1ra-1903/18 — Art. 187 alin. 2 lit. b, e, f CP

1ra-1903/18 — Art. 187 alin. 2 lit. b, e, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1903/2018

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

17 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte: Timofti Vladimir,

judecători: Toma Nadejda și Boico Victor,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de

avocatul Druță Boris în numele inculpatului Bucur Grigori, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 martie 2018,

în cauza penală privindu-l pe

Bucur Grigori XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în

XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 04.09.2017 – 14.12.2017;

Instanța de apel: 12.01.2018 – 20.03.2018;

Instanța de recurs: 22.08.2018 – 17.10.2018;

A C O N S T A T AT :

2017, în conformitate cu art. 3641 Cod de procedură penală, Bucur Grigori a fost

recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2)

lit. b), e), f) Cod penal, în conformitate cu care i-a fost stabilită o pedeapsă sub

formă de închisoare pe un termen de 4 ani și 8 luni, fără amendă în penitenciar

de tip închis.

Conform art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, a fost

adăugat parțial la pedeapsa stabilită prin prezenta sentință lui Bucur Grigori

pedeapsa rămasă neexecutată, stabilită prin Sentința Judecătoriei Anenii Noi

din 17.08.2017, fiindu-i stabilit definitiv lui Bucur Grigori o pedeapsă de 5 ani

închisoare, fără amendă cu ispășirea acesteia într-un penitenciar de tip închis.

Grigori, la 22 iunie 2017, aproximativ la orele 03.00, fiind în stare de ebrietate

alcoolică, în urma înțelegerii prealabile cu o altă persoană în privința căreia

cauza penală a fost disjunsă, având intenția sustragerii a bunurilor altei

persoane aflându-se în fața barului „Terra Verde” din s. Bulboaca, r. Anenii Noi,

a aplicat forța fizică nepericuloasă manifestată prin aplicarea mai multor

lovituri victimei Peradze Dmitri în regiunea capului, după care a sustras deschis

din geanta în care se afla telefonul mobil de model „ZTE Blade 3” la prețul de

1

300 lei, telefonul mobil de model „Explay” la prețul de 200 lei, telefonul mobil

de model „Nokia” la prețul de 100 lei, cadrul bancar, actele de identitate și bani

în sumă de 5000 lei, astfel părții vătămate i-a fost cauzat prejudiciu în proporții

considerabile în sumă totală de 5600 lei.

Astfel, inculpatul a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (2)

lit. b), e), f) Cod penal, potrivit elementelor constitutive: jaful, adică sustragerea

pe deschis a bunurilor altei persoane, comisă de două persoane, cu aplicarea

violenței nepericuloase pentru viață și cu cauzarea de daune în proporții

considerabile.

admiterea apelului și casarea sentinței, în partea stabilirii pedepsei penale,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie aplicată o

pedeapsă mai blândă. În argumentarea apelului declarat, inculpatul a invocat că,

pedeapsa aplicată este prea aspră, se căiește de cele săvârșite și solicită

aplicarea unei pedepsei mai blânde.

2018, a fost admis apelul inculpatului, casată parțial sentința, în partea stabilirii

categoriei penitenciarului, pronunțând o nouă hotărâre potrivit ordinii stabilite

pentru prima instanță, prin care executarea pedepsei cu închisoare aplicată lui

Bucur Grigori s-a stabilit în penitenciar de tip semiînchis.

În rest sentința a fost menținută.

fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului Bucur

Grigori care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite

încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator administrat.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la

cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Instanța de apel a reținut că, instanța de fond a analizat obiectiv cumulul de

probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, care în ansamblu,

dovedesc fără echivoc vinovăția inculpatului Bucur Grigori în săvârșirea

infracțiunii prevăzute la art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, potrivit

elementelor constitutive: jaful, adică sustragerea pe deschis a bunurilor altei

persoane, comisă de două persoane cu aplicarea violenței nepericuloase pentru

viață și cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Totodată, a mai indicat că, instanța de fond la stabilirea categoriei

pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu prevederile

art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării vinovatului.

