1ra-1660/2019 — art. 188 alin. 2 lit. c, d, e, f CP

1ra-1660/2019 — art. 188 alin. 2 lit. c, d, e, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1660/2019

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

29 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Boico Victor,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar, declarat de către

avocatul Gumeniuc Ion în numele inculpatului Șargu Marin, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 aprilie 2019, în

cauza penală privindu-l pe

Șargu Marin Xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Marin, învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. c), d), e), f)

Cod penal, a fost achitat pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. Organul de

urmărire penală a fost obligat, să continue urmărirea penală pentru identificarea

făptuitorului, Șargu Marin a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și s-a încetat procesul penal în privința

acestuia, din motivul intervenirii termenului de prescripție.

Prin aceiași sentință au fost condamnați și Cotorobai Petru, Șargu Aurel, Picicurov

Vasile în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, în privința cărora cauza nu se judecă

în procedura de recurs.

Marin, la 09.11.2012 aproximativ la orele 01:30 min., după o înțelegere prealabilă și

de comun acord cu Cotorobai Petru, Șargu Aurel și Picicurov Vasile, în timp ce se afla

în apropierea barului de lângă Primăria s. Roșcani r-nul Strășeni, din intenții

huliganice, în prezența mai multor persoane, manifestând obrăznicie deosebită și

demonstrând lipsă de respect față de societate, într-un mod grosolan și demonstrativ,

1

au inițiat conflict cu Axionov Ion, căruia intenționat i-au aplicat lovituri peste diferite

părți ale corpului, după care abandonându-l au plecat. Peste aproximativ 15 minute,

Șargu Marin împreună cu Cotorobai Petru, Șargu Aurel și Picicurov Vasile, s-au întors

înapoi și urmărind continuarea intenției lor huliganice, i-au aplicat lui Axionov Ion cu

pumnii și picioarele multiple lovituri peste diferite părți ale corpului. În acel moment,

Axionov Ion a reușit să fugă pe un teren adiacent plantat cu viță de vie, însă Șargu

Marin împreună cu Cotorobai Petru, Șargu Aurel și Picicurov Vasile, în vederea

realizării intențiilor criminale, l-au ajuns din urmă și cu același scop infracțional i-au

aplicat acestuia mai multe lovituri peste diferite părți ale corpului, în rezultatul cărora

au cauzat părții vătămate Axionov Ion, conform raportului de expertiză medico-legală

nr. 28 din 15.02.2013, vătămări corporale ușoare.

Astfel, acțiunile inculpatului Șargu Marin, au fost calificate de procuror în temeiul

art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, huliganismul adică, acțiunile intenționate care

încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor,

precum și acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită,

săvârșită de mai multe persoane.

Inculpatul Șargu Marin, se mai învinuiește de faptul că, la 14 februarie 2014, în

jurul orelor 19:08 min., fiind în stare de ebrietate alcoolică și narcotică, cu scopul

săvârșirii unui atac tâlhăresc, s-a mascat prin ascunderea feței cu un fular, după care

înarmându-se cu un cuțit având lama de aproximativ 40 (cm), a pătruns în marchetul

Stației Peco nr. 94 „Tirex Petrol” din or. Strășeni str. Orheiului 7 „B”, unde amenințând

cu aplicarea violenței periculoase pe operatorul stației - Bîcicov Arcadie și vânzătoarea

- Pantelei Natalia având îndreptat cuțitul asupra acestora la nivelul capului, le-a cerut

ultimilor mijloace financiare.

În continuare, acționând cu scopul realizării intențiilor criminale până la capăt, a

sustras deschis bani cheși aruncați pe masă de Pantelei Natalia în sumă de 1825 lei și

6112 lei de Bîcicov Arcadie, cauzând astfel o daună materială în proporții considerabile

în sumă totală de 7937 lei MDL.

Astfel, acțiunile lui Șargu Marin au fost calificate de procuror în temeiul art. 188

alin. (2) lit. c), d), e) și f) Cod penal, tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei

persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viață

și sănătatea persoanei agresate, de o persoană mascată, deghizată, prin pătrundere în

încăpere, cu aplicarea obiectelor folosite în calitate de armă și cauzarea de daune

materiale de proporții considerabile.

3.1. Procuror, care a solicitat casarea sentinței contestate și pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care a Picicurov Vasile să

fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b)

Cod penal și în baza acestui articol, a-i aplica măsura de pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 3 ani și 6 luni cu executare în penitenciar de tip semiînchis,

cu calcularea termenului din momentul reținerii; Șargu Marin să fie recunoscut vinovat

2

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. c), d), e), f) și art. 287 alin.

(2) lit. b) Cod penal, și în baza acestei Legi, pe art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal a-i

stabili măsura de pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, iar pe art.

188 alin. (2) lit. c), d), e) și f) Cod penal, măsura de pedeapsă sub formă de închisoare

pe un termen de 9 ani, iar în baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor stabilite, a-i aplica definitiv lui Șargu Marin pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de 11 ani cu executare în penitenciar de tip

semiînchis. A înlocui măsura preventivă, obligarea de a nu părăsi țara, aplicată lui

Șargu Marin în arest preventiv cu eliberarea unui mandat de arest și luarea acestuia sub

strajă din sala de judecată. A admite integral acțiunea civilă înaintată cu dispunerea

încasării din contul inculpatului Șargu Marin în beneficiul Î.M. „Tirex Petrol” S.A.

prejudiciu material cauzat nerecuperat în sumă de 7937,00 lei MDL, în rest, sentința a

o menține.

Așadar, având în vedere că instanța pe acest capăt de acuzare prin sentință constată

comiterea faptei infracționale de huliganism, prevăzut la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod

penal și vinovăția tuturor inculpaților, procurorul a considerat că în această parte

instanța de fond corect a apreciat și reținut circumstanțele de fapt în sarcina

inculpaților, însă nu este de acord cu liberarea de răspundere penală a lui Șargu Marin

care este nefondată, pe motiv că ultimul după comiterea huliganismului în interiorul

termenului de prescripție a comis infracțiunea (tâlhăria), vinovăție care este probată

prin ansamblul de probe administrate și examinate pe acest episod și asupra căreia

procurorul se va referi pe larg în continuare. Or, pe acest capăt de acuzare situația lui

Șargu Marin este restricționată de alin. (4) a art. 60 Cod de procedură penală care

prevede că, prescripția se va întrerupe dacă, până la expirarea termenelor prevăzute la

alin. (1), persoana va săvârși o infracțiune pentru care, conform prezentului cod, poate

fi aplicată pedeapsa cu închisoare pe un termen mai mare de 2 ani. Calcularea

prescripției în acest caz începe din momentul săvârșirii unei infracțiuni noi.

Referitor la al doilea episod încriminat inculpatului Șargu Marin, atacul tâlhăresc,

prevăzut la art. 188 alin. (2) lit. c), d), e) și f) Cod penal, acuzatorul de stat în susținerea

învinuirii s-a bazat, atât pe probele obținute legal în cadrul urmăririi penale, cât și cele

cercetate în instanță care în ansamblu atestă încadrarea corectă a faptei și probează

vinovăția lui Șargu Marin în comiterea tâlhăriei, însă instanța de fond, la adoptarea

soluției în această parte a acționat contrar alin. (1) și (2) a art. 101 Cod de procedură

penală și nu a examinat fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității ei, iar toate în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Nu a apreciat probele conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în

ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege, dar a preluat

în totalitate concluziile nefondate ale părții apărării, sfidând declarațiile părților

vătămate și a martorilor oferite la etapa de urmărire penală, care în sensul art. 93 alin.

(1) și (2) pct. 1) și pct. 4) Cod de procedură penală, constituie și ele probe. Or, probele

administrate în faza de urmărire penală au aceiași valoare cu cele examinate și realizate

3

în faza cercetării judecătorești, respectiv, se analizează coroborat, deoarece doar astfel

instanța era obligată să examineze cauza acordând întâietate principiului preeminenței

dreptului, a respectării tuturor prevederilor legale (a se vedea, cazul Sunday Times din

26 mai 1979 examinat de Curtea Europeană de la Strassbourg). Pretinsa „concluzie” a

instanței din sentință precum că declarațiile părții vătămate Pantelei Natalia potrivit

cărora - Șargu Marin este cel care a săvârșit atacul tâlhăresc, deoarece în timpul atacului

i-a căzut fularul de pe față și l-a văzut, se apreciază critic din motiv că raportul de

expertiză nr. 1615 nu identifică imagini din care să rezulte că în timpul atacului a căzut

fularul infractorului, de către procuror se apreciază ca fiind total nefondată, în condițiile

în care secvențele video ridicate de la Stația Peco și prezente la materialele cauzei, nu

reflectă permanent și în totalitate toate acțiunile infractorului, inclusiv fața acestuia.

Or, în momentul atacului asupra părților vătămate Pantelei Natalia și Arcadie Bîcicov,

iar mai concret în timpul altercațiilor cu acestea, potrivit aceloraș secvențe video se

atestă că atacatorul și anume Șargu Marin se află sub camera video încovoiat spre

părțile vătămate, față în față cu acestea, respectiv, faptul că camera nu a fixat în

totalitate cum au derulat acțiunile infractorului cap-coadă nu permite a respinge

declarațiile acestora, întrucât doar părțile vătămate sunt cele care au fost oculari

evenimentului și au văzut totul.

Neîntemeiată a apreciat și concluzia instanței precum că, critic se apreciază și

declarațiile părții vătămate Bîcicov Arcadie oferite la etapa de urmărire penală,

deoarece acesta în instanță a negat cele afirmate la urmărirea penală și a declarat că

infractorul era mai înalt decât inculpatul Șargu Marin, iar din start a declarat altfel pe

motiv că era în stare de stres. Or, din contra, Arcadie Bîcicov pe urme fierbinți a

declarat și chiar arătat direct la Șargu Marin ca fiind el făptașul, fapt rezultat din

declarațiile acestuia date la urmărirea penală împreună cu secvențele video-audio din

timpul audierilor ce necesită vizionate, cât și procesul-verbal de recunoaștere după

fotografie în care a declarat fără rezerve, că anume Șargu Marin este făptașul crimei.

Probe și mijloace probatorii față de care toți participanții la acțiuni, la acea etapă, nu

le-au contestat sau să fi avut obiecții, inclusiv, învinuitul și apărătorul acestuia. Ba mai

mult ca atât, obiecții la aceste probe nu a avut apărarea nici la etapa de informare și

prezentare a urmăririi penale.

La fel, nefondată a apreciat și afirmația instanței în privința declarațiilor părții

vătămate Pantelei Natalia, precum că hainele (inclusiv, hanoracul) atașat la dosar și

recunoscut ca corp delict ar aparține lui Șargu Marin, este infirmată de raportul de

expertiză trasologică nr. 1618 care atestă că hanoracul din secvențele video nu este unu

și același hanorac cu cel ridicat de la Șargu Marin. Or, concluzia acestui raport nu

denotă faptul că nu Șargu Marin este atacatorul.

De asemenea, nefondată a apreciat și afirmația instanței de fond în sprijinul

aprecierii critice aduse declarațiilor cet. Natalia Pantelei precum că, Șargu Marin este

adevăratul făptaș, deoarece potrivit declarațiilor martorilor Șehtman Anatolie, Șehtman

Igor, Zgardan Oleg, Griza Mihail, Schirliu Vasile - Șargu Marin la data de 14.02.2014,

4

ora 19:08 s-a aflat cu ei în companie, nu este credibilă, întrucât dacă analizăm în esență

declarațiile acestor martori indubitabil s-a reținut faptul că nici unul din ei nu a declarat

tranșant că la acea dată, și anume ora 19:05 min., Șargu Marin s-a aflat cu ei. Mai mult,

unii din ei dacă facem comparație cu declarațiile date din start în fața primului magistrat

(Dumitru Mîrzencu) afirmă că nu pot declara cu certitudine, iar ulterior când au fost

audiați în fața magistratei (Dorina Coritor) o parte din ei au afirmat cu unele precizări,

care nu sunt probate prin alte careva probe. Or, această versiune susținută și de Șargu

Marin, s-a datorat respingerii demersului inițial de aplicare a arestului preventiv față

de acesta, ceea ce a și creat primise favorabile inculpatului și apărării de a înainta

respectiva versiune și a o cimenta prin declarațiile martorilor vizați supra, concluzie,

care derivă din aceia că din start la momentul reținerii și audierii lui Șargu Marin ca

bănuit nu a invocat că s-ar fi aflat la ora 19:08 min. în compania persoanelor vizate,

versiune, care a apărut ulterior la audiere ca învinuit. Respectiv, a considerat, că o

asemenea tactică denotă tandemul cu care s-au angajat martorii prieteni, cunoscuți și

săteni ai lui Șargu Marin ca împreună cu acesta să ducă în eroare și devia de la adevăr

și arăta cu nu el este făptașul crimei, ci altă persoană, fapt care vine în contradicție cu

declarațiile părții vătămate Natalia Pantelei care constant, atât la urmărirea penală, cât

și în instanță a declarat sub jurământ și cu toată responsabilitatea că l-a văzut la față pe

făptaș, iar acesta este Șargu Marin, și nu altul, iar în această parte nu are rezerve.

În concluzie, acuzatorul de stat a considerat, că starea de fapt, fapta criminală și

vinovăția inculpatului Șargu Marin rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă din

ansamblul de probe administrate și cercetare prin coroborare, și anume: declarațiile

părților vătămate Pantelei Natalia și Bîcicov Arcadie; declarațiile martorilor Jereghi

Valeriu, Schirliu Ion, Grati Vadim, Picicurov Vasile, Baltaga Ilie, Griza Mihail, Chiru

Ion, Șehtman Anatolie, Schirliu Vasile, Schirliu Alexandru, Șargu Pavel, Șargu Maria,

Șehtman Igor, Macari Gheorghe, Romanenco Rodica și Zgardan Oleg, precum și

celelalte probe scrise pe parcursul urmăririi penale și administrate, atât în cadrul

ședinței instanței de fond, inclusiv și corpurile delicte anexate la cauza penală.

3.2. Partea vătămată Pantelei Natalia, care a solicitat admiterea apelului, casarea

sentinței primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Șargu Marin să fie

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. c), d),

e), f) Cod penal, invocând că instanța de fond nu a apreciat probatoriul prezentat la

examinarea cauzei penale potrivit art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală.

3.3. Apărătorul Zagaiciuc Victor în interesele inculpatului Cotorobai Petru, care

a solicitat casarea sentinței contestate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care

inculpatul să fie achitat pe motiv că fapta nu a fost comisă de inculpat.

3.4. Apărătorul Catană Victor în interesele inculpatului Picicurov Vasile, care a

solicitat casarea sentinței contestate și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță prin care Picicurov Vasile, să fie achitat din motivul lipsei

în acțiunile sale a elementelor constitutive ale infracțiunii incriminate.

5

fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de către partea vătămată Pantelei

Natalia, avocatul Zagaiciuc Victor în interesele inculpatului Cotorobai Petru și

avocatul Catană Victor în interesele inculpatului Picicurov Vasile.

S-a admis apelul procurorului Tețcu Ion declarat împotriva sentinței Judecătoriei

Chișinău sediul Central din 28 decembrie 2017, casată sentința în partea încetării

procesului penal pe art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal în privința lui Șargu Marin,

Cotorobai Petru și Șargu Aurel și condamnării lui Picicurov Vasile pe art. 287 alin.(2)

lit. b) Cod penal și pronunțată în această parte o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, după cum urmează:

S-a dispus încetarea procesului penal în privința lui Șargu Marin, Cotorobai Petru

și Șargu Aurel pe art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal, pe motivul intervenirii termenului

de prescripție de tragere la răspunderea penală.

