1ra-1724/2018 — Art. 287 alin. 1; 152 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 28 decembrie 2017, Șargu Marin, învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. c), d), e), f) Cod penal, a fost achitat pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. Organul de urmărire penală a fost obligat, să continue urmărirea penală pentru identificarea făptuitorului, Șargu Marin a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și s-a încetat procesul penal în privința acestuia, din motivul intervenirii termenului de prescripție. Prin aceiași sentință au fost condamnați și Cotorobai Petru, Șargu Aurel, Picicurov Vasile în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, în privința cărora cauza nu se judecă în procedura de recurs.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, inculpatul Șargu Marin, la 09.11.2012 aproximativ la orele 01:30 min., după o înțelegere prealabilă și de comun acord cu Cotorobai Petru, Șargu Aurel și Picicurov Vasile, în timp ce se afla în apropierea barului 1 de lângă Primăria s. Roșcani r-nul Strășeni, din intenții huliganice, în prezența mai multor persoane, manifestând obrăznicie deosebită și demonstrând lipsă de respect față de societate, într-un mod grosolan și demonstrativ, au inițiat conflict cu Axionov Ion, căruia intenționat i-au aplicat lovituri peste diferite părți ale corpului, după care abandonându- l au plecat. Peste aproximativ 15 minute, Șargu Marin împreună cu Cotorobai Petru, Șargu Aurel și Picicurov Vasile, s-au întors înapoi și urmărind continuarea intenției lor huliganice, i-au aplicat lui Axionov Ion cu pumnii și picioarele multiple lovituri peste diferite părți ale corpului. În acel moment, Axionov Ion a reușit să fugă pe un teren adiacent plantat cu viță de vie, însă Șargu Marin împreună cu Cotorobai Petru, Șargu Aurel și Picicurov Vasile, în vederea realizării intențiilor criminale, l-au ajuns din urmă și cu același scop infracțional i-au aplicat acestuia mai multe lovituri peste diferite părți ale corpului, în rezultatul cărora au cauzat părții vătămate Axionov Ion, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 28 din 15.02.2013, vătămări corporale ușoare. Astfel, acțiunile inculpatului Șargu Marin, au fost calificate de procuror în temeiul art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, huliganismul adică, acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșită de mai multe persoane. Inculpatul Șargu Marin, se mai învinuiește de faptul că, la 14 februarie 2014, în jurul orelor 19:08 min., fiind în stare de ebrietate alcoolică și narcotică, cu scopul săvârșirii unui atac tâlhăresc, s-a mascat prin ascunderea feței cu un fular, după care înarmându-se cu un cuțit având lama de aproximativ 40 (cm), a pătruns în marchetul Stației Peco nr. 94 „Tirex Petrol” din or. Strășeni str. Orheiului 7 „B”, unde amenințând cu aplicarea violenței periculoase pe operatorul stației - Bîcicov Arcadie și vânzătoarea - Pantelei Natalia având îndreptat cuțitul asupra acestora la nivelul capului, le-a cerut ultimilor mijloace financiare. În continuare, acționând cu scopul realizării intențiilor criminale până la capăt, a sustras deschis bani cheși aruncați pe masă de Pantelei Natalia în sumă de 1825 lei și 6112 lei de Bîcicov Arcadie, cauzând astfel o daună materială în proporții considerabile în sumă totală de 7937 lei MDL. Astfel, acțiunile lui Șargu Marin au fost calificate de procuror în temeiul art. 188 alin. (2) lit. c), d), e) și f) Cod penal, tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viață și sănătatea persoanei agresate, de o persoană mascată, deghizată, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea obiectelor folosite în calitate de armă și cauzarea de daune materiale de proporții considerabile.

Sentința a fost atacată cu apeluri de către: 2 3.1. Procuror, care a solicitat casarea sentinței contestate și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care a Picicurov Vasile să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și în baza acestui articol, a-i aplica măsura de pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani și 6 luni cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu calcularea termenului din momentul reținerii; Șargu Marin să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. c), d), e), f) și art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, și în baza acestei Legi, pe art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal a-i stabili măsura de pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, iar pe art. 188 alin. (2) lit. c), d), e) și f) Cod penal, măsura de pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 9 ani, iar în baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor stabilite, a- i aplica definitiv lui Șargu Marin pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 11 ani cu executare în penitenciar de tip semiînchis. A înlocui măsura preventivă, obligarea de a nu părăsi țara, aplicată lui Șargu Marin în arest preventiv cu eliberarea unui mandat de arest și luarea acestuia sub strajă din sala de judecată. A admite integral acțiunea civilă înaintată cu dispunerea încasării din contul inculpatului Șargu Marin în beneficiul Î.M. „Tirex Petrol” S.A. prejudiciu material cauzat nerecuperat în sumă de 7937,00 lei MDL, în rest, sentința a o menține. Așadar, având în vedere că instanța pe acest capăt de acuzare prin sentință constată comiterea faptei infracționale de huliganism, prevăzut la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și vinovăția tuturor inculpaților, procurorul a considerat că în această parte instanța de fond corect a apreciat și reținut circumstanțele de fapt în sarcina inculpaților, însă nu este de acord cu liberarea de răspundere penală a lui Șargu Marin care este nefondată, pe motiv că ultimul după comiterea huliganismului în interiorul termenului de prescripție a comis infracțiunea (tâlhăria), vinovăție care este probată prin ansamblul de probe administrate și examinate pe acest episod și asupra căreia procurorul se va referi pe larg în continuare. Or, pe acest capăt de acuzare situația lui Șargu Marin este restricționată de alin. (4) a art. 60 Cod de procedură penală care prevede că, prescripția se va întrerupe dacă, până la expirarea