termen de 4 ani 8 luni,

cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Conform art. 901 Cod penal, Grossu Valentin urmează să execute jumătate din

pedeapsa stabilită – 2 ani 4 luni închisoare în penitenciar de tip semiînchis, iar restul

pedepsei de 2 ani 4 luni se va suspenda condiționat, cu stabilirea perioadei de

probațiune de 2 ani.

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

instanță a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei

și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Grossu

Valentin în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal.

Fapta infractorică săvârșită de inculpat a fost confirmată prin probele

administrate, cărora prima instanță le-a dat o apreciere obiectivă, iar la baza sentinței

just au fost puse și probele scrise, administrate pe caz și analizate.

Instanța de apel a conchis că, argumentele invocate de partea apărării privind

reîncadrarea acțiunilor inculpatului în baza art. 353 Cod contraventional nu au fost

reținute, fiind respinse, deoarece probele cercetate în cumul confirmă deplin vina

inculpatului în faptele stabilite de instanța de fond și temeiuri de intervenire în aspectul

propus de avocat nu sunt.

În cadrul ședinței în instanța de apel, au fost verificate suplimentar probele și

anume: ordonanța de începere a urmăririi penale din 24.01.2018 în baza art. 287 alin.

(1) Cod penal (f.d. 1); proces-verbal de autosesizare din 12.01.2018 (f.d. 2); raportul

inspectorului de politie Ababii Iulian către Șeful IP Edineț din 12.01.2018 (f.d. 5);

raportul inspectorului de politie Istrati Victor către Șeful IP Edineț din 12.01.2018 (f.d.

7); raportul inspectorului de politie Lupusor Dumitru către Șeful IP Edineț din

12.01.2018 (f.d. 9); raportul inspectorului de politie Ababii Iulian către Șeful IP Edineț

din 12.01.2018 (f.d. 10); ordonanța privind efectuarea ridicării de obiecte și documente

din 13.01.2018 (f.d. 21); proces-verbal de ridicare din 13.01.2018 (f.d. 22-23); proces-

verbal de examinare a documentelor din 13.01.2018 cu tabel foto (f.d. 23-25); ordonanța

privind recunoașterea obiectelor drept corpuri delicte din 13.01.2018 (f.d. 26);

revendicare în privința lui Grossu Valentin (f.d. 39-40); ordonanța de punere sub

3

învinuire din 25.01.2018 (f.d. 47); ordonanța privind efectuarea ridicării de obiecte si

documente din 25.01.2018 (f.d. 50); proces-verbal de ridicare din 25.01.2018 (f.d. 51);

proces-verbal de examinare a corpului delict din 25.01.2018 (f.d. 52); ordonanța privind

recunoașterea obiectelor drept corpuri delicte din 25.01.2018 (f.d. 53); raport de

expertiză judiciară nr. 201819P0031 din 13.01.2018 în privința lui Grossu Valentin (f.d.

55); proces-verbal de informare despre terminarea urmăririi penale și proces-verbal de

prezentare a materialelor de urmărire penală din 29.01.2018 (f.d. 71-72); copia sentinței

Judecătoriei Edineț sediul Briceni din 01.12.2017 în privința lui Grossu Valentin (f.d.

108-112); declarațiile martorilor Braga Carolina (f.d. 144), Podcîrmej Adrian (f.d. 146),

Budean Vadim (f.d. 151), părților vătămate Istrati Victor (f.d. 152-153); Lupușor

Dumitru (f.d. 154-155), Ababii Iulian (f.d. 156-157), inculpatului Grossu Valentin (f.d.

169-170).

Instanța de apel a considerat că, argumentele privind nevinovăția și calificarea

greșită a acțiunilor, expuse în apelul declarant de avocat sunt vădit neîntemeiate,

deoarece prima instanță, a făcut o apreciere justă a probelor examinate și verificate,

corect a considerat că acestea sunt suficiente și cu certitudine dovedesc vinovăția

inculpatului Grossu Valentin în comiterea infracțiunii imputate.

Astfel, instanța de apel a constatat că inculpatul a încălcat regulile de

comportament, ce s-au manifestat prin acte de violență în privința părților vătămate,

cu aplicarea violenței asupra persoanelor și de opunerea de rezistență violentă

reprezentanților autorităților care curmă actele huliganice.

Materialele cauzei și probele administrate denotă faptul, că fapta a avut loc într-

un loc public, deoarece locul concret - strada Indepedenței din mun. Edineț, era

accesibil pentru toți, precum și că inculpatul a încălcat ordinea publică.