La stabilirea și individualizarea pedepsei în temeiul art. 75 alin. (1) Cod

penal, instanța de fond a stabilit prezența circumstanțelor atenuante:

recunoașterea, vinovăției și căința sinceră, iar ca circumstanță agravantă a fost

2

reținută: săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost

condamnată pentru o infracțiune similară. Ținând cont de personalitatea

inculpatului care la locul de trai se caracterizează nesatisfăcător, a comis o

infracțiune din categoria celor grave, inculpatul nu este la prima abatere de la

lege, fiind în stare de recidivă, dar și de faptul că cauza a fost examinată în baza

art. 3641 Cod de procedură penală, instanța de fond a concluzionat că

corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă doar în condițiile izolării lui

de societate cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare, fără amendă.

Totodată ținând cont de prevederile art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru

concurs de infracțiuni, instanța de apel a considerat că prima instanță corect a

constatat că urmează a-i adăuga parțial la pedeapsa stabilită prin prezenta

sentință lui Bucur Grigori pedeapsa rămasă neexecutată, stabilită prin sentința

Judecătoriei Anenii Noi nr. 1-105/17 din 17.08.2017 cu stabilirea pedepsei

definitive de 5 ani închisoare, fără amendă cu ispășirea acesteia într-un

penitenciar de tip închis.

Totodată instanța de apel a considerat incorectă stabilirea de către prim

instanță a circumstanței atenuante recunoașterea vinovăției de către inculpat,

or, recunoașterea vinovăției care atrage incidența procedurii simplificate în

temeiul art. 3641 Cod de procedură penală, iar ulterior nu poate valorificată ca o

circumstanță atenuantă prevăzută de art. 76 alin. (1) lit. f) Cod penal, deoarece

în acest caz ar însemna că, aceleași situații de drept să i se acorde o dublă

valență juridică.

La fel, instanța de apel a constatat că, art. 72 Cod penal, a fost modificat

prin Legea nr. 163 din 20.07.2017, în vigoare 20.12.2017, astfel, la articolul 72

alineatul (4) Cod penal, s-a exclus textul „precum și pentru persoanele care au

săvârșit infracțiuni ce constituie recidivă” .

În acest sens instanța de apel a menționat, că potrivit art. 10 alin. (1) Cod

penal, legea penală care înlătură caracterul infracțional al faptei, care ușurează

pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația persoanei ce a comis infracțiunea

are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au săvârșit faptele

respective până la intrarea în vigoare a acestei legi, inclusiv asupra persoanelor

care execută pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar au antecedente

penale.

Ținând cont de aceste prevederi legale și modificările survenite în art. 72

alin.(4) Cod penal, instanța de apel a conchis, că inculpatul urmează a executa

pedeapsa în penitenciar de tip semiînchis, în conformitate cu prevederile art. 72

alin. (3) Cod penal, dat fiind faptul că a comis o infracțiune intenționată din

categoria celor grave.

recurs ordinar avocatul Druță Boris în numele inculpatului Bucur Grigori, prin

care solicită admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu

emiterea unei noi decizii prin care să-i fie aplicată inculpatului o pedeapsă non-

privativă de libertate.

În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 10) alin.

(1) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele

argumente:

3

- Inculpatul a recunoscut integral vinovăția incriminată, solicitând

examinarea cauzei în procedură simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de

procedură penală, iar instanțele ierarhic inferioare i-au aplicat inculpatului o

pedeapsă prea aspră.

inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece consideră că

pedeapsa aplicată inculpatului, a fost individualizată potrivit prevederilor

legale, în acest sens nefiind admise erori de drept.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente:

Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul

normei vizate.

Potrivit art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Colegiul penal de asemenea menționează, că temeiurile pentru recurs pot fi

invocate doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în

instanța de apel, fapt stipulat de alin. (2) art. 427 Cod de procedură penală.

Instanța de recurs subliniază, că potrivit practicii judiciare constante,

erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea

la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Lecturând recursul depus, Colegiul penal constată, că recurentul își

exprimă dezacordul doar cu faptul că pedeapsa stabilită inculpatului este prea

aspră, astfel instanța de recurs ordinar va supune verificării decizia instanței de

apel prin prisma erorii de drept prevăzută de pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală care prevede, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel atunci când: s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale.