termenelor prevăzute la alin. (1), persoana va săvârși o infracțiune pentru care, conform prezentului cod, poate fi aplicată pedeapsa cu închisoare pe un termen mai mare de 2 ani. Calcularea prescripției în acest caz începe din momentul săvârșirii unei infracțiuni noi. Pedeapsa aplicată lui Vasile PICICUROV care este una inechitabilă, pe motiv că instanța a ignorat principiul individualizării pedepsei, prevăzut la art. 7 Cod penal, în 3 coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, prevăzute la art. 75 alin. (1) Cod penal, prin care se înțelege operațiunea de adaptare a pedepsei și executării ei la cazul concret și la persoana infractorului, astfel încât să se asigure scopul ei și să se realizeze finalitatea răspunderii penale. Referitor la al doilea episod încriminat inculpatului Șargu Marin, atacul tâlhăresc, prevăzut la art. 188 alin. (2) lit. c), d), e) și f) Codul penal, acuzatorul de stat în susținerea învinuirii s-a bazat, atât pe probele obținute legal în cadrul urmăririi penale, cât și cele cercetate în instanță care în ansamblu atestă încadrarea corectă a faptei și probează vinovăția lui Șargu Marin în comiterea tâlhăriei, însă instanța de fond, la adoptarea soluției în această parte a acționat contrar alin. (1) și (2) a art. 101 Cod de procedură penală și nu a examinat fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, iar toate în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Nu a apreciat probele conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege, dar a preluat în totalitate concluziile nefondate ale părții apărării, sfidând declarațiile părților vătămate și a martorilor oferite la etapa de urmărire penală, care în sensul art. 93 alin. (1) și (2) pct. 1) și pct. 4) Cod de procedură penală, constituie și ele probe. Or, probele administrate în faza de urmărire penală au aceiași valoare cu cele examinate și realizate în faza cercetării judecătorești, respectiv, se analizează coroborat, deoarece doar astfel instanța era obligată să examineze cauza acordând întâietate principiului preeminenței dreptului, a respectării tuturor prevederilor legale (a se vedea, cazul Sunday Times din 26 mai 1979 examinat de Curtea Europeană de Ia Strassbourg). Pretinsa „concluzie” a instanței din sentință precum că declarațiile părții vătămate Pantelei Natalia potrivit cărora - Șargu Marin este cel care a săvârșit atacul tâlhăresc deoarece în timpul atacului i-a căzut fularul de pe față și la văzut, se apreciază critic din motiv că raportul de expertiză nr. 1615 nu identifică imagini din care să rezulte că în timpul atacului a căzut fularul infractorului, de către procuror se apreciază ca fiind total nefondată, în condițiile în care secvențele video ridicate de la Stația Peco și prezente la materialele cauzei, nu reflectă permanent și în totalitate toate acțiunile infractorului, inclusiv fața acestuia. Or, în momentul atacului asupra părților vătămate Pantelei Natalia și Arcadie Bîcicov, iar mai concret în timpul altercațiilor cu acestea, potrivit aceloraș secvențe video se atestă că atacatorul și anume Șargu Marin se află sub camera video încovoiat spre părțile vătămate, față în față cu acestea, respectiv, faptul că camera nu a fixat în totalitate cum au derulat acțiunile infractorului cap-coadă nu permite a respinge declarațiile acestora, întrucât doar părțile vătămate sunt cele care au fost oculari 4 evenimentului și au văzut totul. Neîntemeiată a apreciat și concluzia instanței precum că, critic se apreciază și declarațiile părții vătămate Bîcicov Arcadie oferite la etapa de urmărire penală, deoarece acesta în instanță a negat cele afirmate la urmărirea penală și a declarat că infractorul era mai înalt decât inculpatul Șargu Marin, iar din start a declarat altfel pe motiv că era în stare de stres. Or, din contra, Arcadie Bîcicov pe urme fierbinți a declarat și chiar arătat direct la Șargu Marin ca fiind el făptașul, fapt rezultat din declarațiile acestuia date la urmărirea penală împreună cu secvențele video-audio din timpul audierilor ce necesită vizionate, cât și procesul-verbal de recunoaștere după fotografie în care a declarat fără rezerve, că anume Șargu Marin este făptașul crimei. Probe și mijloace probatorii față de care toți participanții la acțiuni, la acea etapă, nu le-au contestat sau să fi avut obiecții, inclusiv, învinuitul și apărătorul acestuia. Ba mai mult ca atât, obiecții la aceste probe nu a avut apărarea nici la etapa de informare și prezentare a urmăririi penale. La fel, nefondată a apreciat și afirmația instanței în privința declarațiilor părții vătămate Pantelei Natalia, precum că hainele (inclusiv, hanoracul) atașat la dosar și recunoscut ca corp delict ar aparține lui Șargu Marin, este infirmată de raportul de expertiză trasologică nr. 1618 care atestă că hanoracul din secvențele video nu este unu și același hanorac cu cel ridicat de la Șargu Marin. Or, concluzia acestui raport nu denotă faptul că nu Șargu Marin este atacatorul. De asemenea, nefondată a apreciat și afirmația instanței de fond în sprijinul aprecierii critice aduse declarațiilor cet. Natalia Pantelei precum că, Șargu Marin este adevăratul făptaș, deoarece potrivit declarațiilor martorilor Șehtman Anatolie, Șehtman Igor, Zgardan Oleg, Griza Mihail, Schirliu Vasile -Șargu Marin la data de 14.02.2014, ora 19:08 s-a aflat cu ei în companie, nu este credibilă, întrucât dacă analizăm în esență declarațiile acestor martori indubitabil s-a reținut faptul că nici unul din ei nu a declarat tranșant că la acea dată, și anume ora 19:05 min., Șargu Marin s-a aflat cu ei. Mai mult, unii din ei dacă facem comparație cu declarațiile date din start în fața primului magistrat (Dumitru Mîrzencu) afirmă că nu pot declara cu certitudine, iar ulterior când au fost audiați în fața magistratei (Dorina Coritor) o parte din ei au afirmat cu unele precizări, care nu sunt probate prin alte careva probe. Or, această versiune susținută și de Șargu Marin, s-a datorat respingerii demersului inițial de aplicare a arestului preventiv față de acesta, ceea ce a și creat primise favorabile inculpatului și apărării de a înainta respectiva versiune și a o cimenta prin declarațiile martorilor vizați supra, concluzie, care derivă din aceia că din start la momentul reținerii și audierii