1ra-1724/2018 — art. 287 alin. 1; 152 alin. 1 CP

1ra-1724/2018 — art. 287 alin. 1; 152 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1724/2018

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

11 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Bejenaru Iurie și Burduh Victor,

a judecat, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, prin care se solicită casarea parțială

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2018, în cauza penală

privindu-l pe

Șargu Marin Xxxxx, născut la xxxxxxxx,

originar și domiciliat în Xxxxx, Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Marin, învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. c), d), e), f) Cod

penal, a fost achitat pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. Organul de urmărire

penală a fost obligat, să continue urmărirea penală pentru identificarea făptuitorului,

Șargu Marin a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin.

(2) lit. b) Cod penal și s-a încetat procesul penal în privința acestuia, din motivul

intervenirii termenului de prescripție.

Prin aceiași sentință au fost condamnați și Cotorobai Petru, Șargu Aurel, Picicurov

Vasile în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, în privința cărora cauza nu se judecă în

procedura de recurs.

09.11.2012 aproximativ la orele 01:30 min., după o înțelegere prealabilă și de comun acord

cu Cotorobai Petru, Șargu Aurel și Picicurov Vasile, în timp ce se afla în apropierea barului

1

de lângă Primăria s. Roșcani r-nul Strășeni, din intenții huliganice, în prezența mai multor

persoane, manifestând obrăznicie deosebită și demonstrând lipsă de respect față de

societate, într-un mod grosolan și demonstrativ, au inițiat conflict cu Axionov Ion, căruia

intenționat i-au aplicat lovituri peste diferite părți ale corpului, după care abandonându-

l au plecat. Peste aproximativ 15 minute, Șargu Marin împreună cu Cotorobai Petru, Șargu

Aurel și Picicurov Vasile, s-au întors înapoi și urmărind continuarea intenției lor

huliganice, i-au aplicat lui Axionov Ion cu pumnii și picioarele multiple lovituri peste

diferite părți ale corpului. În acel moment, Axionov Ion a reușit să fugă pe un teren

adiacent plantat cu viță de vie, însă Șargu Marin împreună cu Cotorobai Petru, Șargu

Aurel și Picicurov Vasile, în vederea realizării intențiilor criminale, l-au ajuns din urmă și

cu același scop infracțional i-au aplicat acestuia mai multe lovituri peste diferite părți ale

corpului, în rezultatul cărora au cauzat părții vătămate Axionov Ion, conform raportului

de expertiză medico-legală nr. 28 din 15.02.2013, vătămări corporale ușoare.

Astfel, acțiunile inculpatului Șargu Marin, au fost calificate de procuror în temeiul

art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, huliganismul adică, acțiunile intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiuni care,

prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșită de mai multe persoane.

Inculpatul Șargu Marin, se mai învinuiește de faptul că, la 14 februarie 2014, în jurul

orelor 19:08 min., fiind în stare de ebrietate alcoolică și narcotică, cu scopul săvârșirii unui

atac tâlhăresc, s-a mascat prin ascunderea feței cu un fular, după care înarmându-se cu un

cuțit având lama de aproximativ 40 (cm), a pătruns în marchetul Stației Peco nr. 94 „Tirex

Petrol” din or. Strășeni str. Orheiului 7 „B”, unde amenințând cu aplicarea violenței

periculoase pe operatorul stației - Bîcicov Arcadie și vânzătoarea - Pantelei Natalia având

îndreptat cuțitul asupra acestora la nivelul capului, le-a cerut ultimilor mijloace financiare.

În continuare, acționând cu scopul realizării intențiilor criminale până la capăt, a

sustras deschis bani cheși aruncați pe masă de Pantelei Natalia în sumă de 1825 lei și 6112

lei de Bîcicov Arcadie, cauzând astfel o daună materială în proporții considerabile în sumă

totală de 7937 lei MDL.

Astfel, acțiunile lui Șargu Marin au fost calificate de procuror în temeiul art. 188 alin.

(2) lit. c), d), e) și f) Cod penal, tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul

sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viață și sănătatea persoanei agresate,

de o persoană mascată, deghizată, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea obiectelor folosite în

calitate de armă și cauzarea de daune materiale de proporții considerabile.

2

3.1. Procuror, care a solicitat casarea sentinței contestate și pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care a Picicurov Vasile să fie

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal

și în baza acestui articol, a-i aplica măsura de pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 3 ani și 6 luni cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu calcularea

termenului din momentul reținerii; Șargu Marin să fie recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. c), d), e), f) și art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal,

și în baza acestei Legi, pe art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal a-i stabili măsura de pedeapsă

sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, iar pe art. 188 alin. (2) lit. c), d), e) și f) Cod

penal, măsura de pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 9 ani, iar în baza art.

84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor stabilite, a-

i aplica definitiv lui Șargu Marin pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 11

ani cu executare în penitenciar de tip semiînchis. A înlocui măsura preventivă, obligarea

de a nu părăsi țara, aplicată lui Șargu Marin în arest preventiv cu eliberarea unui mandat

de arest și luarea acestuia sub strajă din sala de judecată. A admite integral acțiunea civilă

înaintată cu dispunerea încasării din contul inculpatului Șargu Marin în beneficiul Î.M.

„Tirex Petrol” S.A. prejudiciu material cauzat nerecuperat în sumă de 7937,00 lei MDL, în

rest, sentința a o menține.

Așadar, având în vedere că instanța pe acest capăt de acuzare prin sentință constată

comiterea faptei infracționale de huliganism, prevăzut la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal

și vinovăția tuturor inculpaților, procurorul a considerat că în această parte instanța de

fond corect a apreciat și reținut circumstanțele de fapt în sarcina inculpaților, însă nu este

de acord cu liberarea de răspundere penală a lui Șargu Marin care este nefondată, pe

motiv că ultimul după comiterea huliganismului în interiorul termenului de prescripție a

comis infracțiunea (tâlhăria), vinovăție care este probată prin ansamblul de probe

administrate și examinate pe acest episod și asupra căreia procurorul se va referi pe larg

în continuare. Or, pe acest capăt de acuzare situația lui Șargu Marin este restricționată de

alin. (4) a art. 60 Cod de procedură penală care prevede că, prescripția se va întrerupe

dacă, până la expirarea termenelor prevăzute la alin. (1), persoana va săvârși o infracțiune

pentru care, conform prezentului cod, poate fi aplicată pedeapsa cu închisoare pe un

termen mai mare de 2 ani. Calcularea prescripției în acest caz începe din momentul

săvârșirii unei infracțiuni noi.