Picicurov Vasile a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal și i-a fost numită pedeapsa sub formă de închisoare

pe un termen de 3 ani, cu executarea ei în penitenciare de tip semiînchis.

În rest sentința a fost menținută.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, analizând și

apreciind probele, în strictă conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură

penală, conform cărora, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din

punct de vedere al coroborării lor, a constatat următoarele: inculpatul Șargu Marin, la

09.11.2012 aproximativ la orele 01:30 după o înțelegere prealabilă și de comun acord

cu Cotorobai Petru, Șargu Aurel, Picicurov Vasile, în timp ce se afla în apropierea

barului de lângă Primăria s. Roșcani r-nul Strășeni, din intenții huliganice, în prezența

mai multor persoane, manifestând obrăznicie deosebită și demonstrând lipsă de respect

față de societate, într-un mod grosolan și demonstrativ, au inițiat conflict cu Axionov

Ion, căruia intenționat i-au aplicat lovituri peste diferite părți ale corpului, după care

abandonându-l au plecat. Peste aproximativ 15 minute, Șargu Marin împreună cu

Cotorobai Petru, Șargu Aurel, Picicurov Vasile, s-au întors înapoi și urmărind

continuarea intenției lor huliganice, i-au aplicat lui Ion Axionov cu pumnii și picioarele

multiple lovituri peste diferite părți ale corpului. În acel moment, Ion Axionov a reușit

să fugă pe un teren adiacent plantat cu viță de vie, însă Șargu Marin împreună cu

Cotorobai Petru, Șargu Aurel și Picicurov Vasile, în vederea realizării intențiilor lor

criminale, l-au ajuns din urmă și cu același scop infracțional i-au aplicat acestuia mai

multe lovituri peste diferite părți ale corpului, în rezultatul cărora au cauzat părții

vătămate Ion Axionov, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 28 din

15.02.2013, vătămări corporale ușoare.

Instanța de apel a constatat că, prin acțiunile sale intenționate Șargu Marin a

săvârșit infracțiunea prevăzută de art.287 alin. (2) lit. b) Cod penal, huliganismul adică,

acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea

violenței asupra persoanelor, precum și acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc

6

printr-o obrăznicie deosebită, săvirșită de mai multe persoane.

Astfel, cu toate că inculpatul Șargu Marin vina în comiterea infracțiunii prevăzute

la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal nu a recunoscut-o, instanța de apel a conchis că

vina acestuia a fost dovedită integral prin următoarea sistemă de probe, care sunt

pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile

părții vătămate Axionov Ion; declarațiile martorilor Suruceanu Igor, Vornicescu

Viorel, Grușca Marcel, Rădvan Mihail, Zavatin Andrei, Dragoman Gheorghe;

procesul-verbal de confruntare din 21.12.2012 efectuat între partea vătămată Ion

Axionov și bănuitul Șargu Marin; procesul-verbal de ridicare din 07.02.2013 prin care

a fost ridicat telefonul mobil de model „Nokia N-73”, de culoare neagră, care aparținea

părții vătămate; raportul de expertiză medico-legală nr. 28 din 15.02.2013.

Instanța de apel a considerat că, nerecunoașterea vinovăției de către inculpatul

Șargu Marin, de comiterea huliganismului încriminat nu echivalează cu achitarea

acestuia, deoarece circumstanțele stabilite și probele analizate și enumerate, dovedesc

cu certitudine comiterea de către inculpat a faptelor încriminate.

Totodată, instanța de apel a menționat faptul că, deși Șargu Marin nu și-a

recunoscut vina în cele imputate, ultimul nici n-a atacat sentința instanței de fond cu

apel, ceea ce denotă faptul că inculpatul în mod tacit a fost de acord cu faptele imputate.

Referitor la atacul tâlhăresc de care inculpatul Șargu Marin este învinuit, instanța

de apel a respins apelurile procurorului și a părții vătămate Pantelei Natalia ca

nefondate, și a considerat că, la pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a

stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a tras concluzia că fapta nu a fost

săvârșită de inculpat. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe

acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101

Cod de procedură penală.

Instanța de apel a conchis că, atât în instanța de fond, cât și în cea de apel nu s-a

dovedit faptul că anume inculpatul Șargu Marin, a comis atacul tâlhăresc în privința

operatorului stației - Bîcicov Arcadie și a vânzătoarei - Pantelei Natalia.

Astfel, s-a constatat că la 14 februarie 2014, pe la ora 7 seara a avut loc un atac

tâlhăresc la stația nr. 94 „Tirex Petrol” din or. Strășeni, str. Orheiului 7 „B”, iar partea

vătămată Pantelei Natalia a indicat asupra inculpatului Șargu Marin precum că el a fost

agresorul, acest fapt confirmându-se prin aceea că i-a căzut fularul care îi atârna pe față

și aceasta l-a recunoscut observându-i fața, acest fapt fiind confirmat și de declarațiile

celei de-a doua partea vătămată Bîcicov Arcadie care în cadrul primei audieri a declarat

că și el l-a recunoscut pe Șargu Marin, însă ulterior în baza declarațiilor suplimentare

a declarat că persoana care l-a agresat în acea seară nu era Șargu Marin. Fiind în stare

de stres a declarat la poliție că este el.

Astfel, instanța de apel a apreciat critic declarațiile părții vătămate Pantelei N.,

constatând că acestea nu corespund adevărului, deoarece sunt în contradicție cu

celelalte probe și nu coroborează între ele din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității or, afirmația părții vătămate despre faptul că i-a

7

căzut fularul de pe față inculpatului Șargu Marin nu a putut fi reținută, deoarece a fost

combătută prin cumulul de probe administrate la dosar și anume: potrivit raportului de

expertiză nr. 1615 din 14.02.2017, expertul a concluzionat următoarele: „în

înregistrările video ale camerelor de luat vederi, ridicate de la Stația PECO nr. 94

,,Tirex Petrol”, prezentate pe DVD-R, nu se identifică prezența imaginilor, care atestă

faptul că atacatorul a pătruns în market fără a-și astupa fața, că ulterior și-a astupat-o

cu un fular, care i-ar fi căzut de vre-o două ori. Prin expertizarea înregistrărilor video,

s-a constatat faptul că atacatorul a intrat în market deja cu fularul legat la față, care era

amplasat sub glugă, că fularul îi acoperea complet gâtul, gura și vârful nasului, că în

timpul atacului fularul nu a căzut de pe față. În aceste înregistrări regiunile ochilor și

nasului atacatorului s-au imaginat incomplet și nedeslușit, ceea ce face imposibilă

stabilirea faptului, dacă atacatorul avea „nas cârb și riduri la ochi”.

La fel, Pantelei Natalia a declarat că atacul tâlhăresc a avut loc la 14.02.2014,

orele 19:00, ceea ce intră în contradicție cu accepțiunea precum că Șargu Marin a fost

la locul faptei în momentul atacului, ceea ce se confirmă prin declarațiile martorilor în

ședința de judecată și anume, declarațiile martorului Șehtman Anatolie, care a declarat

că: la 14.02.2014 s-a întâlnit cu Șargu Marin care a venit pe la orele 18:00-18:30 să

ceară 50 euro de la Griza Mihail și au stat până la orele 19:30. Declarațiile martorului

Șehtman Igor, care a declarat că l-a sunat fratele fiind împreună cu Șargu Marin și l-a

rugat să-i ducă cu taxiul. Era în jurul orelor 19:20 când s-au întors de la Făgureni au

mers la Negrești și l-a luat pe fratele Anatolie care era cu Șargu Marin din centrul

orașului și la dus la „Barul lui Ilie”.

De asemenea, martorul Zgardan Oleg a menționat că: Șargu Marin l-a sunat pe la

orele 18:23 și a întrebat dacă poate să vină, iar ulterior a venit pe la orele 18:30 la

permisiunea lui Griza M. S-a reținut timp de o oră apoi a plecat împreună cu Șehtman

Anatolie cu taxiul.

La fel, martorul Griza Mihail a menționat că: Șargu Marin în ziua când s-a

întâmplat incidentul s-a aflat la el între orele 18:20 până la 19:30.

Martorul Schirliu Vasile a declarat că: Șargu Marin s-a aflat la ei în ospeție în

intervalul orelor 19:32-21:00 și declarațiile inculpatului Șargu Marin care nu contravin

cu cele ale martorilor depuse în instanța de judecată și care a declarat că: „a plecat de

la Griza Mihail în jurul orelor 18:00-19:30. El cu Șehtman Anatolie au plecat și pe

drum s-au întâlnit cu Igor Șehtman. Au mers cu ei până la magazin de unde și-a luat

țigări. După ce și-a cumpărat țigări Șargu Marin a mers acasă la Schirliu Vasile unde

au ajuns în 3-4 minute. Apoi au mers în atelierul de lucru. La ei s-a reținut până la orele

21:00”.

La fel, instanța de apel a reiterat că, nu s-au confirmat nici declarațiile părții

vătămate Pantelei Nataia, precum că bluza cu glugă (hanoracul) ridicată prin

percheziție de la domiciliul lui Șargu Marin, este anume bluza cu glugă în care era

îmbrăcat atacatorul or, conform raportului de expertiză traseologică nr. 1618 din

24.03.2017 „bluza cu glugă (hanoracul), ridicată de la domiciliul lui Șargu Marin la

8

15.02.2014, nu este identică cu bluza cu glugă (hanoracul), în care era îmbrăcat

atacatorul, conform înregistrărilor video, prezentate pe DVD-R, și anume - gluga

atacatorului avea alt tip de croială (prezența a două linii, cusături de croială

(transversale) comparativ cu gluga bluzei ridicate de la domiciliul lui Șargu Marin

(prezența a doar unei linii), (cusături de croială); lățimea mai mică a fâșiei create de

cusătura longitudinală a glugăi atacatorului comparativ cu gluga bluzei ridicate de la

domiciliul lui Șargu Marin; lipsa detaliului de furnitură sub formă de inel de metal de

trecere a sforii la gluga atacatorului și prezența acestui detaliu la gluga bluzei ridicate

de la domiciliul lui Șargu Marin”.

Totodată, instanța de apel a conchis că urmează a fi apreciat critic și procesul-

verbal de recunoaștere a persoanei împreună cu planșa cu imagini foto prin care partea

vătămată Bîcicov Arcadie a recunoscut persoana sub nr. 1 - Șargu Marin ca fiind

persoana care în seara zile de 14.02.2014 a intrat deghizat cu un cuțit pe teritoriul stației

Peco și a săvârșit atacul tâlhăresc or, dânsul în ședința de judecată a negat aceste

declarații, menționând că era în stare de stres din acest motiv a dat așa declarații.

De asemenea, instanța de apel a considerat, că nu poate fi reținut nici procesul-

verbal de recunoaștere a persoanei împreună cu planșa cu imagini foto prin care partea

vătămată Pantelei Natalia a recunoscut persoana sub nr. 1 - Șargu Marin care în seara

zilei de 14.02.2014 a pătruns deghizat cu un cuțit în mână pe teritoriul Stației Peco și a

sustras deschis bani or, nu a fost prealabil audiat, atât Bîcicov Arcadie, cât și Pantelei

Natalia despre semnele și particularitățile distinctive după care ar fi putut recunoaște

atacatorul. În afară de aceasta, până la efectuarea pretinselor recunoașteri, lor le-au fost

prezentate fotografia lui Șargu Marin, la fel - din cele 5 persoane prezentate spre

recunoaștere, doar Șargu Marin era îmbrăcat în hanorac cu glugă și blugi roși în

genunchi. Aceasta s-a bazat doar pe faptul că lui Șargu Marin i-a căzut fularul și ea a

reușit să-l recunoască, fapt infirmat prin raportul de expertiză nr. 1615 din 14.02.2017

menționat supra.

Subsecvent, instanța de apel a apreciat critic și procesul-verbal de recunoaștere a

persoanei după fotografie din 20.03.2014, prin care martorul Romanenco Rodica l-a

recunoscut pe învinuit ca fiind persoana care deseori venea pe la Stația Peco și chiar

odată a fost depistat că a furat marfa din marketul de pe teritoriul respectivei stației or,

dânsa în ședința de judecată a declarat că în realitate din înregistrarea video prezentată

de Macari Gheorghe ea nu a recunoscut persoana ce săvârșise furtul, careva bani pentru

bunurile furate nimeni nu i-a achitat. De asemenea a declarat că în timpul audierii la

20.03.2014 ea nu a spus că persoana ce a săvârșit atacul din 14.02.2014, după forma

corpului și mișcări seamănă foarte bine cu cel care anterior săvârșise furtul de

bomboane. Poliția insista ca ea să declare anume așa ceva, însă ea a refuzat. Procesul-

verbal de audiere din 20.03.2014 ea l-a semnat fără a-l citi.

În același timp inculpatul Șargu Marin, atât la urmărirea penală, cât și în instanța

de judecată a instanței de fond și apel vina în comiterea tâlhăriei încriminate nu a

recunoscut și a indicat, că în ziua de 14.02.2014 el împreună cu fratele Vasile Șargu și

9

vărul Schirliu Igor au fost la lucru în or. Chișinău. A revenit în s. Negrești, a fost la

Griza Mihail, după care la familia Schirliu și ulterior la discoteca din or. Strășeni, fapt

confirmat și de către martorii audiați în cadrul urmării penale și în cadrul cercetării

judecătorești.

De asemenea, instanța de apel a reiterat, că acțiunile și actele procesuale ale

organului de urmărire penală au fost administrate cu încălcarea legislației în vigoare,

nu pot avea un suport probatoriu deplin și obiectiv întru dovedirea vinovăției. Astfel,

procesul-verbal de cercetare la fața locului (f. d. 11, vol. I) a fost întocmit de către OUP

Pascari Oleg la 14.02.2014 în perioada de timp de la 19:20 min. până la 20:10 min. Din

aceste două procese-verbale, se vede că audierea lui Pantelei Natalia a început la ora

20:08, adică cu 2 minute mai înainte de finisarea procesului- verbal de cercetare la fața

locului, iar scrisul diferă de scrisul OUP, Oleg Pascari. Concluzia menționată este

confirmată și prin raportul de expertiză grafoscopică nr. 735 din 07.05.2015 (f. d. 114-

133, vol. V), conform căruia „declarațiile părții vătămate (textul manuscris din rubrica

„în legătură cu cele întrebate declar următoarele:”, care se începe cu cuvintele „La data

de 14.02.2014... „și finisează cu cuvintele”...înaintat pe parcursul procesului.”) de pe

procesul- verbal din 14.02.2014 de audiere a părții vătămate Pantelei Natalia (f. d. 20,

vol. I) nu a fost executat de către OUP, Oleg Pascari, dar de către o altă persoană”.

Luînd în considerație, că în materialele cauzei lipsește careva ordonanță privind

dispunerea efectuării urmăririi penale de către mai mulți ofițeri de urmărire penală, or

conform prevederilor pct. 4) alin. (1) art. 94 Cod de procedură penală „în procesul

penal nu pot fi admise ca probe și, prin urmare, se exclud din dosar, nu pot fi prezentate

în instanța de judecată și nu pot fi puse la baza sentinței sau a altor hotărâri judecătorești

datele care au fost obținute de o persoană care nu are dreptul să efectueze acțiuni

procesuale în cauza penală”.