lui Șargu Marin ca bănuit nu a invocat 5 că s-ar fi aflat la ora 19:08 min. în compania persoanelor vizate, versiune, care a apărut ulterior la audiere ca învinuit. Respectiv, a considerat, că o asemenea tactică denotă tandemul cu care s-au angajat martorii prieteni, cunoscuți și săteni ai lui Șargu Marin ca împreună cu acesta să ducă în eroare și devia de la adevăr și arăta cu nu el este făptașul crimei, ci altă persoană, fapt care vine în contradicție cu declarațiile părții vătămate Natalia Pantelei care constant, atât la urmărirea penală, cât și în instanță a declarat sub jurământ și cu toată responsabilitatea că l-a văzut la față pe făptaș, iar acesta este Șargu Marin, și nu altul, iar în această parte nu are rezerve. În concluzie, acuzatorul de stat a considerat, că starea de fapt, fapta criminală și vinovăția inculpatului Șargu Marin rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă din ansamblul de probe administrate și cercetare prin coroborare, și anume: declarațiile părților vătămate Pantelei Natalia și Bîcicov Arcadie; declarațiile martorilor Jereghi Valeriu, Schirliu Ion, Grati Vadim, Picicurov Vasile, Baltaga Ilie, Griza Mihail, Chiru Ion, Șehtman Anatolie, Schirliu Vasile, Schirliu Alexandru, Șargu Pavel, Șargu Maria, Șehtman Igor, Macari Gheorghe, Romanenco Rodica și Zgardan Oleg, precum și celelalte probe scrise pe parcursul urmăririi penale și administrate, atât în cadrul ședinței instanței de fond, inclusiv și corpurile delicte anexate la cauza penală. 3.2. Partea vătămată Pantelei Natalia, care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Șargu Marin să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. c), d), e), f) Cod penal, invocând că instanța de fond nu a apreciat probatoriul prezentat la examinarea cauzei penale potrivit art. 101 alin. (1) Codul de procedură penală. 3.3. Apărătorul Zagaiciuc Victor în interesele inculpatului Cotorobai Petru, care a solicitat casarea sentinței contestate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie achitat pe motiv că fapta nu a fost comisă de inculpat. 3.

Apărătorul Catană Victor în interesele inculpatului Picicurov Vasile, care a solicitat casarea sentinței contestate și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Picicurov Vasile, să fie achitat din motivul lipsei în acțiunile sale a elementelor constitutive ale infracțiunii incriminate. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2018 au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de către partea vătămată Pantelei Natalia, avocatul Zagaiciuc Victor în interesele inculpatului Cotorobai Petru și avocatul Catană Victor în interesele inculpatului Picicurov Vasile, împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău sediul Central din 28 decembrie 2017. 6 Admis apelul procurorului Tețcu Ion declarat împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău sediul Central din 28 decembrie 2017, casată sentința în partea încetării procesului penal pe art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal în privința lui Șargu Marin, Cotorobai Petru și Șargu Aurel și condamnării lui Picicurov Vasile pe art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal și pronunțată în această parte o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: S-a dispus încetarea procesului penal în privința lui Șargu Marin, Cotorobai Petru și Șargu Aurel pe art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal, pe motivul intervenirii termenului de prescripție de tragere la răspunderea penală. Picicurov Vasile a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal și i-a fost numită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu executarea ei în penitenciare de tip semiînchis. În rest sentința a fost menținută. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, analizând și apreciind probele, în strictă conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, conform cărora, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, a constatat următoarele: inculpatul Șargu Marin, la 09.11.2012 aproximativ la orele 01:30 după o înțelegere prealabilă și de comun acord cu Cotorobai Petru, Șargu Aurel, Picicurov Vasile, în timp ce se afla în apropierea barului de lângă Primăria s. Roșcani r-nul Strășeni, din intenții huliganice, în prezența mai multor persoane, manifestând obrăznicie deosebită și demonstrând lipsă de respect față de societate, într-un mod grosolan și demonstrativ, au inițiat conflict cu Axionov Ion, căruia intenționat i-au aplicat lovituri peste diferite părți ale corpului, după care abandonându- l au plecat. Peste aproximativ 15 minute, Șargu Marin împreună cu Cotorobai Petru, Șargu Aurel, Picicurov Vasile, s-au întors înapoi și urmărind continuarea intenției lor huliganice, i-au aplicat lui Ion Axionov cu pumnii și picioarele multiple lovituri peste diferite părți ale corpului. În acel moment, Ion Axionov a reușit să fugă pe un teren adiacent plantat cu viță de vie, însă Șargu Marin împreună cu Cotorobai Petru, Șargu Aurel și Picicurov Vasile, în vederea realizării intențiilor lor criminale, l-au ajuns din urmă și cu același scop infracțional i-au aplicat acestuia mai multe lovituri peste diferite părți ale corpului, în rezultatul cărora au cauzat părții vătămate Ion Axionov, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 28 din 15.02.2013, vătămări corporale ușoare. Instanța de apel a constatat că, prin acțiunile sale intenționate Șargu Marin a săvârșit 7 infracțiunea prevăzută de art.287 alin. (2) lit. b) Cod penal, huliganismul adică, acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvirșită de mai multe persoane. Astfel, cu toate că inculpatul Șargu Marin vina în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal nu a recunoscut-o, instanța de apel a conchis că vina acestuia a fost dovedită integral prin următoarea sistemă de probe, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile părții vătămate Axionov Ion; declarațiile martorilor Suruceanu Igor, Vornicescu Viorel, Grușca Marcel, Rădvan Mihail, Zavatin Andrei, Dragoman Gheorghe; procesul-verbal de confruntare din 21.12.2012 efectuat între partea vătămată Ion Axionov și bănuitul Șargu Marin; procesul- verbal de ridicare din 07.02.2013 prin care a fost ridicat telefonul mobil de model „Nokia