1ra-1660/2019 — art. 188 alin. 2 lit. c, d, e, f CP

Prima instanță: 31.05.2013 - 28.12.2017;

Instanța de apel: 01.02.2018 - 23.06.2018;

Instanța de recurs ordinar: 30.07.2018 - 11.12.2018;

Instanța de apel: 21.01.2019 - 10.04.2019;

Instanța de recurs ordinar : 12.07.2019 - 29.10.2019. Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, C O N S T A T Ă : 1. Prin sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 28 decembrie 2017, Șargu Marin, învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. c), d), e), f) Cod penal, a fost achitat pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. Organul de urmărire penală a fost obligat, să continue urmărirea penală pentru identificarea făptuitorului, Șargu Marin a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și s-a încetat procesul penal în privința acestuia, din motivul intervenirii termenului de prescripție. Prin aceiași sentință au fost condamnați și Cotorobai Petru, Șargu Aurel, Picicurov Vasile în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, în privința cărora cauza nu se judecă în procedura de recurs. 2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, inculpatul Șargu Marin, la 09.11.2012 aproximativ la orele 01:30 min., după o înțelegere prealabilă și de comun acord cu Cotorobai Petru, Șargu Aurel și Picicurov Vasile, în timp ce se afla în apropierea barului de lângă Primăria s. Roșcani r-nul Strășeni, din intenții huliganice, în prezența mai multor persoane, manifestând obrăznicie deosebită și demonstrând lipsă de respect față de societate, într-un mod grosolan și demonstrativ, 1 au inițiat conflict cu Axionov Ion, căruia intenționat i-au aplicat lovituri peste diferite părți ale corpului, după care abandonându-l au plecat. Peste aproximativ 15 minute, Șargu Marin împreună cu Cotorobai Petru, Șargu Aurel și Picicurov Vasile, s-au întors înapoi și urmărind continuarea intenției lor huliganice, i-au aplicat lui Axionov Ion cu pumnii și picioarele multiple lovituri peste diferite părți ale corpului. În acel moment, Axionov Ion a reușit să fugă pe un teren adiacent plantat cu viță de vie, însă Șargu Marin împreună cu Cotorobai Petru, Șargu Aurel și Picicurov Vasile, în vederea realizării intențiilor criminale, l-au ajuns din urmă și cu același scop infracțional i-au aplicat acestuia mai multe lovituri peste diferite părți ale corpului, în rezultatul cărora au cauzat părții vătămate Axionov Ion, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 28 din 15.02.2013, vătămări corporale ușoare. Astfel, acțiunile inculpatului Șargu Marin, au fost calificate de procuror în temeiul art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, huliganismul adică, acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșită de mai multe persoane. Inculpatul Șargu Marin, se mai învinuiește de faptul că, la 14 februarie 2014, în jurul orelor 19:08 min., fiind în stare de ebrietate alcoolică și narcotică, cu scopul săvârșirii unui atac tâlhăresc, s-a mascat prin ascunderea feței cu un fular, după care înarmându-se cu un cuțit având lama de aproximativ 40 (cm), a pătruns în marchetul Stației Peco nr. 94 „Tirex Petrol” din or. Strășeni str. Orheiului 7 „B”, unde amenințând cu aplicarea violenței periculoase pe operatorul stației - Bîcicov Arcadie și vânzătoarea - Pantelei Natalia având îndreptat cuțitul asupra acestora la nivelul capului, le-a cerut ultimilor mijloace financiare. În continuare, acționând cu scopul realizării intențiilor criminale până la capăt, a sustras deschis bani cheși aruncați pe masă de Pantelei Natalia în sumă de 1825 lei și 6112 lei de Bîcicov Arcadie, cauzând astfel o daună materială în proporții considerabile în sumă totală de 7937 lei MDL. Astfel, acțiunile lui Șargu Marin au fost calificate de procuror în temeiul art. 188 alin. (2) lit. c), d), e) și f) Cod penal, tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viață și sănătatea persoanei agresate, de o persoană mascată, deghizată, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea obiectelor folosite în calitate de armă și cauzarea de daune materiale de proporții considerabile. 3. Sentința a fost atacată cu apeluri de către: 3.1. Procuror, care a solicitat casarea sentinței contestate și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care a Picicurov Vasile să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și în baza acestui articol, a-i aplica măsura de pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani și 6 luni cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu calcularea termenului din momentul reținerii; Șargu Marin să fie recunoscut vinovat 2 de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. c), d), e), f) și art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, și în baza acestei Legi, pe art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal a-i stabili măsura de pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, iar pe art. 188 alin. (2) lit. c), d), e) și f) Cod penal, măsura de pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 9 ani, iar în baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor stabilite, a-i aplica definitiv lui Șargu Marin pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 11 ani cu executare în penitenciar de tip semiînchis. A înlocui măsura preventivă, obligarea de a nu părăsi țara, aplicată lui Șargu Marin în arest preventiv cu eliberarea unui mandat de arest și luarea acestuia sub strajă din sala de judecată. A admite integral acțiunea civilă înaintată cu dispunerea încasării din contul inculpatului Șargu Marin în beneficiul Î.M. „Tirex Petrol” S.A. prejudiciu material cauzat nerecuperat în sumă de 7937,00 lei MDL, în rest, sentința a o menține. Așadar, având în vedere că instanța pe acest capăt de acuzare prin sentință constată comiterea faptei infracționale de huliganism, prevăzut la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și vinovăția tuturor inculpaților, procurorul a considerat că în această parte instanța de fond corect a apreciat și reținut circumstanțele de fapt în sarcina inculpaților, însă nu este de acord cu liberarea de răspundere penală a lui Șargu Marin care este nefondată, pe motiv că ultimul după comiterea huliganismului în interiorul termenului de prescripție a comis infracțiunea (tâlhăria), vinovăție care este probată prin ansamblul de probe administrate și examinate pe acest episod și asupra căreia procurorul se va referi pe larg în continuare. Or, pe acest capăt de acuzare situația lui Șargu Marin este restricționată de alin. (4) a art. 60 Cod de procedură penală care prevede că, prescripția se va întrerupe dacă, până la expirarea termenelor prevăzute la alin. (1), persoana va săvârși o infracțiune pentru care, conform prezentului cod, poate fi aplicată pedeapsa cu închisoare pe un termen mai mare de 2 ani. Calcularea prescripției în acest caz începe din momentul săvârșirii unei infracțiuni noi. Referitor la al doilea episod încriminat inculpatului Șargu Marin, atacul tâlhăresc, prevăzut la art. 188 alin. (2) lit. c), d), e) și f) Cod penal, acuzatorul de stat în susținerea învinuirii s-a bazat, atât pe probele obținute legal în cadrul urmăririi penale, cât și cele cercetate în instanță care în ansamblu atestă încadrarea corectă a faptei și probează vinovăția lui Șargu Marin în comiterea tâlhăriei, însă instanța de fond, la adoptarea soluției în această parte a acționat contrar alin. (1) și (2) a art. 101 Cod de procedură penală și nu a examinat fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Nu a apreciat probele conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege, dar a preluat în totalitate concluziile nefondate ale părții apărării, sfidând declarațiile părților vătămate și a martorilor oferite la etapa de urmărire penală, care în sensul art. 93 alin. (1) și (2) pct. 1) și pct. 4) Cod de procedură penală, constituie și ele probe. Or, probele administrate în faza de urmărire penală au aceiași valoare cu cele examinate și realizate 3 în faza cercetării judecătorești, respectiv, se analizează coroborat, deoarece doar astfel instanța era obligată să examineze cauza acordând întâietate principiului preeminenței dreptului, a respectării tuturor prevederilor legale (a se vedea, cazul Sunday Times din 26 mai 1979 examinat de Curtea Europeană de la Strassbourg). Pretinsa „concluzie” a instanței din sentință precum că declarațiile părții vătămate Pantelei Natalia potrivit cărora - Șargu Marin este cel care a săvârșit atacul tâlhăresc, deoarece în timpul atacului i-a căzut fularul de pe față și l-a văzut, se apreciază critic din motiv că raportul de expertiză nr. 1615 nu identifică imagini din care să rezulte că în timpul atacului a căzut fularul infractorului, de către procuror se apreciază ca fiind total nefondată, în condițiile în care secvențele video ridicate de la Stația Peco și prezente la materialele cauzei, nu reflectă permanent și în totalitate toate acțiunile infractorului, inclusiv fața acestuia. Or, în momentul atacului asupra părților vătămate Pantelei Natalia și Arcadie Bîcicov, iar mai concret în timpul altercațiilor cu acestea, potrivit aceloraș secvențe video se atestă că atacatorul și anume Șargu Marin se află sub camera video încovoiat spre părțile vătămate, față în față cu acestea, respectiv, faptul că camera nu a fixat în totalitate cum au derulat acțiunile infractorului cap-coadă nu permite a respinge declarațiile acestora, întrucât doar părțile vătămate sunt cele care au fost oculari evenimentului și au văzut totul. Neîntemeiată a apreciat și concluzia instanței precum că, critic se apreciază și declarațiile părții vătămate Bîcicov Arcadie oferite la etapa de urmărire penală, deoarece acesta în instanță a negat cele afirmate la urmărirea penală și a declarat că infractorul era mai înalt decât inculpatul Șargu Marin, iar din start a declarat altfel pe motiv că era în stare de stres. Or, din contra, Arcadie Bîcicov pe urme fierbinți a declarat și chiar arătat direct la Șargu Marin ca fiind el făptașul, fapt rezultat din declarațiile acestuia date la urmărirea penală împreună cu secvențele video-audio din timpul audierilor ce necesită vizionate, cât și procesul-verbal de recunoaștere după fotografie în care a declarat fără rezerve, că anume Șargu Marin este făptașul crimei. Probe și mijloace probatorii față de care toți participanții la acțiuni, la acea etapă, nu le-au contestat sau să fi avut obiecții, inclusiv, învinuitul și apărătorul acestuia. Ba mai mult ca atât, obiecții la aceste probe nu a avut apărarea nici la etapa de informare și prezentare a urmăririi penale. La fel, nefondată a apreciat și afirmația instanței în privința declarațiilor părții vătămate Pantelei Natalia, precum că hainele (inclusiv, hanoracul) atașat la dosar și recunoscut ca corp delict ar aparține lui Șargu Marin, este infirmată de raportul de expertiză trasologică nr. 1618 care atestă că hanoracul din secvențele video nu este unu și același hanorac cu cel ridicat de la Șargu Marin. Or, concluzia acestui raport nu denotă faptul că nu Șargu Marin este atacatorul. De asemenea, nefondată a apreciat și afirmația instanței de fond în sprijinul aprecierii critice aduse declarațiilor cet. Natalia Pantelei precum că, Șargu Marin este adevăratul făptaș, deoarece potrivit declarațiilor martorilor Șehtman Anatolie, Șehtman Igor, Zgardan Oleg, Griza Mihail, Schirliu Vasile - Șargu Marin la data de 14.02.2014, 4 ora 19:08 s-a aflat cu ei în companie, nu este credibilă, întrucât dacă analizăm în esență declarațiile acestor martori indubitabil s-a reținut faptul că nici unul din ei nu a declarat tranșant că la acea dată, și anume ora 19:05 min., Șargu Marin s-a aflat cu ei. Mai mult, unii din ei dacă facem comparație cu declarațiile date din start în fața primului magistrat (Dumitru Mîrzencu) afirmă că nu pot declara cu certitudine, iar ulterior când au fost audiați în fața magistratei (Dorina Coritor) o parte din ei au afirmat cu unele precizări, care nu sunt probate prin alte careva probe. Or, această versiune susținută și de Șargu Marin, s-a datorat respingerii demersului inițial de aplicare a arestului preventiv față de acesta, ceea ce a și creat primise favorabile inculpatului și apărării de a înainta respectiva versiune și a o cimenta prin declarațiile martorilor vizați supra, concluzie, care derivă din aceia că din start la momentul reținerii și audierii lui Șargu Marin ca bănuit nu a invocat că s-ar fi aflat la ora 19:08 min. în compania persoanelor vizate, versiune, care a apărut ulterior la audiere ca învinuit. Respectiv, a considerat, că o asemenea tactică denotă tandemul cu care s-au angajat martorii prieteni, cunoscuți și săteni ai lui Șargu Marin ca împreună cu acesta să ducă în eroare și devia de la adevăr și arăta cu nu el este făptașul crimei, ci altă persoană, fapt care vine în contradicție cu declarațiile părții vătămate Natalia Pantelei care constant, atât la urmărirea penală, cât și în instanță a declarat sub jurământ și cu toată responsabilitatea că l-a văzut la față pe făptaș, iar acesta este Șargu Marin, și nu altul, iar în această parte nu are rezerve. În concluzie, acuzatorul de stat a considerat, că starea de fapt, fapta criminală și vinovăția inculpatului Șargu Marin rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă din ansamblul de probe administrate și cercetare prin coroborare, și anume: declarațiile părților vătămate Pantelei Natalia și Bîcicov Arcadie; declarațiile martorilor Jereghi Valeriu, Schirliu Ion, Grati Vadim, Picicurov Vasile, Baltaga Ilie, Griza Mihail, Chiru Ion, Șehtman Anatolie, Schirliu Vasile, Schirliu Alexandru, Șargu Pavel, Șargu Maria, Șehtman Igor, Macari Gheorghe, Romanenco Rodica și Zgardan Oleg, precum și celelalte probe scrise pe parcursul urmăririi penale și administrate, atât în cadrul ședinței instanței de fond, inclusiv și corpurile delicte anexate la cauza penală. 3.2. Partea vătămată Pantelei Natalia, care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Șargu Marin să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. c), d), e), f) Cod penal, invocând că instanța de fond nu a apreciat probatoriul prezentat la examinarea cauzei penale potrivit art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală. 3.3. Apărătorul Zagaiciuc Victor în interesele inculpatului Cotorobai Petru, care a solicitat casarea sentinței contestate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie achitat pe motiv că fapta nu a fost comisă de inculpat. 3.4. Apărătorul Catană Victor în interesele inculpatului Picicurov Vasile, care a solicitat casarea sentinței contestate și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Picicurov Vasile, să fie achitat din motivul lipsei în acțiunile sale a elementelor constitutive ale infracțiunii incriminate. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2018 au 5 fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de către partea vătămată Pantelei Natalia, avocatul Zagaiciuc Victor în interesele inculpatului Cotorobai Petru și avocatul Catană Victor în interesele inculpatului Picicurov Vasile. S-a admis apelul procurorului Tețcu Ion declarat împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău sediul Central din 28 decembrie 2017, casată sentința în partea încetării procesului penal pe art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal în privința lui Șargu Marin, Cotorobai Petru și Șargu Aurel și condamnării lui Picicurov Vasile pe art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal și pronunțată în această parte o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: S-a dispus încetarea procesului penal în privința lui Șargu Marin, Cotorobai Petru și Șargu Aurel pe art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal, pe motivul intervenirii termenului de prescripție de tragere la răspunderea penală. Picicurov Vasile a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal și i-a fost numită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu executarea ei în penitenciare de tip semiînchis. În rest sentința a fost menținută. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, analizând și apreciind probele, în strictă conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, conform cărora, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, a constatat următoarele: inculpatul Șargu Marin, la 09.11.2012 aproximativ la orele 01:30 după o înțelegere prealabilă și de comun acord cu Cotorobai Petru, Șargu Aurel, Picicurov Vasile, în timp ce se afla în apropierea barului de lângă Primăria s. Roșcani r-nul Strășeni, din intenții huliganice, în prezența mai multor persoane, manifestând obrăznicie deosebită și demonstrând lipsă de respect față de societate, într-un mod grosolan și demonstrativ, au inițiat conflict cu Axionov Ion, căruia intenționat i-au aplicat lovituri peste diferite părți ale corpului, după care abandonându-l au plecat. Peste aproximativ 15 minute, Șargu Marin împreună cu Cotorobai Petru, Șargu Aurel, Picicurov Vasile, s-au întors înapoi și urmărind continuarea intenției lor huliganice, i-au aplicat lui Ion Axionov cu pumnii și picioarele multiple lovituri peste diferite părți ale corpului. În acel moment, Ion Axionov a reușit să fugă pe un teren adiacent plantat cu viță de vie, însă Șargu Marin împreună cu Cotorobai Petru, Șargu Aurel și Picicurov Vasile, în vederea realizării intențiilor lor criminale, l-au ajuns din urmă și cu același scop infracțional i-au aplicat acestuia mai multe lovituri peste diferite părți ale corpului, în rezultatul cărora au cauzat părții vătămate Ion Axionov, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 28 din 15.02.2013, vătămări corporale ușoare. Instanța de apel a constatat că, prin acțiunile sale intenționate Șargu Marin a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.287 alin. (2) lit. b) Cod penal, huliganismul adică, acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc 6 printr-o obrăznicie deosebită, săvirșită de mai multe persoane. Astfel, cu toate că inculpatul Șargu Marin vina în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal nu a recunoscut-o, instanța de apel a conchis că vina acestuia a fost dovedită integral prin următoarea sistemă de probe, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile părții vătămate Axionov Ion; declarațiile martorilor Suruceanu Igor, Vornicescu Viorel, Grușca Marcel, Rădvan Mihail, Zavatin Andrei, Dragoman Gheorghe; procesul-verbal de confruntare din 21.12.2012 efectuat între partea vătămată Ion Axionov și bănuitul Șargu Marin; procesul-verbal de ridicare din 07.02.2013 prin care a fost ridicat telefonul mobil de model „Nokia N-73”, de culoare neagră, care aparținea părții vătămate; raportul de expertiză medico-legală nr. 28 din 15.02.2013. Instanța de apel a considerat că, nerecunoașterea vinovăției de către inculpatul Șargu Marin, de comiterea huliganismului încriminat nu echivalează cu achitarea acestuia, deoarece circumstanțele stabilite și probele analizate și enumerate, dovedesc cu certitudine comiterea de către inculpat a faptelor încriminate. Totodată, instanța de apel a menționat faptul că, deși Șargu Marin nu și-a recunoscut vina în cele imputate, ultimul nici n-a atacat sentința instanței de fond cu apel, ceea ce denotă faptul că inculpatul în mod tacit a fost de acord cu faptele imputate. Referitor la atacul tâlhăresc de care inculpatul Șargu Marin este învinuit, instanța de apel a respins apelurile procurorului și a părții vătămate Pantelei Natalia ca nefondate, și a considerat că, la pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a tras concluzia că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală. Instanța de apel a conchis că, atât în instanța de fond, cât și în cea de apel nu s-a dovedit faptul că anume inculpatul Șargu Marin, a comis atacul tâlhăresc în privința operatorului stației - Bîcicov Arcadie și a vânzătoarei - Pantelei Natalia. Astfel, s-a constatat că la 14 februarie 2014, pe la ora 7 seara a avut loc un atac tâlhăresc la stația nr. 94 „Tirex Petrol” din or. Strășeni, str. Orheiului 7 „B”, iar partea vătămată Pantelei Natalia a indicat asupra inculpatului Șargu Marin precum că el a fost agresorul, acest fapt confirmându-se prin aceea că i-a căzut fularul care îi atârna pe față și aceasta l-a recunoscut observându-i fața, acest fapt fiind confirmat și de declarațiile celei de-a doua partea vătămată Bîcicov Arcadie care în cadrul primei audieri a declarat că și el l-a recunoscut pe Șargu Marin, însă ulterior în baza declarațiilor suplimentare a declarat că persoana care l-a agresat în acea seară nu era Șargu Marin. Fiind în stare de stres a declarat la poliție că este el. Astfel, instanța de apel a apreciat critic declarațiile părții vătămate Pantelei N., constatând că acestea nu corespund adevărului, deoarece sunt în contradicție cu celelalte probe și nu coroborează între ele din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității or, afirmația părții vătămate despre faptul că i-a 7 căzut fularul de pe față inculpatului Șargu Marin nu a putut fi reținută, deoarece a fost combătută prin cumulul de probe administrate la dosar și anume: potrivit raportului de expertiză nr. 1615 din 14.02.2017, expertul a concluzionat următoarele: „în înregistrările video ale camerelor de luat vederi, ridicate de la Stația PECO nr. 94 ,,Tirex Petrol”, prezentate pe DVD-R, nu se identifică prezența imaginilor, care atestă faptul că atacatorul a pătruns în market fără a-și astupa fața, că ulterior și-a astupat-o cu un fular, care i-ar fi căzut de vre-o două ori. Prin expertizarea înregistrărilor video, s-a constatat faptul că atacatorul a intrat în market deja cu fularul legat la față, care era amplasat sub glugă, că fularul îi acoperea complet gâtul, gura și vârful nasului, că în timpul atacului fularul nu a căzut de pe față. În aceste înregistrări regiunile ochilor și nasului atacatorului s-au imaginat incomplet și nedeslușit, ceea ce face imposibilă stabilirea faptului, dacă atacatorul avea „nas cârb și riduri la ochi”. La fel, Pantelei Natalia a declarat că atacul tâlhăresc a avut loc la 14.02.2014, orele 19:00, ceea ce intră în contradicție cu accepțiunea precum că Șargu Marin a fost la locul faptei în momentul atacului, ceea ce se confirmă prin declarațiile martorilor în ședința de judecată și anume, declarațiile martorului Șehtman Anatolie, care a declarat că: la 14.02.2014 s-a întâlnit cu Șargu Marin care a venit pe la orele 18:00-18:30 să ceară 50 euro de la Griza Mihail și au stat până la orele 19:30. Declarațiile martorului Șehtman Igor, care a declarat că l-a sunat fratele fiind împreună cu Șargu Marin și l-a rugat să-i ducă cu taxiul. Era în jurul orelor 19:20 când s-au întors de la Făgureni au mers la Negrești și l-a luat pe fratele Anatolie care era cu Șargu Marin din centrul orașului și la dus la „Barul lui Ilie”. De asemenea, martorul Zgardan Oleg a menționat că: Șargu Marin l-a sunat pe la orele 18:23 și a întrebat dacă poate să vină, iar ulterior a venit pe la orele 18:30 la permisiunea lui Griza M. S-a reținut timp de o oră apoi a plecat împreună cu Șehtman Anatolie cu taxiul. La fel, martorul Griza Mihail a menționat că: Șargu Marin în ziua când s-a întâmplat incidentul s-a aflat la el între orele 18:20 până la 19:30. Martorul Schirliu Vasile a declarat că: Șargu Marin s-a aflat la ei în ospeție în intervalul orelor 19:32-21:00 și declarațiile inculpatului Șargu Marin care nu contravin cu cele ale martorilor depuse în instanța de judecată și care a declarat că: „a plecat de la Griza Mihail în jurul orelor 18:00-19:30. El cu Șehtman Anatolie au plecat și pe drum s-au întâlnit cu Igor Șehtman. Au mers cu ei până la magazin de unde și-a luat țigări. După ce și-a cumpărat țigări Șargu Marin a mers acasă la Schirliu Vasile unde au ajuns în 3-4 minute. Apoi au mers în atelierul de lucru. La ei s-a reținut până la orele 21:00”. La fel, instanța de apel a reiterat că, nu s-au confirmat nici declarațiile părții vătămate Pantelei Nataia, precum că bluza cu glugă (hanoracul) ridicată prin percheziție de la domiciliul lui Șargu Marin, este anume bluza cu glugă în care era îmbrăcat atacatorul or, conform raportului de expertiză traseologică nr. 1618 din 24.03.2017 „bluza cu glugă (hanoracul), ridicată de la domiciliul lui Șargu Marin la 8 15.02.2014, nu este identică cu bluza cu glugă (hanoracul), în care era îmbrăcat atacatorul, conform înregistrărilor video, prezentate pe DVD-R, și anume - gluga atacatorului avea alt tip de croială (prezența a două linii, cusături de croială (transversale) comparativ cu gluga bluzei ridicate de la domiciliul lui Șargu Marin (prezența a doar unei linii), (cusături de croială); lățimea mai mică a fâșiei create de cusătura longitudinală a glugăi atacatorului comparativ cu gluga bluzei ridicate de la domiciliul lui Șargu Marin; lipsa detaliului de furnitură sub formă de inel de metal de trecere a sforii la gluga atacatorului și prezența acestui detaliu la gluga bluzei ridicate de la domiciliul lui Șargu Marin”. Totodată, instanța de apel a conchis că urmează a fi apreciat critic și procesul- verbal de recunoaștere a persoanei împreună cu planșa cu imagini foto prin care partea vătămată Bîcicov Arcadie a recunoscut persoana sub nr. 1 - Șargu Marin ca fiind persoana care în seara zile de 14.02.2014 a intrat deghizat cu un cuțit pe teritoriul stației Peco și a săvârșit atacul tâlhăresc or, dânsul în ședința de judecată a negat aceste declarații, menționând că era în stare de stres din acest motiv a dat așa declarații. De asemenea, instanța de apel a considerat, că nu poate fi reținut nici procesul- verbal de recunoaștere a persoanei împreună cu planșa cu imagini foto prin care partea vătămată Pantelei Natalia a recunoscut persoana sub nr. 1 - Șargu Marin care în seara zilei de 14.02.2014 a pătruns deghizat cu un cuțit în mână pe teritoriul Stației Peco și a sustras deschis bani or, nu a fost prealabil audiat, atât Bîcicov Arcadie, cât și Pantelei Natalia despre semnele și particularitățile distinctive după care ar fi putut recunoaște atacatorul. În afară de aceasta, până la efectuarea pretinselor recunoașteri, lor le-au fost prezentate fotografia lui Șargu Marin, la fel - din cele 5 persoane prezentate spre recunoaștere, doar Șargu Marin era îmbrăcat în hanorac cu glugă și blugi roși în genunchi. Aceasta s-a bazat doar pe faptul că lui Șargu Marin i-a căzut fularul și ea a reușit să-l recunoască, fapt infirmat prin raportul de expertiză nr. 1615 din 14.02.2017 menționat supra. Subsecvent, instanța de apel a apreciat critic și procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 20.03.2014, prin care martorul Romanenco Rodica l-a recunoscut pe învinuit ca fiind persoana care deseori venea pe la Stația Peco și chiar odată a fost depistat că a furat marfa din marketul de pe teritoriul respectivei stației or, dânsa în ședința de judecată a declarat că în realitate din înregistrarea video prezentată de Macari Gheorghe ea nu a recunoscut persoana ce săvârșise furtul, careva bani pentru bunurile furate nimeni nu i-a achitat. De asemenea a declarat că în timpul audierii la 20.03.2014 ea nu a spus că persoana ce a săvârșit atacul din 14.02.2014, după forma corpului și mișcări seamănă foarte bine cu cel care anterior săvârșise furtul de bomboane. Poliția insista ca ea să declare anume așa ceva, însă ea a refuzat. Procesul- verbal de audiere din 20.03.2014 ea l-a semnat fără a-l citi. În același timp inculpatul Șargu Marin, atât la urmărirea penală, cât și în instanța de judecată a instanței de fond și apel vina în comiterea tâlhăriei încriminate nu a recunoscut și a indicat, că în ziua de 14.02.2014 el împreună cu fratele Vasile Șargu și 9 vărul Schirliu Igor au fost la lucru în or. Chișinău. A revenit în s. Negrești, a fost la Griza Mihail, după care la familia Schirliu și ulterior la discoteca din or. Strășeni, fapt confirmat și de către martorii audiați în cadrul urmării penale și în cadrul cercetării judecătorești. De asemenea, instanța de apel a reiterat, că acțiunile și actele procesuale ale organului de urmărire penală au fost administrate cu încălcarea legislației în vigoare, nu pot avea un suport probatoriu deplin și obiectiv întru dovedirea vinovăției. Astfel, procesul-verbal de cercetare la fața locului (f. d. 11, vol. I) a fost întocmit de către OUP Pascari Oleg la 14.02.2014 în perioada de timp de la 19:20 min. până la 20:10 min. Din aceste două procese-verbale, se vede că audierea lui Pantelei Natalia a început la ora 20:08, adică cu 2 minute mai înainte de finisarea procesului- verbal de cercetare la fața locului, iar scrisul diferă de scrisul OUP, Oleg Pascari. Concluzia menționată este confirmată și prin raportul de expertiză grafoscopică nr. 735 din 07.05.2015 (f. d. 114- 133, vol. V), conform căruia „declarațiile părții vătămate (textul manuscris din rubrica „în legătură cu cele întrebate declar următoarele:”, care se începe cu cuvintele „La data de 14.02.2014... „și finisează cu cuvintele”...înaintat pe parcursul procesului.”) de pe procesul- verbal din 14.02.2014 de audiere a părții vătămate Pantelei Natalia (f. d. 20, vol. I) nu a fost executat de către OUP, Oleg Pascari, dar de către o altă persoană”. Luînd în considerație, că în materialele cauzei lipsește careva ordonanță privind dispunerea efectuării urmăririi penale de către mai mulți ofițeri de urmărire penală, or conform prevederilor pct. 4) alin. (1) art. 94 Cod de procedură penală „în procesul penal nu pot fi admise ca probe și, prin urmare, se exclud din dosar, nu pot fi prezentate în instanța de judecată și nu pot fi puse la baza sentinței sau a altor hotărâri judecătorești datele care au fost obținute de o persoană care nu are dreptul să efectueze acțiuni procesuale în cauza penală”. Cu referire la argumentul apelantului, al acuzatorului de stat precum că Șargu Marin s-ar fi aflat în or. Strășeni la momentul comiterii atacului tâlhăresc, instanța de apel l-a considerat nefondat și l-a respins pe motiv că potrivit informației furnizate de la SA „Orange” privind descifrările telefonice, s-a indicat localizarea inculpatului Șargu Marin la locul crimei, la 14.02.2014 orele 19:29 min. când inculpatul Șargu Marin de pe telefonul său mobil cu cartela 069718733 a efectuat apel către telefonul cu cartela 069630354 al abonatului Schirliu Vasile, se afla în raza de activitate a antenei „Strășeni CITY”. Deoarece, în cadrul cercetării judecătorești avocatul inculpatului Ion Gumeniuc a prezenatat informația de la SA „Orange” privind locul amplasării antenei „Strășeni CITY”, a razei ei de activitate, cu indicarea concretă a suprafeței localităților deservite și anume scrisoarea nr. 2812 din 21.05.2014 (f. d. 35, vol. VII), unde este indicat că antena 803 „Strășeni CITY” este amplasată în comuna Țibirica, raionul Călărași, iar raza de acoperire a stației de telefonie mobilă și locul dislocării abonatului nu poate fi stabilită cu exactitate, aceasta fiind una relativă și diferită în funcție de încărcarea stației, condițiile climaterice, obstacolele existente, relief și altele. Prin urmare, informația menționată nu poate fi recunoscută ca fiind probă pertinentă a 10 acuzării, precum că inculpatul Șargu Marin se afla la momentul comiterii infracțiunii în or. Strășeni. În asemenea circumstanțe, instanța de apel a conchis că, atât în cadrul instanței de fond, cât și în cadrul celei de apel nu s-a constatat că Șargu Marin ar fi săvârșit fapta încriminată lui, prevăzută la art. 188 alin. (2) lit. c), d), e), f) Codul penal. 5. Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Dorina Tăut, care, indicând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel în privința inculpatului Șargu Marin, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, într-un alt complet de judecată.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 11 decembrie 2018 a fost admis recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, a fost casată parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2018, în partea menținerii sentinței de achitare a inculpatului Șargu Marin în baza art. 188 alin. (2) lit. c), d), e), f) Cod penal, și dispusă rejudecarea cauzei, în această parte, de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Celelalte dispoziții ale hotărârii judecătorești contestate, au fost menținute.