De către instanța de apel a fost considerată neîntemeiată afirmația invocată de

către apărător în apelul referitor la faptul că, nu este corectă aprecierea instanței în ceea

ce privește calificativul „obrăznicie deosebită”, dat fiind că după cum reiese din

depozițiile martorilor, Grossu împreună cu Braga C., traversau strada prin fața

autospecialei de la SA „Drumuri Edineț”. Grossu a reacționat negativ la observația

martorului Vrabie, deci nu este vorba de intenția lui Grossu de a împiedica angajații de

la SA „Drumuri” să-și exercite atribuțiile de serviciu.

Mai mult ca atât, în ședința instanței de apel inculpatul a recunoscut vina partial,

indicând că recunoaște că a deteriorat uniforma ofițerului de poliție în momentul când

a încercat să fie urcat cu forța în automobilul de poliție, dar nu a deteriorat-o

intenționat, era în stare de ebrietate și a traversat traseul neregulamentar.

Prin urmare, instanța de apel a respins argumentul apelantului privind

recalificarea acțiunilor inculpatului în baza art. 353 Cod contravențional din

considerentul, că atât organul de urmărire penală, cât și instanța de fond corect au

încadrat acțiunile inculpatului Grossu Valentin în baza art. 287 alin. (1) Cod penal.

Referitor la pedeapsă care este latura contestată de inculpatul Grossu Valentin în

apelul declarat, instanța de apel a considerat că există temei legal de casare parțială a

sentinței în această latură, ținând cont de prevederile art. 61, 75, 901 Cod penal,

învederând că ultimul a recunoscut vina parțial în comiterea infracțiunii, s-a căit de cele

4

comise, a indicat că a traversat strada neregulamentar și ca urmare s-a iscat situația de

conflict.

În acest sens, luându-se în considerație circumstanțele cauzei și personalitatea

inculpatului, care la locul de trai se caracterizează pozitiv (f.d. 44), este căsătorit, are la

întreținere doi copii minori (f.d. 36), anterior a fost condamnat, părțile vătămate nu au

careva pretenții față de inculpat, s-a aflat o perioadă de timp deja în stare de arest,

instanța de apel a considerat că corijarea inculpatului este posibilă și prin aplicarea

condamnării cu suspendare condiționată partială a executării pedepsei cu închisoare,

la caz nefiind restricții de aplicare a prevederilor art. 901 Cod penal, iar pedepasa

aplicată răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în art. 61

alin. (2) Cod penal de restabilire a echității sociale, corectarea inculpatului, precum și

de prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor

persoane.

Totodată, instanța de apel a notat că, în privința inculpatului Grossu Valentin

urmează a fi aplicate prevederile art. 85 alin. (1) Cod penal, care reglementează modul

de aplicare a pedepsei în cazul unui cumul de sentințe, ultimul fiind anterior

condamnat prin sentința Judecătoriei Edineț sediul Briceni din 01.12.2017.

Evstratii Veaceslav în numele inculpatului, la data de 18 mai 2019, care solicită casarea

hotărârii instanței de apel cu încetarea procesului penal și pornirea unui proces

contravențional conform art. 353 Cod contravențional.

În motivarea apelului invocă:

- atât prima instanță, cât și instanța de apel au dat o apreciere eronată a probelor

din dosar și anume a declarațiilor părților vătămate care în instanța de judecată au dat

declarații diferite de cele date în cadrul urmăririi penale;

- martorul Podcîrmej a declarat că, Vrabie V. a coborât din automobil și că ambii

au căzut jos, deoarece drumul era lunecos. Prin urmare nu e clar, dacă Grossu a avut

intenția să-l bată pe Vrabie sau căderea a fost accidentală;

- în prezenta speță este necesar de a delimita acțiunile inculpatului în raport cu

Vrabie și acțiunile ulterioare a lui Grossu față de polițiști. Dacă instanța ar fi făcut acest

lucru, atunci s-ar fi văzut că în acțiunile inculpatului lipsește componența de infracțiune

prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal.

În drept, recursul este întemeiat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală.

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat și a

solicitat de a decide inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece

instanța de apel just a constatat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, încadrând

corect acțiunile făptuitorului.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind

vădit neîntemeiat din următoarele considerente:

5

Potrivit pct. 4) alin. (2) art. 432 Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă

asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit

neîntemeiat.

Reieșind din prevederile alin. (2) art. 424 Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate

corespunzător de către recurent.

În cauza deferită judecării, Colegiul menționează că apărătorul inculpatului, în

recursul declarat, la motivele de drept a indicat ca temei pentru casarea hotărârii

instanței de apel, pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevede că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus

neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Cu referire la prezența în speță a temeiului de casare invocat de către recurent,

prin prisma pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal relevă că,

această normă procesuală, de fapt, stipulează 5 cazuri de casare, după cum urmează:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel;

- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

- motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii;

- dispozitivul hotărârii este expus neclar;

- instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Însă, rezultând din textul recursului declarat nu se atestă și nici nu se întrevede o

careva argumentare sub aspectul prezenței vreunui temei pentru recurs din cele

prevăzute la norma procesuală enunțată mai sus. Prin urmare, invocarea normei

menționate ca temei pentru recurs, Colegiul penal o apreciază ca fiind una declarativă

și nemotivată, ceea ce este inadmisibil la declararea recursului ordinar.