N-73", de culoare neagră, care aparținea părții vătămate; raportul de expertiză medico- legală nr. 28 din 15.02.2013. Instanța de apel a considerat că, nerecunoașterea vinovăției de către inculpatul Șargu Marin, de comiterea huliganismului încriminat nu echivalează cu achitarea acestuia deoarece circumstanțele stabilite și probele analizate și enumerate, dovedesc cu certitudine comiterea de către inculpat a faptelor încriminate. Totodată, instanța de apel a menționat faptul că, deși Șargu Marin nu și-a recunoscut vina în cele imputate, ultimul nici n-a atacat sentința instanței de fond cu apel, ceea ce denotă faptul că inculpatul în mod tacit a fost de acord cu faptele imputate. Referitor la atacul tâlhăresc de care inculpatul Șargu Marin este învinuit, instanța de apel a respins apelulrile procurorului și a părții vătămate Pantelei Natalia ca nefondate, și a considerat că, la pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a tras concluzia că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală. Instanța de apel a conchis că, atât în instanța de fond, cât și în cea de apel nu s-a dovedit faptul că anume inculpatul Șargu Marin, a comis atacul tâlhăresc în privința operatorului stației - Bîcicov Arcadie și a vânzătoarei - Pantelei Natalia. Astfel, s-a constatat că la 14 februarie 2014, pe la ora 7 seara a avut loc un atac tâlhăresc la stația nr. 94 „Tirex Petrol” din or. Strășeni, str. Orheiului 7 „B”, iar partea vătămată Pantelei Natalia a indicat asupra inculpatului Șargu Marin precum că el a fost 8 agresorul, acest fapt confirmându-se prin aceea că i-a căzut fularul care îi atârna pe față și aceasta la recunoscut observându-i fața, acest fapt fiind confirmat și de declarațiile celei de-a doua partea vătămată Bîcicov Arcadie care în cadrul primei audieri a declarat că și el l-a recunoscut pe Șargu Marin, însă ulterior în baza declarațiilor suplimentare a declarat că persoana care l-a agresat în acea seară nu era Șargu Marin. Fiind în stare de stres a declarat la poliție că este el. Astfel, instanța de apel a apreciat critic declarațiile părții vătămate Pantelei N., constatând că acestea nu corespund adevărului, deoarece sunt în contradicție cu celelalte probe și nu coroborează între ele din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității or, afirmația părții vătămate despre faptul că i-a căzut fularul de pe față inculpatului Șargu Marin nu a putut fi reținută, deoarece a fost combătută prin cumulul de probe administrate la dosar și anume: potrivit raportului de expertiză nr. 1615 din 14.02.2017, expertul a concluzionat următoarele: „în înregistrările video ale camerelor de luat vederi, ridicate de la Stația PECO nr. 94 ,,Tirex Petrol”, prezentate pe DVD-R, nu se identifică prezența imaginilor, care atestă faptul că atacatorul a pătruns în market fără a- și astupa fața, că ulterior și-a astupat-o cu un fular, care i-ar fi căzut de vre-o două ori. Prin expertizarea înregistrărilor video, s-a constatat faptul că atacatorul a intrat în market deja cu fularul legat la față, care era amplasat sub glugă, că fularul îi acoperea complet gâtul, gura și vârful nasului, că în timpul atacului fularul nu a căzut de pe față. În aceste înregistrări regiunile ochilor și nasului atacatorului s-au imaginat incomplet și nedeslușit, ceea ce face imposibilă stabilirea faptului, dacă atacatorul avea nas cârb și riduri la ochi”. La fel, Pantelei Natalia a declarat că atacul tâlhăresc a avut loc la 14.02.2014, orele 19:00 ceea ce intră în contradicție cu accepțiunea precum că Șargu Marin a fost la locul faptei în momentul atacului, ceea ce se confirmă prin declarațiile martorilor în ședința de judecată și anume, declarațiile martorului Șehtman Anatolie, care a declarat că: la 14.02.2014 s-a întâlnit cu Șargu Marin care a venit pe la orele 18:00-18:30 să ceară 50 euro de la Griza Mihail și au stat până la orele 19:30. Declarațiile martorului Șehtman Igor, care a declarat că l-a sunat fratele fiind împreună cu Șargu Marin și l-a rugat să-i ducă cu taxiul. Era în jurul orelor 19:20 când s-au întors de la Făgureni au mers la Negrești și l-a luat pe fratele Anatolie care era cu Șargu Marin din centrul orașului și la dus la „Barul lui Ilie”. De asemenea, martorul Zgardan Oleg a menționat că: Șargu Marin l-a sunat pe la orele 18:23 și a întrebat dacă poate să vină, iar ulterior a venit pe la orele 18:30 la permisiunea lui Griza M. S-a reținut timp de o oră apoi a plecat împreună cu Șehtman Anatolie cu taxiul. 9 La fel, martorul Griza Mihail a menționat că: Șargu Marin în ziua când s-a întâmplat incidentul s-a aflat la el între orele 18:20 până la 19:30. Martorul Schirliu Vasile a declarat că: Șargu Marin s-a aflat la ei în ospeție în intervalul orelor 19:32-21:00 și declarațiile inculpatului Șargu Marin care nu contravin cu cele ale martorilor depuse în instanța de judecată și care a declarat că: „a plecat de la Griza Mihail în jurul orelor 18:00-19:30. El cu Șehtman Anatolie au plecat și pe drum s-au întâlnit cu Igor Șehtman. Au mers cu ei până la magazin de unde și-a luat țigări. După ce și-a cumpărat țigări Șargu Marin a mers acasă la Schirliu Vasile unde au ajuns în 3-4 minute. Apoi au mers în atelierul de lucru. La ei s-a reținut până la orele 21:00”. La fel, instanța de apel a reiterat că, nu s-au confirmat nici declarațiile părții vătămate Pantelei Nataia, precum că bluza cu glugă (hanoracul) ridicată prin percheziție de la domiciliul lui Șargu Marin, este anume bluza cu glugă în care era îmbrăcat atacatorul or, conform raportului de expertiză traseologică nr. 1618 din 24.03.2017 „bluza cu glugă (hanoracul), ridicată de la domiciliul lui Șargu Marin la 15.02.2014, nu este identică cu bluza cu glugă (hanoracul), în care era îmbrăcat atacatorul, conform înregistrărilor video, prezentate pe DVD-R, și anume - gluga atacatorului avea alt tip de croială (prezența a două linii, cusături de croială (transversale) comparativ cu gluga bluzei ridicate de la domiciliul lui Șargu Marin (prezența a doar unei linii), (cusături de croială); lățimea mai mică a fâșiei create de cusătura longitudinală a glugăi atacatorului comparativ cu gluga bluzei ridicate de la domiciliul lui Șargu Marin; lipsa detaliului de furnitură sub formă de inel de metal de trecere a sforii la gluga