Cu referire la argumentul apelantului, al acuzatorului de stat precum că Șargu

Marin s-ar fi aflat în or. Strășeni la momentul comiterii atacului tâlhăresc, instanța de

apel l-a considerat nefondat și l-a respins pe motiv că potrivit informației furnizate de

la SA „Orange” privind descifrările telefonice, s-a indicat localizarea inculpatului

Șargu Marin la locul crimei, la 14.02.2014 orele 19:29 min. când inculpatul Șargu

Marin de pe telefonul său mobil cu cartela 069718733 a efectuat apel către telefonul

cu cartela 069630354 al abonatului Schirliu Vasile, se afla în raza de activitate a antenei

„Strășeni CITY”. Deoarece, în cadrul cercetării judecătorești avocatul inculpatului Ion

Gumeniuc a prezenatat informația de la SA „Orange” privind locul amplasării antenei

„Strășeni CITY”, a razei ei de activitate, cu indicarea concretă a suprafeței localităților

deservite și anume scrisoarea nr. 2812 din 21.05.2014 (f. d. 35, vol. VII), unde este

indicat că antena 803 „Strășeni CITY” este amplasată în comuna Țibirica, raionul

Călărași, iar raza de acoperire a stației de telefonie mobilă și locul dislocării abonatului

nu poate fi stabilită cu exactitate, aceasta fiind una relativă și diferită în funcție de

încărcarea stației, condițiile climaterice, obstacolele existente, relief și altele. Prin

urmare, informația menționată nu poate fi recunoscută ca fiind probă pertinentă a

10

acuzării, precum că inculpatul Șargu Marin se afla la momentul comiterii infracțiunii

în or. Strășeni.

În asemenea circumstanțe, instanța de apel a conchis că, atât în cadrul instanței de

fond, cât și în cadrul celei de apel nu s-a constatat că Șargu Marin ar fi săvârșit fapta

încriminată lui, prevăzută la art. 188 alin. (2) lit. c), d), e), f) Codul penal.

Procuratura de circumscripție Chișinău, Dorina Tăut, care, indicând temeiul prevăzut

de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței

de apel în privința inculpatului Șargu Marin, cu remiterea cauzei la rejudecare în

instanța de apel, într-un alt complet de judecată.

decembrie 2018 a fost admis recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, a fost casată parțial decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2018, în partea menținerii

sentinței de achitare a inculpatului Șargu Marin în baza art. 188 alin. (2) lit. c), d), e),

f) Cod penal, și dispusă rejudecarea cauzei, în această parte, de către aceiași instanță

de apel, în alt complet de judecată. Celelalte dispoziții ale hotărârii judecătorești

contestate, au fost menținute.

rechizitoriului inculpatul Șargu M. este învinuit de faptul că, la 14 februarie 2014, în

jurul orelor 19:08 min., fiind în stare de ebrietate alcoolică și narcotică, cu scopul

săvârșirii unui atac tâlhăresc, s-a mascat prin ascunderea feței cu un fular, după care

înarmându-se cu un cuțit având lama de aproximativ 40 (cm), a pătruns în marchetul

Stației Peco nr. 94 „Tirex Petrol” din or. Strășeni str. Orheiului 7 „B”, unde

amenințând cu aplicarea violenței periculoase pe operatorul stației - Bîcicov Arcadie

și vânzătoarea - Pantelei Natalia având îndreptat cuțitul asupra acestora la nivelul

capului, le-a cerut ultimilor mijloace financiare.

În continuare, acționând cu scopul realizării intențiilor criminale până la capăt,

a sustras deschis bani cheși aruncați pe masă de Pantelei Natalia în sumă de 1825 lei

și 6112 lei de Bîcicov Arcadie, cauzând astfel o daună materială în proporții

considerabile în sumă totală de 7937 lei MDL.

Acțiunile acestuia fiind calificate de procuror în temeiul art. 188 alin. (2) lit. c),

d), e) și f) Cod penal – tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul

sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viață și sănătatea

persoanei agresate, de o persoană mascată, deghizată, prin pătrundere în încăpere,

cu aplicarea obiectelor folosite în calitate de armă și cauzarea de daune materiale în

proporții considerabile, însă prima instanță l-a achitat pe inculpat de învinuirea

incriminată, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat, concluzie menținută și de

către instanța de apel.

Instanța de apel în acest aspect a conchis, că: ,, atât în instanța de fond, cât și în

cea de apel nu s-a dovedit faptul că anume inculpatul Șargu Marin, a comis atacul

11

tâlhăresc în privința operatorului stației - Bîcicov Arcadie și a vânzătoarei - Pantelei

Natalia”. Însă, la acest capitol, instanța de recurs a remarcat că:

- potrivit declarațiilor părții vătămate Pantelei Natalia, care a declarat că ,,…Șargu

a împins scaunul și l-a tăiat pe Bîcicov Arcadie. În acel moment lui Șargu i-a căzut

fularul și i s-a văzut fața,…Pantelei Natalia era la un metru de la Șargu,…pe Șargu îl

cunoaște foarte bine pentru că mereu venea la benzinărie cu prietenii săi în jurul orelor

12:00 pentru a cumpăra câte o cafea, țigări, dar nu dădeau nici o întrebare. Era mereu

îmbrăcat în aceleași haine care au fost prezentate de către ofițeri pentru a fi

recunoscute”;

- potrivit proceselor-verbale de examinare și recunoaștere a obiectelor împreună

cu planșa cu imagini foto prin care, atât Bîcicov Arcadie, cât și Pantelei Natalia au

recunoscut cofta sportivă cu fermoar și glugă de culoare surie, o pereche de blugi de

culoare albastru deschiși, o pereche de mănuși de construcție culoare orange, care au

fost ridicate la 15.02.2014 în cadrul percheziției de la domiciliul învinuitului Șargu M.;

- potrivit procesului-verbal de recunoaștere a persoanei împreună cu planșa cu

imagini foto prin care partea vătămată Bîcicov Arcadie a recunoscut persoana sub nr.

1 - Șargu M. ca fiind persoana care în seara zile de 14.02.2014 a intrat deghizat cu un

cuțit pe teritoriul stației Peco și a săvârșit atacul tâlhăresc;

- potrivit procesului-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din

26.02.2014, prin care martorul Macari Gheorghe l-a recunoscut pe învinuit în seara

zilei de 14.02.2014 în imediata apropiere a locului crimei;

- potrivit procesului-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din

20.03.2014, prin care martorul Romanenco Rodica a recunoscut pe învinuit ca fiind

persoana care deseori venea la Stația Peco și chiar odată a fost depistat că a furat marfa

din marchetul de pe teritoriul respectivei stației;

- potrivit procesului-verbal de percheziție la domiciliu învinuitului Șargu Marin

din 15.02.2014 emis în baza ordonanței de percheziție a OUP cu autorizația

judecătorului de instrucție, prin care s-a depistat și ridicat o bluză (coftă) sportivă cu

fermuar cu glugă de culoare surie, o pereche de blugi culoare albaștri deschiși, o

pereche de mănuși de construcție de culoare orange, haine de care M. Șargu s-a folosit

la săvârșirea atacului tâlhăresc, denotă împrejurări care sunt de natură să confirme

vinovăția inculpatului de săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

Deseamenea, relevant este și faptul că instanțele de fond la baza sentinței de

achitare a indicat că probele părții acuzării sunt combătute prin declarațiile martorilor

Griza Mahail, Șehtman Anatolie și Zagorneanu Oleg, care au declarat că inculpatul

Șargu M. s-a aflat cu ei până la orele 19:30, însă instanțele sub nici o formă nu a

combătut faptul că informația furnizată de SA „Orange” privind descifrările telefonice

de pe numerele de telefon mobil Xxxxx, Xxxxx, care confirmă localizarea învinuitului

Șargu M., și anume la locul crimei, or se indică că informația respectivă poartă un

caracter relativ, însă omite să rețină și prezența celorlalte probe anexate la materialele

cauzei.

12

În continuare, Colegiul penal lărgit a remarcat și faptul că, la baza sentințe de

achitare neîntemeiat a pus raportul de expertiză nr. 1615 din 14.02.2017, or în

susținerea învinuirii aduse inculpatului nu au fost puse doar secvențele video cercetate

prin acest raport de expertiză, dar și declarațiile părților vătămate, a martorilor, dar și

actele și documentele acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale.

Mai mult ca atât, potrivit declarațiilor părții vătămate Pantelei N. date în cadrul

ședinței de judecată în instanța de apel (vol. VIII, f.d. 55-56), ultima a declarat că

,,poate arăta pe video când a căzut fularul”, însă, instanța de apel fără a verifica

veridicitatea acestor declarații prin vizualizarea secvențelor video, a dat prioritate

raportului de expertiză menționat supra, conținutul căruia vine în contradicție cu cele

menționate de partea vătămată.

În speța dată, Colegiul penal lărgit a considerat că instanța de apel nu a pătruns în

esența problemei de fapt și de drept, nu a analizat în deplină măsură materialele cauzei,

fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanța de apel și conținutul real al

probelor, ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept consecință pronunțarea de

către instanțele de fond a unei concluzii pripite, precum că fapta nu a fost săvârșită de

inculpatul Șargu M.

fost admise apelurile declarate de procurorul în Procuratura r-nul Strășeni, Ion Tețcu și

de partea vătămată Pantelei Natalia, casată sentința parțial și pronunțată o nouă hotărâre

potrivit modului stabilit pentru prima instanță:

Șargu Marin a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

188 alin. (2), lit. lit. c), d), e), f) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa penală cu închisoare

pe termen de 8 (opt) ani 6 (șase) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

S-a încasat de la inculpatul Șargu Marin în beneficiul IM „Tirex Petrol” SA suma

de 7937 (șapte mii nouă sute treizeci și șapte) lei, cu titlu de prejudiciu cauzat prin

infracțiune.

În rest, sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 28 decembrie 2017, a fost

menținută.

8.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că în cadrul cercetării

judecătorești au fost administrate, cercetate și verificate următoarele materiale

probatorii, după cum urmează : declarațiile părții vătămate Pantelei Natalia, părții

vătămate Bîcicov Arcadei, martorilor : Șehtman Anatolie, Șargu Pavel, Șehtman Igor,

Zgardan Oleg, Griza Mihail, Schirliu Vasile, Chiru Ion, Macari Gheorghe, Schirliu

Alexandru, Volcov Tatiana, Romanenco Rodica, Șargu Rodion, Schirliu Mihai, Rotari

Andrei, Schirliu Cristian, Jereghi Valeriu, Cozmolici Nicolae;

- procesul-verbal de cercetare la fața locului a Stației Peco „Tirex-Petrol”nr. 94

din or. Strășeni str. Orheiului 7 „B” împreună cu planșa cu imagini foto care constată

locul și timpul comiterii infracțiunii; (f.d. 11, vol. I)

- procesul-verbal de recunoaștere a persoanei împreună cu planșa cu imagini foto

13

prin care partea vătămată Bîcicov Arcadie a recunoscut persoana sub nr. 1 ca fiind M.

Șargu ca fiind persoana care în seara zilei de 14.02.2014 a intrat deghizat cu un cuțit

pe teritoriul stației Peco și a săvârșit atacul tâlhăresc; (f.d. 33-34, vol. I)

- procesul-verbal de recunoaștere a persoanei împreună cu planșa cu imagini foto

prin care partea vătămată Pantelei Natalia a recunoscut persoana sub nr. 1 ca fiind

Șargu Marin, care în seara zilei de 14.02.2014 a pătruns deghizat cu un cuțit în mîină

pe teritoriul Stației Peco și a sustras deschis bani; (f.d. 35-37, vol. I)

- procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 26.02.2014, prin

care martorul Macari Gheorghe a recunoscut pe învinuit în seara zilei de 14.02.2014 în

imediata apropiere a locului crimei; (f.d. 149, vol. I)

- procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 20.03.2014, prin

care martorul Romanenco Rodica a recunoscut pe învinuit ca fiind persoana care

deseori venea la Stația Peco și chiar odată a fost depistat că a furat marfa din marketul

de pe teritoriul respectivei stației; (f.d. 3, vol. II)

- procesul-verbal de percheziție la domiciliul învinuitului Șargu Marin din

15.02.2014 emis în baza ordonanței de percheziție a OUP cu autorizația judecătorului

de instrucție, prin care s-a depistat și ridicat o bluză (coftă) sportivă cu fermoar cu glugă

de culoare surie, o pereche de blugi culoare albaștri deschiși, o pereche de mănuși de

construcție de culoare orange, haine de care M. Șargu s-a folosit la săvârșirea atacului

tâlhăresc; (f.d. 38-42, vol. II)

- procesul-verbal de recunoaștere a obiectului împreună cu planșa cu imagini foto

prin care partea vătămată Pantelei Natalia a recunoscut bluza (cofta) sportivă cu

fermoar cu glugă de culoare sură, o pereche de blugi de culoare albaștri deschiși, o

pereche de mănuși de construcție culoare orange, ca fiind hainele în care era îmbrăcat

M. Șargu în seara comiterii crimei și care au fost ridicate la 15.02.2014 în cadrul

percheziției de la domiciliu învinuitului M. Șargu; (f.d. 51-59, vol. II)

- procesele-verbale de examinare și recunoaștere a obiectelor împreună cu planșa

cu imagini foto prin care atât Bîcicov Arcadie cât și Pantelei Natalia au recunoscut

cofta sportivă cu fermoar cu glugă de culoare surie, o pereche de blugi de culoare

albastru deschiși, o pereche de mănuși de construcție culoare orange, care au fost

ridicate la 15.02.2014 în cadrul percheziției de la domiciliu învinuitului Șargu Marin

Pavel; (f.d. 50-68, vol. II)

- procesul-verbal de examinare a obiectului din 05.03.2014, prin care s-a stabilit

că obiectul suspus examinării este un disc CD-R de modelul „Verbatim Media”, în care

se conțin înregistrările video fixate la 14.02.2014 la Stația Peco „Tirex Petrol” în timpul

atacului tâlhăresc; (f.d. 126-127, vol. I)

- informația furnizată de SA „Orange” privind descifrările telefonice de pe

numerele de telefon mobil Xxxxx, Xxxxx care confirmă localizarea învinuitului și

anume la locul crimei; (f.d. 73-122, vol. I)

- procesele-verbale ale examinării medicale de constatare a faptului de consumare

a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei, care confirmă faptul că învinuitul Marin

14

Șargu la momentul comiterii crimei era în stare de ebrietate alcoolică; (f.d. 73, vol. II)

- corpuri delicte: o (bluză) coftă sportivă cu fermoar cu glugă de culoare surie

depistată și ridicată de la M. Șargu de la domiciliu, care prin ordonanța din 21.02.2014

a fost recunoscută ca corp delict și transmisă la păstrare în camera de păstrare a

corpurilor delicte din cadrul IP Strășeni; (f.d. 69-71, vol. I)

- o pereche de blugi de culoare albastru deschiși depistați și ridicați de la Șargu

Marin, care prin ordonanța din 21.02.2014 au fost recunoscute ca corpuri delicte și

transmise la păstrare în camera de păstrare a corpurilor delicte din cadrul IP Strășeni;

(f.d. 69-71, vol. I)

- o pereche de mănuși de construcție culoare orange depistate și ridicate de la M.