Pentru a decide astfel, instanța de recurs ordinar a atestat faptul, că conform rechizitoriului inculpatul Șargu M. este învinuit de faptul că, la 14 februarie 2014, în jurul orelor 19:08 min., fiind în stare de ebrietate alcoolică și narcotică, cu scopul săvârșirii unui atac tâlhăresc, s-a mascat prin ascunderea feței cu un fular, după care înarmându-se cu un cuțit având lama de aproximativ 40 (cm), a pătruns în marchetul Stației Peco nr. 94 „Tirex Petrol” din or. Strășeni str. Orheiului 7 „B”, unde amenințând cu aplicarea violenței periculoase pe operatorul stației - Bîcicov Arcadie și vânzătoarea - Pantelei Natalia având îndreptat cuțitul asupra acestora la nivelul capului, le-a cerut ultimilor mijloace financiare. În continuare, acționând cu scopul realizării intențiilor criminale până la capăt, a sustras deschis bani cheși aruncați pe masă de Pantelei Natalia în sumă de 1825 lei și 6112 lei de Bîcicov Arcadie, cauzând astfel o daună materială în proporții considerabile în sumă totală de 7937 lei MDL. Acțiunile acestuia fiind calificate de procuror în temeiul art. 188 alin. (2) lit. c), d), e) și f) Cod penal – tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viață și sănătatea persoanei agresate, de o persoană mascată, deghizată, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea obiectelor folosite în calitate de armă și cauzarea de daune materiale în proporții considerabile, însă prima instanță l-a achitat pe inculpat de învinuirea incriminată, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat, concluzie menținută și de către instanța de apel. Instanța de apel în acest aspect a conchis, că: ,, atât în instanța de fond, cât și în cea de apel nu s-a dovedit faptul că anume inculpatul Șargu Marin, a comis atacul 11 tâlhăresc în privința operatorului stației - Bîcicov Arcadie și a vânzătoarei - Pantelei Natalia”. Însă, la acest capitol, instanța de recurs a remarcat că: - potrivit declarațiilor părții vătămate Pantelei Natalia, care a declarat că ,,…Șargu a împins scaunul și l-a tăiat pe Bîcicov Arcadie. În acel moment lui Șargu i-a căzut fularul și i s-a văzut fața,…Pantelei Natalia era la un metru de la Șargu,…pe Șargu îl cunoaște foarte bine pentru că mereu venea la benzinărie cu prietenii săi în jurul orelor 12:00 pentru a cumpăra câte o cafea, țigări, dar nu dădeau nici o întrebare. Era mereu îmbrăcat în aceleași haine care au fost prezentate de către ofițeri pentru a fi recunoscute”; - potrivit proceselor-verbale de examinare și recunoaștere a obiectelor împreună cu planșa cu imagini foto prin care, atât Bîcicov Arcadie, cât și Pantelei Natalia au recunoscut cofta sportivă cu fermoar și glugă de culoare surie, o pereche de blugi de culoare albastru deschiși, o pereche de mănuși de construcție culoare orange, care au fost ridicate la 15.02.2014 în cadrul percheziției de la domiciliul învinuitului Șargu M.; - potrivit procesului-verbal de recunoaștere a persoanei împreună cu planșa cu imagini foto prin care partea vătămată Bîcicov Arcadie a recunoscut persoana sub nr. 1 - Șargu M. ca fiind persoana care în seara zile de 14.02.2014 a intrat deghizat cu un cuțit pe teritoriul stației Peco și a săvârșit atacul tâlhăresc; - potrivit procesului-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 26.02.2014, prin care martorul Macari Gheorghe l-a recunoscut pe învinuit în seara zilei de 14.02.2014 în imediata apropiere a locului crimei; - potrivit procesului-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 20.03.2014, prin care martorul Romanenco Rodica a recunoscut pe învinuit ca fiind persoana care deseori venea la Stația Peco și chiar odată a fost depistat că a furat marfa din marchetul de pe teritoriul respectivei stației; - potrivit procesului-verbal de percheziție la domiciliu învinuitului Șargu Marin din 15.02.2014 emis în baza ordonanței de percheziție a OUP cu autorizația judecătorului de instrucție, prin care s-a depistat și ridicat o bluză (coftă) sportivă cu fermuar cu glugă de culoare surie, o pereche de blugi culoare albaștri deschiși, o pereche de mănuși de construcție de culoare orange, haine de care M. Șargu s-a folosit la săvârșirea atacului tâlhăresc, denotă împrejurări care sunt de natură să confirme vinovăția inculpatului de săvârșirea infracțiunii de tâlhărie. Deseamenea, relevant este și faptul că instanțele de fond la baza sentinței de achitare a indicat că probele părții acuzării sunt combătute prin declarațiile martorilor Griza Mahail, Șehtman Anatolie și Zagorneanu Oleg, care au declarat că inculpatul Șargu M. s-a aflat cu ei până la orele 19:30, însă instanțele sub nici o formă nu a combătut faptul că informația furnizată de SA „Orange” privind descifrările telefonice de pe numerele de telefon mobil Xxxxx, Xxxxx, care confirmă localizarea învinuitului Șargu M., și anume la locul crimei, or se indică că informația respectivă poartă un caracter relativ, însă omite să rețină și prezența celorlalte probe anexate la materialele cauzei. 12 În continuare, Colegiul penal lărgit a remarcat și faptul că, la baza sentințe de achitare neîntemeiat a pus raportul de expertiză nr. 1615 din 14.02.2017, or în susținerea învinuirii aduse inculpatului nu au fost puse doar secvențele video cercetate prin acest raport de expertiză, dar și declarațiile părților vătămate, a martorilor, dar și actele și documentele acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale. Mai mult ca atât, potrivit declarațiilor părții vătămate Pantelei N. date în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel (vol. VIII, f.d. 55-56), ultima a declarat că ,,poate arăta pe video când a căzut fularul”, însă, instanța de apel fără a verifica veridicitatea acestor declarații prin vizualizarea secvențelor video, a dat prioritate raportului de expertiză menționat supra, conținutul căruia vine în contradicție cu cele menționate de partea vătămată. În speța dată, Colegiul penal lărgit a considerat că instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, nu a analizat în deplină măsură materialele cauzei, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanța de apel și conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept consecință pronunțarea de către instanțele de fond a unei concluzii pripite, precum că fapta nu a fost săvârșită de inculpatul Șargu M.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 aprilie 2019 au fost admise apelurile declarate de procurorul în Procuratura r-nul Strășeni, Ion Tețcu și de partea vătămată Pantelei Natalia, casată sentința parțial și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță: Șargu Marin a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2), lit. lit. c), d), e), f) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa penală cu închisoare pe termen de 8 (opt) ani 6 (șase) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. S-a încasat de la inculpatul Șargu Marin în beneficiul IM „Tirex Petrol” SA suma de 7937 (șapte mii nouă sute treizeci și șapte) lei, cu titlu de prejudiciu cauzat prin infracțiune. În rest, sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 28 decembrie 2017, a fost menținută. 8.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că în cadrul cercetării judecătorești au fost administrate, cercetate și verificate următoarele materiale probatorii, după cum urmează : declarațiile părții vătămate Pantelei Natalia, părții vătămate Bîcicov Arcadei, martorilor : Șehtman Anatolie, Șargu Pavel, Șehtman Igor, Zgardan Oleg, Griza Mihail, Schirliu Vasile, Chiru Ion, Macari Gheorghe, Schirliu Alexandru, Volcov Tatiana, Romanenco Rodica, Șargu Rodion, Schirliu Mihai, Rotari Andrei, Schirliu Cristian, Jereghi Valeriu, Cozmolici Nicolae; - procesul-verbal de cercetare la fața locului a Stației Peco „Tirex-Petrol”nr. 94 din or. Strășeni str. Orheiului 7 „B” împreună cu planșa cu imagini foto care constată locul și timpul comiterii infracțiunii; (f.d. 11, vol. I) - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei împreună cu planșa cu imagini foto 13 prin care partea vătămată Bîcicov Arcadie a recunoscut persoana sub nr. 1 ca fiind M. Șargu ca fiind persoana care în seara zilei de 14.02.2014 a intrat deghizat cu un cuțit pe teritoriul stației Peco și a săvârșit atacul tâlhăresc; (f.d. 33-34, vol. I) - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei împreună cu planșa cu imagini foto prin care partea vătămată Pantelei Natalia a recunoscut persoana sub nr. 1 ca fiind Șargu Marin, care în seara zilei de 14.02.2014 a pătruns deghizat cu un cuțit în mîină pe teritoriul Stației Peco și a sustras deschis bani; (f.d. 35-37, vol. I) - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 26.02.2014, prin care martorul Macari Gheorghe a recunoscut pe învinuit în seara zilei de 14.02.2014 în imediata apropiere a locului crimei; (f.d. 149, vol. I) - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 20.03.2014, prin care martorul Romanenco Rodica a recunoscut pe învinuit ca fiind persoana care deseori venea la Stația Peco și chiar odată a fost depistat că a furat marfa din marketul de pe teritoriul respectivei stației; (f.d. 3, vol. II) - procesul-verbal de percheziție la domiciliul învinuitului Șargu Marin din 15.02.2014 emis în baza ordonanței de percheziție a OUP cu autorizația judecătorului de instrucție, prin care s-a depistat și ridicat o bluză (coftă) sportivă cu fermoar cu glugă de culoare surie, o pereche de blugi culoare albaștri deschiși, o pereche de mănuși de construcție de culoare orange, haine de care M. Șargu s-a folosit la săvârșirea atacului tâlhăresc; (f.d. 38-42, vol. II) - procesul-verbal de recunoaștere a obiectului împreună cu planșa cu imagini foto prin care partea vătămată Pantelei Natalia a recunoscut bluza (cofta) sportivă cu fermoar cu glugă de culoare sură, o pereche de blugi de culoare albaștri deschiși, o pereche de mănuși de construcție culoare orange, ca fiind hainele în care era îmbrăcat M. Șargu în seara comiterii crimei și care au fost ridicate la 15.02.2014 în cadrul percheziției de la domiciliu învinuitului M. Șargu; (f.d. 51-59, vol. II) - procesele-verbale de examinare și recunoaștere a obiectelor împreună cu planșa cu imagini foto prin care atât Bîcicov Arcadie cât și Pantelei Natalia au recunoscut cofta sportivă cu fermoar cu glugă de culoare surie, o pereche de blugi de culoare albastru deschiși, o pereche de mănuși de construcție culoare orange, care au fost ridicate la 15.02.2014 în cadrul percheziției de la domiciliu învinuitului Șargu Marin Pavel; (f.d. 50-68, vol. II) - procesul-verbal de examinare a obiectului din 05.03.2014, prin care s-a stabilit că obiectul suspus examinării este un disc CD-R de modelul „Verbatim Media”, în care se conțin înregistrările video fixate la 14.02.2014 la Stația Peco „Tirex Petrol” în timpul atacului tâlhăresc; (f.d. 126-127, vol. I) - informația furnizată de SA „Orange” privind descifrările telefonice de pe numerele de telefon mobil Xxxxx, Xxxxx care confirmă localizarea învinuitului și anume la locul crimei; (f.d. 73-122, vol. I) - procesele-verbale ale examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei, care confirmă faptul că învinuitul Marin 14 Șargu la momentul comiterii crimei era în stare de ebrietate alcoolică; (f.d. 73, vol. II) - corpuri delicte: o (bluză) coftă sportivă cu fermoar cu glugă de culoare surie depistată și ridicată de la M. Șargu de la domiciliu, care prin ordonanța din 21.02.2014 a fost recunoscută ca corp delict și transmisă la păstrare în camera de păstrare a corpurilor delicte din cadrul IP Strășeni; (f.d. 69-71, vol. I) - o pereche de blugi de culoare albastru deschiși depistați și ridicați de la Șargu Marin, care prin ordonanța din 21.02.2014 au fost recunoscute ca corpuri delicte și transmise la păstrare în camera de păstrare a corpurilor delicte din cadrul IP Strășeni; (f.d. 69-71, vol. I) - o pereche de mănuși de construcție culoare orange depistate și ridicate de la M. Șargu de la domiciliu, care prin ordonanța din 21.02.2014 au fost recunoscute ca corpuri delicte și transmise la păstrare în camera de păstrare a corpurilor delicte din cadrul IP Strășeni; (f.d. 69-71, vol. I) - disc CD-DVD-R „Titanum” DVD-R cu imprimarea video-audio efectuată la 20.03.2014 în timpul audierii părții vătămate N. Pantelei; (f.d. 22-24, vol. I) - un CD-DVD-R „Verbatim” DVD-R cu imprimare video-audio fixată la 18.03.2014 în timpul audierii părții vătămate Bîcicov Arcadie; (f.d. 30- 32, vol. I) - un disc CD-R cu înregistrare video fixată pe camerele de luat de vederi la data de 14.02.2014 în localul Stație Peco „Tirex-Petrol” nr. 94 din or. Strășeni str. Orheiului 7 „B”. (f.d. 128, vol. I) Colegiul penal analizând probele administrate în cursul de urmărire penală și în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond, cercetate și verificate în instanța de apel, prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor a considerat că acțiunile infracționale ale inculpatului Șargu Marin cuprind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2), lit. lit. c), d), e), f) Cod penal - tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viață și sănătatea persoanei agresate, de o persoană mascată, deghizată, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea obiectelor folosite în calitate de armă și cauzarea de daune materiale în proporții considerabile. Din conținutul sentinței contestate, Colegiul penal a atestat că instanța de fond a dispus achitarea inculpatului Șargu Marin învinuit în baza art. 188 alin. (2), lit. lit. c), d), e), f) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. Conform art. 385 alin. (1), pct. l)-4) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea, dacă inculpatul este vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni. Potrivit art. 390 Cod de procedură penală, (1) Sentința de achitare se adoptă dacă: 1) nu s-a constatat existența faptei infracțiunii; 2) fapta nu a fost săvîrșită de inculpat; 3) fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii; 4) fapta nu este prevăzută de 15 legea penală; 5) există una din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei. (2) în cazul achitării persoanei în temeiul alin.