Pedeapsa aplicată lui Vasile PICICUROV care este una inechitabilă, pe motiv că

instanța a ignorat principiul individualizării pedepsei, prevăzut la art. 7 Cod penal, în

3

coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, prevăzute la art. 75 alin.

(1) Cod penal, prin care se înțelege operațiunea de adaptare a pedepsei și executării ei la

cazul concret și la persoana infractorului, astfel încât să se asigure scopul ei și să se

realizeze finalitatea răspunderii penale.

Referitor la al doilea episod încriminat inculpatului Șargu Marin, atacul tâlhăresc,

prevăzut la art. 188 alin. (2) lit. c), d), e) și f) Codul penal, acuzatorul de stat în susținerea

învinuirii s-a bazat, atât pe probele obținute legal în cadrul urmăririi penale, cât și cele

cercetate în instanță care în ansamblu atestă încadrarea corectă a faptei și probează

vinovăția lui Șargu Marin în comiterea tâlhăriei, însă instanța de fond, la adoptarea

soluției în această parte a acționat contrar alin. (1) și (2) a art. 101 Cod de procedură penală

și nu a examinat fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității

și veridicității ei, iar toate în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Nu a

apreciat probele conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în

ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege, dar a preluat în

totalitate concluziile nefondate ale părții apărării, sfidând declarațiile părților vătămate și

a martorilor oferite la etapa de urmărire penală, care în sensul art. 93 alin. (1) și (2) pct. 1)

și pct. 4) Cod de procedură penală, constituie și ele probe. Or, probele administrate în faza

de urmărire penală au aceiași valoare cu cele examinate și realizate în faza cercetării

judecătorești, respectiv, se analizează coroborat, deoarece doar astfel instanța era obligată

să examineze cauza acordând întâietate principiului preeminenței dreptului, a respectării

tuturor prevederilor legale (a se vedea, cazul Sunday Times din 26 mai 1979 examinat de

Curtea Europeană de Ia Strassbourg). Pretinsa „concluzie” a instanței din sentință precum

că declarațiile părții vătămate Pantelei Natalia potrivit cărora - Șargu Marin este cel care

a săvârșit atacul tâlhăresc deoarece în timpul atacului i-a căzut fularul de pe față și la

văzut, se apreciază critic din motiv că raportul de expertiză nr. 1615 nu identifică imagini

din care să rezulte că în timpul atacului a căzut fularul infractorului, de către procuror se

apreciază ca fiind total nefondată, în condițiile în care secvențele video ridicate de la Stația

Peco și prezente la materialele cauzei, nu reflectă permanent și în totalitate toate acțiunile

infractorului, inclusiv fața acestuia. Or, în momentul atacului asupra părților vătămate

Pantelei Natalia și Arcadie Bîcicov, iar mai concret în timpul altercațiilor cu acestea,

potrivit aceloraș secvențe video se atestă că atacatorul și anume Șargu Marin se află sub

camera video încovoiat spre părțile vătămate, față în față cu acestea, respectiv, faptul că

camera nu a fixat în totalitate cum au derulat acțiunile infractorului cap-coadă nu permite

a respinge declarațiile acestora, întrucât doar părțile vătămate sunt cele care au fost oculari

4

evenimentului și au văzut totul.

Neîntemeiată a apreciat și concluzia instanței precum că, critic se apreciază și

declarațiile părții vătămate Bîcicov Arcadie oferite la etapa de urmărire penală, deoarece

acesta în instanță a negat cele afirmate la urmărirea penală și a declarat că infractorul era

mai înalt decât inculpatul Șargu Marin, iar din start a declarat altfel pe motiv că era în

stare de stres. Or, din contra, Arcadie Bîcicov pe urme fierbinți a declarat și chiar arătat

direct la Șargu Marin ca fiind el făptașul, fapt rezultat din declarațiile acestuia date la

urmărirea penală împreună cu secvențele video-audio din timpul audierilor ce necesită

vizionate, cât și procesul-verbal de recunoaștere după fotografie în care a declarat fără

rezerve, că anume Șargu Marin este făptașul crimei. Probe și mijloace probatorii față de

care toți participanții la acțiuni, la acea etapă, nu le-au contestat sau să fi avut obiecții,

inclusiv, învinuitul și apărătorul acestuia. Ba mai mult ca atât, obiecții la aceste probe nu

a avut apărarea nici la etapa de informare și prezentare a urmăririi penale.

La fel, nefondată a apreciat și afirmația instanței în privința declarațiilor părții

vătămate Pantelei Natalia, precum că hainele (inclusiv, hanoracul) atașat la dosar și

recunoscut ca corp delict ar aparține lui Șargu Marin, este infirmată de raportul de

expertiză trasologică nr. 1618 care atestă că hanoracul din secvențele video nu este unu și

același hanorac cu cel ridicat de la Șargu Marin. Or, concluzia acestui raport nu denotă

faptul că nu Șargu Marin este atacatorul.

De asemenea, nefondată a apreciat și afirmația instanței de fond în sprijinul

aprecierii critice aduse declarațiilor cet. Natalia Pantelei precum că, Șargu Marin este

adevăratul făptaș, deoarece potrivit declarațiilor martorilor Șehtman Anatolie, Șehtman

Igor, Zgardan Oleg, Griza Mihail, Schirliu Vasile -Șargu Marin la data de 14.02.2014, ora

19:08 s-a aflat cu ei în companie, nu este credibilă, întrucât dacă analizăm în esență

declarațiile acestor martori indubitabil s-a reținut faptul că nici unul din ei nu a declarat

tranșant că la acea dată, și anume ora 19:05 min., Șargu Marin s-a aflat cu ei. Mai mult,

unii din ei dacă facem comparație cu declarațiile date din start în fața primului magistrat

(Dumitru Mîrzencu) afirmă că nu pot declara cu certitudine, iar ulterior când au fost

audiați în fața magistratei (Dorina Coritor) o parte din ei au afirmat cu unele precizări,

care nu sunt probate prin alte careva probe. Or, această versiune susținută și de Șargu

