1ra-575/2019 — Art. 186 alin. 2 lit. b,c,f; 187 alin. 2 lit. f CP

Prima instanță: 28.12.2017 – 28.05.2018;

Instanța de apel: 15.06.2018 – 28.11.2018;

Instanța de recurs: 01.02.2019 – 10.04.2019. CONSTATĂ: 1. Prin sentința Judecătoriei Drochia, sediul central din 28 mai 2018, Rotaru Grigorii a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art.186 alin.(2) lit.b), c), d) Cod penal la 2 ani închisoare; - art.186 alin.(2) lit.b), c), d) Cod penal la 2 ani închisoare; - art.187 alin.(2) lit.f) Cod penal la 5 ani închisoare, fără amendă. În temeiul art.84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul total al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 5 ani închisoare, fără amendă, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciar de tip semiînchis. Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Grosu Irina a fost admisă integral, fiind dispusă încasarea din contul lui Rotaru Grigorii în beneficiul părții vătămate Grosu Irina a prejudiciului material în mărime de 1540 lei. Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Zaporojan Ion a fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea din contul lui Rotaru Grigorii în beneficiul părții vătămate Zaporojan Ion a prejudiciului material în mărime de 550 lei. Acțiunea civilă înaintată de către Rotari Anastasia a fost respinsă. 2. Prima instanță a constatat că Rotaru Grigorii, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, acționând împreună cu Grădinari Dumitru, la data de 17 iulie 2015, în jurul orei 20:00, a pătruns în moara de grâu din s. Șuri, r-nul Drochia, ce-i aparține societății comerciale „Prim Avicola Vest” SRL, de unde pe ascuns a sustras un motor electric cu capacitatea de 1,1 kw., cauzându-i părții vătămate un prejudiciu material în proporții considerabile, în mărime de 1000 lei. Tot el, în noaptea de 16 spre 17 iulie 2015, acționând în scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, fiind în stare de ebrietate alcoolică, prin înțelegere 1 prealabilă cu Grădinari Dumitru, din inițiativa sa, au pătruns pe teritoriul fermei din apropierea s. Șuri, r-nul Drochia, ce-i aparține lui Zaporojan Ion, de unde au sustras pe ascuns o bovină cu vârsta de trei luni, costul căreia este de 3000 lei și o pompă la prețul de 550 lei, cauzându-i părții vătămate un prejudiciu material în proporții considerabile, în mărime de 3550 lei. Tot el, la data de 15 octombrie 2017, în jurul orei 13:00, fiind în stare de ebrietate alcoolică în piața din or. Drochia, cu scop de profit și de sustragere a bunurilor altei persoane, a sustras în mod deschis de la Grosu Irina mai multe bunuri materiale în sumă de 1540 lei, cauzându-i un prejudiciu material în proporții considerabile. 3. La data de 06 iunie 2018 și 11 iunie 2018, inculpatul și avocatul Grosu Stanislav în numele acestuia au declarat apeluri împotriva sentinței, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Rotaru Grigorii să fie achitat de sub învinuirile de comiterea infracțiunilor incriminate, pe motiv că instanța a apreciat arbitrar probele și circumstanțele cauzei; - vinovăția inculpatului de comiterea faptelor imputate nu este probată; - atât părțile vătămate, cât și martorii au confirmat doar sustragerea bunurilor altei persoane, nu și comiterea lor de către inculpat, care pe parcursul instrumentării și examinării cauzei nu și-a recunoscut vinovăția, declarând că Grădinari Dumitru i-a dat un motor electric, pe care l-a vândut cu 50 lei; - totodată, instanța nu a ținut cont de declarațiile inculpatului, potrivit cărora împreună cu Grădinari Dumitru au mers la o persoană, care i-a zis că are doi viței de vândut, iar în ziua comiterii jafului s-a aflat la muncă în s. Chetrosu, r-nul Drochia, fapt confirmat de către martorul apărării Bucur Trofim; - în ședința de judecată, inculpatul a fost lipsit de posibilitatea audierii martorului Grădinari Dumitru, în privința căruia cauza a fost disjunsă și examinată în procedură simplificată, cu pronunțarea sentinței de condamnare.