Șargu de la domiciliu, care prin ordonanța din 21.02.2014 au fost recunoscute ca

corpuri delicte și transmise la păstrare în camera de păstrare a corpurilor delicte din

cadrul IP Strășeni; (f.d. 69-71, vol. I)

- disc CD-DVD-R „Titanum” DVD-R cu imprimarea video-audio efectuată la

20.03.2014 în timpul audierii părții vătămate N. Pantelei; (f.d. 22-24, vol. I)

- un CD-DVD-R „Verbatim” DVD-R cu imprimare video-audio fixată la

18.03.2014 în timpul audierii părții vătămate Bîcicov Arcadie; (f.d. 30- 32, vol. I)

- un disc CD-R cu înregistrare video fixată pe camerele de luat de vederi la data

de 14.02.2014 în localul Stație Peco „Tirex-Petrol” nr. 94 din or. Strășeni str. Orheiului

7 „B”. (f.d. 128, vol. I)

Colegiul penal analizând probele administrate în cursul de urmărire penală și în

cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond, cercetate și verificate în instanța de

apel, prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar în ansamblu din

punct de vedere al coroborării lor a considerat că acțiunile infracționale ale inculpatului

Șargu Marin cuprind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 188 alin.

(2), lit. lit. c), d), e), f) Cod penal - tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane

în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viață și sănătatea

persoanei agresate, de o persoană mascată, deghizată, prin pătrundere în încăpere,

cu aplicarea obiectelor folosite în calitate de armă și cauzarea de daune materiale în

proporții considerabile.

Din conținutul sentinței contestate, Colegiul penal a atestat că instanța de fond a

dispus achitarea inculpatului Șargu Marin învinuit în baza art. 188 alin. (2), lit. lit. c),

d), e), f) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

Conform art. 385 alin. (1), pct. l)-4) Cod de procedură penală, la adoptarea

sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de

săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat,

dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este

prevăzută ea, dacă inculpatul este vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni.

Potrivit art. 390 Cod de procedură penală, (1) Sentința de achitare se adoptă dacă:

1) nu s-a constatat existența faptei infracțiunii; 2) fapta nu a fost săvîrșită de inculpat;

3) fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii; 4) fapta nu este prevăzută de

15

legea penală; 5) există una din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei. (2) în

cazul achitării persoanei în temeiul alin.(l) pct.2), organul de urmărire penală este

obligat să continue urmărirea penală pentru identificarea făptuitorului.

În conformitate cu art. 101 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, (1) Fiecare

probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității

și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

(2) Reprezentantul organului de urmărire penală sau judecătorul apreciază probele

conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate

aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege.

Colegiul penal a atestat că instanța de fond nu a verificat complet, sub toate

aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei, nu a dat probelor administrate o

apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și, prin urmare,

eronat concluzionând despre achitarea inculpatului, pe motiv că fapta nu a fost

săvârșită de inculpat.

Așadar, cu referire la ansamblul de probe administrate de acuzatorul de stat

privind stabilirea vinovăției inculpatului Șargu Marin în privința comiterii infracțiunii

prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. c), d), e), f) Cod penal, instanța de apel a constatat că

acuzatorul de stat a acumulat suficiente probe pertinente și concludente care atestă

culpabilitatea inculpatului.

Probele cercetate și examinate atât în instanța de fond, cât și în instanța de apel

prezintă o situație clară și fără dubii a circumstanțelor de fapt, fiind raportate just la

prevederile legale.

Probele verbale coroborează întru totul cu probele material-scrise administrate la

dosar, cărora instanța de apel le dă o apreciere obiectivă în acord cu prevederile art. 93-

101 Cod procedură penală.

Poziția inculpatului Șargu Marin privind nerecunoașterea vinovăției în comiterea

infracțiunii incriminate s-a apreciat ca libertate de mărturisire împotriva sa, principiu

reglementat la art. 21 Cod de procedură penală, însă în cursul judecării cauzei au fost

administrate probe care dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2), lit. lit. c), d), e), f) Cod penal.

Colegiul penal apreciind probele administrate la cauza penală a atestat vinovăția

inculpatului Șargu Marin, ce confirmă în acțiunile acestuia elementele infracțiunii de

tâlhărie, evidențiindu-se cu certitudine elementele obiectului juridic principal ce

atentează la posesia asupra bunurilor mobile și obiectului juridic secundar cu privire la

sănătatea persoanei sau libertatea psihică a persoanei.

Totodată, instanța de apel a reținut prezența laturii obiective ce constituie

sustragerea în formă consumată a bunurilor părții vătămate, care a fost însoțită de

acțiunea adiacentă sub forma atacului săvârșit asupra părților vătămate Pantelei Natalia

și Bîcicov Arcadie, însoțit de aplicarea violenței periculoasă pentru viața și sănătatea

persoanei, de o persoană mascată, deghizată, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea

16

obiectelor folosite în calitate de armă, acțiuni ce a cauzat daune în proporții

considerabile.

În acest sens, Colegiul penal a atestat că instanța de fond în mod eronat nu a dat

aprecierea corespunzătoare declarațiilor părții vătămate Pantelei Natalia, declarațiile

căreia sunt pertinente și concludente, or, dânsa în mod direct a indicat că anume

inculpatul Șargu Marin a fost cel care a comis atacul tâlhăresc la data de 14 februarie

2014.

Instanța de apel a reținut că partea vătămată Pantelei Natalia a declarat că în stația

de alimentare a intrat Șargu Marin, care era cu fular la gât, chipiu, blugi de culoare

deschisă, mănuși de lucru, de culoare oranj punctate în palmă cu puncte negre, peste

hanorac avea o scurtă din material de blugi cu (bumbi) butoni la mâini, pulover cu

cagulă pe cap reacționând normal la el pentru că îl cunoștea și era client.

S-a apropiat de ei, a scos un cuțit mare care îl țineau în mâna dreaptă, 1-a ridicat

asupra lor. Bîcicov Arcadie a început să-1 liniștească, însă el cerea bani și numea cu

cuvinte necenzurate. În acest răstimp Șargu Marin a împins scaunul și 1-a tăiat pe

Bîcicov Arcadie. În acel moment lui Șargu Marin i-a căzut fularul și i s-a văzut fața,

iar ea a apăsat butonul de alarmă. Ea era la un metru de Șargu Marin.

Totodată, și în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel partea vătămată a

indicat că înregistrările video au fixat momentul când inculpatului i-a căzut fularul când

se hărțuia cu Bîcico Arcadie. În acel moment ea era după tejgheaua de la stația

alimentară. S-a văzut clar fața inculpatului, deoarece distanța nu era mare dintre ei.

Colegiul penal a apreciat că declarațiile părții vătămate Pantelei Natalia

coroborează cu procesele-verbale de examinare și recunoaștere a obiectelor împreună

cu planșa cu imagini foto, prin care se confirmă că atât Pantelei Natalia, cât și Bîcicov

Arcadie, au recunoscut cofta sportivă cu fermoar și glugă de culoare surie, o pereche

de blugi de culoare albastru deschis, o pereche de mănuși de construcție de culoare

orange, care au fost ridicate la data de 15.02.2014 în cadrul percheziției de la domiciliul

învinuitului Șargu Marin.

Cu referire la declarațiile părții vătămate Bîcicov Arcadie, instanța de apel a

respins concluziile instanței de fond potrivit căreia declarațiile acestuia de la faza

urmăririi penale urmează a fi apreciate critic, deoarece în instanța de judecată acesta a

negat cele afirmate la urmărirea penală și a declarat că infractorul era mai înalt decât

inculpatul Șargu Marin, iar din start a declarat altfel deoarece era în stare de stres.

În acest sens, instanța de apel a reținut totuși că partea vătămată Bîcicov Arcadie

fiind audiat pe urme fierbinți la faza urmăririi penale a declarat și a arătat la Șargu

Marin ca fiind cel care a comis atacul tâlhăresc, iar prin procesul-verbal de recunoaștere

a persoanei, împreună cu planșa de imagini foto, rezultă că partea vătămată Bîcicov

Arcadie a recunoscut persoana sub nr. 1 - Șargu Marin ca fiind persoana care în seara

zilei de 14.02.2014 a intrat deghizat cu un cuțit pe teritoriul stației Peco și a săvârșit

atacul tâlhăresc.

Vinovăția inculpatului Șargu Marin în comiterea atacului tâlhăresc din

17

14.02.2014 se confirmă și prin procesul-verbal de percheziție la domiciliul învinuitului

Șargu Marin din 15.02.2014, emis în baza ordonanței de percheziție a organului de

urmărire penală cu autorizația judecătorului de instrucție, prin care s-a depistat și

ridicat o bluză (coftă) sportivă cu fermoar cu glugă de culoare surie, o pereche de blugi

de culoare albaștri deschiși, o pereche de mănuși de construcție de culoare orange, or,

aceste haine au fost descrise de partea vătămată Pantelei Natalia care 1-a recunoscut pe

inculpatul Șargu Marin, ca fiind persoana care a comis atacul tâlhăresc.

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile martorilor Griza Mihail, Șehtman

Anatolie și Zagorneanu Oleg, care au declarat că inculpatul Șargu Marin s-a aflat cu ei

până la orele 19:30, or, declarațiile acestor martori sunt combătute prin informația

furnizată de SA „Orange” privind descifrările telefonice de pe numerele de telefon

mobil Xxxxx, Xxxxx care confirmă localizarea învinuitului Șargu Marin și anume la

locul crimei.

Tot în acest context, instanța de apel a reținut că declarațiile acestor martori se

combat și prin procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din

26.02.2014, prin care martorul Macari Gheorghe 1-a recunoscut pe învinuit în seara

zilei de 14.02.2014 în imediata apropiere a locului crimei.

La fel, instanța de apel a apreciat critic declarațiile martorului Cozmolici Nicolae,

care a indicat că dânsul cunoaște din vorbe de la alți consăteni că Șargu Marin nu este

vinovat, dar a fost Gratii și Picicurov care au furat bani de la stația peco, or, aceste

afirmații sunt declarative, nu au nici un suport probatoriu pertinent și sunt combătute

în totalitate de probele administrate de acuzatorul de stat.

Tot cu referire la aprecierea declarațiilor martorului Cozmolici Nicolae, instanța

de apel a apreciat critic declarațiile acestuia în partea că acesta a auzit când Natalia

Pantelei vorbea cu o doamnă, și anume când s-a oprit muzica, a auzit că acea doamnă

o întreba pe Pantelei Natalia dacă s-a clarificat cu judecata și i-a spus că a auzit că

băiatul nu este vinovat la care Pantelei Natalia a răspuns ca așa i-a zis procurorul să

spună, că de altfel va avea probleme, or, aceste declarații la fel nu au nici un suport

probatoriu și nu pot fi reținute ca fiind pertinente.

Cu referire la informația eliberată de administrația Stației Peco nr. 24 „Vento”,

prin care se comunică că Pantelei Natalia, activând în calitate de operator-vânzător la

marchetul Stației Peco nr. 94 „Tirex Petrol”, la începutul lunii august 2014, aflându-se

la schimb a fost surprinsă de camerele de luat vederi sustrăgând bani din casă, iar în

rezultat Pantelei Natalia a depus cerere de concediere din proprie dorință, care la data

de 06.08.2014 i-a fost acceptată, Colegiul penal nu a reținut că această informație ar

proba faptul că declarațiile părții vătămate nu sunt veridice și sunt făcute cu scopul de

a-1 vinovăți pe Șargu Marin, or, în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit că partea

vătămată 1-a recunoscut pe inculpatul Șargu Marin, iar declarațiile acesteia au fost

confirmate printr-un cumul de probe pertinente, concludente administrate de acuzatorul

de stat.

Potrivit sentinței, instanța de fond a pus la baza achitării inculpatului Șargu Marin

18

raportul de expertiză nr. 1615 din 14.02.2017, prin care s-a concluzionat: „În

înregistrările video ale camerelor de luat vederi, ridicate de la Stația PECO nr. 94

„Tirex Petrol” prezentate pe DVD-R, nu se identifică prezența imaginilor, care atestă

faptul că atacatorul a pătruns în marchet fără a-și astupa fața, că ulterior și-a astupat-o

cu un fular, care i-ar fi căzut de vre-o două ori. Prin expertizarea înregistrărilor video,

s-a constatat faptul că atacatorul a intrat în market deja cu fularul legat la față, care era

amplasat sub glugă, că fularul îi acoperea complet gâtul, gura și vârful nasului, că în

timpul atacului fularul nu a căzut de pe față. În aceste înregistrări, regiunile ochilor și

nasului atacatorului s-au imaginat incomplet și nedeslușit, ceia ce face imposibilă

stabilirea faptului, dacă atacatorul avea nas cârn și riduri la ochi”.

Conform înregistrărilor video, prezentate la expertiză pe DVD-R, nu este posibil

de identificat persoana atacatorului după trăsăturile feței prin expertiză portretistică,

din cauza că fața atacatorului s-a imaginat nedeslușit și incomplet (imaginile video sunt

executate din racursuri laterale, de sus, bărbia, gura, vârful nasului sunt acoperite de

fular, regiunea ochilor este umbrită de cozorocul lung al chepcii, fruntea și părul sunt

astupate de chepcă și glugă), ceea ce face imposibilă relevarea unui complex individual

de semne caracteristice ale feței atacatorului, necesar pentru identificarea portretistică.

A soluționa întrebarea dacă bluza cu glugă, ridicată de la domiciliul lui Șargu Marin,

este identic cu bluza cu glugă, în care era îmbrăcat atacatorul, conform înregistrărilor

video, prezentate pe DVD-R, nu este posibil, fiind prezentată la expertiză doar

fotografia acestei bluze cu glugă. Pentru soluționarea întrebării este necesar de

prezentat suplimentar la expertiză obiectul vestimentar în original - bluza cu glugă,

ridicată de la domiciliul lui Șargu Marin.

Colegiul penal nu a reținut raportul de expertiză nr. 1615 din 14.02.2017 ca probă

în vederea stabilirii nevinovăției inculpatului Șargu Marin, or, în susținerea învinuirii

aduse inculpatului nu au fost puse doar secvențele video, care au fost supuse cercetării

în acest raport, dar și declarațiile părților vătămate, declarațiile martorilor, precum și

documentele acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale.

În acest sens, Colegiul penal a indicat că în momentul atacului asupra părților

vătămate Pantelei Natalia și Arcadie Bîcicov, iar mai concret în timpul altercațiilor cu

aceștia, potrivit acelorași secvențe video se atestă că atacatorul, și anume inculpatul

Șargu Marin se află sub camera video încovoiat spre părțile vătămate, față în față cu

acestea, respectiv, faptul că camera nu a fixat în totalitate cum au derulat acțiunile

infractorului nu permite a respinge declarațiile părților vătămate, întrucât aceștia au

fost martori oculari evenimentului și au descris circumstanțele care indică că inculpatul

Șargu Marin a comis atacul tâlhăresc.

În susținerea poziției de apărare a inculpatului Șargu Marin, partea apărării invocă

concluziile raportului de expertiză judiciară nr. 1618 din 24 martie 2017 prin care s-a

concluzionat: Bluză cu glugă (hanoracul), ridicată de la domiciliul lui Șargu Marin la

15.02.2014 nu este identică cu bluza cu glugă (hanoracul) în care era îmbrăcat

atacatorul, conform înregistrărilor video, prezentate pe DVD-R, și anume - gluga

19

atacatorului are alt tip de croială, comparativ cu gluga bluzei, ridicate de la domiciliul

lui Șargu Marin. (Concluzie făcută din inițiativa expertului) Bluză cu glugă (hanoracul)

ridicată de la domiciliul lui Șargu Marin la 15.02.2014 nu a fost modificată după

confecționare prin reparații, respectiv nu a fost schimbată gluga. Gluga are același tip

de croială atât a exteriorului, cât și a interiorului (pardoselii), fiind cu o cusătură

transversală de croială.

