1cs-231/2019 — art. 313 CPP

Dosarul nr. 1cs-231/2019

Curtea Supremă de Justiție

Î N C H E I E R E

11 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,

examinând cererea înaintată de către petiționarul Frunza Nicolae, privind

recuzarea judecătorilor Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, Melinteanu Iurie,

Lîsîi Ghenadie și Bulhac Ion, de la examinarea recursului declarat împotriva încheierii

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 30 mai 2019, referitor la plângerea înaintată

în ordinea prevăzută de art. 313 Cod de procedură penală și respectiv strămutarea

acestei cauze,

Termenul de examinare:

de la 04.12.2019 - până la 11.12.2019

A C O N S T A T A T:

de Justiție cerere prin care a solicitat recuzarea judecătorilor Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău, Melinteanu Iurie, Lîsîi Ghenadie și Bulhac Ion, de la examinarea

recursului declarat împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 30

mai 2019, referitor la plângerea înaintată în ordinea prevăzută de art. 313 Cod de

procedură penală și respectiv strămutarea cauzei.

În motivarea cererii menționate mai sus, Frunza Nicolae a invocat că nu are

încredere în judecătorii Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, Melinteanu Iurie,

Lîsîi Ghenadie și Bulhac Ion, precum și toți judecătorii Curții de Apel Chișinău, care

au interes personal direct sau indirect la soluționarea pricinii, punând la îndoială

obiectivitatea și părtinirea lor, solicitând în cele din urmă transmiterea cauzei pentru

examinare în procedura art. 313 Cod de procedură penală, la Curtea de Apel Bălți.

repartizare a dosarului din 19.08.2019, judecătorului Melinteanu Iurie i-a fost

repartizată cauza nr. 10r-941/19, pentru examinarea recursului declarat de către

Frunza Nicolae împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 30 mai

2019.

La 30 septembrie 2019, petiționarul Frunza Nicolae le-a declarat recuzare

judecătorilor Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, Melinteanu Iurie, Lîsîi

Ghenadie și Bulhac Ion, pe motiv că acești judecători și-au expus opinia pe o cauză

penală similară ce-l vizează.

1

Prin încheierea Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 octombrie

2019, cererea de recuzare a fost respinsă ca neîntemeiată.

Ulterior, la data de 30 octombrie 2019, petiționarul a depus repetat cerere de

recuzare și respectiv strămutarea cauzei, adresată Curții Supreme de Justiție.

Cererea de recuzare înaintată repetat și nominalizată supra a fost soluționată prin

încheierea Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 noiembrie 2019, fiind

respinsă ca nefondată.

Colegiul penal relevă că, potrivit art. 35 Cod de procedură penală, recuzarea sau

abținerea judecătorului se soluționează de un alt judecător sau, după caz, de un alt

complet de judecată. La soluționarea recuzării sau abținerii judecătorilor dintr-un

complet format din 3 sau 5 judecători, judecătorii nerecuzați din acest complet pot fi

incluși în noul complet de judecată. Examinarea cererii de recuzare sau a declarației

de abținere se face în aceeași zi, ascultând părțile și persoana a cărei recuzare se cere.

În cazul în care nu se poate forma un nou complet de judecată în aceeași instanță,

recuzarea se soluționează, în cel mult 10 zile de la primirea dosarului, de instanța

ierarhic superioară, care, dacă admite recuzarea sau abținerea, desemnează pentru

judecarea cauzei o instanță egală în grad cu instanța în care s-a produs recuzarea.

Încheierea instanței de judecată asupra recuzării nu este susceptibilă de a fi atacată.

Reieșind din prevederile legale menționate, se concluzionează că examinarea

cererilor de recuzare este de competența instanței în care se judecă fondul cauzei, iar

la caz Colegiul penal a stabilit că, cererea petiționarului Frunza Nicolae, depusă la

Curtea Supremă de Justiție la data de 30 octombrie 2019, este o copie a cererii de

recuzare soluționată de către instanța competentă și anume prin încheierea Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 06 noiembrie 2019, care a fost respinsă ca

nefondată.

În astfel de circumstanțe, Colegiul penal urmează a dispune inadmisibilitatea

cererii petiționarului Frunza Nicolae, întrucât nu a fost constatată condiția de

imposibilitate de a forma un nou complet de judecată în aceeași instanță, prevăzută la

art. 35 Cod de procedură penală, realmente cererea de recuzare fiind deja soluționată

prin încheierea Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 noiembrie 2019.

Totodată, Colegiul penal notează că, potrivit art. 46 alin. (1) Cod de procedură

penală, Curtea Supremă de Justiție strămută judecarea unei cauze penale de la

instanța competentă la o altă instanță egală în grad în cazul în care prin aceasta se

poate obține soluționarea ei obiectivă, rapidă, completă și se asigură desfășurarea

normală a procesului. Respectiv, dispoziția art. 47 alin. (1) Cod de procedură penală

stipulează că, cererea de strămutare, care trebuie să fie motivată, se adresează Curții

Supreme de Justiție cu cel puțin 5 zile înainte de începerea cercetării judecătorești.

Cererea de strămutare se depune înainte de cercetarea judecătorească. Însă,

revenind la prezenta speță se constată că, prin decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 18 noiembrie 2019, a fost admis recursul petiționarului Frunza

Nicolae, casată încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 30 mai 2019,

adoptată în condițiile prevederilor art. 313 Cod de procedură penală, rejudecată cauza

și adoptată o nouă hotărâre, prin care a fost declarată nulă ordonanța procurorului în

2

Procuratura mun. Chișinău, oficiul Rîșcani, Moraru Corneliu, din 27 octombrie 2017

și a ordonanței procurorului ierarhic superior, Bratunov Corneliu, din 20 martie 2018,

cu remiterea materialelor procesului penal nr. 20150202215, procurorului pentru

înlăturarea încălcărilor depistate. Astfel, în prezenta speță se atestă că, cercetarea

judecătorească s-a desfășurat, fiind examinat fondul recursului declarat de către

petiționarul Frunza Nicolae, care i-a fost admis în cele din urmă.

Reieșind din lucrările cauzei, Colegiul penal statuează că, cerința de strămutare

a cauzei este irelevantă întrucât, la momentul parvenirii prezentei cereri de recuzare

și strămutare spre soluționare la Curtea Supremă de Justiție, procedura de examinare

cauzei în baza art. 313 Cod a fost finalizată, fiind examinată în fond de către Curtea de

Apel Chișinău, prin încheierea adoptată la 18 noiembrie 2019.

Curții Supreme de Justiție,

D I S P U N E:

Inadmisibilitatea cererii înaintate de către petiționarul Frunza Nicolae, privind

recuzarea judecătorilor Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, Melinteanu Iurie,

Lîsîi Ghenadie și Bulhac Ion, de la examinarea recursului declarat împotriva încheierii

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 30 mai 2019, referitor la plângerea înaintată

în ordinea prevăzută de art. 313 Cod de procedură penală și strămutarea acestei cauze.

Încheierea este irevocabilă, pronunțată integral la 11 decembrie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

3