(l) pct.2), organul de urmărire penală este obligat să continue urmărirea penală pentru identificarea făptuitorului. În conformitate cu art. 101 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, (1) Fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. (2) Reprezentantul organului de urmărire penală sau judecătorul apreciază probele conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege. Colegiul penal a atestat că instanța de fond nu a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei, nu a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și, prin urmare, eronat concluzionând despre achitarea inculpatului, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. Așadar, cu referire la ansamblul de probe administrate de acuzatorul de stat privind stabilirea vinovăției inculpatului Șargu Marin în privința comiterii infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. c), d), e), f) Cod penal, instanța de apel a constatat că acuzatorul de stat a acumulat suficiente probe pertinente și concludente care atestă culpabilitatea inculpatului. Probele cercetate și examinate atât în instanța de fond, cât și în instanța de apel prezintă o situație clară și fără dubii a circumstanțelor de fapt, fiind raportate just la prevederile legale. Probele verbale coroborează întru totul cu probele material-scrise administrate la dosar, cărora instanța de apel le dă o apreciere obiectivă în acord cu prevederile art. 93- 101 Cod procedură penală. Poziția inculpatului Șargu Marin privind nerecunoașterea vinovăției în comiterea infracțiunii incriminate s-a apreciat ca libertate de mărturisire împotriva sa, principiu reglementat la art. 21 Cod de procedură penală, însă în cursul judecării cauzei au fost administrate probe care dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2), lit. lit. c), d), e), f) Cod penal. Colegiul penal apreciind probele administrate la cauza penală a atestat vinovăția inculpatului Șargu Marin, ce confirmă în acțiunile acestuia elementele infracțiunii de tâlhărie, evidențiindu-se cu certitudine elementele obiectului juridic principal ce atentează la posesia asupra bunurilor mobile și obiectului juridic secundar cu privire la sănătatea persoanei sau libertatea psihică a persoanei. Totodată, instanța de apel a reținut prezența laturii obiective ce constituie sustragerea în formă consumată a bunurilor părții vătămate, care a fost însoțită de acțiunea adiacentă sub forma atacului săvârșit asupra părților vătămate Pantelei Natalia și Bîcicov Arcadie, însoțit de aplicarea violenței periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei, de o persoană mascată, deghizată, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea 16 obiectelor folosite în calitate de armă, acțiuni ce a cauzat daune în proporții considerabile. În acest sens, Colegiul penal a atestat că instanța de fond în mod eronat nu a dat aprecierea corespunzătoare declarațiilor părții vătămate Pantelei Natalia, declarațiile căreia sunt pertinente și concludente, or, dânsa în mod direct a indicat că anume inculpatul Șargu Marin a fost cel care a comis atacul tâlhăresc la data de 14 februarie 2014. Instanța de apel a reținut că partea vătămată Pantelei Natalia a declarat că în stația de alimentare a intrat Șargu Marin, care era cu fular la gât, chipiu, blugi de culoare deschisă, mănuși de lucru, de culoare oranj punctate în palmă cu puncte negre, peste hanorac avea o scurtă din material de blugi cu (bumbi) butoni la mâini, pulover cu cagulă pe cap reacționând normal la el pentru că îl cunoștea și era client. S-a apropiat de ei, a scos un cuțit mare care îl țineau în mâna dreaptă, 1-a ridicat asupra lor. Bîcicov Arcadie a început să-1 liniștească, însă el cerea bani și numea cu cuvinte necenzurate. În acest răstimp Șargu Marin a împins scaunul și 1-a tăiat pe Bîcicov Arcadie. În acel moment lui Șargu Marin i-a căzut fularul și i s-a văzut fața, iar ea a apăsat butonul de alarmă. Ea era la un metru de Șargu Marin. Totodată, și în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel partea vătămată a indicat că înregistrările video au fixat momentul când inculpatului i-a căzut fularul când se hărțuia cu Bîcico Arcadie. În acel moment ea era după tejgheaua de la stația alimentară. S-a văzut clar fața inculpatului, deoarece distanța nu era mare dintre ei. Colegiul penal a apreciat că declarațiile părții vătămate Pantelei Natalia coroborează cu procesele-verbale de examinare și recunoaștere a obiectelor împreună cu planșa cu imagini foto, prin care se confirmă că atât Pantelei Natalia, cât și Bîcicov Arcadie, au recunoscut cofta sportivă cu fermoar și glugă de culoare surie, o pereche de blugi de culoare albastru deschis, o pereche de mănuși de construcție de culoare orange, care au fost ridicate la data de 15.02.2014 în cadrul percheziției de la domiciliul învinuitului Șargu Marin. Cu referire la declarațiile părții vătămate Bîcicov Arcadie, instanța de apel a respins concluziile instanței de fond potrivit căreia declarațiile acestuia de la faza urmăririi penale urmează a fi apreciate critic, deoarece în instanța de judecată acesta a negat cele afirmate la urmărirea penală și a declarat că infractorul era mai înalt decât inculpatul Șargu Marin, iar din start a declarat altfel deoarece era în stare de stres. În acest sens, instanța de apel a reținut totuși că partea vătămată Bîcicov Arcadie fiind audiat pe urme fierbinți la faza urmăririi penale a declarat și a arătat la Șargu Marin ca fiind cel care a comis atacul tâlhăresc, iar prin procesul-verbal de recunoaștere a persoanei, împreună cu planșa de imagini foto, rezultă că partea vătămată Bîcicov Arcadie a recunoscut persoana sub nr. 1 - Șargu Marin ca fiind persoana care în seara zilei de 14.02.2014 a intrat deghizat cu un cuțit pe teritoriul stației Peco și a săvârșit atacul tâlhăresc. Vinovăția inculpatului Șargu Marin în comiterea atacului tâlhăresc din 17 14.02.2014 se confirmă și prin procesul-verbal de percheziție la domiciliul învinuitului Șargu Marin din 15.02.2014, emis în baza ordonanței de percheziție a organului de urmărire penală cu autorizația judecătorului de instrucție, prin care s-a depistat și ridicat o bluză (coftă) sportivă cu fermoar cu glugă de culoare surie, o pereche de blugi de culoare albaștri deschiși, o pereche de mănuși de construcție de culoare orange, or, aceste haine au fost descrise de partea vătămată Pantelei Natalia care 1-a recunoscut pe inculpatul Șargu Marin, ca fiind persoana care a comis atacul tâlhăresc. Instanța de apel a apreciat critic declarațiile martorilor Griza Mihail, Șehtman Anatolie și Zagorneanu Oleg, care au declarat că inculpatul Șargu Marin s-a aflat cu ei până la orele 19:30, or, declarațiile acestor martori sunt combătute prin informația furnizată de SA „Orange” privind descifrările telefonice de pe numerele de telefon mobil Xxxxx, Xxxxx care confirmă localizarea învinuitului Șargu Marin și anume la locul crimei. Tot în acest context, instanța de apel a reținut că declarațiile acestor martori se combat și prin procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 26.02.2014, prin care martorul Macari Gheorghe 1-a recunoscut pe învinuit în seara zilei de 14.02.2014 în imediata apropiere a locului crimei. La fel, instanța de apel a apreciat critic declarațiile martorului Cozmolici Nicolae, care a indicat că dânsul cunoaște din vorbe de la alți consăteni că Șargu Marin nu este vinovat, dar a fost Gratii și Picicurov care au furat bani de la stația peco, or, aceste afirmații sunt declarative, nu au nici un suport probatoriu pertinent și sunt combătute în totalitate de probele administrate de acuzatorul de stat. Tot cu referire la aprecierea declarațiilor martorului Cozmolici Nicolae, instanța de apel a apreciat critic declarațiile acestuia în partea că acesta a auzit când Natalia Pantelei vorbea cu o doamnă, și anume când s-a oprit muzica, a auzit că acea doamnă o întreba pe Pantelei Natalia dacă s-a clarificat cu judecata și i-a spus că a auzit că băiatul nu este vinovat la care Pantelei Natalia a răspuns ca așa i-a zis procurorul să spună, că de altfel va avea probleme, or, aceste declarații la fel nu au nici un suport probatoriu și nu pot fi reținute ca fiind pertinente. Cu referire la informația eliberată de administrația Stației Peco nr. 24 „Vento”, prin care se comunică că Pantelei Natalia, activând în calitate de operator-vânzător la marchetul Stației Peco nr. 94 „Tirex Petrol”, la începutul lunii august 2014, aflându-se la schimb a fost surprinsă de camerele de luat vederi sustrăgând bani din casă, iar în rezultat Pantelei Natalia a depus cerere de concediere din proprie dorință, care la data de 06.08.2014 i-a fost acceptată, Colegiul penal nu a reținut că această informație ar proba faptul că declarațiile părții vătămate nu sunt veridice și sunt făcute cu scopul de a-1 vinovăți pe Șargu Marin, or, în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit că partea vătămată 1-a recunoscut pe inculpatul Șargu Marin, iar declarațiile acesteia au fost confirmate printr-un cumul de probe pertinente, concludente administrate de acuzatorul de stat. Potrivit sentinței, instanța de fond a pus la baza achitării inculpatului Șargu Marin 18 raportul de expertiză nr. 1615 din 14.02.2017, prin care s-a concluzionat: „În înregistrările video ale camerelor de luat vederi, ridicate de la Stația PECO nr. 94 „Tirex Petrol” prezentate pe DVD-R, nu se identifică prezența imaginilor, care atestă faptul că atacatorul a pătruns în marchet fără a-și astupa fața, că ulterior și-a astupat-o cu un fular, care i-ar fi căzut de vre-o două ori. Prin expertizarea înregistrărilor video, s-a constatat faptul că atacatorul a intrat în market deja cu fularul legat la față, care era amplasat sub glugă, că fularul îi acoperea complet gâtul, gura și vârful nasului, că în timpul atacului fularul nu a căzut de pe față. În aceste înregistrări, regiunile ochilor și nasului atacatorului s-au imaginat incomplet și nedeslușit, ceia ce face imposibilă stabilirea faptului, dacă atacatorul avea nas cârn și riduri la ochi”. Conform înregistrărilor video, prezentate la expertiză pe DVD-R, nu este posibil de identificat persoana atacatorului după trăsăturile feței prin expertiză portretistică, din cauza că fața atacatorului s-a imaginat nedeslușit și incomplet (imaginile video sunt executate din racursuri laterale, de sus, bărbia, gura, vârful nasului sunt acoperite de fular, regiunea ochilor este umbrită de cozorocul lung al chepcii, fruntea și părul sunt astupate de chepcă și glugă), ceea ce face imposibilă relevarea unui complex individual de semne caracteristice ale feței atacatorului, necesar pentru identificarea portretistică. A soluționa întrebarea dacă bluza cu glugă, ridicată de la domiciliul lui Șargu Marin, este identic cu bluza cu glugă, în care era îmbrăcat atacatorul, conform înregistrărilor video, prezentate pe DVD-R, nu este posibil, fiind prezentată la expertiză doar fotografia acestei bluze cu glugă. Pentru soluționarea întrebării este necesar de prezentat suplimentar la expertiză obiectul vestimentar în original - bluza cu glugă, ridicată de la domiciliul lui Șargu Marin. Colegiul penal nu a reținut raportul de expertiză nr. 1615 din 14.02.2017 ca probă în vederea stabilirii nevinovăției inculpatului Șargu Marin, or, în susținerea învinuirii aduse inculpatului nu au fost puse doar secvențele video, care au fost supuse cercetării în acest raport, dar și declarațiile părților vătămate, declarațiile martorilor, precum și documentele acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale. În acest sens, Colegiul penal a indicat că în momentul atacului asupra părților vătămate Pantelei Natalia și Arcadie Bîcicov, iar mai concret în timpul altercațiilor cu aceștia, potrivit acelorași secvențe video se atestă că atacatorul, și anume inculpatul Șargu Marin se află sub camera video încovoiat spre părțile vătămate, față în față cu acestea, respectiv, faptul că camera nu a fixat în totalitate cum au derulat acțiunile infractorului nu permite a respinge declarațiile părților vătămate, întrucât aceștia au fost martori oculari evenimentului și au descris circumstanțele care indică că inculpatul Șargu Marin a comis atacul tâlhăresc. În susținerea poziției de apărare a inculpatului Șargu Marin, partea apărării invocă concluziile raportului de expertiză judiciară nr. 1618 din 24 martie 2017 prin care s-a concluzionat: Bluză cu glugă (hanoracul), ridicată de la domiciliul lui Șargu Marin la 15.02.2014 nu este identică cu bluza cu glugă (hanoracul) în care era îmbrăcat atacatorul, conform înregistrărilor video, prezentate pe DVD-R, și anume - gluga 19 atacatorului are alt tip de croială, comparativ cu gluga bluzei, ridicate de la domiciliul lui Șargu Marin. (Concluzie făcută din inițiativa expertului) Bluză cu glugă (hanoracul) ridicată de la domiciliul lui Șargu Marin la 15.02.2014 nu a fost modificată după confecționare prin reparații, respectiv nu a fost schimbată gluga. Gluga are același tip de croială atât a exteriorului, cât și a interiorului (pardoselii), fiind cu o cusătură transversală de croială. Colegiul penal a apreciat critic raportul de expertiză judiciară nr. 1618 din 24 martie 2017 și nu-1 va reține în vederea stabilirii nevinovăției inculpatului Șargu Marin în comiterea atacului tâlhăresc, deoarece la baza învinuirii aduse inculpatului au fost administrate un sistem de probe care coroborează între ele, și anume declarațiile părților vătămate, declarațiile martorilor, precum și documentele acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale. Tot în acest sens, Colegiul penal reținând indicațiile instanței ierarhic superioare expuse în decizia Curții Supreme de Justiție din 11 decembrie 2018 a vizualizat înregistrările video și a audiat partea vătămată Pantelei Natalia. Instanța de apel vizualizând înregistrările video a constatat că declarațiile părții vătămate Pantelei Natalia sunt veridice, și anume că inculpatului Șargu Marin i-a căzut fularul și, respectiv, îl ținea cu mîina, moment în care partea vătămată a văzut fața atacatorului și 1-a recunoscut ca fiind Șargu Marin (fișierul nr. 2-1:40). Colegiul penal nu a reținut nici concluziile instanței de fond care a indicat că acțiunile și actele procesuale ale organului de urmărire penală au fost administrate cu încălcarea legislației în vigoare, or, nici de către partea apărării sau alți participanți la proces nu au fost înaintate obiecții, pretenții și nu au fost contestate în termen și modul prevăzut actele acumulate la faza urmăririi penale. În acest sens, instanța de apel a reținut prevederile art. 251 alin. (1) și (4) Cod procedură penală, potrivit cărora, încălcarea prevederilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal atrage nulitatea actului procedural numai în cazul în care s-a comis o încălcare a normelor procesuale penale ce nu poate fi înlăturată decît prin anularea acelui act. Încălcarea oricărei alte prevederi legale decît cele prevăzute în alin.