atacatorului și prezența acestui detaliu la gluza bluzei ridicate de la domiciliul lui Șargu Marin”. Totodată, instanța de apel a conchis că urmează a fi apreciat critic și procesul-verbal de recunoaștere a persoanei împreună cu planșa cu imagini foto prin care partea vătămată Bîcicov Arcadie a recunoscut persoana sub nr. 1 - Șargu Marin ca fiind persoana care în seara zile de 14.02.2014 a intrat deghizat cu un cuțit pe teritoriul stației Peco și a săvârșit atacul tâlhăresc or, dânsul în ședința de judecată a negat aceste declarații, menționând că era în stare de stres din acest motiv a dat așa declarații. De asemenea, instanța de apel a considerat, că nu poate fi reținut nici procesul- verbal de recunoaștere a persoanei împreună cu planșa cu imagini foto prin care partea vătămată Pantelei Natalia a recunoscut persoana sub nr. 1 - Șargu Marin care în seara zilei de 14.02.2014 a pătruns deghizat cu un cuțit în mână pe teritoriul Stației Peco și a sustras deschis bani or, nu a fost prealabil audiat, atât Bîcicov Arcadie, cât și Pantelei Natalia despre semnele și particularitățile distinctive după care ar fi putut recunoaște atacatorul. 10 Înafară de aceasta, până la efectuarea pretinselor recunoașteri, lor le-au fost prezentate fotografia lui Șargu Marin, la fel - din cele 5 persoane prezentate spre recunoaștere, doar Șargu Marin era îmbrăcat în hanorac cu glugă și blugi roși în genunchi. Aceasta s-a bazat doar pe faptul că lui Șargu Marin i-a căzut fularul fapt și ea a reușit să-l recunoască fapt infirmat prin raportul de expertiză nr. 1615 din 14.02.2017 menționat supra. Subsecvent, instanța de apel a apreciat critic și procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 20.03.2014 prin care martorul Romanenco Rodica l-a recunoscut pe învinuit ca fiind persoana care deseori venea pe la Stația Peco și chiar odată a fost depistat că a furat marfa din marketul de pe teritoriul respectivei stației or, dânsa în ședința de judecată a declarat că în realitate din înregistrarea video prezentată de Macari Gheorghe ea nu a recunoscut persoana ce săvârșise furtul, careva bani pentru bunurile furate nimeni nu i-a achitat. De asemenea a declarat că în timpul audierii la 20.03.2014 ea nu a spus că persoana ce a săvârșit atacul din 14.02.2014 după forma corpului și mișcări seamănă foarte bine cu cel care anterior săvârșise furtul de bomboane. Poliția insista ca ea să declare anume așa ceva, însă ea a refuzat. Procesul-verbal de audiere din 20.03.2014 ea l-a semnat fără a-l citi. În același timp inculpatul Șargu Marin, atât la urmărirea penală, cât și în instanța de judecată a instanței de fond și apel vina în comiterea tâlhăriei încriminate nu a recunoscut și a indicat, că în ziua de 14.02.2014 el împreună cu fratele Vasile Șargu și vărul Schirliu Igor au fost la lucru în or. Chișinău. A revenit în s. Negrești, a fost la Griza Mihail, după care la familia Schirliu și ulterior la discoteca din or. Strășeni, fapt confirmat și de către martorii audiați în cadrul urmării penale și în cadrul cercetării judecătorești. De asemenea, instanța de apel a reiterat, că acțiunile și actele procesuale ale organului de urmărire penală au fost administrate cu încălcarea legislației în vigoare, nu pot avea un suport probatoriu deplin și obiectiv întru dovedirea vinovăției. Astfel, procesul-verbal de cercetare la fața locului (f. d. 11, vol. I) a fost întocmit de către OUP Pascari Oleg la 14.02.2014 în perioada de timp de la 19:20 min. până la 20:10 min. Din aceste două procese-verbale, se vede că audierea lui Pantelei Natalia a început la ora 20:08, adică cu 2 minute mai înainte de finisarea procesului- verbal de cercetare la fața locului, iar scrisul diferă de scrisul OUP, Oleg Pascari. Concluzia menționată este confirmată și prin raportul de expertiză grafoscopică nr. 735 din 07.05.2015 (f. d. 114-133, vol. V), conform căruia „declarațiile părții vătămate (textul manuscris din rubrica "în legătură cu cele întrebate declar următoarele:", care se începe cu cuvintele "La data de 14.02.2014... " și finisează cu cuvintele "...înaintat pe parcursul procesului. ") de pe procesul- verbal din 11 14.02.2014 de audiere a părții vătămate Pantelei Natalia (f. d. 20, vol. I) nu a fost executat de către OUP, Oleg Pascari, dar de către o altă persoană”. Luînd în considerație, că în materialele cauzei lipsește careva ordonanță privind dispunerea efectuării urmăririi penale de către mai mulți ofițeri de urmărire penală, or conform prevederilor pct. 4) alin. (1) art. 94 Cod de procedură penală „în procesul penal nu pot fi admise ca probe și, prin urmare, se exclud din dosar, nu pot fi prezentate în instanța de judecată și nu pot fi puse la baza sentinței sau a altor hotărâri judecătorești datele care au fost obținute de o persoană care nu are dreptul să efectueze acțiuni procesuale în cauza penală”. Cu referire la argumentul apelantului, al acuzatorului de stat precum că Șargu Marin s-ar fi aflat în or. Strășeni la momentul comiterii atacului tâlhăresc, instanța de apel l-a considerat nefondat și l-a respins pe motiv că potrivit informației furnizate de la SA „Orange” privind descifrările telefonice, s-a indicat localizarea inculpatului Șargu Marin la locul crimei, la 14.02.2014 orele 19:29 min. când inculpatul Șargu Marin de pe telefonul său mobil cu cartela xxxxx a efectuat apel către telefonul cu cartela xxxxx al abonatului Schirliu Vasile, se afla în raza de activitate a antenei „Strășeni CITY”. Deoarece, în cadrul cercetării judecătorești avocatul inculpatului Ion Gimeniuc a prezenatat informația de la SA „Orange” privind locul amplasării antenei „Strășeni CITY”, a razei ei de activitate, cu indicarea concretă a suprafeței localităților deservite și anume scrisoarea nr. 2812 din 21.05.2014 (f. d. 35, vol. VII), unde este indicat că antena 803 „Strășeni CITY” este amplasată în comuna Țibirica, raionul Călărași, iar raza de acoperire a stației de telefonie mobilă și locul dislocării abonatului nu poate fi stabilită cu exactitate, aceasta fiind una relativă și diferită în funcție de încărcarea stației, condițiile climaterice, obstacolele existente, relief și altele. Prin urmare, informația menționată nu poate fi recunoscută ca fiind probă pertinentă a acuzării, precum că inculpatul Șargu Marin se afla la momentul comiterii infracțiunii în or. Strășeni. În asemenea circumstanțe, instanța de apel a conchis că, atât în cadrul instanței de fond, cât și în cadrul celei de apel nu s-a constatat că Șargu Marin ar fi săvârșit fapta încriminată lui, prevăzută la art. 188 alin. (2) lit. c), d), e), f) Codul penal.