Marin, s-a datorat respingerii demersului inițial de aplicare a arestului preventiv față de

acesta, ceea ce a și creat primise favorabile inculpatului și apărării de a înainta respectiva

versiune și a o cimenta prin declarațiile martorilor vizați supra, concluzie, care derivă din

aceia că din start la momentul reținerii și audierii lui Șargu Marin ca bănuit nu a invocat

5

că s-ar fi aflat la ora 19:08 min. în compania persoanelor vizate, versiune, care a apărut

ulterior la audiere ca învinuit. Respectiv, a considerat, că o asemenea tactică denotă

tandemul cu care s-au angajat martorii prieteni, cunoscuți și săteni ai lui Șargu Marin ca

împreună cu acesta să ducă în eroare și devia de la adevăr și arăta cu nu el este făptașul

crimei, ci altă persoană, fapt care vine în contradicție cu declarațiile părții vătămate

Natalia Pantelei care constant, atât la urmărirea penală, cât și în instanță a declarat sub

jurământ și cu toată responsabilitatea că l-a văzut la față pe făptaș, iar acesta este Șargu

Marin, și nu altul, iar în această parte nu are rezerve.

În concluzie, acuzatorul de stat a considerat, că starea de fapt, fapta criminală și

vinovăția inculpatului Șargu Marin rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă din

ansamblul de probe administrate și cercetare prin coroborare, și anume: declarațiile

părților vătămate Pantelei Natalia și Bîcicov Arcadie; declarațiile martorilor Jereghi

Valeriu, Schirliu Ion, Grati Vadim, Picicurov Vasile, Baltaga Ilie, Griza Mihail, Chiru Ion,

Șehtman Anatolie, Schirliu Vasile, Schirliu Alexandru, Șargu Pavel, Șargu Maria, Șehtman

Igor, Macari Gheorghe, Romanenco Rodica și Zgardan Oleg, precum și celelalte probe

scrise pe parcursul urmăririi penale și administrate, atât în cadrul ședinței instanței de

fond, inclusiv și corpurile delicte anexate la cauza penală.

3.2. Partea vătămată Pantelei Natalia, care a solicitat admiterea apelului, casarea

sentinței primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Șargu Marin să fie

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. c), d), e), f)

Cod penal, invocând că instanța de fond nu a apreciat probatoriul prezentat la examinarea

cauzei penale potrivit art. 101 alin. (1) Codul de procedură penală.

3.3. Apărătorul Zagaiciuc Victor în interesele inculpatului Cotorobai Petru, care a

solicitat casarea sentinței contestate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul

să fie achitat pe motiv că fapta nu a fost comisă de inculpat.

3.4. Apărătorul Catană Victor în interesele inculpatului Picicurov Vasile, care a

solicitat casarea sentinței contestate și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță prin care Picicurov Vasile, să fie achitat din motivul lipsei

în acțiunile sale a elementelor constitutive ale infracțiunii incriminate.

fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de către partea vătămată Pantelei

Natalia, avocatul Zagaiciuc Victor în interesele inculpatului Cotorobai Petru și

avocatul Catană Victor în interesele inculpatului Picicurov Vasile, împotriva sentinței

Judecătoriei Chișinău sediul Central din 28 decembrie 2017.

6

Admis apelul procurorului Tețcu Ion declarat împotriva sentinței Judecătoriei

Chișinău sediul Central din 28 decembrie 2017, casată sentința în partea încetării

procesului penal pe art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal în privința lui Șargu Marin,

Cotorobai Petru și Șargu Aurel și condamnării lui Picicurov Vasile pe art. 287 alin.(2)

lit. b) Cod penal și pronunțată în această parte o nouă hotărâre, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:

S-a dispus încetarea procesului penal în privința lui Șargu Marin, Cotorobai Petru

și Șargu Aurel pe art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal, pe motivul intervenirii termenului

de prescripție de tragere la răspunderea penală.

Picicurov Vasile a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal și i-a fost numită pedeapsa sub formă de închisoare pe

un termen de 3 ani, cu executarea ei în penitenciare de tip semiînchis.

În rest sentința a fost menținută.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, analizând și

apreciind probele, în strictă conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală,

conform cărora, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere

al coroborării lor, a constatat următoarele: inculpatul Șargu Marin, la 09.11.2012

aproximativ la orele 01:30 după o înțelegere prealabilă și de comun acord cu Cotorobai

Petru, Șargu Aurel, Picicurov Vasile, în timp ce se afla în apropierea barului de lângă

Primăria s. Roșcani r-nul Strășeni, din intenții huliganice, în prezența mai multor

persoane, manifestând obrăznicie deosebită și demonstrând lipsă de respect față de

societate, într-un mod grosolan și demonstrativ, au inițiat conflict cu Axionov Ion, căruia

intenționat i-au aplicat lovituri peste diferite părți ale corpului, după care abandonându-

l au plecat. Peste aproximativ 15 minute, Șargu Marin împreună cu Cotorobai Petru, Șargu

Aurel, Picicurov Vasile, s-au întors înapoi și urmărind continuarea intenției lor huliganice,

i-au aplicat lui Ion Axionov cu pumnii și picioarele multiple lovituri peste diferite părți

ale corpului. În acel moment, Ion Axionov a reușit să fugă pe un teren adiacent plantat cu

viță de vie, însă Șargu Marin împreună cu Cotorobai Petru, Șargu Aurel și Picicurov

Vasile, în vederea realizării intențiilor lor criminale, l-au ajuns din urmă și cu același scop

infracțional i-au aplicat acestuia mai multe lovituri peste diferite părți ale corpului, în

rezultatul cărora au cauzat părții vătămate Ion Axionov, conform raportului de expertiză

medico-legală nr. 28 din 15.02.2013, vătămări corporale ușoare.

Instanța de apel a constatat că, prin acțiunile sale intenționate Șargu Marin a săvârșit

7

infracțiunea prevăzută de art.287 alin. (2) lit. b) Cod penal, huliganismul adică, acțiunile

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra

persoanelor, precum și acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită,

săvirșită de mai multe persoane.