(2) atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul efectuării acțiunii - cînd partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale - cînd partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de judecată - cînd partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanță. Respectiv, critica instanței de fond referitor la faptul că acțiunile procesuale de prezentare spre recunoaștere după fotografie a lui Șargu Marin, precum și cele de prezentare spre recunoaștere a obiectelor ar fi avut loc contrar procedurii, nu poate fi reținută, or, aceste probe nu au fost contestate, mai mult ca atât, persoanele cărora le- au fost prezentate spre recunoaștere au dat declarații certe și fără rezerve sau în alt mod sugerate de terțe persoane. Instanța de apel apreciind în conformitate cu art. 101 alin. (1) Cod de procedură 20 penală ansamblu de probe administrate la dosar de către acuzatorul de stat a constatat cu certitudine în baza materialelor dosarului penal că Șargu Marin a comis infracțiunea prevăzută de art. 188 alin. (2), lit. lit. c), d), e), f) Cod penal. Astfel, Colegiul penal a constatat în afara oricăror dubii rezonabile că inculpatul Șargu Marin, la data de 14 februarie 2014, în jurul orelor 19:08, fiind în stare de ebrietate alcoolică și narcotică, cu scopul săvârșirii unui atac tâlhăresc, s-a mascat prin ascunderea feței cu un fular, după care înarmându-se cu un cuțit având lama de aproximativ 40 (cm), a pătruns în marchetul Stației Peco nr. 94 „Tirex Petrol” din or. Strășeni, str. Orheiului 7 „B”, unde amenințând cu aplicarea violenței periculoase pe operatorul stației - Bîcicov Arcadie și vânzătoarea - Pantelei Natalia având îndreptat cuțitul asupra acestora la nivelul capului, le-a cerut ultimilor mijloace financiare. În continuare, tot el, acționând cu scopul realizării intențiilor criminale până la capăt, a sustras deschis bani cheș aruncați pe masă de Pantelei Natalia în sumă de 1825 lei și 6112 lei de Bîcicov Arcadie, cauzând astfel o daună materială de proporții considerabile în sumă totală de 7937 lei. Prin acțiunile sale intenționate, inculpatul Șargu Marin a comis tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viață și sănătatea persoanei agresate, de o persoană mascată, deghizată, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea obiectelor folosite în calitate de armă și cauzarea de daune materiale în proporții considerabile, infracțiune prevăzută de art. 188 alin. (2), lit. lit. c), d), e), f) Cod penal. La individualizarea pedepsei în privința inculpatului Șargu Marin pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2), lit. lit. c), d), e), f) Cod penal, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal. Instanța de apel a reținut că inculpatul nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, a comis o infracțiune gravă, fără antecedente penale. Careva circumstanțe atenuante sau agravante în privința inculpatului nu au fost constatate. Colegiul penal ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunilor săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală, astfel reținând faptul că, inculpatul Șargu Marin nu a recunoscut vina în comiterea faptei infracționale incriminate acestuia că, infracțiunea comisă se califică ca infracțiune gravă, că în privința acestuia nu au fost reținute careva circumstanțe atenuante și nici agravante, a aplicat inculpatului Șargu Marin pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2), lit. lit. c), d), e), f) Cod penal pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani 6 (șase) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Cu referire la acțiunea civilă înaintată de IM „Tirex Petrol” SA, instanța de apel a reținut că partea civilă a solicitat încasarea din contul inculpatului Șargu Marin a sumei de 7937,00 lei. În cadrul cercetării judecătorești, Colegiul penal a constatat că inculpatul Șargu 21 Marin la data de 14.02.2014 a comis atacul tâlhăresc în incinta marchetului Stației Peco nr. 94 „Tirex Petrol” din or. Strășeni, str. Orheiului 7 „B”, prin acțiunile cărora a sustras deschis bani cheș aruncați pe masă de Pantelei Natalia în sumă de 1825 lei și 6112 lei de Bîcicov Arcadie, cauzând astfel părții civile ÎM „Tirex Petrol” SA daună materială de proporții considerabile în sumă totală de 7937 lei. Astfel, instanța de apel a dispus încasarea de la inculpatul Șargu Marin în beneficiul ÎM „Tirex Petrol” SA suma de 7937 lei, cu titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Gumeniuc Ion în numele inculpatului Șargu Marin, în termen, prin care indicînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 15) Cod de procedură penală, a solicitat casarea totală a deciziei atacate, cu menținerea sentinței Judecătoriei Strășeni (sediul central) din 27 decembrie 2017, în partea prin care Șargu Marin a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit.c), d), e), f) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvîrșită de către el, cu obligarea organului de urmărire penală de a lua măsuri în scopul identificării făptuitorului. În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive : - spre deosebire de partea vătămată Pantelei Natalia, Șargu Marin de la bun început, atît la urmărirea penală, cît și în instanța de judecată vina în comiterea infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit.c), d), e), f) Cod penal nu a recunoscut; - recurentul s-a expus asupra așa-numitelor „probe” ale acuzării, în baza cărora a fost pronunțată decizia din 10.04.2019 de condamnare a lui Șargu Marin. Referitor la declarațiile părții vătămate Pantelei Natalia. - inițial, imediat după săvîrșirea infracțiunii, prin plîngerea scrisă personal la 14.02.2014, ea roagă organele de poliție (v.l, f.d.17) să i-a măsuri „cu o persoană necunoscută”; - tot în aceași seară, fiind audiată în calitate de parte vătămată de către o persoană neidentificată, în procesul-verbal de audiere din 14.02.2014 ora 20.08-20.50 (v.l, f.d.20), ea indică că „Necunoscutul ce ne-a atacat posibil a mai fost la noi la stație anterior. Dacă l-ași vedea ași putea să-l recunosc”. Reiese, că ea nu recunoscuse atacatorul și nici nu era încrezută dacă acela anterior fusese pe la stație. Recurentul atenționează, că procesul-verbal menționat este illegal și nu poate fi admis în calitate de probă. Astfel, procesul verbal de cercetare la fața locului (v.l, f.d.11) a fost întocmit de către OUP Pascari Oleg la 14.02.2014 în perioada de timp de la 19:20 pînă la 20:10. Dacă se compară aceste două procese-verbale, se vede că audierea lui Pantelei N. a început la ora 20:08, adică cu 2 minute mai înainte de finisarea procesului-verbal de cercetare la fața locului, iar scrisul diferă de scrisul OUP O. Pascari. Concluzia - O.Pascari nu putea să scrie în același timp două procese-verbale diferite și cu scris diferit, adică audierea lui Pantelei N. din 14.02.2014 a fost efectuată nu de către OUP O.Pascari, ci de către o altă persoană. Concluzia menționată este confirmată și prin raportul de expertiză grafoscopică nr.735 din 07.06.2016, conform căruia „declarațiile 22 părții vătămate (textul manuscris din rubrica „în legătură cu cele întrebate declar următoarele:”, care se începe cu cuvintele „La data de 14.02.2014...” și finisează cu cuvintele „...înainta pe parcursul procesului.”) de pe procesul-verbal din 14.02.2014 de audiere a părții vătămate Pantelei Natalia (vol. I, f.d.20) nu a fost executat de către OUP Oleg Pascari, dar de către o altă persoană” (v.5 f.d.114-133). Luînd în considerație, că în materialele cauzei lipsește careva ordonanță privind dispunerea efectuării urmăririi penale de către mai mulți ofițeri de urmărire penală, urmează a fi aplicate prevederile pct.4) alin.(l) art.94 Cod de procedură penală, care expres indică că „în procesul penal nu pot fi admise ca probe și, prin urmare, se exclud din dosar, nu pot fi prezentate în instanța de judecată și nu pot fi puse la baza sentinței sau a altor hotărîri judecătorești datele care au fost obținute de o persoană care nu are dreptul să efectueze acțiuni procesuale în cauza penală”; - din motiv că Șargu Marin locuiește în satul din vecinătate cu locul întîmplării și deja figura în cauza de huliganism, imediat după pretinsa audiere din 14.02.2014 colaboratorii de poliție i-au prezentat lui Pantelei N. mai multe fotografii de ale lui, după care la 15.02.2014 ora 01:40 l-au reținut la discotecă și l-au dus la IP Strășeni, unde, în vizorul lui Pantelei N. care se afla în spatele unei sticle fumurii, l-au impus să se dezbrace, să facă flotări, să alerge și să strige diferite cuvinte necenzurate folosite de către persoana ce săvîrșise atacul tîlhăresc după care, în scopul legalizării fărădelegilor menționate, la 15.02.2014 orele 02:40-03:00 și 03:10-03:23 au înscenat și întocmit pretinsele procese-verbale de recunoaștere (v.l, f.d.33-37). Ambele procese sunt inadmisibile, din motiv că atît Pantelei N., cât și Bîcicov A. nu au fost prealabil audiați despre semnele și particularitățile distinctive după care ar fi putut recunoaște atacatorul, pînă la efectuarea pretinselor recunoașterii lor le-au fost prezentate atît fotografia lui Șargu Marin cît și el însuși pe viu, la fel - din cele 5 persoane prezentate spre recunoaștere, doar Șargu Marin era îmbrăcat în hanorac cu glugă și blugi roși în genunchi; - tot la 15.02.2014 orele 10:55-11:36 la domiciliul lui Șargu Marin a fost efectuată percheziție, în timpul căreia au fost ridicate o scurtă, un hanorac cu glugă și o pereche de blugi ce aparțineau ultimului, precum și o pereche de mănuși ce părtineau tatălui, Șargu Pavel și predate de către el (v.l, f.d.41-42). Și această acțiune procesuală a fost efectuată cu încălcarea prevederilor legii și anume art.131 Cod de procedură penală, care expres prevede, că „(2) în privința obiectelor și documentelor care urmează a fi ridicate trebuie să se menționeze dacă au fost predate benevol sau ridicate forțat, precum și în ce loc și în ce împrejurări ele au fost descoperite. (4) Procesul-verbal de percheziție sau ridicare se aduce la cunoștință tuturor persoanelor care participă la efectuarea acestor acțiuni procesuale și sînt prezente la efectuarea lor, fapt care este confirmat prin semnătura fiecăreia dintre ele”. În cazul dat, contrar prevederilor menționate, nu a fost indicat că mănușile aparțineau tatălui inculpatului - Șargu Pavel și au fost benevol predate de către ultimul din buzunarul hainelor sale, după care mănușile au fost aruncate la podele și fotografiate precum că au fost găsite. De 23 asemenea nu au fost indicați toți participanții la efectuarea percheziției și nu au confirmat participarea sa prin semnătură. Nu au semnat procesul-verbal nici chiar persoanele care fuseseră incluse în el - Pîrău Victor, Sîrcu Petru, Pulisca Mihail și Valeriu Andrei. Recurentul atenționează, că în rezultatul percheziției nu au fost depistate și ridicate - careva bani sustrași de la Stația PECO, cuțitul cu care a fost săvîrșită infracțiunea, fularul cu care se pretinde că Șargu M. și-ar fi acoperit fața, chipiul, care chipurile era pe capul lui. În același timp menționează, că din materialele cauzei reiese, că la 15.02.2014 ora 01:40 Șargu Marin deja era reținut, tot atunci în perioada de timp de la orele 02:40 pînă la 03:23 el deja chipurile fusese recunoscut de către Bîcicov A. și Pantelei N. Aici inevitabil apare următoarea întrebare - Dacă pretinsul infractor deja era identificat și reținut, pentru ce ulterior a mai fost solicitată autorizarea judecătorului de instrucție și efectuată percheziție la 15.02.2014 orele 11:55 - 12:10 în gospodăria locuitorului s.Negrești Schirliu Ion (v.l, f.d.46, 47, 48-49); - tot la 15.02.2014 la orele 12:16-12:42, adică peste doar 6 minute, chipurile deja în biroul său de serviciu - fapt fizic imposibil de închipuit, bunurile ridicate prin percheziție au fost examinate de către OUP O.Pascari (v.l, f.d.50), la orele 12:44-13:09 ele toate împreună au fost prezentate spre recunoaștere lui Pantelei N. (v.l, f.d.57), iar ulterior au fost prezentate spre recunoaștere ei și lui Bîcicov A. doar în cîte un singur exemplar (v.l, f.d.51-68). Procesele-verbale menționate pot fi numite doar parodie la acțiuni procesuale, dar nicidecum acțiuni de recunoaștere a bunurilor, ele sunt inadmisibile și nu pot fi admise în calitate de probe din motiv, că contravin prevederilor art.117 Cod de procedură penală, care expres invocă că „Cei chemați pentru a recunoaște un obiect sînt în prealabil audiați asupra circumstanțelor în care au văzut obiectul care urmează a fi prezentat, precum și asupra semnelor și particularităților distinctive după care l-ar putea recunoaște. Despre aceasta se întocmește un proces- verbal. Obiectul ce urmează a fi recunoscut se prezintă împreună cu cel puțin alte 2 obiecte omogene. Persoana care recunoaște obiectul este obligată să explice după care semne sau particularități l-a recunoscut”. - este ilegal și nu poate fi admis în calitate de probă nici procesul-verbal de audiere suplimentară din 20.03.2014 cu înregistrarea video-audio (v.l, f.d.21), în care Pantelei N. deja declară că a recunoscut în atacator pe Șargu Marin, deoarece au fost grav încălcate prevederile art.115 Cod de procedură penală; - ulterior, în instanța de judecată Pantelei N. deja a declarat (v.4 f.d.103-106), precum că cînd atacatorul a intrat în incinta magazinului Stației PECO, fața aceluia chipurile nu era astupată, doar după ce a făcut 2-3 pași, acela și-a tras fularul pe nas, în timpul atacului fularul din nou s-a lăsat în jos, din care motive ea l-a și cunoscut ca fiind Șargu Marin, care anterior fusese înregistrat