Colegiul penal a apreciat critic raportul de expertiză judiciară nr. 1618 din 24

martie 2017 și nu-1 va reține în vederea stabilirii nevinovăției inculpatului Șargu Marin

în comiterea atacului tâlhăresc, deoarece la baza învinuirii aduse inculpatului au fost

administrate un sistem de probe care coroborează între ele, și anume declarațiile

părților vătămate, declarațiile martorilor, precum și documentele acumulate și

administrate în cadrul urmăririi penale.

Tot în acest sens, Colegiul penal reținând indicațiile instanței ierarhic superioare

expuse în decizia Curții Supreme de Justiție din 11 decembrie 2018 a vizualizat

înregistrările video și a audiat partea vătămată Pantelei Natalia.

Instanța de apel vizualizând înregistrările video a constatat că declarațiile părții

vătămate Pantelei Natalia sunt veridice, și anume că inculpatului Șargu Marin i-a căzut

fularul și, respectiv, îl ținea cu mîina, moment în care partea vătămată a văzut fața

atacatorului și 1-a recunoscut ca fiind Șargu Marin (fișierul nr. 2-1:40).

Colegiul penal nu a reținut nici concluziile instanței de fond care a indicat că

acțiunile și actele procesuale ale organului de urmărire penală au fost administrate cu

încălcarea legislației în vigoare, or, nici de către partea apărării sau alți participanți la

proces nu au fost înaintate obiecții, pretenții și nu au fost contestate în termen și modul

prevăzut actele acumulate la faza urmăririi penale.

În acest sens, instanța de apel a reținut prevederile art. 251 alin. (1) și (4) Cod

procedură penală, potrivit cărora, încălcarea prevederilor legale care reglementează

desfășurarea procesului penal atrage nulitatea actului procedural numai în cazul în care

s-a comis o încălcare a normelor procesuale penale ce nu poate fi înlăturată decît prin

anularea acelui act. Încălcarea oricărei alte prevederi legale decît cele prevăzute în

alin.(2) atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul efectuării acțiunii - cînd

partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale - cînd partea ia cunoștință de

materialele dosarului, sau în instanța de judecată - cînd partea a fost absentă la

efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba este prezentată

nemijlocit în instanță.

Respectiv, critica instanței de fond referitor la faptul că acțiunile procesuale de

prezentare spre recunoaștere după fotografie a lui Șargu Marin, precum și cele de

prezentare spre recunoaștere a obiectelor ar fi avut loc contrar procedurii, nu poate fi

reținută, or, aceste probe nu au fost contestate, mai mult ca atât, persoanele cărora le-

au fost prezentate spre recunoaștere au dat declarații certe și fără rezerve sau în alt mod

sugerate de terțe persoane.

Instanța de apel apreciind în conformitate cu art. 101 alin. (1) Cod de procedură

20

penală ansamblu de probe administrate la dosar de către acuzatorul de stat a constatat

cu certitudine în baza materialelor dosarului penal că Șargu Marin a comis infracțiunea

prevăzută de art. 188 alin. (2), lit. lit. c), d), e), f) Cod penal.

Astfel, Colegiul penal a constatat în afara oricăror dubii rezonabile că inculpatul

Șargu Marin, la data de 14 februarie 2014, în jurul orelor 19:08, fiind în stare de

ebrietate alcoolică și narcotică, cu scopul săvârșirii unui atac tâlhăresc, s-a mascat prin

ascunderea feței cu un fular, după care înarmându-se cu un cuțit având lama de

aproximativ 40 (cm), a pătruns în marchetul Stației Peco nr. 94 „Tirex Petrol” din or.

Strășeni, str. Orheiului 7 „B”, unde amenințând cu aplicarea violenței periculoase pe

operatorul stației - Bîcicov Arcadie și vânzătoarea - Pantelei Natalia având îndreptat

cuțitul asupra acestora la nivelul capului, le-a cerut ultimilor mijloace financiare.

În continuare, tot el, acționând cu scopul realizării intențiilor criminale până la

capăt, a sustras deschis bani cheș aruncați pe masă de Pantelei Natalia în sumă de 1825

lei și 6112 lei de Bîcicov Arcadie, cauzând astfel o daună materială de proporții

considerabile în sumă totală de 7937 lei.

Prin acțiunile sale intenționate, inculpatul Șargu Marin a comis tâlhăria, adică

atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență

periculoasă pentru viață și sănătatea persoanei agresate, de o persoană mascată,

deghizată, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea obiectelor folosite în calitate de

armă și cauzarea de daune materiale în proporții considerabile, infracțiune prevăzută

de art. 188 alin. (2), lit. lit. c), d), e), f) Cod penal.

La individualizarea pedepsei în privința inculpatului Șargu Marin pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2), lit. lit. c), d), e), f) Cod penal,

instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal.

Instanța de apel a reținut că inculpatul nu a recunoscut vina în comiterea

infracțiunii incriminate, a comis o infracțiune gravă, fără antecedente penale.

Careva circumstanțe atenuante sau agravante în privința inculpatului nu au fost

constatate.

Colegiul penal ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunilor

săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea penală, astfel reținând faptul că, inculpatul Șargu Marin nu a

recunoscut vina în comiterea faptei infracționale incriminate acestuia că, infracțiunea

comisă se califică ca infracțiune gravă, că în privința acestuia nu au fost reținute careva

circumstanțe atenuante și nici agravante, a aplicat inculpatului Șargu Marin pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2), lit. lit. c), d), e), f) Cod penal

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani 6 (șase) luni, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Cu referire la acțiunea civilă înaintată de IM „Tirex Petrol” SA, instanța de apel a

reținut că partea civilă a solicitat încasarea din contul inculpatului Șargu Marin a sumei

de 7937,00 lei.

În cadrul cercetării judecătorești, Colegiul penal a constatat că inculpatul Șargu

21

Marin la data de 14.02.2014 a comis atacul tâlhăresc în incinta marchetului Stației Peco

nr. 94 „Tirex Petrol” din or. Strășeni, str. Orheiului 7 „B”, prin acțiunile cărora a sustras

deschis bani cheș aruncați pe masă de Pantelei Natalia în sumă de 1825 lei și 6112 lei

de Bîcicov Arcadie, cauzând astfel părții civile ÎM „Tirex Petrol” SA daună materială

de proporții considerabile în sumă totală de 7937 lei.

Astfel, instanța de apel a dispus încasarea de la inculpatul Șargu Marin în

beneficiul ÎM „Tirex Petrol” SA suma de 7937 lei, cu titlu de prejudiciu material cauzat

prin infracțiune.

Gumeniuc Ion în numele inculpatului Șargu Marin, în termen, prin care indicînd

temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 15) Cod de procedură penală, a

solicitat casarea totală a deciziei atacate, cu menținerea sentinței Judecătoriei Strășeni

(sediul central) din 27 decembrie 2017, în partea prin care Șargu Marin a fost achitat

de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit.c), d), e), f)

Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvîrșită de către el, cu obligarea organului de

urmărire penală de a lua măsuri în scopul identificării făptuitorului.

În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive :

- spre deosebire de partea vătămată Pantelei Natalia, Șargu Marin de la bun

început, atît la urmărirea penală, cît și în instanța de judecată vina în comiterea

infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit.c), d), e), f) Cod penal nu a recunoscut;

- recurentul s-a expus asupra așa-numitelor „probe” ale acuzării, în baza cărora a

fost pronunțată decizia din 10.04.2019 de condamnare a lui Șargu Marin.

Referitor la declarațiile părții vătămate Pantelei Natalia.

- inițial, imediat după săvîrșirea infracțiunii, prin plîngerea scrisă personal la

14.02.2014, ea roagă organele de poliție (v.l, f.d.17) să i-a măsuri „cu o persoană

necunoscută”;

- tot în aceași seară, fiind audiată în calitate de parte vătămată de către o persoană

neidentificată, în procesul-verbal de audiere din 14.02.2014 ora 20.08-20.50 (v.l,

f.d.20), ea indică că „Necunoscutul ce ne-a atacat posibil a mai fost la noi la stație

anterior. Dacă l-ași vedea ași putea să-l recunosc”. Reiese, că ea nu recunoscuse

atacatorul și nici nu era încrezută dacă acela anterior fusese pe la stație. Recurentul

atenționează, că procesul-verbal menționat este illegal și nu poate fi admis în calitate

de probă. Astfel, procesul verbal de cercetare la fața locului (v.l, f.d.11) a fost întocmit

de către OUP Pascari Oleg la 14.02.2014 în perioada de timp de la 19:20 pînă la 20:10.

Dacă se compară aceste două procese-verbale, se vede că audierea lui Pantelei N. a

început la ora 20:08, adică cu 2 minute mai înainte de finisarea procesului-verbal de

cercetare la fața locului, iar scrisul diferă de scrisul OUP O. Pascari. Concluzia -

O.Pascari nu putea să scrie în același timp două procese-verbale diferite și cu scris

diferit, adică audierea lui Pantelei N. din 14.02.2014 a fost efectuată nu de către OUP

O.Pascari, ci de către o altă persoană. Concluzia menționată este confirmată și prin

raportul de expertiză grafoscopică nr.735 din 07.06.2016, conform căruia „declarațiile

22

părții vătămate (textul manuscris din rubrica „în legătură cu cele întrebate declar

următoarele:”, care se începe cu cuvintele „La data de 14.02.2014...” și finisează cu

cuvintele „...înainta pe parcursul procesului.”) de pe procesul-verbal din 14.02.2014 de

audiere a părții vătămate Pantelei Natalia (vol. I, f.d.20) nu a fost executat de către

OUP Oleg Pascari, dar de către o altă persoană” (v.5 f.d.114-133). Luînd în

considerație, că în materialele cauzei lipsește careva ordonanță privind dispunerea

efectuării urmăririi penale de către mai mulți ofițeri de urmărire penală, urmează a fi

aplicate prevederile pct.4) alin.(l) art.94 Cod de procedură penală, care expres indică

că „în procesul penal nu pot fi admise ca probe și, prin urmare, se exclud din dosar, nu

pot fi prezentate în instanța de judecată și nu pot fi puse la baza sentinței sau a altor

hotărîri judecătorești datele care au fost obținute de o persoană care nu are dreptul să

efectueze acțiuni procesuale în cauza penală”;

- din motiv că Șargu Marin locuiește în satul din vecinătate cu locul întîmplării și

deja figura în cauza de huliganism, imediat după pretinsa audiere din 14.02.2014

colaboratorii de poliție i-au prezentat lui Pantelei N. mai multe fotografii de ale lui,

după care la 15.02.2014 ora 01:40 l-au reținut la discotecă și l-au dus la IP Strășeni,

unde, în vizorul lui Pantelei N. care se afla în spatele unei sticle fumurii, l-au impus să

se dezbrace, să facă flotări, să alerge și să strige diferite cuvinte necenzurate folosite

de către persoana ce săvîrșise atacul tîlhăresc după care, în scopul legalizării

fărădelegilor menționate, la 15.02.2014 orele 02:40-03:00 și 03:10-03:23 au înscenat

și întocmit pretinsele procese-verbale de recunoaștere (v.l, f.d.33-37). Ambele procese

sunt inadmisibile, din motiv că atît Pantelei N., cât și Bîcicov A. nu au fost prealabil

audiați despre semnele și particularitățile distinctive după care ar fi putut recunoaște

atacatorul, pînă la efectuarea pretinselor recunoașterii lor le-au fost prezentate atît

fotografia lui Șargu Marin cît și el însuși pe viu, la fel - din cele 5 persoane prezentate

spre recunoaștere, doar Șargu Marin era îmbrăcat în hanorac cu glugă și blugi roși în

genunchi;

- tot la 15.02.2014 orele 10:55-11:36 la domiciliul lui Șargu Marin a fost efectuată

percheziție, în timpul căreia au fost ridicate o scurtă, un hanorac cu glugă și o pereche

de blugi ce aparțineau ultimului, precum și o pereche de mănuși ce părtineau tatălui,

Șargu Pavel și predate de către el (v.l, f.d.41-42). Și această acțiune procesuală a fost

efectuată cu încălcarea prevederilor legii și anume art.131 Cod de procedură penală,

care expres prevede, că „(2) în privința obiectelor și documentelor care urmează a fi

ridicate trebuie să se menționeze dacă au fost predate benevol sau ridicate forțat,

precum și în ce loc și în ce împrejurări ele au fost descoperite. (4) Procesul-verbal de

percheziție sau ridicare se aduce la cunoștință tuturor persoanelor care participă la

efectuarea acestor acțiuni procesuale și sînt prezente la efectuarea lor, fapt care este

confirmat prin semnătura fiecăreia dintre ele”. În cazul dat, contrar prevederilor

menționate, nu a fost indicat că mănușile aparțineau tatălui inculpatului - Șargu Pavel

și au fost benevol predate de către ultimul din buzunarul hainelor sale, după care

mănușile au fost aruncate la podele și fotografiate precum că au fost găsite. De

23

asemenea nu au fost indicați toți participanții la efectuarea percheziției și nu au

confirmat participarea sa prin semnătură. Nu au semnat procesul-verbal nici chiar

persoanele care fuseseră incluse în el - Pîrău Victor, Sîrcu Petru, Pulisca Mihail și

Valeriu Andrei. Recurentul atenționează, că în rezultatul percheziției nu au fost

depistate și ridicate - careva bani sustrași de la Stația PECO, cuțitul cu care a fost

săvîrșită infracțiunea, fularul cu care se pretinde că Șargu M. și-ar fi acoperit fața,

chipiul, care chipurile era pe capul lui. În același timp menționează, că din materialele

cauzei reiese, că la 15.02.2014 ora 01:40 Șargu Marin deja era reținut, tot atunci în

perioada de timp de la orele 02:40 pînă la 03:23 el deja chipurile fusese recunoscut de

către Bîcicov A. și Pantelei N. Aici inevitabil apare următoarea întrebare - Dacă

pretinsul infractor deja era identificat și reținut, pentru ce ulterior a mai fost solicitată

autorizarea judecătorului de instrucție și efectuată percheziție la 15.02.2014 orele 11:55

- 12:10 în gospodăria locuitorului s.Negrești Schirliu Ion (v.l, f.d.46, 47, 48-49);

- tot la 15.02.2014 la orele 12:16-12:42, adică peste doar 6 minute, chipurile deja

în biroul său de serviciu - fapt fizic imposibil de închipuit, bunurile ridicate prin

percheziție au fost examinate de către OUP O.Pascari (v.l, f.d.50), la orele 12:44-13:09

ele toate împreună au fost prezentate spre recunoaștere lui Pantelei N. (v.l, f.d.57), iar

ulterior au fost prezentate spre recunoaștere ei și lui Bîcicov A. doar în cîte un singur

exemplar (v.l, f.d.51-68). Procesele-verbale menționate pot fi numite doar parodie la

acțiuni procesuale, dar nicidecum acțiuni de recunoaștere a bunurilor, ele sunt

inadmisibile și nu pot fi admise în calitate de probe din motiv, că contravin prevederilor

art.117 Cod de procedură penală, care expres invocă că „Cei chemați pentru a

recunoaște un obiect sînt în prealabil audiați asupra circumstanțelor în care au văzut

obiectul care urmează a fi prezentat, precum și asupra semnelor și particularităților

distinctive după care l-ar putea recunoaște. Despre aceasta se întocmește un proces-

verbal. Obiectul ce urmează a fi recunoscut se prezintă împreună cu cel puțin alte 2

obiecte omogene. Persoana care recunoaște obiectul este obligată să explice după care

semne sau particularități l-a recunoscut”.