Analizând decizia instanței de apel, în raport cu argumentele recursului

privind aplicarea față de inculpat a unei pedepse individualizate contrar

prevederilor legale, Colegiul constată, că astfel de temei nu și-a găsit confirmarea

la examinarea recursului declarat, acestea fiind invocate și în cererea de apel și

asupra căruia instanța de apel s-a expus, motivație pe care instanța de recurs

ordinar o susține și repetarea căreia nu o consideră necesară.

În acest sens Colegiul penal reiterează, că potrivit prevederilor art. 7 Cod

penal, la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al

infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea penală.

Potrivit prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și,

4

respectiv, are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului,

cât și a altor persoane.

În conformitate cu art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovată de

săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în

Partea specială a prezentului cod în strictă conformitate cu dispozițiile Părții

generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei,

instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. O

pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea

infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din

numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Conform sentinței instanței de fond, casată de către instanța de apel doar în

partea stabilirii categoriei penitenciarului, inculpatul a fost recunoscut vinovat și

condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, a cărui sancțiune

prevede pedeapsa închisorii în mărime de la 3 la 6 ani cu (sau fără) amendă în

mărime de la 500 la 1000 unități convenționale.

Conform art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, a fost

adăugat parțial la pedeapsa stabilită prin prezenta sentință lui Bucur Grigori

pedeapsa rămasă neexecutată, stabilită prin Sentința Judecătoriei Anenii Noi

din 17.08.2017, fiindu-i stabilit definitiv lui Bucur Grigori o pedeapsă de 5 ani

închisoare, fără amendă cu ispășirea acesteia într-un penitenciar de tip închis.

Totodată, reieșind din prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură

penală, inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și

a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de

urmărire penală beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă

prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare, cu muncă neremunerată în

folosul comunității și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă

prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă. Dacă pedeapsa prevăzută de lege

este detențiunea pe viață, se aplică pedeapsa închisorii de 30 de ani.

Prin urmare, Colegiul penal atestă că instanțele ierarhic inferioare corect au

stabilit măsura și mărimea pedepsei în privința inculpatului, la aprecierea căreia

au luat în considerație că inculpatul a comis o infracțiune gravă, la locul de trai

se caracterizează nesatisfăcător, a recunoscut vina și se căiește, nu este la prima

abatere de la lege și este în stare de recidivă.

Potrivit prevederilor art. 90 Cod penal, dacă, la stabilirea pedepsei cu

închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu

intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvârșite din imprudență,

instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui

vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa

stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei

aplicate vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu

suspendare condiționată a executării pedepsei și termenul de probă. În acest

caz, instanța de judecată dispune neexecutarea pedepsei aplicate, dacă în

termenul de probă pe care l-a fixat, condamnatul nu va săvârși o nouă

5

infracțiune și, prin comportare exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți

încrederea ce i s-a acordat.

Astfel, referitor la argumentele recurentului privind neaplicarea în privința

inculpatului a prevederilor art. 90 Cod penal, instanța de recurs remarcă că

textul art. 90 alin. (1) Cod penal, prin sintagma „poate”, oferă posibilitatea și nu

obligația instanței de judecată de a aplica prevederile acestei norme, în speță

nefiind stabilite careva circumstanțe care ar face posibilă aplicarea în privința

inculpatului a suspendării executării pedepsei închisorii stabilite de către

instanțele de judecată.

În contextul celor expuse mai sus, Colegiul penal reține, că la stabilirea

pedepsei inculpatului Bucur Grigori, pentru infracțiunea comisă, prima instanță

și cea de apel nu au comis erori de drept, pedeapsa aplicată inculpatului este una

corectă, deoarece la stabilirea acesteia au fost respectate exigențele legii, iar

argumentele recursului în acest sens sunt neîntemeiate.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiul invocat de

recurent prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, nu și-a

găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel de eroare de drept în speța

examinată nu s-a comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată,

iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de avocatul Druță Boris în

numele inculpatului Bucur Grigori, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 20 martie 2018, în cauza penală privindu-l pe Bucur Grigori

XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 16 noiembrie 2018.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Boico Victor

6