Cu toate că, apărătorul nu a indicat și nu a motivat care din cazurile prevăzute la

pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală a fost admis ca eroare de drept la

judecarea cauzei în ordine de apel, analizând hotărârea contestată a instanței de apel,

Colegiul apreciază că, în prezenta speță instanța ierarhic inferioară și-a motivat decizia

în concordanță cu prevederile pct. 8) alin. (1) art. 417 Cod de procedură penală, astfel

aceasta cuprinzând temeiurile de fapt și de drept ce au dus, la admiterea apelului din

alte motive, pronunțând o hotărâre nouă în partea pedepsei.

Totodată, Colegiul constată că prezentul recurs declarat de către apărătorul

inculpatului se referă în bună parte la chestiunea de apreciere a probelor. Astfel,

reieșind din analiza textuală a acestui recurs ordinar declarat în cauza deferită judecării,

se constată că autorul expune inclusiv conținutul unor probe cercetate de instanțele de

fond, după care în cele din urmă sugerează opinia că acestea nu constituie un ansamblu

6

de dovezi ce ar confirma vinovăția inculpatului în comiterea unei infracțiuni de

huliganism, precum i-a fost imputat prin rechizitoriu.

Aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului

penal, deoarece întregul volum de muncă depus de către organele de urmărire penală,

instanțele judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi

dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere a

judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, iar convingerea intimă se

întemeiază pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet

și obiectiv. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența,

concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblu lor sunt

apreciate din punct de vedere al coroborării acestora.

Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată

la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează că judecării recursului nu

reprezintă în esență analiza conținutului mijloacelor de probă, precum și aprecierea

materialului probator. În acest sens, doar instanțele de fond stabilesc situația de fapt.

Din atare considerente, Colegiul penal menționează că, nu s-a constatat

discrepanța între cele reținute de instanțele de fond în vederea condamnării inculpaților

și conținutul real al probelor, sau ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept

consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o redă.

De altfel, simplul fapt că pot exista două puncte de vedere distincte cu privire la

modul de apreciere a probelor nu este un motiv suficient și plauzibil pentru a dispune

rejudecarea unei cauze penale, după cum solicită recurenții.

Deci, Colegiul penal consemnează că instanțele ierarhic inferioare, verificând cele

imputate inculpatului Grossu Valentin, au conchis corect că în speța dată au fost

acumulate și prezentate instanței probe verosimile, pertinente și concludente, ce

demonstrează vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1)

Cod penal, precum a fost indicat în actul de învinuire.

Privitor la alegațiile invocate în recurs de către apărător, cu privire la calificarea

acțiunilor inculpatului ca contravenție, prevăzută de art. 353 Cod contravențional, acest

aspect a fost analizat de către instanța de apel în hotărârea adoptată, unde instanța

ierarhic inferioară corect s-a expus că, fapta comisă de inculpat se caracterizează în

afară de acțiunea principală comisă de către ultimul, adică – încălcarea grosolană a

odinei publice și prin faptul prezenței unor acțiuni adiacente exprimate prin opunerea

de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane, care curmă

actele huliganice. Dat fiind faptul că, instanța de apel și-a motivat decizia luată prin

prisma dezacordului cu calificarea acțiunilor inculpatului ca huliganism, instanța de

recurs nu se va îndepărta de la aceste raționamente, deoarece sunt întemeiate legal și

în asemenea situație faptul dat nu contravine considerentelor Curții Europene, potrivit

căror, atunci când instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la

împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să

utilizeze eficient orice drept de apel/recurs eventual, o curte de apel poate, în principiu,

să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției ale instanței ierarhic inferioare

(Garcia Ruis c. Spaniei, Heile c. Finlandei). Astfel, instanța de recurs consideră că,

7

hotărârea contestată corespunde cerințelor prevăzute la alin. (8) art. 417 Cod de

procedură penală, cuprinzând temeiuri de fapt și de drept, ce au dus la respingerea

criticilor părții apărării în partea calificării acțiunilor inculpatului Grossu Valentin.

Prin urmare, Colegiul statuează că hotărârea instanței de apel, a fost adoptată în

corespundere cu prevederile art. 414-419 Cod de procedură penală și din atare

considerente, recursul ordinar declarat de către avocatul Evstratii Veaceslav în numele

inculpatului este inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Evstratii Veaceslav

în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din

20 martie 2019, în cauza penală în privința lui Grossu Valentin Xxxxx, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la data de 12 decembrie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

8