de camera de luat vederi cum sustrăgea bunuri din magazin. recurentul de nenumărate ori a vizionat înregistrările video ale atacului tîlhăresc și nu a depistat ceva asemănător, din care motiv, în scopul verificării declarațiilor lui Pantelei N., a solicitat efectuarea unei expertize de identificare portretistică. În rezultat, conform raportului de expertiză nr.1615 din 24 14.02.2017, concluziile expertului sunt următoarele: „în înregistrările video ale camerelor de luat vederi, ridicate de la Stația PECO nr.94 „Tirex Petrol”, prezentate pe DVD-R, nu se identifică prezența imaginilor, care atestă faptul că atacatorul a pătruns în market fără a-și astupa fața, că ulterior și-a astupat-o cu un fular, care i-ar fi căzut de vre-o două ori. Prin expertizarea înregistrărilor video, s-a constatat faptul că atacatorul a intrat în market deja cu fularul legat la față, care era amplasat sub glugă, că fularul îi acoperea complet gîtul, gura și vîrful nasului, că în timpul atacului fularul nu a căzut de pe față. În aceste înregistrări regiunile ochilor și nasului atacatorului s-au imaginat incomplet și nedeslușit, ceia ce face imposibilă stabilirea faptului, dacă atacatorul avea nas cîrn și riduri la ochi” (v.6 f.d. 121-128). - la fel, nu s-au confirmat nici declarațiile lui Pantelei Nataia, precum că bluza cu glugă (hanoracul) ridicată prin percheziție de la domiciliul lui Șargu Marin, este anume bluza cu glugă în care era îmbrăcat atacatorul. Astfel, conform raportului de expertiză traseologică nr.1618 din 24.03.2017 „Bluza cu glugă (hanoracul), ridicată de la domiciliul lui Șargu Marin la 15.02.2014, nu este identică cu bluza cu glugă (hanoracul), în care era îmbrăcat atacatorul, conform înregistrărilor video, prezentate pe DVD-R, și anume - gluga atacatorului avea alt tip de croială (prezența a două linii, cusături de croială transversale) comparativ cu gluga bluzei ridicate de la domiciliul lui Șargu Marin (prezența a doar unei linii, cusături de croială); lățimea mai mică a fîșiei create de cusătura longitudinală a glugii atacatorului comparativ cu gluga bluzei ridicate de la domiciliul lui Șargu M.; lipsa detaliului de furnitură sub formă de inel de metal de trecere a sforii la gluga atacatorului și prezența acestui detaliu la gluza bluzei ridicate de la domiciliul lui Șargu Marin” (v.6 f.d.203-212). - la fel, nu au careva suport probatoriu nici declarațiile lui Pantelei N., precum că ea a recunoscut pe atacator ca fiind Șargu Marin, din motiv că acela anterior fusese înregistrat de camera de luat vederi cum sustrăgea bunuri din magazin. Astfel, însuși Șargu M. categoric respinge acuzațiile privind săvîrșirea vre-unui furt; martorul Macari Gheorghe a invocat (v.l, f.d.148), că pretinsul furt ar fi avut loc în lunile septembrie- octombrie 2013 și că banii pentru furt ulterior ar fi fost achitați vînzătoarei Romanenco Rodica; însuși Romanenco Rodica a indicat (v.2, f.d.2), precum că pretinsul furt ar fi avut loc în anul 2011, cînd afară era zăpadă și pentru furt nimeni nu i-a achitat nici un ban. Însuși Pantelei N. în ședința judiciară din 07.09.2016 personal a declarat, că persoana care săvîrșise furtul și atacatorul nu sunt una și aceiași persoană. Nu cunosc din care considerente aceste cuvinte nu au fost incluse în declarațiile ei, însă ele sunt în înregistrările audio al ședinței, fapt ce poafe fi ușor verificat. Însă chiar dacă am admite, că nu erau toate aceste divergențe - careva înregistrări video ale pretinsului furt nu au fost prezentate instanței și în ședință ele nu au fost cercetate și verificate, iar pct.6) alin.(l)art.94 Cod de procedură penală expres prevede, că „în procesul penal nu pot fi admise ca probe și, prin urmare, se exclud din dosar, nu pot fi prezentate în instanța de judecată și nu pot fi puse la baza sentinței sau a altor hotărîri judecătorești datele care au fost obținute dintr-o sursă care este imposibil de a o verifica în ședința 25 de judecată”; - referitor la declarațiile părții vătămate Bîcicov Arcadie, în instanța de judecată acesta a declarat (v.4 f.d.176-182, v.5 f.d.230-231), că atacul tîlhăresc din seara zilei de 14.02.2014 a durat maximum o minută, în acel timp el se apăra de infractor cu un scaun și nu poate spune dacă aceluia î-i cădea fularul de pe față ori nu. Cînd au venit colaboratorii de poliție, el și Pantelei N. au fost audiați de către persoane diferite. Tot atunci polițiștii le-au prezentat o fotografie cu mai multe persoane, printre care era și Șargu Marin. Ulterior, tot în acea noapte, cînd în IP Strășeni le-au fost prezentate spre recunoaștere mai multe persoane, el a indicat la Șargu Marin doar în baza spuselor lui Pantelei N. precum că persoana ce î-i atacase, că și Șargu M., avea riduri în jurul ochilor, în realitate însă atacatorul nu semăna cu Șargu Marin, ci era puțin mai înalt și mai zdravăn. Procesul-verbal de audiere suplimentară din 18.03.2014 el personal nu l- a citit și înregistrările audio-video ale audierii nu i-au fost prezentate. La 18.02.2014 i- au fost prezentate spre recunoaștere o pereche de mănuși, o coftă sportivă și o pereche de bluji, fiecare doar în cîte un singur exemplar; - referitor la pretinsul proces-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 26.02.2014, prin care martorul Macari Gheorghe chipurile l-ar fi recunoscut pe învinuit în seara zilei de 14.02.2014 în imediata apropiere a locului crimei: - în realitate, la urmărirea penală martorul menționat a declarat (v.l, f.d.148), că prin luna septembrie ori octombrie 2013, în timpul cînd el se afla în tura de noapte la Stația PECO „Tirex Petrol” situată în or.Strășeni str.Orheiului 7 „B”, acolo au intrat 3 tineri care au efectuat diferite cumpărături. După plecarea lor, vizionînd imprimările camerelor de luat vederi, a descoperit că unul din ei a sustras careva bunuri. Prin prietenii ultimului l-a depistat și prin telefon l-a avertizat să se achite. Cînd s-a prezentat la următorul schimb, vînzătoarea Romanenco Rodica i-a comunicat, că a fost o persoană și a achitat vre-o 400 lei. Prin pretinsul proces-verbal de recunoaștere a persoanei din 26.02.2014 el chipurile l-a recunoscut pe Șargu Marin ca fiind persoana care săvîrșise furtul menționat. Referitor la atacul tîlhăresc din 14.02.2014 Macari Gheorghe în instanța de judecată a declarat (v.4 f.d.107-108, v.6 f.d.87), că a vizionat înregistrările video, însă pe atacator nu l-a recunoscut. De asemenea el a menționat, că nici odată nu a declarat precum că „în seara zilei de 14.02.2014 l-ar fi recunoscut pe Șargu Marin în imediata apropiere a locului crimei”. Insinuările menționate au fost incluse cu rea-voință în, rechizitoriu de către procurorul Tețcu Ion, la care apărarea a indicat în referința din 07.09.2016 (v.4, f.d.71). Deci, includerea insinuărilor menționate în calitate de probe, demonstrează faptul, că instanța de apel nici nu a făcut cunoștință cu materialele cauzei penale; - însuși Romanenco Rodica, care e soră cu Pantelei Natalia, conform materialelor cauzei la urmărirea penală ar fi declarat (v.2, f.d.2), precum că într-o zi în anul 2011, afară era zăpadă, preluînd schimbul la Stația PECO de la Macari Gheorghe, acela i-ar fi povestit că la schimbul lui o persoană a săvîrșit furt din magazin, l-a arătat și înregistrarea video cu cazul, în care ea l-ar fi recunoscut pe făptuitor ca fiind locuitor 26 al s.Negrești. În seara zilei de 15.02.2014 la calculator pe „canal 3” a văzut cum o persoană mascată a atacat-o pe sora Pantelei N. și pe Bîcicov A. După forma corpului, corpolență, după mișcări persoana foarte bine semăna cu cel care anterior săvîrșise furtul de bomboane; - în ședința judiciară însă, Romanenco Rodica a indicat (v.4 f.d.111-112, v.6 f.d.184), că în realitate din înregistrarea video prezentată de Macari Gheorghe ea nu a recunoscut persoana ce săvîrșise furtul, careva bani pentru bunurile furate nimeni nu i- a achitat. De asemenea a indicat, că în timpul audierii la 20.03.2014 ea nu a spus că persoana ce a săvîrșit atacul din 14.02.2014 după forma corpului, corpolență, după mișcări seamănă foarte bine cu cel care anterior săvîrșise furtul de bomboane. Poliția insista ca ea să declare anume așa ceva, însă ea a refuzat. Procesul-verbal de audiere din 20.03.2014 ea l-a semnat fără a-l citi; - referitor la pretinsul proces-verbal de percheziție la domiciliul învinuitului Șargu Marin din 15.02.2014 emis în baza ordonanței de percheziție a OUP cu autorizația judecătorului de instrucție, prin care s-a depistat și ridicat o bluză (coftă) sportivă cu fermuar cu glugă de culoare surie, o pereche de blugi de culoare albaștri-deschiși, o pereche de mănuși de construcție de culoare orange, haine de care M.Șargu s-a folosit la săvîrșirea atacului tîlhăresc, denotă împrejurări care sunt de natură să confirme vinovăția inculpatului de săvîrșirea infracțiunii de tîlhârie; - martorul Șargu Pavel atît la urmărirea penală (v.l f.d.145), cît și în instanța de judecată (v.4 f.d.184-187, v.5 f.d.222) a declarat, că fiul Marin nici odată nu a purtat chipiu sau fular. La data de 15.02.2014, în timpul efectuării percheziției la domiciliul său, colaboratorii de poliție l-au întrebat dacă nu are în casă mănuși pentru construcții, și el a răspuns că personal are asemenea mănuși și le-a scos din buzunarul scurtei sale. După care polițiștii au dus mănușile la balcon, le-au aruncat la podele și le-au fotografiat precum că chipurile au fost găsite acolo. Faptul menționat, demonstrează încă odată, că instanța de apel nu a făcut cunoștință cu materialele cauzei penale; - referitor la declarațiile martorului Jereghi Valeriu. El de asemenea, atît la urmărirea penală (v.l, f.d.123), cît și în instanța de judecată (v.6, f.d.85), doar a invocat, că într-adevăr în seara zilei de 14.02.2014 la Stația Peco Tirex-Petrol din or.Strășeni str.Orheiului 7 „B”, unde lucra în calitate de maistru-administrator, a avut loc un atac armat, însă cine a fost atacatorul, nu știe. În instanța de apel martorul Jereghi V. a confirmat, că ulterior însuși Pantelei Natalia a fost susprinsă de camerele de luat vederi cum sustrăgea bani din casă, din care motiv a depus cerere de eliberare din propria dorință; - referitor la declarațiile martorului Chiru Ion. Martorul menționat, angajat al Secției „Pază de Stat a MAI”, la urmărirea penală a declarat (v.l f.d.141), că la 14.02.2014, în jurul orelor 19:10 se deplasa din s.Negrești cu automobilul său personal spre Stația PECO „Tirex-Petrol” nr.94 de pe str.Calea Orheiului 7 „B” din or.Strășeni pentru a se alimenta. Ajungînd pe lîngă fabrica de vin, a observat pe partea stîngă a carosabilului un bărbat cu glugă pe cap, care cu pas grăbit se ridica la deal spre 27 s.Negrești. Cînd a ajuns la Stația PECO în întîmpinare i-a ieșit operatorul Bîcicov Arcadie, care i-a comunicat că cu vre-o minută în urmă au fost atacați cu cuțitul de un bărbat. Auzind semnalmentele atacatorului, el i-a spus lui Bîcicov A. că numai ce a văzut o persoană asemănătoare cu semnalmentele comunicate. În instanța de judecată martorul Chiru Ion a mai indicat, că ulterior a aflat de la colaboratorul de poliție Coșparmac Aurel, că bărbatul pe care el la 14.02.2014 îl observase urcînd dealul spre s.Negrești, a fost ajuns din urmă și identificat și acela s-a dovedit a fi Șargu Radu din așa-numitul „posioloc” (v.5 f.d.28-30, v.6 f.d.54-55); - în confirmarea declarațiilor lui Chiru Ion, martorul Șargu Rodion (v.5 f.d.47-49, v.7 f.d.27-28), fiind audiat în ședința de judecată, a indicat, că într-adevăr în seara zilei de 14.02.2014, cînd se urca la deal spre s.Negrești, ducîndu-se la casa părintească, a fost oprit de către doi bărbați care s-au prezentat ca fiind colaboratori de poliție, de la care a înțeles că cu cîteva minute în urmă un bărbat, îmbrăcat asemănător ca el, a atacat cu cuțitul lucrătorii de la Stația PECO din apropierea fabricii de vin. Verificîndu-l și văzînd că el nu este atacatorul, și-au semnat datele lui personale și l-au lăsat să plece; - referitor la pretinsele corpuri delicte: (Bluză) coftă sportivă cu fermuar cu glugă de culoare surie - este inadmisibilă și corect a fost exclusă din lista probelor și a corpurilor delicte din motiv, că după cum s-a menționat mai sus a fost prezentată spre recunoaștere cu încălcarea prevederilor art.117 Cod de procedură penală, precum și din motiv că conform raportului de expertiză traseologică nr.1618 din 24.03.2017 „Bluza cu glugă (hanoracul), ridicată de la domiciliul lui Șargu Marin la 15.02.2014, nu este identică cu bluza cu glugă (hanoracul), în care era îmbrăcat atacatorul, conform înregistrărilor video, prezentate pe DVD-R”; - blugi de culoare albastru deschiși - de asemenea este inadmisibilă și nurmează a fi exclus din lista probelor și a corpurilor delicte din motivul, că au fost prezentați spre recunoaștere cu încălcarea pr art.117 Cod de procedură penală; - o pereche de mănuși de construcție de culoare orange - de asemenea urmează a fi excluse din lista probelor și a corpurilor delicte din motivul, că au fost ridicate și prezentate spre recunoaștere cu încălcarea prevederilor art.131 și 117 Cod de procedură penală; - un disc CD-DVD-R „TITANUM” DVD-R cu imprimarea video-audio a audierii suplimentare a părții vătămate Pantelei N. la data de 20.03.2014 - de asemenea urmează a fi exclus din lista probelor și a corpurilor delicte din motivul că, după cum s-a menționat mai sus, au fost grav încălcate prevederile art.115 Cod de procedură penală; - un disc CD-DVD-R „VERBATIM” DVD-R cu imprimarea video-audio a audierii suplimentare a părți vătămate Bîcicov A. la data de 18.03.2014 - de asemenea urmează a fi exclus din lista probelor și a corpurilor delicte din motivul că, la fel au fost grav încălcate prevederile art.115 Cod de procedură penală; - un disc CD-R cu înregistrările video fixate de camerele de luat vederi ale Stației PECO „Tirex Petrol” din or.Strășeni str.Orheiului 7 „B” la data de 14.02.2014- înregistrările menționate, contrar afirmațiilor procurorului, confirmă nu vinovăția 28 inculpatului Șargu Marin, ci nevinovăția lui - deoarece ele infirmă declarațiile părții vătămate Pantelei N. precum că atacatorul a intrat cu fața deschisă și doar apoi și-a astupat-o cu fularul; precum că fularul îi cădea de pe față și ea l-ar fi recunoscut; că atacatorul avea careva mișcări caracteristice după care poate fi recunoscut; că bluza cu glugă în care era îmbrăcat atacatorul era identică cu bluza ridicată prin perchezițe de la domiciliul inculpatului. Ba chiar dimpotrivă - din înregistrările camerei de luat vederi nr.2 clar se vede, că la ora 19:30 cînd atacatorul a pătruns în magazin, Pantelei N. împreună cu Bîcicov A. priveau un film la calculator, mîncînd semințe și ei l-au observat pe atacator doar la ora 19:32, cînd acela deja era în fața lor - adică ea intenționat minte spunînd precum că „cînd atacatorul a intrat în incinta magazinului Stației PECO, fața aceluia chipurile nu era astupată, doar după ce a făcut 2-3 pași, acela și-a tras fularul pe nas”; - informația furnizată de la SA „ORANGE” privind descifrările telefonice care chipurile confirmă localizarea lui Șargu Marin la locul crimei, doarece la 14.02.2014 orele 19:29 cînd el de pe telefonul său mobil cu cartela 069718733 a efectuat apel către telefonul cu cartela 069630354 al abonatului Schirliu Vasile, se afla în raza de activitate a antenei „Stășeni CITY” . În scopul verificării acestei versiuni a organului de urmărire penală, în baza prevederilor alin.