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 noiembrie 2018, apelurile au fost respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței. În motivarea soluției, instanța de apel a indicat că prima instanță a dat apreciere corectă probelor administrate și circumstanțelor cauzei, examinându-le conform art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor și corect a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpatului de comiterea infracțiunilor incriminate, fiind întrunite elementele constitutive ale acestora. Consecvent, instanța de apel a indicat că vinovăția inculpatului se confirmă prin următoarele probe: - declarațiile părții vătămate Zaporojan Ion, potrivit cărora, în una din zilele anului 2015, de la ferma din s. Șuri, r-nul Drochia, ce-i aparține cu drept de proprietate, i-a fost sustrasă o vițică și o pompă de apă. Că furtul a fost comis de către Rotaru Grigorii, care anterior a muncit ocazional câte 2-3 ore pe zi la ferma respectivă, a aflat de la șeful de post (f.d.22-23, vol.4); - declarațiile părții vătămate Rotari Anastasia, potrivit cărora, în luna septembrie 2015, aflându-se în mun. Chișinău, a fost anunțată că la moara din s. Șuri, r-nul Drochia, i-a fost sustras un motor cu capacitatea de 1,1 kw. Că furtul a fost comis de către Rotaru Grigorii a aflat de la Pînzari Valeriu (f.d.21, vol.4); - declarațiile părții vătămate Grosu Irina, potrivit cărora, în luna octombrie 2017, în timp ce vindea la piață, l-a văzut pe Grigore Rotaru cum a sustras câteva căciuli, pe 2 care le-a pus într-o sacoșă și a fugit spre ieșire. Cușnir Iraida l-a ajuns din urmă, inculpatul restituindu-i doar două căciuli (f.d.16-17, vol.4); - declarațiile martorului Cușnir Iraida, prin care a confirmat sustragerea de către Grigorii Rotaru, în anul 2017, a mai multor căciuli (f.d.20, vol.4); - declarațiile martorului Bubuici Vitalie, potrivit cărora a refuzat procurarea unui vițel (f.d.19, vol.4); - declarațiile martorului Guțu Anatolie, potrivit cărora a procurat de la Rotaru Grigorii un motor electric la prețul de 50 lei (f.d.18, vol.4); - declarațiile martorului Bucur Trofim, potrivit cărora i-a achitat inculpatului munca prestată (f.d.24-25, vol.4) și actele cauzei: - denunțul depus de către Pânzari Valeriu privind furtul unui motor electric cu capacitatea de 1,1 kw din moara din s. Șuri, r-nul Drochia (f.d.4, v.1); - comunicarea telefonică a lui Pânzari Valeriu, prin care a fost reclamat furtul unui motor electric cu capacitatea de 1,1 kw din moara din s. Șuri, r-nul Drochia (f.d.5, v.1); - certificatul privind costul unui motor electric cu capacitatea de 1,1 kw (f.d.15, v.1); - procesul-verbal de consemnare a faptelor constatate din 11.09.2015, potrivit căruia, în urma măsurilor speciale de investigație au fost identificați autorii faptei, și anume Grădinari Dumitru și Rotaru Grigorii (f.d.3, v.1); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 10.09.2015, potrivit căruia, de la Guțu Anatolie a fost ridicat motorul electric pe care l-a procurat de la Rotaru Grigore (f.d.6, v.1); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 23.09.2015 și planșa fotografică, prin care s-a stabilit că au fost deteriorate gratiile de la geamul morii din s. Șuri, r-nul Drochia, a fost deteriorat utilajul pentru fabricarea făinii și sustras motorul electric (f.d.7-9, v.1); - procesele-verbale privind actele de constatare a faptelor din 08.09.2015 și 10.09.2015, pe episodul de furt al motorului electric cu capacitatea de 1,1 kw din moara din s. Șuri, r-nul Drochia și prin care au fost consemnate declarațiile lui Pânzari Valeriu, Grădinaru Dumitru și Guțu Anatolie (f.d.10-12, v.1); - procesul-verbal de examinare a obiectului - motorul electric cu capacitatea de 1,1 kw din 28.09.2015 (f.d.24, v.1); - procesul-verbal de confruntare dintre Grădinaru Dumitru și Rotaru Grigorii 28.09.2015 (f.d.27-28, v.1); - comunicarea telefonică a lui Zaporojan Ion, prin care a fost reclamat furtul unei vițele din ferma de vite din s. Șuri, r-nul Drochia (f.d.4, v.2); - procesul-verbal de consemnare a plângerii verbale din 17.07.2015, potrivit căruia a fost denunțat furtul unei vițele din ferma de vite din s. Șuri, r-nul Drochia (f.d.5, v.2); - procesul-verbal de consemnare a faptelor constatate din 22.07.2015, potrivit căruia, în urma măsurilor speciale de investigație au fost identificați autorii faptei, și anume Grădinari Dumitru și Rotaru Grigorii (f.d.3, v.2); - procesul-verbal de cercetare la fața locului – a fermei din s. Șuri, r-nul Drochia din 17.07.2015 și planșa fotografică (f.d.6-7, v.2); - procesul-verbal de cercetare la fața locului – imașul din extravilanul s. Șuri, r- 3 nul Drochia din 20.07.2015, potrivit căruia pe acest imaș a fost găsită vițica sustrasă (f.d.8, v.2); - ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală – bovina care se află la ferma din s. Șuri, r-nul Drochia din 23.07.2015 (f.d.18, v.2); - recipisă, prin care lui Zaporojan Ion i-a fost transmisă de către colaboratorii de poliție, vițica (f.d.20, v.2); - plângerea depusă de către Grosu Irina privind sustragerea în mod deschis a 7-8 căciuli (f.d.5, v.3); - procesul-verbal privind actele de constatare din 02.11.2017, potrivit căruia Rotaru Grigorii a menționat că, la mijlocului lunii octombrie 2017, între orele 10:00- 11:00, folosindu-se de momentul, că nu este observat de nimeni, a sustras de pe o tejghea din piața din or. Drochia în jur de zece căciuli, încercând să se sustragă de la fața locului, dar a fost ajuns de către o doamnă, care i-a luat o parte din căciuli, după care a plecat la muncă în altă localitatea din or. Drochia, și anume la Bucur Trofim (f.d.6, v.3); - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 28.11.2017, potrivit căruia Grosu Irina l-a recunoscut pe Rotaru Grigorii ca persoană ce i-a sustras bunurile din piață (f.d.16-19, v.3). Astfel, instanța de apel a precizat că probele enumerate supra și apreciate în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, dezbat în totalitate argumentele apărării, precum că lipsesc probe ce ar demonstra vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate. Instanța de apel a precizat că prima instanță, corect a apreciat critic declarațiile inculpatului care contravin declarațiilor martorilor Guțu Anatolie și Cușnir Iraida. Cu referire la faptul că nu a fost audiat Grădinari Dumitru, instanța a menționat că respectiva împrejurare nu este pe măsură să răstoarne probatoriul administrat la caz, el fiind condamnat prin sentința judecătoriei Drochia din 12.08.2016, pentru sustragerea de la Zaporojan Ion, în noaptea de 16 spre 17 iulie 2015, împreună cu Rotaru Grigorii a unei bovine cu vârsta de trei luni și pentru sustragerea împreună cu acesta în seara din 17.07.2015, de la moara din s. Șuri, r-nul Drochia a unui motor electric cu capacitatea de 1.1 kw (f.d.184-192, v.4). La stabilirea categorie și termenului pedepsei, instanța de apel a indicat că prima instanță a dat deplină eficiență prevederilor art.61, 75 Cod penal, ținând cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite, de personalitatea inculpatului, de atitudinea făptuitorului față de cele săvârșite, că se caracterizează negativ, că nu este încadrat în câmpul muncii, de circumstanțele ce agravează răspunderea penală a inculpatului, și anume că anterior a fost tras la răspundere penală pentru infracțiuni similare, că a săvârși infracțiunile în stare de ebrietate alcoolică, precum și de influența pedepsei asupra corijării și reeducării acestuia și corect a conchis că lui Rotaru Grigorii urmează să-i fie aplicată pedeapsă penală, cu aplicarea prevederilor art.84 Cod penal, sub formă de 5 ani închisoare, fără amendă și cu executarea pedepsei închisorii în penitenciar de tip semiînchis, fiind o pedeapsă echitabilă și proporțională faptelor comise.