- este ilegal și nu poate fi admis în calitate de probă nici procesul-verbal de audiere

suplimentară din 20.03.2014 cu înregistrarea video-audio (v.l, f.d.21), în care Pantelei

N. deja declară că a recunoscut în atacator pe Șargu Marin, deoarece au fost grav

încălcate prevederile art.115 Cod de procedură penală;

- ulterior, în instanța de judecată Pantelei N. deja a declarat (v.4 f.d.103-106),

precum că cînd atacatorul a intrat în incinta magazinului Stației PECO, fața aceluia

chipurile nu era astupată, doar după ce a făcut 2-3 pași, acela și-a tras fularul pe nas, în

timpul atacului fularul din nou s-a lăsat în jos, din care motive ea l-a și cunoscut ca

fiind Șargu Marin, care anterior fusese înregistrat de camera de luat vederi cum

sustrăgea bunuri din magazin. recurentul de nenumărate ori a vizionat înregistrările

video ale atacului tîlhăresc și nu a depistat ceva asemănător, din care motiv, în scopul

verificării declarațiilor lui Pantelei N., a solicitat efectuarea unei expertize de

identificare portretistică. În rezultat, conform raportului de expertiză nr.1615 din

24

14.02.2017, concluziile expertului sunt următoarele: „în înregistrările video ale

camerelor de luat vederi, ridicate de la Stația PECO nr.94 „Tirex Petrol”, prezentate pe

DVD-R, nu se identifică prezența imaginilor, care atestă faptul că atacatorul a pătruns

în market fără a-și astupa fața, că ulterior și-a astupat-o cu un fular, care i-ar fi căzut

de vre-o două ori. Prin expertizarea înregistrărilor video, s-a constatat faptul că

atacatorul a intrat în market deja cu fularul legat la față, care era amplasat sub glugă,

că fularul îi acoperea complet gîtul, gura și vîrful nasului, că în timpul atacului fularul

nu a căzut de pe față. În aceste înregistrări regiunile ochilor și nasului atacatorului s-au

imaginat incomplet și nedeslușit, ceia ce face imposibilă stabilirea faptului, dacă

atacatorul avea nas cîrn și riduri la ochi” (v.6 f.d. 121-128).

- la fel, nu s-au confirmat nici declarațiile lui Pantelei Nataia, precum că bluza cu

glugă (hanoracul) ridicată prin percheziție de la domiciliul lui Șargu Marin, este anume

bluza cu glugă în care era îmbrăcat atacatorul. Astfel, conform raportului de expertiză

traseologică nr.1618 din 24.03.2017 „Bluza cu glugă (hanoracul), ridicată de la

domiciliul lui Șargu Marin la 15.02.2014, nu este identică cu bluza cu glugă

(hanoracul), în care era îmbrăcat atacatorul, conform înregistrărilor video, prezentate

pe DVD-R, și anume - gluga atacatorului avea alt tip de croială (prezența a două linii,

cusături de croială transversale) comparativ cu gluga bluzei ridicate de la domiciliul lui

Șargu Marin (prezența a doar unei linii, cusături de croială); lățimea mai mică a fîșiei

create de cusătura longitudinală a glugii atacatorului comparativ cu gluga bluzei

ridicate de la domiciliul lui Șargu M.; lipsa detaliului de furnitură sub formă de inel de

metal de trecere a sforii la gluga atacatorului și prezența acestui detaliu la gluza bluzei

ridicate de la domiciliul lui Șargu Marin” (v.6 f.d.203-212).

- la fel, nu au careva suport probatoriu nici declarațiile lui Pantelei N., precum că

ea a recunoscut pe atacator ca fiind Șargu Marin, din motiv că acela anterior fusese

înregistrat de camera de luat vederi cum sustrăgea bunuri din magazin. Astfel, însuși

Șargu M. categoric respinge acuzațiile privind săvîrșirea vre-unui furt; martorul Macari

Gheorghe a invocat (v.l, f.d.148), că pretinsul furt ar fi avut loc în lunile septembrie-

octombrie 2013 și că banii pentru furt ulterior ar fi fost achitați vînzătoarei Romanenco

Rodica; însuși Romanenco Rodica a indicat (v.2, f.d.2), precum că pretinsul furt ar fi

avut loc în anul 2011, cînd afară era zăpadă și pentru furt nimeni nu i-a achitat nici un

ban. Însuși Pantelei N. în ședința judiciară din 07.09.2016 personal a declarat, că

persoana care săvîrșise furtul și atacatorul nu sunt una și aceiași persoană. Nu cunosc

din care considerente aceste cuvinte nu au fost incluse în declarațiile ei, însă ele sunt

în înregistrările audio al ședinței, fapt ce poafe fi ușor verificat. Însă chiar dacă am

admite, că nu erau toate aceste divergențe - careva înregistrări video ale pretinsului furt

nu au fost prezentate instanței și în ședință ele nu au fost cercetate și verificate, iar

pct.6) alin.(l)art.94 Cod de procedură penală expres prevede, că „în procesul penal nu

pot fi admise ca probe și, prin urmare, se exclud din dosar, nu pot fi prezentate în

instanța de judecată și nu pot fi puse la baza sentinței sau a altor hotărîri judecătorești

datele care au fost obținute dintr-o sursă care este imposibil de a o verifica în ședința

25

de judecată”;

- referitor la declarațiile părții vătămate Bîcicov Arcadie, în instanța de judecată

acesta a declarat (v.4 f.d.176-182, v.5 f.d.230-231), că atacul tîlhăresc din seara zilei

de 14.02.2014 a durat maximum o minută, în acel timp el se apăra de infractor cu un

scaun și nu poate spune dacă aceluia î-i cădea fularul de pe față ori nu. Cînd au venit

colaboratorii de poliție, el și Pantelei N. au fost audiați de către persoane diferite. Tot

atunci polițiștii le-au prezentat o fotografie cu mai multe persoane, printre care era și

Șargu Marin. Ulterior, tot în acea noapte, cînd în IP Strășeni le-au fost prezentate spre

recunoaștere mai multe persoane, el a indicat la Șargu Marin doar în baza spuselor lui

Pantelei N. precum că persoana ce î-i atacase, că și Șargu M., avea riduri în jurul

ochilor, în realitate însă atacatorul nu semăna cu Șargu Marin, ci era puțin mai înalt și

mai zdravăn. Procesul-verbal de audiere suplimentară din 18.03.2014 el personal nu l-

a citit și înregistrările audio-video ale audierii nu i-au fost prezentate. La 18.02.2014 i-

au fost prezentate spre recunoaștere o pereche de mănuși, o coftă sportivă și o pereche

de bluji, fiecare doar în cîte un singur exemplar;

- referitor la pretinsul proces-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie

din 26.02.2014, prin care martorul Macari Gheorghe chipurile l-ar fi recunoscut pe

învinuit în seara zilei de 14.02.2014 în imediata apropiere a locului crimei:

- în realitate, la urmărirea penală martorul menționat a declarat (v.l, f.d.148), că

prin luna septembrie ori octombrie 2013, în timpul cînd el se afla în tura de noapte la

Stația PECO „Tirex Petrol” situată în or.Strășeni str.Orheiului 7 „B”, acolo au intrat 3

tineri care au efectuat diferite cumpărături. După plecarea lor, vizionînd imprimările

camerelor de luat vederi, a descoperit că unul din ei a sustras careva bunuri. Prin

prietenii ultimului l-a depistat și prin telefon l-a avertizat să se achite. Cînd s-a prezentat

la următorul schimb, vînzătoarea Romanenco Rodica i-a comunicat, că a fost o

persoană și a achitat vre-o 400 lei. Prin pretinsul proces-verbal de recunoaștere a

persoanei din 26.02.2014 el chipurile l-a recunoscut pe Șargu Marin ca fiind persoana

care săvîrșise furtul menționat. Referitor la atacul tîlhăresc din 14.02.2014 Macari

Gheorghe în instanța de judecată a declarat (v.4 f.d.107-108, v.6 f.d.87), că a vizionat

înregistrările video, însă pe atacator nu l-a recunoscut. De asemenea el a menționat, că

nici odată nu a declarat precum că „în seara zilei de 14.02.2014 l-ar fi recunoscut pe

Șargu Marin în imediata apropiere a locului crimei”. Insinuările menționate au fost

incluse cu rea-voință în, rechizitoriu de către procurorul Tețcu Ion, la care apărarea a

indicat în referința din 07.09.2016 (v.4, f.d.71). Deci, includerea insinuărilor

menționate în calitate de probe, demonstrează faptul, că instanța de apel nici nu a făcut

cunoștință cu materialele cauzei penale;

- însuși Romanenco Rodica, care e soră cu Pantelei Natalia, conform materialelor

cauzei la urmărirea penală ar fi declarat (v.2, f.d.2), precum că într-o zi în anul 2011,

afară era zăpadă, preluînd schimbul la Stația PECO de la Macari Gheorghe, acela i-ar

fi povestit că la schimbul lui o persoană a săvîrșit furt din magazin, l-a arătat și

înregistrarea video cu cazul, în care ea l-ar fi recunoscut pe făptuitor ca fiind locuitor

26

al s.Negrești. În seara zilei de 15.02.2014 la calculator pe „canal 3” a văzut cum o

persoană mascată a atacat-o pe sora Pantelei N. și pe Bîcicov A. După forma corpului,

corpolență, după mișcări persoana foarte bine semăna cu cel care anterior săvîrșise

furtul de bomboane;

- în ședința judiciară însă, Romanenco Rodica a indicat (v.4 f.d.111-112, v.6

f.d.184), că în realitate din înregistrarea video prezentată de Macari Gheorghe ea nu a

recunoscut persoana ce săvîrșise furtul, careva bani pentru bunurile furate nimeni nu i-

a achitat. De asemenea a indicat, că în timpul audierii la 20.03.2014 ea nu a spus că

persoana ce a săvîrșit atacul din 14.02.2014 după forma corpului, corpolență, după

mișcări seamănă foarte bine cu cel care anterior săvîrșise furtul de bomboane. Poliția

insista ca ea să declare anume așa ceva, însă ea a refuzat. Procesul-verbal de audiere

din 20.03.2014 ea l-a semnat fără a-l citi;

- referitor la pretinsul proces-verbal de percheziție la domiciliul învinuitului Șargu

Marin din 15.02.2014 emis în baza ordonanței de percheziție a OUP cu autorizația

judecătorului de instrucție, prin care s-a depistat și ridicat o bluză (coftă) sportivă cu

fermuar cu glugă de culoare surie, o pereche de blugi de culoare albaștri-deschiși, o

pereche de mănuși de construcție de culoare orange, haine de care M.Șargu s-a folosit

la săvîrșirea atacului tîlhăresc, denotă împrejurări care sunt de natură să confirme

vinovăția inculpatului de săvîrșirea infracțiunii de tîlhârie;

- martorul Șargu Pavel atît la urmărirea penală (v.l f.d.145), cît și în instanța de

judecată (v.4 f.d.184-187, v.5 f.d.222) a declarat, că fiul Marin nici odată nu a purtat

chipiu sau fular. La data de 15.02.2014, în timpul efectuării percheziției la domiciliul

său, colaboratorii de poliție l-au întrebat dacă nu are în casă mănuși pentru construcții,

și el a răspuns că personal are asemenea mănuși și le-a scos din buzunarul scurtei sale.

După care polițiștii au dus mănușile la balcon, le-au aruncat la podele și le-au

fotografiat precum că chipurile au fost găsite acolo. Faptul menționat, demonstrează

încă odată, că instanța de apel nu a făcut cunoștință cu materialele cauzei penale;

- referitor la declarațiile martorului Jereghi Valeriu. El de asemenea, atît la

urmărirea penală (v.l, f.d.123), cît și în instanța de judecată (v.6, f.d.85), doar a invocat,

că într-adevăr în seara zilei de 14.02.2014 la Stația Peco Tirex-Petrol din or.Strășeni

str.Orheiului 7 „B”, unde lucra în calitate de maistru-administrator, a avut loc un atac

armat, însă cine a fost atacatorul, nu știe. În instanța de apel martorul Jereghi V. a

confirmat, că ulterior însuși Pantelei Natalia a fost susprinsă de camerele de luat vederi

cum sustrăgea bani din casă, din care motiv a depus cerere de eliberare din propria

dorință;

- referitor la declarațiile martorului Chiru Ion. Martorul menționat, angajat al

Secției „Pază de Stat a MAI”, la urmărirea penală a declarat (v.l f.d.141), că la

14.02.2014, în jurul orelor 19:10 se deplasa din s.Negrești cu automobilul său personal

spre Stația PECO „Tirex-Petrol” nr.94 de pe str.Calea Orheiului 7 „B” din or.Strășeni

pentru a se alimenta. Ajungînd pe lîngă fabrica de vin, a observat pe partea stîngă a

carosabilului un bărbat cu glugă pe cap, care cu pas grăbit se ridica la deal spre

27

s.Negrești. Cînd a ajuns la Stația PECO în întîmpinare i-a ieșit operatorul Bîcicov

Arcadie, care i-a comunicat că cu vre-o minută în urmă au fost atacați cu cuțitul de un

bărbat. Auzind semnalmentele atacatorului, el i-a spus lui Bîcicov A. că numai ce a

văzut o persoană asemănătoare cu semnalmentele comunicate. În instanța de judecată

martorul Chiru Ion a mai indicat, că ulterior a aflat de la colaboratorul de poliție

Coșparmac Aurel, că bărbatul pe care el la 14.02.2014 îl observase urcînd dealul spre

s.Negrești, a fost ajuns din urmă și identificat și acela s-a dovedit a fi Șargu Radu din

așa-numitul „posioloc” (v.5 f.d.28-30, v.6 f.d.54-55);

- în confirmarea declarațiilor lui Chiru Ion, martorul Șargu Rodion (v.5 f.d.47-49,

v.7 f.d.27-28), fiind audiat în ședința de judecată, a indicat, că într-adevăr în seara zilei

de 14.02.2014, cînd se urca la deal spre s.Negrești, ducîndu-se la casa părintească, a

fost oprit de către doi bărbați care s-au prezentat ca fiind colaboratori de poliție, de la

care a înțeles că cu cîteva minute în urmă un bărbat, îmbrăcat asemănător ca el, a atacat

cu cuțitul lucrătorii de la Stația PECO din apropierea fabricii de vin. Verificîndu-l și

văzînd că el nu este atacatorul, și-au semnat datele lui personale și l-au lăsat să plece;

- referitor la pretinsele corpuri delicte: (Bluză) coftă sportivă cu fermuar cu glugă

de culoare surie - este inadmisibilă și corect a fost exclusă din lista probelor și a

corpurilor delicte din motiv, că după cum s-a menționat mai sus a fost prezentată spre

recunoaștere cu încălcarea prevederilor art.117 Cod de procedură penală, precum și din

motiv că conform raportului de expertiză traseologică nr.1618 din 24.03.2017 „Bluza

cu glugă (hanoracul), ridicată de la domiciliul lui Șargu Marin la 15.02.2014, nu este

identică cu bluza cu glugă (hanoracul), în care era îmbrăcat atacatorul, conform

înregistrărilor video, prezentate pe DVD-R”;