(2) art.100 Cod e procedură penală la 15.05.2014 recurentul a solicitat de la SA „Orange” eliberarea informației privind locul amplasării antenei „Strășeni CITY”, razei ei de activitate, cu indicarea concretă a suprafeței localităților deservite (v.7 f.d.49). În rezultat, prin scrisoarea nr.2812 din 21.05.2014 (v.7 f.d.35), a fost informat, că antena 803 „Strășeni CITY” este amplasată în comuna Țibirica raionul Călărași, iar raza de acoperire a stației de telefonie mobilă și locul dislocării abonatului nu poate fi stabilită cu exactitate, aceasta fiind una relativă și diferită în funcție de încărcarea stației, condițiile climaterice, obstacolele existente, relief și altele. Deci, informația menționată nu poate fi recunoacută ca fiind probă pertinentă a acuzării, ce se confirmă și prin faptul că dacă la ora 19:29 Șargu Marin era recepționat de către antena „Stășeni CITY”, apoi la ora 19:35, adică doar peste 6 minute, el deja era recepționat de antena „Negrești MTC” (v.l f.d.121); - referitor la informația furnizată de la SA „ORANGE” privind descifrările telefonice. Descifrările menționate, contrar celor invocate de către procuror, nu numai că nu demonstrează vinovăția lui Șargu Marin, ci din contra - confirmă nevinovăția lui și anume: - că într-adevăr la 14.02.2014 ora 18:23 inculpatul Șargu Marin de pe telefonul său mobil cu cartela nr.69718733 a efectuat un apel către telefonul mobil cu cartela 069829394 ce aparține lui Zgardan Oleg (v.l f.d.121); - că într-adevăr la 14.02.2014 la orele 19:14 și 19:21 martorul Șehtman Anatolie a fost contactat la telefonul său mobil cu cartela nr.069250192 de pe telefonul mobil cu cartela nr.069129636, ce aparține martorului Șehtman Igor (v.l f.d.85 și 96); - că într-adevăr la 14.02.2014 ora 19:29 martorul Schirliu Vasile a fost contactat la telefonul său mobil cu cartela nr.069630354 de pe telefonul cu cartela nr.069718733 29 ce aparține inculpatului Șargu Marin (v.l f.d.114); - că într-adevăr la 14.02.2014 ora 19:29 Șargu Marin era recepționat de către antena „Stășeni CITY”, iar la ora 19:35, adică doar peste 6 minute, el deja era recepționat de antena „Negrești MTC” (v.l f.d.121); - referitor la motivele invocate, precum că conform prevederilor art.251 și 95 Cod de procedură penală, cerințele apărării de nulitate și inadmisibilitate a probelor pe motiv că acestea s-ar fi administrat cu încălcări nu sunt fondate, întrucît la etapa urmăririi penale nu au fost înaintate careva obiecții, din ce chipurile reiese că ele ar fi fost acceptate de către apărare. În realitate, recurentul menționează că a solicitat nu numai nulitatea, ci și inadmisibilitatea probelor menționate, din motiv că art.art.93-95 Cod de procedură penală, spre deosebire de art.251 Cod de procedură penală, nu prevăd careva termen pentru înaintarea obiecțiilor împotriva probelor administrate cu încălcarea normelor procesual penale, din ce rezultă că asemenea obiecții pot fi înaintate oricînd și la orice etapă a procesului penal; - din cele susexpuse rezultă, că învinuirea lui Șargu Marin este bazată în exclusivitate doar pe declarațiile părții vătămate Pantelei Natalia, precum și pe presupuneri; - de ce declarațiile acestei persoane, care permanent minte, în opinia instanței de apel au o valoare mai mare decît declarațiile martorilor Rotari Andrei, Musteață Andrei, Zgardan Oleg, Griza Mihail, Griza Eduard, Șehtman Anatolie, Șehtman Igor, Schirliu Vasile, Schirliu Mihail, Schirliu Cristian, Schirliu Alexandru, Chiru Ion, Șargu Rodion, Șargu Pavel, Romanenco Rodica, decît concluziile experților judiciari Tatiana Dudceac (vechimea în muncă 21 ani) și Anatolie Gușan (vechimea în muncă 34 ani), decît a specialiștiilor „Orange” SA și decît prevederile codului de procedură penală?.

Partea vătămată Pantelei Natalia a depus referință asupra recursului declarat de către avocatul Gumeniuc Ion în numele inculpatului prin care a solicitat respingerea recursului declarat, cu menținerea deciziei instanței de apel din 10 aprilie 2019.

Judecând argumentele recursului în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din următoarele motive. Conform prevederilor art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să-l respingă ca inadmisibil. În conformitate cu art.422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recurs ordinar în termen. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Referitor la temeiurile pentru recursul declarat prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit menționează că aceste temeiuri nu 30 și-au găsit confirmarea la judecarea recursului ordinar declarat, specificînd în acest sens următoarele. Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel a stabilit cu certitudine toate circumstanțele de fapt și aspectele de drept, a tras concluzia corectă și întemeiat a admis apelurile declarate de procurorul Tețcu Ion și de partea vătămată Pantelei Natalia, casînd sentința parțial, a pronunțat o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Șargu Marin a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit. c), d), e), f) Cod penal și s-a stabilit, în baza acestei Legi, o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani 6 luni cu executare în penitenciar de tip semiînchis. S-a încasat de la inculpatul Șargu Marin în beneficiul IM „Tirex Petrol” SA suma de 7937 (șapte mii nouă sute treizeci și șapte) lei, cu titlu de prejudiciu cauzat prin infracțiune. În rest, sentința a fost menținută. Colegiul penal lărgit, analizând conținutul recursului declarat și decizia atacată, consideră că alegațiile recurentului sunt nefondate, or, instanța de apel la judecarea apelurilor declarate de procurorul Tețcu Ion, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, respectând prevederile art.414 alin.(1), (5) și 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarate, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct. 8.1 din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară. Apărarea invocă în recurs argumente cu privire la nulitatea probelor și anume că „procesul-verbal de audiere din 14.02.2014 ora 20:08-20:50 (v.l, f.d.20), potrivit căruia partea vătămată indică că „Necunoscutul ce ne-a atacat posibil a mai fost la noi la stație anterior, dacă l-ași vedea ași putea să-l recunosc”. Reiese, că ea nu recunoscuse atacatorul și nici nu era încrezută dacă acela anterior fuse-se pe la stație. Consideră că procesul-verbal menționat este ilegal și nu poate fi admis în calitate de probă. Astfel, procesul verbal de cercetare la fața locului (v.l, f.d.11) a fost întocmit de către OUP Pascari Oleg la 14.02.2014 în perioada de timp de la 19.20 pînă la 20.10. Din compararea acestor două procese-verbale, se deduce concluzia, că audierea lui Pantelei N. a început la ora 20.08, adică cu 2 minute mai înainte de finisarea procesului-verbal de cercetare la fața locului, iar scrisul diferă de scrisul OUP O.Pascari. Concluzia - O.Pascari nu putea să scrie în același timp două procese-verbale diferite și cu scris diferit, adică audierea lui Pantelei N. din 14.02.2014 a fost efectuată nu de către OUP O.Pascari, ci de către o altă persoană. Concluzia menționată este confirmată și prin raportul de expertiză grafoscopică nr.735 din 07.06.2016, conform căruia „declarațiile părții vătămate (textul manuscris din rubrica „în legătură cu cele întrebate declar următoarele:", care se începe cu cuvintele „La data de 14.02.2014...” și finisează cu cuvintele”...înainta pe parcursul procesului.”) de pe Procesul-verbal din 14.02.2014 de audiere a părții 31 vătămate Pantelei Natalia (vol. I, f.d.20) nu a fost executat de către OUP Oleg Pascari, dar de către o altă persoană” (v.5 f.d.114-133). Luînd în considerație, că în materialele cauzei lipsește careva ordonanță privind dispunerea efectuării urmăririi penale de către mai mulți ofițeri de urmărire penală, urmează a fi aplicate prevederile pct.4) alin.(l) art.94 Cod de procedură penală”, Colegiul penal lărgit constată, că acestea sunt declarative și neîntemeiate, aceste argumente fiind irelevante, or rapoartele date de expertiză nu pot fi puse la baza declarării nulității probelor invocate și anume procesul-verbal de audiere a părții vătămate și a martorilor ținînd cont și de acel fapt că parte vătămată și-a menținut declarațiile pe tot parcursul procesului penal, inclusiv în apel insistînd că anume inculpatul Șargu Marin este persoana care a comis atacul tîlhăresc, careva temei de a nu crede acestor declarații a părții vătămate Pantelei Natalia, la caz lipsesc. Astfel, acest argument este nejustificat, instanța de apel intemeiat n-a luat în considerație aceste rapoarte de expertiză, apreciindu-le critic. Colegiul penal lărgit consideră neîntemeiat și argumentul recurentului precum că „acțiunile și actele procesuale ale organului de urmărire penală au fost administrate cu încălcarea legislației în vigoare”, or, nici de către partea apărării sau alți participanți la proces nu au fost înaintate obiecții, pretenții și nu au fost contestate în termen și modul prevăzut actele acumulate la faza urmăririi penale. În acest sens, corect instanța de apel a reținut prevederile art. 251 alin. (1) și (4) Cod procedură penală, potrivit cărora, încălcarea prevederilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal atrage nulitatea actului procedural numai în cazul în care s-a comis o încălcare a normelor procesuale penale ce nu poate fi înlăturată decît prin anularea acelui act. Încălcarea oricărei alte prevederi legale decît cele prevăzute în alin.(2) atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul efectuării acțiunii - cînd partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale - cînd partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de judecată - cînd partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanță. Respectiv, critica instanței de fond referitor la faptul că acțiunile procesuale de prezentare spre recunoaștere după fotografie a lui Șargu Marin, precum și cele de prezentare spre recunoaștere a obiectelor ar fi avut loc contrar procedurii, nu poate fi reținută, or, aceste probe nu au fost contestate, mai mult ca atât, persoanele cărora le- au fost prezentate spre recunoaștere au dat declarații certe și fără rezerve sau în alt mod sugerate de terțe persoane. Colegiul penal lărgit menționează că recurentul, mai invocă temeiul prevăzut de art.427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, potrivit căruia nu au fost întrunite elementele infracțiunii și critică că nu este de acord cu modalitatea de apreciere a probelor - temeiuri care nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului ordinar declarat. Instanța de recurs ordinar reține că instanța de apel, just a reținut că vinovăția inculpatului Șargu Marin de comiterea infracțiunii imputate, a fost dovedită prin 32 cumulul de probe cercetate în instanța de apel, analizate și apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală. Colegiul penal lărgit menționează că potrivit recursului înaintat de către avocatul Gumeniuc Ion în numele inculpatului, acesta solicită menținerea sentinței de achitare în baza art. 188 alin. (2) lit. c), d), e) f) Cod penal în privința lui Șargu Marin, pe motiv că fapta nu a fost săvîrșită de către el, cu obigarea organului de urmărire penală de a lua măsuri în scopul identificării făptuitorului. La acest capitol, Colegiul penal menționează că, sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acțiuni și prejudiciu). Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel corect a respectat prevederile art.414 Cod de procedură penală și a supus verificării declarațiile părților vătămate Pantelei Natalia, Bîcicov Arcadie, declarațiile martorilor, și probele materiale scrise administrate, în urma la ce a conchis asupra temeiniciei soluției pronunțate de instanța de apel referitor la vinovăția inculpatului, expusă în pct. 8.1. a deciziei, considerând că argumentele apărării cu privire la nevinovăția acestuia nu și-au găsit confirmare în cadrul cercetării judecătorești. Probele indicate sunt amănunțit și detaliat descrise în decizia instanței de apel, care sunt pertinente și concludente, coroborează între ele și nu prezintă careva dubii (f. d. 60-67, vol. IX). Prezența în acțiunile inculpatului atât a elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii imputate, cât și a celor care caracterizează latura subiectivă a acestei infracțiuni, au fost demonstrate prin probele descrise în decizia instanței de apel, acumulate la faza urmăririi penale și examinate în cadrul ședințelor de judecată a instanței de apel. Instanța de recurs, fără a reitera întreaga motivare a instanței de apel, pe care și-o însușește sub aspectul stării de fapt și de drept reținute, conchide asupra legalității și temeiniciei concluziilor instanței de apel, care a constatat existența faptei și vinovăției inculpatului Șargu Marin în comiterea infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2), lit.lit. c), d), e), f) Cod penal, fiind stabilite în cauză toate elementele constitutive ale - tâlhăriei, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viață și sănătatea persoanei agresate, de o persoană mascată, deghizată, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea obiectelor folosite în calitate de armă și cauzarea de daune materiale în proporții considerabile. Astfel, instanța de apel s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și de drept relevante și și-a motivat concluziile prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ceea 33 ce contrazic temeiul prevăzut de pct.8 alin.