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Dorina Tăut, care, indicând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel în privința inculpatului Șargu Marin, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, într-un alt complet de judecată. 12 În argumentarea recursului invocă următoarele: - vina inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate este dovedită pe deplin prin următoarele fapte și probe administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în instanța de judecată, fiind indicate și ca motive ale apelului procurorului, iar instanța de apel nu s-a expus asupra lor, ori nu le-a apreciat, ori le-a apreciat eronat, fiind respinsă puterea de acuzare fără o motivare plauzibilă sau bazată pe probe ce ar combate învinuirea incriminată inculpatului; - instanța de fond la baza sentinței de achitare a indicat că probele acuzării sunt combătute prin declarațiile martorului Griza Mihail, Șehtman Anatolie, Zagorneanu Oleg, care au declarat că și inculpatul Marin Șargu, s-a aflat cu ei până la orele 19:30, însă în sentință, instanța de fond nu combate sub nici o formă faptul că informația furnizată de SA "Orange" privind descifrările telefonice de pe numerele de telefon mobil xxxxx, xxxxx, xxxxx, xxxxx, xxxxx și xxxxx confirmă localizarea învinuitului M. Șargu și anume la locul crimei, or se indică că informația respectivă poartă un caracter relativ, însă omite să rețină și prezența celorlalte probe anexate la materialele cauzei; - atât instanța de fond, cât și instanța de apel au apreciat critic declarațiile părții vătămate despre faptul că i-a căzut fularul de pe față inculpatului M. Șargu și aceste declarații nu pot fi reținute, deoarece au fost combătute prin cumulul de probe și anume raportul de expertiză nr. 1615 din 14.02.2017, or în susținerea învinuirii aduse inculpatului nu au fost puse doar secvențele video cercetate prin acest raport de expertiză, dar și declarațiile părților vătămate, a martorilor, dar și actele și documentele acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale, și au putere probantă mai mare. În momentul atacului asupra părților vătămate Pantelei Natalia și Arcadie Bîcicov, iar mai concret în timpul altercațiilor cu acestea, potrivit acelorași secvențe video se atestă că atacatorul, și anume Marin Șargu, se află sub cameră video încovoiat spre părțile părțile vătămate, față în față cu acestea, respectiv, faptul că camera nu a fixat în totalitate cum au derulat acțiunile infractorului cap-coadă nu permite a respinge declarațiile acestora, întrucât doar părțile vătămate sunt cele care au fost oculari evenimentului și au văzut totul; - neîntemeiată se apreciază și concluzia instanței precum că critic se apreciază și declarațiile părții vătămate Arcadie Bîcicov oferite la etapa de urmărire penală, deoarece acesta în instanță a negat cele afirmate la urmărirea penală și a declarat că infractorul era mai înalt decât inculpatul Șargu Marin, iar din start a declarat altfel pe motiv că era în stare de stres. 13 Or, din contra, Arcadie Bîcicov pe urme ferbinți a declarat și chiar arătat direct la Marin Șargu ca fiind el făptașul, fapt rezultat din declarațiile acestuia date la urmărirea penală împreună cu secvențile video-audio din timpul audierilor ce necesită vizionate, cât și procesul-verbal de recunoaștere după fotografie în care a declarat fără rezerve, că anume Marin Șargu este făptașul crimei. Probe și mijloace probatorii față de care toți participanții la acțiuni, la acea etapă, nu le-au contestat sau să fi avut obiecții, inclusiv, învinuitul și apărătorul acestuia. Ba mai mult ca atât, obiecții la aceste probe nu a avut apărarea nici la etapa de informare și prezentare a urmăririi penale; - la fel, nefondată se apreciază și afirmația critică a instanței în privința declarațiilor părții vătămate Pantelei Natalia precum că hainele (inclusiv, hanoracul) atașat la dosar și recunoscut corp delict ar aparține lui Marin Șargu, este infirmată de raportul de expertiză traseologică nr. 1618 care atestă că hanoracul din secvențile video nu este unu și același hanorac cu cel ridicat de la Marin Șargu. Or, concluzia acestui raport nu denotă faptul că nu Marin Șargu este atacatorul; - nefondată se apreciază și afirmația instanței de judecată în sprijinul aprecierii critice aduse declarațiilor cet. Natalia Pantelei precum că Marin Șargu este adevăratul făptaș, deoarece potrivit declarațiilor martorilor Șehtman Anatolie, Șehtman Igor, Zgardan Oleg, Griza Mihail, Schirliu Vasile - Marin Șargu la data de 14.02.2014, ora 19:08 s-a aflat cu ei în companie, nu este credibilă, întrucât dacă analizăm în esență declarațiile acestor martori indubitabil se reține faptul că nici unul din ei nu a declarat tranșant că la acea dată, și anume ora 19:05, Marin Șargu s-a aflat cu ei. Mai mult, unii din ei dacă facem comparație cu declarațiile date din start în fața primul magistrat (Dumitru Mîrzencu) afirmă că nu pot declara cu certitudine, iar ulterior când au fost audiați în fața magistratei (Dorina Coritor) o parte din ei au afirmat cu unele precizări, care nu sunt probate prin alte careva probe. Or, această versiune susținută și de Marin Șargu, s-a datorat respingerii demersului inițial de aplicare a arestului preventiv față de acesta, ceea ce a-și creat premise favorabile inculpatului și apărării de a înainta respectiva versiune și a o cimenta prin declarațiile martorilor vizați supra, concluzie, care derivă din aceia că din start la momentul reținerii și audierii lui Marin Șargu ca bănuit nu a invocat că s-ar fi aflat la ora 19:08 în compania persoanelor vizate, versiune, care a apărut ulterior la audiere ca învinuit. Respectiv, o asemenea tactică denotă tandemul cu care sau angajat martorii prieteni, cunoscuți și săteni ai lui Marin Șargu ca împreună cu acesta să ducă în eroare și devia de la adevăr și arăta cu nu Marin Șargu este făptașul crimei, ci altă persoană, fapt care trezește 14 revolta și