- blugi de culoare albastru deschiși - de asemenea este inadmisibilă și nurmează a

fi exclus din lista probelor și a corpurilor delicte din motivul, că au fost prezentați spre

recunoaștere cu încălcarea pr art.117 Cod de procedură penală;

- o pereche de mănuși de construcție de culoare orange - de asemenea urmează a

fi excluse din lista probelor și a corpurilor delicte din motivul, că au fost ridicate și

prezentate spre recunoaștere cu încălcarea prevederilor art.131 și 117 Cod de procedură

penală;

- un disc CD-DVD-R „TITANUM” DVD-R cu imprimarea video-audio a audierii

suplimentare a părții vătămate Pantelei N. la data de 20.03.2014 - de asemenea urmează

a fi exclus din lista probelor și a corpurilor delicte din motivul că, după cum s-a

menționat mai sus, au fost grav încălcate prevederile art.115 Cod de procedură penală;

- un disc CD-DVD-R „VERBATIM” DVD-R cu imprimarea video-audio a

audierii suplimentare a părți vătămate Bîcicov A. la data de 18.03.2014 - de asemenea

urmează a fi exclus din lista probelor și a corpurilor delicte din motivul că, la fel au

fost grav încălcate prevederile art.115 Cod de procedură penală;

- un disc CD-R cu înregistrările video fixate de camerele de luat vederi ale Stației

PECO „Tirex Petrol” din or.Strășeni str.Orheiului 7 „B” la data de 14.02.2014-

înregistrările menționate, contrar afirmațiilor procurorului, confirmă nu vinovăția

28

inculpatului Șargu Marin, ci nevinovăția lui - deoarece ele infirmă declarațiile părții

vătămate Pantelei N. precum că atacatorul a intrat cu fața deschisă și doar apoi și-a

astupat-o cu fularul; precum că fularul îi cădea de pe față și ea l-ar fi recunoscut; că

atacatorul avea careva mișcări caracteristice după care poate fi recunoscut; că bluza cu

glugă în care era îmbrăcat atacatorul era identică cu bluza ridicată prin perchezițe de la

domiciliul inculpatului. Ba chiar dimpotrivă - din înregistrările camerei de luat vederi

nr.2 clar se vede, că la ora 19:30 cînd atacatorul a pătruns în magazin, Pantelei N.

împreună cu Bîcicov A. priveau un film la calculator, mîncînd semințe și ei l-au

observat pe atacator doar la ora 19:32, cînd acela deja era în fața lor - adică ea

intenționat minte spunînd precum că „cînd atacatorul a intrat în incinta magazinului

Stației PECO, fața aceluia chipurile nu era astupată, doar după ce a făcut 2-3 pași, acela

și-a tras fularul pe nas”;

- informația furnizată de la SA „ORANGE” privind descifrările telefonice care

chipurile confirmă localizarea lui Șargu Marin la locul crimei, doarece la 14.02.2014

orele 19:29 cînd el de pe telefonul său mobil cu cartela 069718733 a efectuat apel către

telefonul cu cartela 069630354 al abonatului Schirliu Vasile, se afla în raza de activitate

a antenei „Stășeni CITY” . În scopul verificării acestei versiuni a organului de urmărire

penală, în baza prevederilor alin.(2) art.100 Cod e procedură penală la 15.05.2014

recurentul a solicitat de la SA „Orange” eliberarea informației privind locul amplasării

antenei „Strășeni CITY”, razei ei de activitate, cu indicarea concretă a suprafeței

localităților deservite (v.7 f.d.49). În rezultat, prin scrisoarea nr.2812 din 21.05.2014

(v.7 f.d.35), a fost informat, că antena 803 „Strășeni CITY” este amplasată în comuna

Țibirica raionul Călărași, iar raza de acoperire a stației de telefonie mobilă și locul

dislocării abonatului nu poate fi stabilită cu exactitate, aceasta fiind una relativă și

diferită în funcție de încărcarea stației, condițiile climaterice, obstacolele existente,

relief și altele. Deci, informația menționată nu poate fi recunoacută ca fiind probă

pertinentă a acuzării, ce se confirmă și prin faptul că dacă la ora 19:29 Șargu Marin era

recepționat de către antena „Stășeni CITY”, apoi la ora 19:35, adică doar peste 6

minute, el deja era recepționat de antena „Negrești MTC” (v.l f.d.121);

- referitor la informația furnizată de la SA „ORANGE” privind descifrările

telefonice. Descifrările menționate, contrar celor invocate de către procuror, nu numai

că nu demonstrează vinovăția lui Șargu Marin, ci din contra - confirmă nevinovăția lui

și anume:

- că într-adevăr la 14.02.2014 ora 18:23 inculpatul Șargu Marin de pe telefonul

său mobil cu cartela nr.69718733 a efectuat un apel către telefonul mobil cu cartela

069829394 ce aparține lui Zgardan Oleg (v.l f.d.121);

- că într-adevăr la 14.02.2014 la orele 19:14 și 19:21 martorul Șehtman Anatolie

a fost contactat la telefonul său mobil cu cartela nr.069250192 de pe telefonul mobil

cu cartela nr.069129636, ce aparține martorului Șehtman Igor (v.l f.d.85 și 96);

- că într-adevăr la 14.02.2014 ora 19:29 martorul Schirliu Vasile a fost contactat

la telefonul său mobil cu cartela nr.069630354 de pe telefonul cu cartela nr.069718733

29

ce aparține inculpatului Șargu Marin (v.l f.d.114);

- că într-adevăr la 14.02.2014 ora 19:29 Șargu Marin era recepționat de către

antena „Stășeni CITY”, iar la ora 19:35, adică doar peste 6 minute, el deja era

recepționat de antena „Negrești MTC” (v.l f.d.121);

- referitor la motivele invocate, precum că conform prevederilor art.251 și 95 Cod

de procedură penală, cerințele apărării de nulitate și inadmisibilitate a probelor pe

motiv că acestea s-ar fi administrat cu încălcări nu sunt fondate, întrucît la etapa

urmăririi penale nu au fost înaintate careva obiecții, din ce chipurile reiese că ele ar fi

fost acceptate de către apărare. În realitate, recurentul menționează că a solicitat nu

numai nulitatea, ci și inadmisibilitatea probelor menționate, din motiv că art.art.93-95

Cod de procedură penală, spre deosebire de art.251 Cod de procedură penală, nu prevăd

careva termen pentru înaintarea obiecțiilor împotriva probelor administrate cu

încălcarea normelor procesual penale, din ce rezultă că asemenea obiecții pot fi

înaintate oricînd și la orice etapă a procesului penal;

- din cele susexpuse rezultă, că învinuirea lui Șargu Marin este bazată în

exclusivitate doar pe declarațiile părții vătămate Pantelei Natalia, precum și pe

presupuneri;

- de ce declarațiile acestei persoane, care permanent minte, în opinia instanței de

apel au o valoare mai mare decît declarațiile martorilor Rotari Andrei, Musteață

Andrei, Zgardan Oleg, Griza Mihail, Griza Eduard, Șehtman Anatolie, Șehtman Igor,

Schirliu Vasile, Schirliu Mihail, Schirliu Cristian, Schirliu Alexandru, Chiru Ion, Șargu

Rodion, Șargu Pavel, Romanenco Rodica, decît concluziile experților judiciari Tatiana

Dudceac (vechimea în muncă 21 ani) și Anatolie Gușan (vechimea în muncă 34 ani),

decît a specialiștiilor „Orange” SA și decît prevederile codului de procedură penală?.

de către avocatul Gumeniuc Ion în numele inculpatului prin care a solicitat respingerea

recursului declarat, cu menținerea deciziei instanței de apel din 10 aprilie 2019.

lărgit consideră că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din următoarele motive.

Conform prevederilor art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța de recurs este în drept să-l respingă ca inadmisibil.

În conformitate cu art.422 Cod de procedură penală, recursul împotriva

deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data

pronunțării deciziei.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recurs ordinar în termen.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Referitor la temeiurile pentru recursul declarat prevăzute la art. 427 alin. (1) pct.

6) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit menționează că aceste temeiuri nu

30

și-au găsit confirmarea la judecarea recursului ordinar declarat, specificînd în acest

sens următoarele.

Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel a stabilit cu certitudine toate

circumstanțele de fapt și aspectele de drept, a tras concluzia corectă și întemeiat a admis

apelurile declarate de procurorul Tețcu Ion și de partea vătămată Pantelei Natalia,

casînd sentința parțial, a pronunțat o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care Șargu Marin a fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit. c), d), e), f) Cod penal și s-a stabilit, în baza

acestei Legi, o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani 6 luni cu

executare în penitenciar de tip semiînchis.

S-a încasat de la inculpatul Șargu Marin în beneficiul IM „Tirex Petrol” SA suma

de 7937 (șapte mii nouă sute treizeci și șapte) lei, cu titlu de prejudiciu cauzat prin

infracțiune. În rest, sentința a fost menținută.

Colegiul penal lărgit, analizând conținutul recursului declarat și decizia atacată,

consideră că alegațiile recurentului sunt nefondate, or, instanța de apel la judecarea

apelurilor declarate de procurorul Tețcu Ion, a verificat legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor

din cauza penală, respectând prevederile art.414 alin.(1), (5) și 417 alin. (8) Cod de

procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apelul declarate, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția

pronunțată, așa cum este indicat în pct. 8.1 din prezenta decizie, soluție pe care instanța

de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară.

Apărarea invocă în recurs argumente cu privire la nulitatea probelor și anume

că „procesul-verbal de audiere din 14.02.2014 ora 20:08-20:50 (v.l, f.d.20), potrivit

căruia partea vătămată indică că „Necunoscutul ce ne-a atacat posibil a mai fost la

noi la stație anterior, dacă l-ași vedea ași putea să-l recunosc”. Reiese, că ea nu

recunoscuse atacatorul și nici nu era încrezută dacă acela anterior fuse-se pe la

stație. Consideră că procesul-verbal menționat este ilegal și nu poate fi admis în

calitate de probă. Astfel, procesul verbal de cercetare la fața locului (v.l, f.d.11) a

fost întocmit de către OUP Pascari Oleg la 14.02.2014 în perioada de timp de la

19.20 pînă la 20.10. Din compararea acestor două procese-verbale, se deduce

concluzia, că audierea lui Pantelei N. a început la ora 20.08, adică cu 2 minute mai

înainte de finisarea procesului-verbal de cercetare la fața locului, iar scrisul diferă

de scrisul OUP O.Pascari. Concluzia - O.Pascari nu putea să scrie în același timp

două procese-verbale diferite și cu scris diferit, adică audierea lui Pantelei N. din

14.02.2014 a fost efectuată nu de către OUP O.Pascari, ci de către o altă persoană.

Concluzia menționată este confirmată și prin raportul de expertiză grafoscopică

nr.735 din 07.06.2016, conform căruia „declarațiile părții vătămate (textul

manuscris din rubrica „în legătură cu cele întrebate declar următoarele:", care se

începe cu cuvintele „La data de 14.02.2014...” și finisează cu cuvintele”...înainta pe

parcursul procesului.”) de pe Procesul-verbal din 14.02.2014 de audiere a părții

31

vătămate Pantelei Natalia (vol. I, f.d.20) nu a fost executat de către OUP Oleg

Pascari, dar de către o altă persoană” (v.5 f.d.114-133). Luînd în considerație, că în

materialele cauzei lipsește careva ordonanță privind dispunerea efectuării urmăririi

penale de către mai mulți ofițeri de urmărire penală, urmează a fi aplicate prevederile

pct.4) alin.(l) art.94 Cod de procedură penală”, Colegiul penal lărgit constată, că

acestea sunt declarative și neîntemeiate, aceste argumente fiind irelevante, or

rapoartele date de expertiză nu pot fi puse la baza declarării nulității probelor invocate

și anume procesul-verbal de audiere a părții vătămate și a martorilor ținînd cont și de

acel fapt că parte vătămată și-a menținut declarațiile pe tot parcursul procesului penal,

inclusiv în apel insistînd că anume inculpatul Șargu Marin este persoana care a comis

atacul tîlhăresc, careva temei de a nu crede acestor declarații a părții vătămate Pantelei

Natalia, la caz lipsesc. Astfel, acest argument este nejustificat, instanța de apel

intemeiat n-a luat în considerație aceste rapoarte de expertiză, apreciindu-le critic.

Colegiul penal lărgit consideră neîntemeiat și argumentul recurentului precum că

„acțiunile și actele procesuale ale organului de urmărire penală au fost administrate

cu încălcarea legislației în vigoare”, or, nici de către partea apărării sau alți participanți

la proces nu au fost înaintate obiecții, pretenții și nu au fost contestate în termen și

modul prevăzut actele acumulate la faza urmăririi penale.

În acest sens, corect instanța de apel a reținut prevederile art. 251 alin. (1) și (4)

Cod procedură penală, potrivit cărora, încălcarea prevederilor legale care

reglementează desfășurarea procesului penal atrage nulitatea actului procedural numai

în cazul în care s-a comis o încălcare a normelor procesuale penale ce nu poate fi

înlăturată decît prin anularea acelui act. Încălcarea oricărei alte prevederi legale decît

cele prevăzute în alin.(2) atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul efectuării

acțiunii - cînd partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale - cînd partea ia

cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de judecată - cînd partea a fost

absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba este

prezentată nemijlocit în instanță.

Respectiv, critica instanței de fond referitor la faptul că acțiunile procesuale de

prezentare spre recunoaștere după fotografie a lui Șargu Marin, precum și cele de

prezentare spre recunoaștere a obiectelor ar fi avut loc contrar procedurii, nu poate fi

reținută, or, aceste probe nu au fost contestate, mai mult ca atât, persoanele cărora le-

au fost prezentate spre recunoaștere au dat declarații certe și fără rezerve sau în alt mod

sugerate de terțe persoane.

Colegiul penal lărgit menționează că recurentul, mai invocă temeiul prevăzut de

art.427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, potrivit căruia nu au fost întrunite

elementele infracțiunii și critică că nu este de acord cu modalitatea de apreciere a

probelor - temeiuri care nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului ordinar

declarat.

Instanța de recurs ordinar reține că instanța de apel, just a reținut că vinovăția

inculpatului Șargu Marin de comiterea infracțiunii imputate, a fost dovedită prin

32

cumulul de probe cercetate în instanța de apel, analizate și apreciate prin prisma art.

101 Cod de procedură penală.

Colegiul penal lărgit menționează că potrivit recursului înaintat de către avocatul

Gumeniuc Ion în numele inculpatului, acesta solicită menținerea sentinței de achitare

în baza art. 188 alin. (2) lit. c), d), e) f) Cod penal în privința lui Șargu Marin, pe motiv

că fapta nu a fost săvîrșită de către el, cu obigarea organului de urmărire penală de a

lua măsuri în scopul identificării făptuitorului.

La acest capitol, Colegiul penal menționează că, sub aspectul situației de

„neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs

condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive

ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește

latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acțiuni și prejudiciu).

Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel corect a respectat prevederile

art.414 Cod de procedură penală și a supus verificării declarațiile părților vătămate

Pantelei Natalia, Bîcicov Arcadie, declarațiile martorilor, și probele materiale scrise

administrate, în urma la ce a conchis asupra temeiniciei soluției pronunțate de instanța

de apel referitor la vinovăția inculpatului, expusă în pct. 8.1. a deciziei, considerând

că argumentele apărării cu privire la nevinovăția acestuia nu și-au găsit confirmare în

cadrul cercetării judecătorești.