(1) art.427 Cod de procedură penală invocat de recurent. Prin urmare, se constată că au fost respectate prevederile art.101 Cod de procedură penală. Totodată, Colegiul penal lărgit menționează că, în cadrul ședinței de judecată a instanței de apel au fost prezentate suficiente probe concludente, pertinente și utile, care demonstrează pe deplin vinovăția lui Șargu Marin în comiterea infracțiunii incriminate și anume: declarațiile părții vătămate Pantelei Natalia date în apel, care a susținut declarațiile date anterior la urmărirea penală și în instanța de fond și a confirmat că anume inculpatul Șargu este persoana, care i-a atacat, avînd un cuțit în mînă și fularul pe față, a văzut fața integral, ochii, nasul, buzele, cînd fularul i-a căzut de pe față, și inculpatul repede la ridicat de pe partea de jos a feței (f.d.24-25, 28, vol.IX), declarații confirmate și de către martorul Jereghi Valeriu, care în instanța de apel, susținând declarațiile date anterior, a menționat că „…în acea seară a discutat cu Pantelei și i-a povestit cele întîmplate, comunicîndu-i, că a intrat cineva în statia PECO și i-a amenințat cu un cuțit, a sustras banii de la operatorul Bîcicov Arcadie, Pantelei i-a povestit, că l-a văzut și îl cunoaște pe atacator” (f.d.27, vol.IX), și de către partea vătămată Bîcicov Arcadie, care în instanța de apel, susținând declarațiile date anterior, a menționat că „…persoana care i-a amenințat cu cuțitul a luat banii și a fugit. Pantelei Natalia a apăsat butonul de alarmă și a sosit poliția la fața locului. Pantelei Natalia l-a recunoscut pe Șargu Marin din fotografiile prezentate de polițiști. În timp ce se bătea cu scaunul cu agresorul Pantelei Natalia a observat cum i-a căzut fularul de pe față și l-a recunoscut…”, (f.d.230-231, vol.V). Se reține, că declarațiile părții vătămate și a martorilor se confirmă și prin probele scrise, cercetate în cadrul ședinței de judecată în apel, inclusiv și prin înregistrările video, din care rezultă, că în momentul atacului, infractorul avea fularul pe față, care îi cădea, el cu mîna încerca să-l ridice, iar în momentul cînd Bucicov Arcadie s-a apărat cu un scaun, atacatorul dispare din vizorul camerei de luat vederi, astfel, nu pot fi reținute argumentele apărării precum că declarațiile părții vătămate sunt contradictorii și se combat prin înregistrările video. Referitor la argumentul recurentului precum că pretinsul proces-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 26.02.2014, prin care martorul Macari Gheorghe chipurile l-ar fi recunoscut pe învinuit în seara zilei de 14.02.2014 în imediata apropiere a locului crimei, însinuări care au fost trecute cu vederea de către instanța de apel, Colegiul menționează că este unul neîntemeiat și declarativ, or instanța de apel nici nu a scris așa ceva în decizia sa (f.d.63, vol.IX). Colegiul penal lărgit respinge ca nefondat argumentul recurentului privind încălcarea de către instanța de apel a jurisprudenței CEDO, motivând, că învinuirea lui Șargu Marin este bazată în exclusivitate doar pe declarațiile părții vătămate Pantelei Natalia, precum și pe presupunerei, instanța de apel, punând la baza hotărârii de condamnare aceleași probe ce au fost puse la baza sentinței de achitare, or, la caz nu se constată careva încălcări a dreptului inculpatului la un proces echitabil, reținând, 34 că cauza Mischie vs România, invocată de apărare, nu este aplicabilă speței date, decizia instanței de apel fiind corect motivată în acest sens, motivare care Colegiul penal lărgit și-o însușește, ce este conform practicii CEDO, hotărârea Albert vs România din 16.02.2010. În continuare, instanța de recurs ordinar va respinge și argumentul recurentului precum că „concluziile raportului de expertiză judiciară nr. 1618 din 24 martie 2017 prin care s-a concluzionat: Bluză cu glugă (hanoracul), ridicată de la domiciliul lui Șargu Marin la 15.02.2014 nu este identică cu bluza cu glugă (hanoracul) în care era îmbrăcat atacatorul, conform înregistrărilor video, prezentate pe DVD-R, și anume - gluga atacatorului are alt tip de croială, comparativ cu gluga bluzei, ridicate de la domiciliul lui Șargu Marin. (Concluzie făcută din inițiativa expertului) Bluză cu glugă (hanoracul) ridicată de la domiciliul lui Șargu Marin la 15.02.2014 nu a fost modificată după confecționare prin reparații, respectiv nu a fost schimbată gluga. Gluga are același tip de croială atât a exteriorului, cât și a interiorului (pardoselii), fiind cu o cusătură transversală de croială” în opinia lui acest raport aratînd contrariu, însă Colegiul penal lărgit menționază că instanța de apel corect a apreciat critic raportul de expertiză judiciară nr. 1618 din 24 martie 2017 și just nu 1-a reținut în vederea stabilirii nevinovăției inculpatului Șargu Marin în comiterea atacului tâlhăresc, deoarece la baza învinuirii aduse inculpatului au fost administrate un sistem de probe care coroborează între ele, și anume declarațiile părților vătămate, declarațiile martorilor, procesul-verbal de recunoalștere, înregistrările video, precum și documentele acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale, iar acel fapt, că bluza ridicată de la domiciliul inculpatului nu este identică cu cea de pe întregistrările video, nu exclude faptul comiterii de către inculpat a infracțiunii imputate, în circumstanțele că partea vătămată l-a recunoscut cert pe inculpat ca persoana care a comis infracțiunea, iar careva circumstanțel sau probe ce ar duce la concluzionarea că aceasta are intenția de a-l calomnia pe inculpat lipsesc. Instanța de apel vizualizând înregistrările video a constatat corect că declarațiile părții vătămate Pantelei Natalia sunt veridice, și anume că inculpatului Șargu Marin i- a căzut fularul și, respectiv, îl ținea cu mîina, moment în care partea vătămată a văzut fața atacatorului și 1-a recunoscut ca fiind Șargu Marin (fișierul nr. 2-1:40). Colegiul menționează că declarațiile părții vătămate le consideră veridice, discrepanțele mici dintre declarațiile acesteia nu sunt esențiale și nu schimbă soluția instanței de apel, or din primele declarații partea vătămată a declarat că „îl cunoaște pe inculpatul Șargu Marin după nasul subțire și cîrb, după voce, încovoiat (sucit) într-o parte, care permanent se uita la ea și cerea bani, cînd a luat banii s-a întors și l-a văzut foarte bine, deoarece îi cădea fularul de pe față, infractorul ținea cu o mînă fularul, iar cînd a luat banii și s-a întins cu scaunul cu Bîcicov Arcadie i-a văzut deslușit fața”. Pe camera de luat vederi se vede că inculpatul ține cu mîna fularul la față și cînd Bîcicov Arcadie l-a împins cu scaunul, infractorul dispare din vizorul camerei de luat vederi. Aceasta și explică faptul că din imaginile video nu se vede că 35 la inculpat a căzut fularul și s-a dezgolit fața, argumetele apărării în acest sens sunt nejustificate, declarațiile părții vătămate Pantelei Natalia sît veridice și corect au fost apreciate de către instanța de apel. Colegiul reține, că instanța de apel a cercetat și a dat apreciere declarațiilor martorilor pe cauza penală dată în cumul cu alte probe pertinente. Totodată, argumentele recurentului, precum că declarațiile părții vătămate Pantelei Natalia, în opinia instanței de apel au o valoare mai mare decît declarațiile martorilor Rotari Andrei, Musteață Andrei, Zgardan Oleg, Griza Mihail, Griza Eduard, Șehtman Anatolie, Șehtman Igor, Schirliu Vasile, Schirliu Mihail, Schirliu Cristian, Schirliu Alexandru, Chiru Ion, Șargu Rodion, Șargu Pavel, Romanenco Rodica, decît concluziile experților judiciari Tatiana Dudceac (vechimea în muncă 21 ani) și Anatolie Gușan (vechimea în muncă 34 ani), decît a specialiștiilor „Orange”, Colegiul penal lărgit le consideră neîntemeiate, or aceste probe au fost apreciate în cumul cu alte probe puse la baza deciziei de condamnare a inculpatului Șargu Marin, probe ce și-au găsit reflectare și au fost apreciate și cercetate de către instanța de apel (f. d. 60- 67, vol. IX). Instanța de apel a dat aprecierea cuvenită probelor prezente la dosar, punînd întemeiat la baza deciziei de condamnare declarațiile părților vătămate date în instanța de apel sub jurământ, fiind preîntâmpinate de răspundere penală, conform art.311 și 312 Cod penal, care sunt concludente, pertinente și neschimbate pe tot parcursul procesului penal și care se confirmă prin declarațiile martorilor: Macari Gheorghe (f. d. 87, vol. VI); Volcov Tatiana (f. d. 151, vol. VI); Jereghi Valeriu (f. d. 85, vol. VI) cît și probele material scrise enumerate în decizia instanței de apel (f. d. 66-67, vol. IX), și în acest sens, Colegiul penal lărgit respinge argumentul recurentului precum că „nu au fost apreciate corect probele”. Prin urmare, Colegiul penal lărgit raportând temeiurile invocate de recurent în recurs cu textul deciziei instanței de apel consideră că în speța examinată de către instanța de apel n-au fost admise erorile de drept sub aspectele invocate de recurent, care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei în partea criticată de recurent, deoarece argumentele expuse în recursul depus au constituit obiect de discuție în instanța de apel și asupra tuturor argumentelor și motivelor relevante invocate inclusiv în prezenta cerere de recurs instanța de apel s-a pronunțat clar în decizia atacată. În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, fără a fi identificate neclaritățile specificate de recurent, în legătură cu ce nu se constată prezența temeiurilor invocate. Raportând motivele invocate în recurs la materialele cauzei penale, Colegiul penal lărgit reține că argumentele invocate de recurent nu își găsesc confirmare în speța dată, motiv pentru care le va respinge ca neîntemeiate. În privința criticilor recurentului, prin care acesta manifestă dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de apel, Colegiul penal lărgit atestă că nu sunt 36 întemeiate, or, aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, dat fiind că întregul volum de muncă depus de către organul de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces, se concretizează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, iar convingerea intimă se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblul lor sunt apreciate din punct de vedere al coroborării reciproce dintre ele. Însă, cu referire la faptul dacă aprecierea probelor poate fi invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs menționează că la etapa judecării recursului ordinar nu se analizează de instanță conținutul mijloacelor de probă, nu se dă o nouă apreciere materialului probator și nu se stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic inferioare, acestea fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond. Deci, Colegiul penal lărgit nu va examina criticile referitoare la presupusa greșită apreciere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice invocate de recurent, ci va verifica, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanța de apel, corectitudinea condamnării inculpatului Șargu Marin de învinuirea imputată acestuia. Totodată, pe aceiași linie de considerente se specifică că, pentru a constitui caz de casare eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. În cauza deferită judecății o atare eroare nu a fost constatată de către instanța de recurs. Prin urmare, opozabil celor enunțate de recurent, Colegiul penal lărgit, verificând suplimentar materialele dosarului, specifică că judecând apelul instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă de casare parțială a sentinței de achitare, care este argumentată și corespunzătoare cumulului de probe administrate și nemijlocit verificate în ședințele de judecată în condițiile art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală și, totodată, care au fost just apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării reciproce, în baza cărora s-a stabilit cu certitudine că inculpatul Șargu Marin a săvârșit infracțiunea nominalizată în circumstanțele descrise în actul de sesizare a instanței. În desfășurarea acestei idei, instanța de recurs ordinar specifică că, așa cum rezultă din textul deciziei atacate, instanța de apel și-a motivat decizia în 37 conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la caz, la pronunțarea unei noi hotărâri prin care Șargu Marin a fost recunoscut vinovat în baza art.188 alin. (2) lit. c), d), e), f) Cod penal, cu stabilirea pedepsei, sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani 6 luni, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciare de tip semiînchis. Cu privire la temeiul invocat de recurent prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 15) Cod de procedură penală, potrivit căruia instanța de judecată internațională, prin hotărîre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această cauză, Colegiul îl consideră neîntemeiat și menționează că recurentul l-a invocat pur declarativ fără a-l descrie detaliat. Astfel, hotărârea atacată nu este afectată de erori de drept și lipsesc careva motive ce ar servi drept temei pentru rejudecarea cauzei în ordine de recurs, cu referire la confirmarea vinovăției inculpatului. Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că, astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare recursul depus de către avocatul Gumeniuc Ion în numele inculpatului Șargu Marin urmează a fi respins ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Gumeniuc Ion în numele inculpatului Șargu Marin, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 aprilie 2019, în cauza penală privindu-l pe Șargu Marin Xxxxx, cu menținerea deciziei atacate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 05 decembrie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Toma Nadejda Țurcan Anatolie Boico Victor 38