Astfel, cu toate că inculpatul Șargu Marin vina în comiterea infracțiunii prevăzute la

art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal nu a recunoscut-o, instanța de apel a conchis că vina

acestuia a fost dovedită integral prin următoarea sistemă de probe, care sunt pertinente,

concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile părții vătămate

Axionov Ion; declarațiile martorilor Suruceanu Igor, Vornicescu Viorel, Grușca Marcel,

Rădvan Mihail, Zavatin Andrei, Dragoman Gheorghe; procesul-verbal de confruntare din

21.12.2012 efectuat între partea vătămată Ion Axionov și bănuitul Șargu Marin; procesul-

verbal de ridicare din 07.02.2013 prin care a fost ridicat telefonul mobil de model „Nokia

N-73", de culoare neagră, care aparținea părții vătămate; raportul de expertiză medico-

legală nr. 28 din 15.02.2013.

Instanța de apel a considerat că, nerecunoașterea vinovăției de către inculpatul

Șargu Marin, de comiterea huliganismului încriminat nu echivalează cu achitarea acestuia

deoarece circumstanțele stabilite și probele analizate și enumerate, dovedesc cu

certitudine comiterea de către inculpat a faptelor încriminate.

Totodată, instanța de apel a menționat faptul că, deși Șargu Marin nu și-a recunoscut

vina în cele imputate, ultimul nici n-a atacat sentința instanței de fond cu apel, ceea ce

denotă faptul că inculpatul în mod tacit a fost de acord cu faptele imputate.

Referitor la atacul tâlhăresc de care inculpatul Șargu Marin este învinuit, instanța de

apel a respins apelulrile procurorului și a părții vătămate Pantelei Natalia ca nefondate, și

a considerat că, la pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit

circumstanțele de fapt și de drept și just a tras concluzia că fapta nu a fost săvârșită de

inculpat. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza

penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură

penală.

Instanța de apel a conchis că, atât în instanța de fond, cât și în cea de apel nu s-a

dovedit faptul că anume inculpatul Șargu Marin, a comis atacul tâlhăresc în privința

operatorului stației - Bîcicov Arcadie și a vânzătoarei - Pantelei Natalia.

Astfel, s-a constatat că la 14 februarie 2014, pe la ora 7 seara a avut loc un atac

tâlhăresc la stația nr. 94 „Tirex Petrol” din or. Strășeni, str. Orheiului 7 „B”, iar partea

vătămată Pantelei Natalia a indicat asupra inculpatului Șargu Marin precum că el a fost

8

agresorul, acest fapt confirmându-se prin aceea că i-a căzut fularul care îi atârna pe față și

aceasta la recunoscut observându-i fața, acest fapt fiind confirmat și de declarațiile celei

de-a doua partea vătămată Bîcicov Arcadie care în cadrul primei audieri a declarat că și

el l-a recunoscut pe Șargu Marin, însă ulterior în baza declarațiilor suplimentare a declarat

că persoana care l-a agresat în acea seară nu era Șargu Marin. Fiind în stare de stres a

declarat la poliție că este el.

Astfel, instanța de apel a apreciat critic declarațiile părții vătămate Pantelei N.,

constatând că acestea nu corespund adevărului, deoarece sunt în contradicție cu celelalte

probe și nu coroborează între ele din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității

și veridicității or, afirmația părții vătămate despre faptul că i-a căzut fularul de pe față

inculpatului Șargu Marin nu a putut fi reținută, deoarece a fost combătută prin cumulul

de probe administrate la dosar și anume: potrivit raportului de expertiză nr. 1615 din

14.02.2017, expertul a concluzionat următoarele: „în înregistrările video ale camerelor de

luat vederi, ridicate de la Stația PECO nr. 94 ,,Tirex Petrol”, prezentate pe DVD-R, nu se

identifică prezența imaginilor, care atestă faptul că atacatorul a pătruns în market fără a-

și astupa fața, că ulterior și-a astupat-o cu un fular, care i-ar fi căzut de vre-o două ori.

Prin expertizarea înregistrărilor video, s-a constatat faptul că atacatorul a intrat în market

deja cu fularul legat la față, care era amplasat sub glugă, că fularul îi acoperea complet

gâtul, gura și vârful nasului, că în timpul atacului fularul nu a căzut de pe față. În aceste

înregistrări regiunile ochilor și nasului atacatorului s-au imaginat incomplet și nedeslușit,

ceea ce face imposibilă stabilirea faptului, dacă atacatorul avea nas cârb și riduri la ochi”.

La fel, Pantelei Natalia a declarat că atacul tâlhăresc a avut loc la 14.02.2014, orele

19:00 ceea ce intră în contradicție cu accepțiunea precum că Șargu Marin a fost la locul

faptei în momentul atacului, ceea ce se confirmă prin declarațiile martorilor în ședința de

judecată și anume, declarațiile martorului Șehtman Anatolie, care a declarat că: la

14.02.2014 s-a întâlnit cu Șargu Marin care a venit pe la orele 18:00-18:30 să ceară 50 euro

de la Griza Mihail și au stat până la orele 19:30. Declarațiile martorului Șehtman Igor, care

a declarat că l-a sunat fratele fiind împreună cu Șargu Marin și l-a rugat să-i ducă cu taxiul.

Era în jurul orelor 19:20 când s-au întors de la Făgureni au mers la Negrești și l-a luat pe

fratele Anatolie care era cu Șargu Marin din centrul orașului și la dus la „Barul lui Ilie”.

De asemenea, martorul Zgardan Oleg a menționat că: Șargu Marin l-a sunat pe la

orele 18:23 și a întrebat dacă poate să vină, iar ulterior a venit pe la orele 18:30 la

permisiunea lui Griza M. S-a reținut timp de o oră apoi a plecat împreună cu Șehtman

Anatolie cu taxiul.

9

La fel, martorul Griza Mihail a menționat că: Șargu Marin în ziua când s-a întâmplat

incidentul s-a aflat la el între orele 18:20 până la 19:30.