Probele indicate sunt amănunțit și detaliat descrise în decizia instanței de apel,

care sunt pertinente și concludente, coroborează între ele și nu prezintă careva dubii

(f. d. 60-67, vol. IX).

Prezența în acțiunile inculpatului atât a elementelor care caracterizează latura

obiectivă a infracțiunii imputate, cât și a celor care caracterizează latura subiectivă

a acestei infracțiuni, au fost demonstrate prin probele descrise în decizia instanței

de apel, acumulate la faza urmăririi penale și examinate în cadrul ședințelor de

judecată a instanței de apel.

Instanța de recurs, fără a reitera întreaga motivare a instanței de apel, pe care și-o

însușește sub aspectul stării de fapt și de drept reținute, conchide asupra legalității și

temeiniciei concluziilor instanței de apel, care a constatat existența faptei și vinovăției

inculpatului Șargu Marin în comiterea infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2), lit.lit.

c), d), e), f) Cod penal, fiind stabilite în cauză toate elementele constitutive ale -

tâlhăriei, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor,

însoțit de violență periculoasă pentru viață și sănătatea persoanei agresate, de o

persoană mascată, deghizată, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea obiectelor

folosite în calitate de armă și cauzarea de daune materiale în proporții considerabile.

Astfel, instanța de apel s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și de drept

relevante și și-a motivat concluziile prin cumulul de probe administrate în cauză,

cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art.101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și

coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ceea

33

ce contrazic temeiul prevăzut de pct.8 alin.(1) art.427 Cod de procedură penală

invocat de recurent. Prin urmare, se constată că au fost respectate prevederile art.101

Cod de procedură penală.

Totodată, Colegiul penal lărgit menționează că, în cadrul ședinței de judecată a

instanței de apel au fost prezentate suficiente probe concludente, pertinente și utile,

care demonstrează pe deplin vinovăția lui Șargu Marin în comiterea infracțiunii

incriminate și anume: declarațiile părții vătămate Pantelei Natalia date în apel, care a

susținut declarațiile date anterior la urmărirea penală și în instanța de fond și a

confirmat că anume inculpatul Șargu este persoana, care i-a atacat, avînd un cuțit în

mînă și fularul pe față, a văzut fața integral, ochii, nasul, buzele, cînd fularul i-a căzut

de pe față, și inculpatul repede la ridicat de pe partea de jos a feței (f.d.24-25, 28,

vol.IX), declarații confirmate și de către martorul Jereghi Valeriu, care în instanța de

apel, susținând declarațiile date anterior, a menționat că „…în acea seară a discutat

cu Pantelei și i-a povestit cele întîmplate, comunicîndu-i, că a intrat cineva în statia

PECO și i-a amenințat cu un cuțit, a sustras banii de la operatorul Bîcicov Arcadie,

Pantelei i-a povestit, că l-a văzut și îl cunoaște pe atacator” (f.d.27, vol.IX), și de

către partea vătămată Bîcicov Arcadie, care în instanța de apel, susținând declarațiile

date anterior, a menționat că „…persoana care i-a amenințat cu cuțitul a luat banii și

a fugit. Pantelei Natalia a apăsat butonul de alarmă și a sosit poliția la fața locului.

Pantelei Natalia l-a recunoscut pe Șargu Marin din fotografiile prezentate de polițiști.

În timp ce se bătea cu scaunul cu agresorul Pantelei Natalia a observat cum i-a căzut

fularul de pe față și l-a recunoscut…”, (f.d.230-231, vol.V).

Se reține, că declarațiile părții vătămate și a martorilor se confirmă și prin probele

scrise, cercetate în cadrul ședinței de judecată în apel, inclusiv și prin înregistrările

video, din care rezultă, că în momentul atacului, infractorul avea fularul pe față, care

îi cădea, el cu mîna încerca să-l ridice, iar în momentul cînd Bucicov Arcadie s-a

apărat cu un scaun, atacatorul dispare din vizorul camerei de luat vederi, astfel, nu pot

fi reținute argumentele apărării precum că declarațiile părții vătămate sunt

contradictorii și se combat prin înregistrările video.

Referitor la argumentul recurentului precum că pretinsul proces-verbal de

recunoaștere a persoanei după fotografie din 26.02.2014, prin care martorul Macari

Gheorghe chipurile l-ar fi recunoscut pe învinuit în seara zilei de 14.02.2014 în

imediata apropiere a locului crimei, însinuări care au fost trecute cu vederea de către

instanța de apel, Colegiul menționează că este unul neîntemeiat și declarativ, or

instanța de apel nici nu a scris așa ceva în decizia sa (f.d.63, vol.IX).

Colegiul penal lărgit respinge ca nefondat argumentul recurentului privind

încălcarea de către instanța de apel a jurisprudenței CEDO, motivând, că învinuirea

lui Șargu Marin este bazată în exclusivitate doar pe declarațiile părții vătămate

Pantelei Natalia, precum și pe presupunerei, instanța de apel, punând la baza hotărârii

de condamnare aceleași probe ce au fost puse la baza sentinței de achitare, or, la caz

nu se constată careva încălcări a dreptului inculpatului la un proces echitabil, reținând,

34

că cauza Mischie vs România, invocată de apărare, nu este aplicabilă speței date,

decizia instanței de apel fiind corect motivată în acest sens, motivare care Colegiul

penal lărgit și-o însușește, ce este conform practicii CEDO, hotărârea Albert vs

România din 16.02.2010.

În continuare, instanța de recurs ordinar va respinge și argumentul recurentului

precum că „concluziile raportului de expertiză judiciară nr. 1618 din 24 martie 2017

prin care s-a concluzionat: Bluză cu glugă (hanoracul), ridicată de la domiciliul lui

Șargu Marin la 15.02.2014 nu este identică cu bluza cu glugă (hanoracul) în care era

îmbrăcat atacatorul, conform înregistrărilor video, prezentate pe DVD-R, și anume -

gluga atacatorului are alt tip de croială, comparativ cu gluga bluzei, ridicate de la

domiciliul lui Șargu Marin. (Concluzie făcută din inițiativa expertului) Bluză cu glugă

(hanoracul) ridicată de la domiciliul lui Șargu Marin la 15.02.2014 nu a fost

modificată după confecționare prin reparații, respectiv nu a fost schimbată gluga.

Gluga are același tip de croială atât a exteriorului, cât și a interiorului (pardoselii),

fiind cu o cusătură transversală de croială” în opinia lui acest raport aratînd contrariu,

însă Colegiul penal lărgit menționază că instanța de apel corect a apreciat critic raportul

de expertiză judiciară nr. 1618 din 24 martie 2017 și just nu 1-a reținut în vederea

stabilirii nevinovăției inculpatului Șargu Marin în comiterea atacului tâlhăresc,

deoarece la baza învinuirii aduse inculpatului au fost administrate un sistem de probe

care coroborează între ele, și anume declarațiile părților vătămate, declarațiile

martorilor, procesul-verbal de recunoalștere, înregistrările video, precum și

documentele acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale, iar acel fapt, că bluza

ridicată de la domiciliul inculpatului nu este identică cu cea de pe întregistrările video,

nu exclude faptul comiterii de către inculpat a infracțiunii imputate, în circumstanțele

că partea vătămată l-a recunoscut cert pe inculpat ca persoana care a comis infracțiunea,

iar careva circumstanțel sau probe ce ar duce la concluzionarea că aceasta are intenția

de a-l calomnia pe inculpat lipsesc.

Instanța de apel vizualizând înregistrările video a constatat corect că declarațiile

părții vătămate Pantelei Natalia sunt veridice, și anume că inculpatului Șargu Marin i-

a căzut fularul și, respectiv, îl ținea cu mîina, moment în care partea vătămată a văzut

fața atacatorului și 1-a recunoscut ca fiind Șargu Marin (fișierul nr. 2-1:40).

Colegiul menționează că declarațiile părții vătămate le consideră veridice,

discrepanțele mici dintre declarațiile acesteia nu sunt esențiale și nu schimbă soluția

instanței de apel, or din primele declarații partea vătămată a declarat că „îl cunoaște

pe inculpatul Șargu Marin după nasul subțire și cîrb, după voce, încovoiat (sucit)

într-o parte, care permanent se uita la ea și cerea bani, cînd a luat banii s-a întors și

l-a văzut foarte bine, deoarece îi cădea fularul de pe față, infractorul ținea cu o mînă

fularul, iar cînd a luat banii și s-a întins cu scaunul cu Bîcicov Arcadie i-a văzut

deslușit fața”. Pe camera de luat vederi se vede că inculpatul ține cu mîna fularul la

față și cînd Bîcicov Arcadie l-a împins cu scaunul, infractorul dispare din vizorul

camerei de luat vederi. Aceasta și explică faptul că din imaginile video nu se vede că

35

la inculpat a căzut fularul și s-a dezgolit fața, argumetele apărării în acest sens sunt

nejustificate, declarațiile părții vătămate Pantelei Natalia sît veridice și corect au fost

apreciate de către instanța de apel.

Colegiul reține, că instanța de apel a cercetat și a dat apreciere declarațiilor

martorilor pe cauza penală dată în cumul cu alte probe pertinente. Totodată,

argumentele recurentului, precum că declarațiile părții vătămate Pantelei Natalia, în

opinia instanței de apel au o valoare mai mare decît declarațiile martorilor Rotari

Andrei, Musteață Andrei, Zgardan Oleg, Griza Mihail, Griza Eduard, Șehtman

Anatolie, Șehtman Igor, Schirliu Vasile, Schirliu Mihail, Schirliu Cristian, Schirliu

Alexandru, Chiru Ion, Șargu Rodion, Șargu Pavel, Romanenco Rodica, decît

concluziile experților judiciari Tatiana Dudceac (vechimea în muncă 21 ani) și

Anatolie Gușan (vechimea în muncă 34 ani), decît a specialiștiilor „Orange”, Colegiul

penal lărgit le consideră neîntemeiate, or aceste probe au fost apreciate în cumul cu

alte probe puse la baza deciziei de condamnare a inculpatului Șargu Marin, probe ce

și-au găsit reflectare și au fost apreciate și cercetate de către instanța de apel (f. d. 60-

67, vol. IX).

Instanța de apel a dat aprecierea cuvenită probelor prezente la dosar, punînd

întemeiat la baza deciziei de condamnare declarațiile părților vătămate date în instanța

de apel sub jurământ, fiind preîntâmpinate de răspundere penală, conform art.311 și

312 Cod penal, care sunt concludente, pertinente și neschimbate pe tot parcursul

procesului penal și care se confirmă prin declarațiile martorilor: Macari Gheorghe (f.

d. 87, vol. VI); Volcov Tatiana (f. d. 151, vol. VI); Jereghi Valeriu (f. d. 85, vol. VI)

cît și probele material scrise enumerate în decizia instanței de apel (f. d. 66-67, vol.

IX), și în acest sens, Colegiul penal lărgit respinge argumentul recurentului precum

că „nu au fost apreciate corect probele”.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit raportând temeiurile invocate de recurent în

recurs cu textul deciziei instanței de apel consideră că în speța examinată de către

instanța de apel n-au fost admise erorile de drept sub aspectele invocate de recurent,

care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei în

partea criticată de recurent, deoarece argumentele expuse în recursul depus au

constituit obiect de discuție în instanța de apel și asupra tuturor argumentelor și

motivelor relevante invocate inclusiv în prezenta cerere de recurs instanța de apel s-a

pronunțat clar în decizia atacată. În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor

prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, fără a fi

identificate neclaritățile specificate de recurent, în legătură cu ce nu se constată

prezența temeiurilor invocate.

Raportând motivele invocate în recurs la materialele cauzei penale, Colegiul

penal lărgit reține că argumentele invocate de recurent nu își găsesc confirmare în

speța dată, motiv pentru care le va respinge ca neîntemeiate.

În privința criticilor recurentului, prin care acesta manifestă dezacordul cu

aprecierea probelor de către instanța de apel, Colegiul penal lărgit atestă că nu sunt

36

întemeiate, or, aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente

ale procesului penal, dat fiind că întregul volum de muncă depus de către

organul de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces, se

concretizează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea

probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile

legale, iar convingerea intimă se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în

ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că probele

admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența, veridicitatea și utilitatea

acestora și toate probele în ansamblul lor sunt apreciate din punct de vedere al

coroborării reciproce dintre ele.

Însă, cu referire la faptul dacă aprecierea probelor poate fi invocată la această

etapă a procedurilor, instanța de recurs menționează că la etapa judecării

recursului ordinar nu se analizează de instanță conținutul mijloacelor de probă, nu se

dă o nouă apreciere materialului probator și nu se stabilește o altă situație de

fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic inferioare, acestea fiind atributul

exclusiv al instanțelor de fond. Deci, Colegiul penal lărgit nu va examina criticile

referitoare la presupusa greșită apreciere, pe baza probelor administrate în cauză, a

anumitor elemente faptice invocate de recurent, ci va verifica, prin raportare la

situația de fapt stabilită de instanța de apel, corectitudinea condamnării inculpatului

Șargu Marin de învinuirea imputată acestuia.

Totodată, pe aceiași linie de considerente se specifică că, pentru a constitui caz

de casare eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat

asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă

de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute

de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce

au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul

probator o susține.

În cauza deferită judecății o atare eroare nu a fost constatată de către instanța de

recurs.

Prin urmare, opozabil celor enunțate de recurent, Colegiul penal lărgit,

verificând suplimentar materialele dosarului, specifică că judecând apelul instanța

de apel a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție

corectă de casare parțială a sentinței de achitare, care este argumentată și

corespunzătoare cumulului de probe administrate și nemijlocit verificate în ședințele

de judecată în condițiile art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală și, totodată, care

au fost just apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării reciproce, în

baza cărora s-a stabilit cu certitudine că inculpatul Șargu Marin a săvârșit infracțiunea

nominalizată în circumstanțele descrise în actul de sesizare a instanței.

În desfășurarea acestei idei, instanța de recurs ordinar specifică că, așa cum

rezultă din textul deciziei atacate, instanța de apel și-a motivat decizia în

37

conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la caz, la pronunțarea

unei noi hotărâri prin care Șargu Marin a fost recunoscut vinovat în baza art.188 alin.

(2) lit. c), d), e), f) Cod penal, cu stabilirea pedepsei, sub formă de închisoare pe un

termen de 8 ani 6 luni, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciare de tip

semiînchis.

Cu privire la temeiul invocat de recurent prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 15)

Cod de procedură penală, potrivit căruia instanța de judecată internațională, prin

hotărîre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și

libertăților omului care poate fi reparată și în această cauză, Colegiul îl consideră

neîntemeiat și menționează că recurentul l-a invocat pur declarativ fără a-l descrie

detaliat.

Astfel, hotărârea atacată nu este afectată de erori de drept și lipsesc careva motive

ce ar servi drept temei pentru rejudecarea cauzei în ordine de recurs, cu referire la

confirmarea vinovăției inculpatului.

Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că, astfel de erori de

drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare recursul depus de către avocatul

Gumeniuc Ion în numele inculpatului Șargu Marin urmează a fi respins ca

inadmisibil.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Gumeniuc Ion

în numele inculpatului Șargu Marin, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 10 aprilie 2019, în cauza penală privindu-l pe Șargu Marin Xxxxx,

cu menținerea deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 05 decembrie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Boico Victor

38