indignarea părții vătămate Natalia Pantelei care constant, atât la urmărirea penală, cât și în instanță a declarat sub jurământ și cu toată responsabilitatea că la văzut la față pe făptaș, iar acesta este Șargu Marin, și nu altul, iar în această parte nu are rezerve; - nu pot fi reținute ca fiind fondate și cerințele apărării de inadmisibilitate și nulitate a probelor pe motiv că acestea s-ar fi administrat cu încălcări, întrucât dacă revenim la probele vizate, se atestă faptul că față de el la etapa de urmărire penală, atât de către participanți, cât și de apărare nu au fost înaintate obiecții, pretenții sau contestat în termen și modul prevăzut. Or, lipsa acestora denotă acceptarea lor de către toți participanții la proces, inclusiv, de către apărare; - acțiunile ilegale comise și de inculpatul Marin Șargu descrise, au fost constate prin probele cercetate și-n ședința instanței de apel, însă prin decizia de menținere a sentinței de achitare a inculpatului Marin Șargu pe art. 188 alin. (2) lit. c), d), e) și f) Cod penal, acuzarea constată că instanța de apel le-a apreciat eronat, fiind respinsă puterea de acuzare fără o motivare plauzibilă sau bazată pe probe ce ar combate învinuirea incriminată inculpatului, facând trimitere unilateral la argumentele invocate de către apărare. Aceste circumstanțe dovedesc pe deplin vinovăția, atât de jure, cât și de facto, așadar acuzarea stabilește că în cauza dată s-a confirmat temeiul juridic pentru a-l supune pe inculpatul Marin Șargu răspunderii penale, și respectiv, există premise pentru a-i aplica o pedeapsă penală. Există premise pentru a aplica pedeapsa inculpatului Șargu Marin, deoarece fapta săvârșită de inculpat întrunește semnele obiective și subiective ale infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. c), d), e) și f) Cod penal.

Judecând recursul ordinar declarat de către procuror în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că, acesta urmează a fi admis din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să caseze parțial decizia atacată și să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția. Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de 15 drept formal și material. Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanțele de fond și de apel au comis următoarele erori de drept. Potrivit art. 414 alin. (1) și (6) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal. Conform art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător. În corespundere cu art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Potrivit art. 394 alin. (3) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de achitare trebuie să cuprindă indicarea învinuirii pe baza căreia cauza în privința învinuitului a fost trimisă în judecată, descrierea circumstanțelor cauzei constatate de instanța de judecată și enunțarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului, cu indicarea motivelor pentru care instanța respinge probele aduse în sprijinul acuzării. Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau la admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Potrivit jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să se pronunțe instanța de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări. Chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel). Însă, instanța de apel nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate. Astfel, instanța de recurs atestă faptul, că conform rechizitoriului inculpatul Șargu M. este învinuit de faptul că, la 14 februarie 2014, în jurul orelor 19:08 min., fiind în stare de 16 ebrietate alcoolică și narcotică, cu scopul săvârșirii unui atac tâlhăresc, s-a mascat prin ascunderea feței cu un fular, după care înarmându-se cu un cuțit având lama de aproximativ 40 (cm), a pătruns în marchetul Stației Peco nr. 94 „Tirex Petrol” din or. Strășeni str. Orheiului 7 „B”, unde amenințând cu aplicarea violenței periculoase pe operatorul stației - Bîcicov Arcadie și vânzătoarea - Pantelei Natalia având îndreptat cuțitul asupra acestora la nivelul capului, le-a cerut ultimilor mijloace financiare. În continuare, acționând cu scopul realizării intențiilor criminale până la capăt, a sustras deschis bani cheși aruncați pe masă de Pantelei Natalia în sumă de 1825 lei și 6112 lei de Bîcicov Arcadie, cauzând astfel o daună materială în proporții considerabile în sumă totală de 7937 lei MDL. Acțiunile acestuia fiind calificate de procuror în temeiul art. 188 alin. (2) lit. c), d), e) și f) Cod penal – tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viață și sănătatea persoanei agresate, de o persoană mascată, deghizată, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea obiectelor folosite în calitate de armă și cauzarea de daune materiale în proporții considerabile, însă prima instanță l-a achitat pe inculpat de învinuirea incriminată, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat, concluzie menținută și de către instanța de apel. Instanța de apel în acest aspect a conchis, că: ,, atât în instanța de fond, cât și în cea de apel nu s-a dovedit faptul că anume inculpatul Șargu Marin, a comis atacul tâlhăresc în privința operatorului stației - Bîcicov Arcadie și a vânzătoarei - Pantelei Natalia”. Însă, la acest capitol, instanța de recurs remarcă că: - potrivit declarațiilor părții vătămate Pantelei Natalia, care a declarat că ,,…Șargu a împins scaunul și l-a tăiat pe Bîcicov Arvcadie. În acel moment lui Șargu i-a căzut fularul și i s-a văzut fața,…Pantelei Natalia era la un metru de la Șargu,…pe Șargu îl cunoaște foarte bine pentru că mereu venea la benzinărie cu prietenii săi în jurul orelor 12:00 pentru a cumpăra câte o cafea, țigări, dar nu dădeau nici o întrebare. Era mereu îmbrăcat în aceleași haine care au fost prezentate de către ofițeri pentru a fi recunoscute”; - a proceselor-verbale de examinare și recunoaștere a obiectelor împreună cu planșa cu imagini foto prin care, atât Bîcicov Arcadie, cât și Pantelei Natalia au recunoscut cofta sportivă cu fermoar și glugă de culoare surie, o pereche de blugi de culoare albastru deschiși, o pereche de mănuși de construcție culoare orange, care au fost ridicate la 15.02.2014 în cadrul percheziției de la domiciliul învinuitului Șargu M.; - a procesului-verbal de recunoaștere a