Martorul Schirliu Vasile a declarat că: Șargu Marin s-a aflat la ei în ospeție în

intervalul orelor 19:32-21:00 și declarațiile inculpatului Șargu Marin care nu contravin cu

cele ale martorilor depuse în instanța de judecată și care a declarat că: „a plecat de la Griza

Mihail în jurul orelor 18:00-19:30. El cu Șehtman Anatolie au plecat și pe drum s-au întâlnit

cu Igor Șehtman. Au mers cu ei până la magazin de unde și-a luat țigări. După ce și-a

cumpărat țigări Șargu Marin a mers acasă la Schirliu Vasile unde au ajuns în 3-4 minute.

Apoi au mers în atelierul de lucru. La ei s-a reținut până la orele 21:00”.

La fel, instanța de apel a reiterat că, nu s-au confirmat nici declarațiile părții

vătămate Pantelei Nataia, precum că bluza cu glugă (hanoracul) ridicată prin percheziție

de la domiciliul lui Șargu Marin, este anume bluza cu glugă în care era îmbrăcat atacatorul

or, conform raportului de expertiză traseologică nr. 1618 din 24.03.2017 „bluza cu glugă

(hanoracul), ridicată de la domiciliul lui Șargu Marin la 15.02.2014, nu este identică cu

bluza cu glugă (hanoracul), în care era îmbrăcat atacatorul, conform înregistrărilor video,

prezentate pe DVD-R, și anume - gluga atacatorului avea alt tip de croială (prezența a

două linii, cusături de croială (transversale) comparativ cu gluga bluzei ridicate de la

domiciliul lui Șargu Marin (prezența a doar unei linii), (cusături de croială); lățimea mai

mică a fâșiei create de cusătura longitudinală a glugăi atacatorului comparativ cu gluga

bluzei ridicate de la domiciliul lui Șargu Marin; lipsa detaliului de furnitură sub formă de

inel de metal de trecere a sforii la gluga atacatorului și prezența acestui detaliu la gluza

bluzei ridicate de la domiciliul lui Șargu Marin”.

Totodată, instanța de apel a conchis că urmează a fi apreciat critic și procesul-verbal

de recunoaștere a persoanei împreună cu planșa cu imagini foto prin care partea vătămată

Bîcicov Arcadie a recunoscut persoana sub nr. 1 - Șargu Marin ca fiind persoana care în

seara zile de 14.02.2014 a intrat deghizat cu un cuțit pe teritoriul stației Peco și a săvârșit

atacul tâlhăresc or, dânsul în ședința de judecată a negat aceste declarații, menționând că

era în stare de stres din acest motiv a dat așa declarații.

De asemenea, instanța de apel a considerat, că nu poate fi reținut nici procesul-

verbal de recunoaștere a persoanei împreună cu planșa cu imagini foto prin care partea

vătămată Pantelei Natalia a recunoscut persoana sub nr. 1 - Șargu Marin care în seara zilei

de 14.02.2014 a pătruns deghizat cu un cuțit în mână pe teritoriul Stației Peco și a sustras

deschis bani or, nu a fost prealabil audiat, atât Bîcicov Arcadie, cât și Pantelei Natalia

despre semnele și particularitățile distinctive după care ar fi putut recunoaște atacatorul.

10

Înafară de aceasta, până la efectuarea pretinselor recunoașteri, lor le-au fost prezentate

fotografia lui Șargu Marin, la fel - din cele 5 persoane prezentate spre recunoaștere, doar

Șargu Marin era îmbrăcat în hanorac cu glugă și blugi roși în genunchi. Aceasta s-a bazat

doar pe faptul că lui Șargu Marin i-a căzut fularul fapt și ea a reușit să-l recunoască fapt

infirmat prin raportul de expertiză nr. 1615 din 14.02.2017 menționat supra.

Subsecvent, instanța de apel a apreciat critic și procesul-verbal de recunoaștere a

persoanei după fotografie din 20.03.2014 prin care martorul Romanenco Rodica l-a

recunoscut pe învinuit ca fiind persoana care deseori venea pe la Stația Peco și chiar odată

a fost depistat că a furat marfa din marketul de pe teritoriul respectivei stației or, dânsa în

ședința de judecată a declarat că în realitate din înregistrarea video prezentată de Macari

Gheorghe ea nu a recunoscut persoana ce săvârșise furtul, careva bani pentru bunurile

furate nimeni nu i-a achitat. De asemenea a declarat că în timpul audierii la 20.03.2014 ea

nu a spus că persoana ce a săvârșit atacul din 14.02.2014 după forma corpului și mișcări

seamănă foarte bine cu cel care anterior săvârșise furtul de bomboane. Poliția insista ca ea

să declare anume așa ceva, însă ea a refuzat. Procesul-verbal de audiere din 20.03.2014 ea

l-a semnat fără a-l citi.

În același timp inculpatul Șargu Marin, atât la urmărirea penală, cât și în instanța de

judecată a instanței de fond și apel vina în comiterea tâlhăriei încriminate nu a recunoscut

și a indicat, că în ziua de 14.02.2014 el împreună cu fratele Vasile Șargu și vărul Schirliu

Igor au fost la lucru în or. Chișinău. A revenit în s. Negrești, a fost la Griza Mihail, după

care la familia Schirliu și ulterior la discoteca din or. Strășeni, fapt confirmat și de către

martorii audiați în cadrul urmării penale și în cadrul cercetării judecătorești.

De asemenea, instanța de apel a reiterat, că acțiunile și actele procesuale ale

organului de urmărire penală au fost administrate cu încălcarea legislației în vigoare, nu

pot avea un suport probatoriu deplin și obiectiv întru dovedirea vinovăției. Astfel,

procesul-verbal de cercetare la fața locului (f. d. 11, vol. I) a fost întocmit de către OUP

Pascari Oleg la 14.02.2014 în perioada de timp de la 19:20 min. până la 20:10 min. Din

aceste două procese-verbale, se vede că audierea lui Pantelei Natalia a început la ora 20:08,

adică cu 2 minute mai înainte de finisarea procesului- verbal de cercetare la fața locului,

iar scrisul diferă de scrisul OUP, Oleg Pascari. Concluzia menționată este confirmată și

prin raportul de expertiză grafoscopică nr. 735 din 07.05.2015 (f. d. 114-133, vol. V),

conform căruia „declarațiile părții vătămate (textul manuscris din rubrica "în legătură cu

cele întrebate declar următoarele:", care se începe cu cuvintele "La data de 14.02.2014... "

și finisează cu cuvintele "...înaintat pe parcursul procesului. ") de pe procesul- verbal din

11

14.02.2014 de audiere a părții vătămate Pantelei Natalia (f. d. 20, vol. I) nu a fost executat

de către OUP, Oleg Pascari, dar de către o altă persoană”.