La data de 16 ianuarie 2019, 19 februarie 2019 și 04 martie 2019, împotriva deciziei instanței de apel a declarat recursuri ordinare, inclusiv suplimentare inculpatul care, fără a indica vreun temei dintre cele prevăzute de art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, pe motiv că instanța de apel i-a respins 4 expertiza tehnică a dosarului; - nu a luat în considerare cele invocate în petiția din 19 noiembrie; - rechizitoriul este schimbat; - lipsește cererea acestuia prin care a solicitat să fie audiată în ședința instanței partea vătămată Zaporojan Elena și nu pe Zaporojan Ion; - lipsește expertiza medico-legală din 23.07.2015; - sunt scăpate numerotațiile filelor din dosar; - judecătorul Curții de Apel Bălți Revenco Angela este cumătră cu Zaporojan Ion; - în răspunsurile Procuraturii Generale adresate lui, autoritatea îl menționează ca fiind condamnat, deși la acea etapă, în cauza penală deferită judecații nu era pronunțată decizia instanței de apel; - a fost condamnat deși el nu a fost prezent în ședința din 19.12.2018, deoarece, din data de 15.12.2018, se afla în spital; - instanța eronat a indicat că anterior a fost tras de mai multe ori la răspundere penală, că a fost reținut la data de 25-28.09.2018, or, el a lucrat pe contract de muncă în s. Larga, r-nul Briceni, până în data de 27.11.2015; - nicăieri în dosar nu este indicat că a fost reținut în data de 12.01.2016 și eliberat, prin decizia Curții de Apel Bălți, în data de 03.02.2016; - în calitate de judecător a fost numit fratele lui I.Zaporojan; - instanța a indicat că s-a prezentat în ședința de judecată în stare de ebrietate alcoolică, însă în acest sens nu a fost efectuată nicio expertiză medico-legală; - eronat a constatat că a săvârșit infracțiunea de furt pe data de 16.07.2015, împreună cu Grădinari Dumitru, or cu acesta s-au cunoscut abia la data de 17.07.2015; - nu este fotografia cu motorul electric cu capacitatea de 1,1 kw, iar martorul Guțu Anatolie a declarat că acesta este de la mașina de spălat; - instanța nu a avut în vedere că el a muncit la negru la fostul procuror Zaporojan Ian, iar când i-a cerut bani pentru munca prestată, acesta la amenințat cu închisoare; - pe Zaporojan Ion nici nu-l cunoaște, or a lucrat la Zaporojan Ian și la mama acestuia Zaporojan Elena, care nu figurează în dosar; - instanța nu a luat în vedere că în spatele cauzei penale deferită judecății stă trafic de ființe umane; - nu a fost citat în ședințele instanței de apel, deși a contestat acest fapt la data de 31.05.2018 și 06.06.2018.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către inculpat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, prin care se solicită declararea inadmisibilității recursurilor ordinare, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității acestora din următoarele considerente. Cu referire la recursul ordinar declarat de către inculpat la 16 ianuarie 2019. Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond ori de apel numai în cazul comiterii unei sau mai multor erori din cele enumerate în pct.1)-16) ale normei vizate. Recurentul în recurs a invocat, precum că: instanța de apel a apreciat arbitrar probele și circumstanțele cauzei; i-a respins expertiza tehnică a dosarului; nu a luat în considerare cele invocate în petiția din 19 noiembrie; rechizitoriul este schimbat; lipsește cererea acestuia prin care a solicitat să fie audiată în ședința instanței partea vătămată Zaporojan Elena și nu Zaporojan Ion; lipsește expertiza medico-legală din 23.07.2015; sunt scăpate numerotațiile filelor din dosar; judecătorul Curții de Apel Bălți Revenco Angela este cumătră cu Zaporojan Ion; în răspunsurile Procuraturii Generale adresate lui, autoritatea îl menționează ca fiind condamnat, deși la acea etapă, în cauza penală deferită judecații nu era pronunțată decizia instanței de apel. Cu referire la argumentul recurentului, precum că judecătorul Curții de Apel Bălți Revenco Angela este cumătră cu Zaporojan Ion, Colegiul penal îl apreciază ca 5 fiind declarativ, or, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 19.09.2018 (125 v.5), nici inculpatul și nici avocatul acestuia nu au îninaintat cerere de recuzare a acestuia. Mai mult, potrivit încheierii Curții Supreme de Justiție din 06 noiembrie 2018, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de strămutare a cauzei penale, înaintată de către inculpat (volum adițional). Potrivit instanței, cererea de strămutare nu conține argumente sau referiri la circumstanțe concrete din care s-ar putea conclude că strămutarea cauzei într-o altă instanță ar duce la soluționarea mai rapidă, obiectivă și completă a cauzei. În rest, niciun argument din cele invocate în recursul din 16 ianuarie 2019, nu se încadreză în temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) Cod de procedură penală și nu pot constitui obiect al examinării în instanța de recurs în vederea casării hotărârii instanței de apel. Mai mult, unele din ele sunt doar expuse, fără a fi desfășurate și a fi explicat clar și cu exactitate esența lor, or Colegiul penal nu poate da o interpretare proprie, subiectivă acestor pretenții. Complementar, Colegiul penal reține că instanța de apel s-a expus pe larg asupra argumentelor invocate de către inculpat și avocatul acestuia în apeluri, aplicând legislația pertinentă speței, cu interpretarea justă a ei și cu respectarea prevederilor art.414 Cod de procedură penală, pronunțându-se argumentat și detaliat asupra argumentelor invocate. Astfel, decizia instanței de apel cuprinde fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus la emiterea soluției contestate, precum și motivele adoptării ei, ceea ce se încadrează în prevederile art.417 Cod de procedură penală, decizia instanței fiind bine argumentată, motivată și în concordanță cu prevederile art.394 Cod de procedură penală. Prin urmare, analizând materialele cauzei și hotărârea instanței de apel atacată, Colegiul penal nu constată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea hotărârii judecătorești contestate. Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că temeiurile invocate de către recurent nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar da temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate și, potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea recursului din 16 ianuarie 2019, ca fiind vădit neîntemeiat. Cu referire la recursurile ordinare declarate de către inculpat la 19 februarie 2019 și 04 martie 2019. Potrivit art.422 Cod de procedură penală, termenul de declarare a recursului ordinar împotriva hotărârilor instanței de apel este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. În conformitate cu prevederile art.230 alin.(2) Cod de procedură penală, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. Momentul de la care începe să curgă termenul de atac este riguros precizat de lege, adică data pronunțării deciziei, iar depășirea acestui termen duce la decăderea 6 părților din dreptul de a folosi calea de atac. Reieșind din procesul-verbal al ședinței de judecată din 28 noiembrie 2018, atât inculpatul, cât și avocatul acestuia Dănoi Ion au fost prezenți la pronunțarea dispozitivului deciziei instanței de apel, instanță care, respectând prevederile art.338 alin.(3) Cod de procedură penală, a anunțat participanții la proces că pronunțarea deciziei motivate va avea loc la 19 decembrie 2018, ora 10.00 (f.d.127-130 v.5). În ședința de judecată din 19 decembrie 2018, după cum rezultă din procesul-verbal al ședinței (f.d.130 v.5), la pronunțarea deciziei motivate nu s-au prezentat nici inculpatul și nici avocatul, însă instanța, respecând prevederile art.338 alin.(4) Cod de procedură penală, la data de 21 decembrie 2018, a expediat participanților la proces câte o copie a deciziei motivate (f.d.144 v.5). Conform art.231 alin.(2)-(3) Cod de procedură penală, calcularea termenelor procedurale se pornește de la ora, ziua, luna și anul indicate în actul care a provocat curgerea termenului, iar la calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se ia în calcul ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește. Astfel, termenul de 30 de zile, prevăzut de art.422 Cod de procedură penală, pentru depunerea recursului ordinar, urma să expire la sfârșitul zilei de 19 ianuarie 2019. Reținând faptul că inculpatul a depus recursurile ordinare abia la data de 19 februarie 2019 și 04 martie 2019, adică după expirarea termenului legal de 30 de zile, Colegiul penal conchide că acestea nu poate fi considerate ca declarat în termen. Mai mult, atât în dispozitivul deciziei pronunțat în ședința din 28 noiembrie 2018, cât și în dispozitivul deciziei motivate, instanța a explicat modul și termenul de atac al deciziei în instanța ierarhic superioară. Colegiul atestă că termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se va respinge ca tardiv, deoarece legea procesual penală ce reglementează procedura examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului. Având în vedere că în situația în care recursul este respins ca fiind declarat peste termen, instanța de recurs nu se expune asupra circumstanțelor de drept ale cauzei și legalității hotărârii adoptate, Colegiul penal nu are temei de a se expune asupra legalității deciziei instanței de apel în partea contestată în recursurile respective. Potrivit prevederilor art.432 alin.(2) pct.2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în baza materialelor din dosar, și, prin decizie motivată, va decide în unanimitate asupra inadmisibilității recursului înaintat în cazul în care se constată că recursul este declarat peste termen. Având în vedere cele expuse supra, Colegiul penal constată că recursurile ordinare declarate de către inculpat la 19 februarie 2019 și 04 martie 2019, sunt declarate peste termenul de declarare a recursului, prevăzut de art.422 Cod de procedură penală. Astfel, reieșind din circumstanțele indicate, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității recursurilor ordinare menționate, ca fiind declarate peste termen.

În conformitate cu prevederile art.432 alin.(1)-(2) pct.2), 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție 7 DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpatul Rotaru Grigorii, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 noiembrie 2018, în propria cauză penală, cel declarat la data de 16 ianuarie 2019, ca fiind vădit neîntemeiat, iar cele declarate la data de 19 februarie 2019 și 04 martie 2019, ca fiind declarate peste termen. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 08 mai 2019. Președinte Vladimir Timofti Judecători Victor Boico Nadejda Toma 8