persoanei împreună cu planșa cu imagini foto prin care partea vătămată Bîcicov Arcadie a recunoscut persoana sub nr. 1 - Șargu 17 M. ca fiind persoana care în seara zile de 14.02.2014 a intrat deghizat cu un cuțit pe teritoriul stației Peco și a săvârșit atacul tâlhăresc; - a procesului-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 26.02.2014 prin care martorul Macari Gheorghe l-a recunoscut pe învinuit în seara zilei de 14.02.2014 în imediat apropiere a locului crimei; - a procesului-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 20.03.2014 prin care martorul Romanenco Rodica a recunoscut pe învinuit ca fiind persoana care deseori venea pe Stația Peco și chiar odată a fost depistat că a furat marfa din marchetul de pe teritoriul respectivei stației; - a procesului-verbal de percheziție la domiciliu învinuitului Șargu Marin din 15.02.2014 emis în baza ordonanței de percheziție a OUP cu autorizația judecătorului de instrucție, prin care s-a depistat și ridicat o bluză (coftă) sportivă cu fermuar cu glugă de culoare surie, o pereche de blugi culoare albaștri deschiși, o pereche de mănuși de construcție de culoare orange, haine de care M. Șargu s-a folosit la săvârșirea atacului tâlhăresc, denotă împrejurări care sunt de natură să confirme vinovăția inculpatului de săvârșirea infracțiunii de tâlhărie. Deseamenea, relevant este și faptul că instanțele de fond la baza sentinței de achitare a indicat că probele părții acuzării sunt combătute prin declarațiile martorilor Griza Mahail, Șehtman Anatolie și Zagorneanu Oleg, care au declarat că inculpatul Șargu M. s- a aflat cu ei până la orele 19:30, însă instanțele sub nici o formă nu a combătut faptul că informația furnizată de SA "Orange" privind descifrările telefonice de pe numerele de telefon mobil xxxxx, xxxxx, xxxxx, xxxxx, xxxxx și xxxxx care confirm localizarea învinuitului Șargu M., și anume la locul crimei, or se indică că informația respectivă poartă un caracter relativ, însă omite să rețină și prezența celorlalte probe anexate la materialele cauzei. În continuare, Colegiul penal lărgit remarcă și faptul că, la baza sentințe de achitare neîntemeiat a pus raportul de expertiză nr. 1615 din 14.02.2017, or în susținerea învinuirii aduse inculpatului nu au fost puse doar secvențele video cercetate prin acest raport de expertiză, dar și declarațiile părților vătămate, a martorilor, dar și actele și documentele acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale. Mai mult ca atât, potrivit declarațiilor părții vătămate Pantelei N. date în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel (vol. VIII, f.d. 55-56), ultima a declarat că ,,Eu pot arăta pe video când a căzut fularul”, însă, instanța de apel fără a verifica veridicitatea acestor declarații prin vizualizarea secvențelor video, a dat prioritate raportului de expertiză 18 menționat supra, conținutul căruia vine în contradicție cu cele menționate de partea vătămată. În acest context, Colegiul remarcă faptul că, aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depusă de către organele de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces, se concretizează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Analiza probelor după intima convingere trebuie să se bazeze pe prevederile legale. Convingerea intimă se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele complet și obiectiv. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența și utilitatea acestora. De menționat că proba trebuie apreciată și după veridicitatea acesteia. Veridicitatea probelor poate fi caracterizată ca o corespundere a datei de fapt examinată de către instanță cu realitatea pe care o probează această dată. Toate probele în ansamblul lor sunt apreciate din punctul de vedere al coroborării lor. În speța dată, Colegiul penal consideră că instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, nu a analizat în deplină măsură materialele cauzei, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanța de apel și conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept consecință pronunțarea de către instanțele de fond a unei concluzii pripite, precum că fapta nu a fost săvârșită de inculpatul Șargu M. Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că, decizia instanței de apel urmează a fi casată pe capătul de învinuire a lui Șargu M. în baza 188 alin. (2) lit. c), d), e) și f) Cod penal, cu trimiterea cauzei pentru rejudecarea apelului declarat în această parte, din motivul prezenței erorii de drept invocate de recurent și prevăzute de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și anume: atât instanța de fond, cât și de apel nu au judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și au adoptat hotărâri care nu cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, eroare care nu poate fi corectată de către instanța de recurs în prezenta procedură, deoarece nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza pe fond, substituind instanța ce a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesual penale. La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 414 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de judecare a apelului, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită în ansamblu, cu argumentarea admisibilității 19 sau inadmisibilității fiecărei probe examinate; să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate lui Șargu M. în baza art. 188 alin. (2) lit. c), d), e) și f) Cod penal; să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele casării deciziei atacate și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE: Se admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, se casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2018, în partea menținerii sentinței de achitare a inculpatului Șargu Marin Xxxxx în baza art. 188 alin. (2) lit. c), d), e), f) Cod penal, și dispune rejudecarea cauzei, în această parte, de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Celelalte dispoziții ale hotărârii judecătorești contestate, se mențin. Decizia nu se supune căilor de atac în partea rejudecării cauzei, în rest este irevocabilă. Pronunțată integral la 11 ianuarie 2019. Președinte Diaconu Iurie Judecători Guzun Ion Catan Liliana Bejenaru Iurie Burduh Victor 20