Luînd în considerație, că în materialele cauzei lipsește careva ordonanță privind

dispunerea efectuării urmăririi penale de către mai mulți ofițeri de urmărire penală, or

conform prevederilor pct. 4) alin. (1) art. 94 Cod de procedură penală „în procesul penal

nu pot fi admise ca probe și, prin urmare, se exclud din dosar, nu pot fi prezentate în

instanța de judecată și nu pot fi puse la baza sentinței sau a altor hotărâri judecătorești

datele care au fost obținute de o persoană care nu are dreptul să efectueze acțiuni

procesuale în cauza penală”.

Cu referire la argumentul apelantului, al acuzatorului de stat precum că Șargu Marin

s-ar fi aflat în or. Strășeni la momentul comiterii atacului tâlhăresc, instanța de apel l-a

considerat nefondat și l-a respins pe motiv că potrivit informației furnizate de la SA

„Orange” privind descifrările telefonice, s-a indicat localizarea inculpatului Șargu Marin

la locul crimei, la 14.02.2014 orele 19:29 min. când inculpatul Șargu Marin de pe telefonul

său mobil cu cartela xxxxx a efectuat apel către telefonul cu cartela xxxxx al abonatului

Schirliu Vasile, se afla în raza de activitate a antenei „Strășeni CITY”. Deoarece, în cadrul

cercetării judecătorești avocatul inculpatului Ion Gimeniuc a prezenatat informația de la

SA „Orange” privind locul amplasării antenei „Strășeni CITY”, a razei ei de activitate, cu

indicarea concretă a suprafeței localităților deservite și anume scrisoarea nr. 2812 din

21.05.2014 (f. d. 35, vol. VII), unde este indicat că antena 803 „Strășeni CITY” este

amplasată în comuna Țibirica, raionul Călărași, iar raza de acoperire a stației de telefonie

mobilă și locul dislocării abonatului nu poate fi stabilită cu exactitate, aceasta fiind una

relativă și diferită în funcție de încărcarea stației, condițiile climaterice, obstacolele

existente, relief și altele. Prin urmare, informația menționată nu poate fi recunoscută ca

fiind probă pertinentă a acuzării, precum că inculpatul Șargu Marin se afla la momentul

comiterii infracțiunii în or. Strășeni.

În asemenea circumstanțe, instanța de apel a conchis că, atât în cadrul instanței de

fond, cât și în cadrul celei de apel nu s-a constatat că Șargu Marin ar fi săvârșit fapta

încriminată lui, prevăzută la art. 188 alin. (2) lit. c), d), e), f) Codul penal.

Procuratura de circumscripție Chișinău, Dorina Tăut, care, indicând temeiul prevăzut de

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel

în privința inculpatului Șargu Marin, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel,

într-un alt complet de judecată.

12

În argumentarea recursului invocă următoarele:

- vina inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate este dovedită pe deplin prin

următoarele fapte și probe administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în instanța

de judecată, fiind indicate și ca motive ale apelului procurorului, iar instanța de apel nu

s-a expus asupra lor, ori nu le-a apreciat, ori le-a apreciat eronat, fiind respinsă puterea de

acuzare fără o motivare plauzibilă sau bazată pe probe ce ar combate învinuirea

incriminată inculpatului;

- instanța de fond la baza sentinței de achitare a indicat că probele acuzării sunt

combătute prin declarațiile martorului Griza Mihail, Șehtman Anatolie, Zagorneanu Oleg,

care au declarat că și inculpatul Marin Șargu, s-a aflat cu ei până la orele 19:30, însă în

sentință, instanța de fond nu combate sub nici o formă faptul că informația furnizată de

SA "Orange" privind descifrările telefonice de pe numerele de telefon mobil xxxxx, xxxxx,

xxxxx, xxxxx, xxxxx și xxxxx confirmă localizarea învinuitului M. Șargu și anume la locul

crimei, or se indică că informația respectivă poartă un caracter relativ, însă omite să rețină

și prezența celorlalte probe anexate la materialele cauzei;

- atât instanța de fond, cât și instanța de apel au apreciat critic declarațiile părții

vătămate despre faptul că i-a căzut fularul de pe față inculpatului M. Șargu și aceste

declarații nu pot fi reținute, deoarece au fost combătute prin cumulul de probe și anume

raportul de expertiză nr. 1615 din 14.02.2017, or în susținerea învinuirii aduse inculpatului

nu au fost puse doar secvențele video cercetate prin acest raport de expertiză, dar și

declarațiile părților vătămate, a martorilor, dar și actele și documentele acumulate și

administrate în cadrul urmăririi penale, și au putere probantă mai mare.

În momentul atacului asupra părților vătămate Pantelei Natalia și Arcadie Bîcicov,

iar mai concret în timpul altercațiilor cu acestea, potrivit acelorași secvențe video se atestă

că atacatorul, și anume Marin Șargu, se află sub cameră video încovoiat spre părțile părțile

vătămate, față în față cu acestea, respectiv, faptul că camera nu a fixat în totalitate cum au

derulat acțiunile infractorului cap-coadă nu permite a respinge declarațiile acestora,

întrucât doar părțile vătămate sunt cele care au fost oculari evenimentului și au văzut

totul;

- neîntemeiată se apreciază și concluzia instanței precum că critic se apreciază și

declarațiile părții vătămate Arcadie Bîcicov oferite la etapa de urmărire penală, deoarece

acesta în instanță a negat cele afirmate la urmărirea penală și a declarat că infractorul era

mai înalt decât inculpatul Șargu Marin, iar din start a declarat altfel pe motiv că era în

stare de stres.

13

Or, din contra, Arcadie Bîcicov pe urme ferbinți a declarat și chiar arătat direct la

Marin Șargu ca fiind el făptașul, fapt rezultat din declarațiile acestuia date la urmărirea

penală împreună cu secvențile video-audio din timpul audierilor ce necesită vizionate, cât

și procesul-verbal de recunoaștere după fotografie în care a declarat fără rezerve, că

anume Marin Șargu este făptașul crimei. Probe și mijloace probatorii față de care toți

participanții la acțiuni, la acea etapă, nu le-au contestat sau să fi avut obiecții, inclusiv,

învinuitul și apărătorul acestuia. Ba mai mult ca atât, obiecții la aceste probe nu a avut

apărarea nici la etapa de informare și prezentare a urmăririi penale;

- la fel, nefondată se apreciază și afirmația critică a instanței în privința declarațiilor

părții vătămate Pantelei Natalia precum că hainele (inclusiv, hanoracul) atașat la dosar și

recunoscut corp delict ar aparține lui Marin Șargu, este infirmată de raportul de expertiză

traseologică nr. 1618 care atestă că hanoracul din secvențile video nu este unu și același

hanorac cu cel ridicat de la Marin Șargu. Or, concluzia acestui raport nu denotă faptul că

nu Marin Șargu este atacatorul;

- nefondată se apreciază și afirmația instanței de judecată în sprijinul aprecierii

critice aduse declarațiilor cet. Natalia Pantelei precum că Marin Șargu este adevăratul

făptaș, deoarece potrivit declarațiilor martorilor Șehtman Anatolie, Șehtman Igor,

Zgardan Oleg, Griza Mihail, Schirliu Vasile - Marin Șargu la data de 14.02.2014, ora 19:08

s-a aflat cu ei în companie, nu este credibilă, întrucât dacă analizăm în esență declarațiile

acestor martori indubitabil se reține faptul că nici unul din ei nu a declarat tranșant că la

acea dată, și anume ora 19:05, Marin Șargu s-a aflat cu ei. Mai mult, unii din ei dacă facem

comparație cu declarațiile date din start în fața primul magistrat (Dumitru Mîrzencu)

afirmă că nu pot declara cu certitudine, iar ulterior când au fost audiați în fața magistratei

(Dorina Coritor) o parte din ei au afirmat cu unele precizări, care nu sunt probate prin alte

careva probe.

Or, această versiune susținută și de Marin Șargu, s-a datorat respingerii demersului

inițial de aplicare a arestului preventiv față de acesta, ceea ce a-și creat premise favorabile

inculpatului și apărării de a înainta respectiva versiune și a o cimenta prin declarațiile

martorilor vizați supra, concluzie, care derivă din aceia că din start la momentul reținerii

și audierii lui Marin Șargu ca bănuit nu a invocat că s-ar fi aflat la ora 19:08 în compania

persoanelor vizate, versiune, care a apărut ulterior la audiere ca învinuit.

Respectiv, o asemenea tactică denotă tandemul cu care sau angajat martorii prieteni,

cunoscuți și săteni ai lui Marin Șargu ca împreună cu acesta să ducă în eroare și devia de

la adevăr și arăta cu nu Marin Șargu este făptașul crimei, ci altă persoană, fapt care trezește

14

revolta și indignarea părții vătămate Natalia Pantelei care constant, atât la urmărirea

penală, cât și în instanță a declarat sub jurământ și cu toată responsabilitatea că la văzut

la față pe făptaș, iar acesta este Șargu Marin, și nu altul, iar în această parte nu are rezerve;

- nu pot fi reținute ca fiind fondate și cerințele apărării de inadmisibilitate și nulitate

a probelor pe motiv că acestea s-ar fi administrat cu încălcări, întrucât dacă revenim la

probele vizate, se atestă faptul că față de el la etapa de urmărire penală, atât de către

participanți, cât și de apărare nu au fost înaintate obiecții, pretenții sau contestat în termen

și modul prevăzut. Or, lipsa acestora denotă acceptarea lor de către toți participanții la

proces, inclusiv, de către apărare;

- acțiunile ilegale comise și de inculpatul Marin Șargu descrise, au fost constate prin

probele cercetate și-n ședința instanței de apel, însă prin decizia de menținere a sentinței

de achitare a inculpatului Marin Șargu pe art. 188 alin. (2) lit. c), d), e) și f) Cod penal,

acuzarea constată că instanța de apel le-a apreciat eronat, fiind respinsă puterea de

acuzare fără o motivare plauzibilă sau bazată pe probe ce ar combate învinuirea

incriminată inculpatului, facând trimitere unilateral la argumentele invocate de către

apărare.

Aceste circumstanțe dovedesc pe deplin vinovăția, atât de jure, cât și de facto, așadar

acuzarea stabilește că în cauza dată s-a confirmat temeiul juridic pentru a-l supune pe

inculpatul Marin Șargu răspunderii penale, și respectiv, există premise pentru a-i aplica o

pedeapsă penală. Există premise pentru a aplica pedeapsa inculpatului Șargu Marin,

deoarece fapta săvârșită de inculpat întrunește semnele obiective și subiective ale

infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. c), d), e) și f) Cod penal.

Colegiul penal lărgit constată că, acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să caseze parțial

decizia atacată și să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță,

inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază

soluția.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

15

drept formal și material.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanțele de fond și de apel au comis

următoarele erori de drept.

Potrivit art. 414 alin. (1) și (6) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile

pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată

a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal. Conform art. 419 Cod de

procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit

regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod

corespunzător. În corespundere cu art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, fiecare

probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității

și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor.

Potrivit art. 394 alin. (3) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de

achitare trebuie să cuprindă indicarea învinuirii pe baza căreia cauza în privința

învinuitului a fost trimisă în judecată, descrierea circumstanțelor cauzei constatate de

instanța de judecată și enunțarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului, cu indicarea

motivelor pentru care instanța respinge probele aduse în sprijinul acuzării. Conform art.

417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă

temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau la admiterea

apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Potrivit jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să se

pronunțe instanța de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori

nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări. Chestiunile de drept pe care

urmează să le soluționeze instanța de apel sunt: dacă fapta întrunește elementele

infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă normele de drept procesual și

penal au fost corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale

referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată,

cu rejudecarea cauzei (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la

practica judecării cauzelor penale în ordine de apel).

Însă, instanța de apel nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate.

Astfel, instanța de recurs atestă faptul, că conform rechizitoriului inculpatul Șargu

M. este învinuit de faptul că, la 14 februarie 2014, în jurul orelor 19:08 min., fiind în stare de

16

ebrietate alcoolică și narcotică, cu scopul săvârșirii unui atac tâlhăresc, s-a mascat prin ascunderea

feței cu un fular, după care înarmându-se cu un cuțit având lama de aproximativ 40 (cm), a pătruns

în marchetul Stației Peco nr. 94 „Tirex Petrol” din or. Strășeni str. Orheiului 7 „B”, unde

amenințând cu aplicarea violenței periculoase pe operatorul stației - Bîcicov Arcadie și vânzătoarea

- Pantelei Natalia având îndreptat cuțitul asupra acestora la nivelul capului, le-a cerut ultimilor

mijloace financiare.

În continuare, acționând cu scopul realizării intențiilor criminale până la capăt, a sustras

deschis bani cheși aruncați pe masă de Pantelei Natalia în sumă de 1825 lei și 6112 lei de Bîcicov

Arcadie, cauzând astfel o daună materială în proporții considerabile în sumă totală de 7937 lei

MDL.

Acțiunile acestuia fiind calificate de procuror în temeiul art. 188 alin. (2) lit. c), d), e)

și f) Cod penal – tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii

bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viață și sănătatea persoanei agresate, de o persoană

mascată, deghizată, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea obiectelor folosite în calitate de armă

și cauzarea de daune materiale în proporții considerabile, însă prima instanță l-a achitat pe

inculpat de învinuirea incriminată, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat,

concluzie menținută și de către instanța de apel.

Instanța de apel în acest aspect a conchis, că: ,, atât în instanța de fond, cât și în cea de

apel nu s-a dovedit faptul că anume inculpatul Șargu Marin, a comis atacul tâlhăresc în privința

operatorului stației - Bîcicov Arcadie și a vânzătoarei - Pantelei Natalia”. Însă, la acest capitol,

instanța de recurs remarcă că:

- potrivit declarațiilor părții vătămate Pantelei Natalia, care a declarat că ,,…Șargu

a împins scaunul și l-a tăiat pe Bîcicov Arvcadie. În acel moment lui Șargu i-a căzut

fularul și i s-a văzut fața,…Pantelei Natalia era la un metru de la Șargu,…pe Șargu îl

cunoaște foarte bine pentru că mereu venea la benzinărie cu prietenii săi în jurul orelor

12:00 pentru a cumpăra câte o cafea, țigări, dar nu dădeau nici o întrebare. Era mereu

îmbrăcat în aceleași haine care au fost prezentate de către ofițeri pentru a fi recunoscute”;

- a proceselor-verbale de examinare și recunoaștere a obiectelor împreună cu

planșa cu imagini foto prin care, atât Bîcicov Arcadie, cât și Pantelei Natalia au

recunoscut cofta sportivă cu fermoar și glugă de culoare surie, o pereche de blugi de

culoare albastru deschiși, o pereche de mănuși de construcție culoare orange, care au

fost ridicate la 15.02.2014 în cadrul percheziției de la domiciliul învinuitului Șargu M.;

- a procesului-verbal de recunoaștere a persoanei împreună cu planșa cu imagini

foto prin care partea vătămată Bîcicov Arcadie a recunoscut persoana sub nr. 1 - Șargu

17

M. ca fiind persoana care în seara zile de 14.02.2014 a intrat deghizat cu un cuțit pe

teritoriul stației Peco și a săvârșit atacul tâlhăresc;

- a procesului-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 26.02.2014

prin care martorul Macari Gheorghe l-a recunoscut pe învinuit în seara zilei de

14.02.2014 în imediat apropiere a locului crimei;

- a procesului-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 20.03.2014

prin care martorul Romanenco Rodica a recunoscut pe învinuit ca fiind persoana care

deseori venea pe Stația Peco și chiar odată a fost depistat că a furat marfa din marchetul

de pe teritoriul respectivei stației;

- a procesului-verbal de percheziție la domiciliu învinuitului Șargu Marin din

15.02.2014 emis în baza ordonanței de percheziție a OUP cu autorizația judecătorului

de instrucție, prin care s-a depistat și ridicat o bluză (coftă) sportivă cu fermuar cu glugă

de culoare surie, o pereche de blugi culoare albaștri deschiși, o pereche de mănuși de

construcție de culoare orange, haine de care M. Șargu s-a folosit la săvârșirea atacului

tâlhăresc, denotă împrejurări care sunt de natură să confirme vinovăția inculpatului de

săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

Deseamenea, relevant este și faptul că instanțele de fond la baza sentinței de achitare

a indicat că probele părții acuzării sunt combătute prin declarațiile martorilor Griza

Mahail, Șehtman Anatolie și Zagorneanu Oleg, care au declarat că inculpatul Șargu M. s-

a aflat cu ei până la orele 19:30, însă instanțele sub nici o formă nu a combătut faptul că

informația furnizată de SA "Orange" privind descifrările telefonice de pe numerele de

telefon mobil xxxxx, xxxxx, xxxxx, xxxxx, xxxxx și xxxxx care confirm localizarea

învinuitului Șargu M., și anume la locul crimei, or se indică că informația respectivă

poartă un caracter relativ, însă omite să rețină și prezența celorlalte probe anexate la

materialele cauzei.

În continuare, Colegiul penal lărgit remarcă și faptul că, la baza sentințe de achitare

neîntemeiat a pus raportul de expertiză nr. 1615 din 14.02.2017, or în susținerea învinuirii

aduse inculpatului nu au fost puse doar secvențele video cercetate prin acest raport de

expertiză, dar și declarațiile părților vătămate, a martorilor, dar și actele și documentele

acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale.

Mai mult ca atât, potrivit declarațiilor părții vătămate Pantelei N. date în cadrul

ședinței de judecată în instanța de apel (vol. VIII, f.d. 55-56), ultima a declarat că ,,Eu pot

arăta pe video când a căzut fularul”, însă, instanța de apel fără a verifica veridicitatea acestor

declarații prin vizualizarea secvențelor video, a dat prioritate raportului de expertiză

18

menționat supra, conținutul căruia vine în contradicție cu cele menționate de partea

vătămată.

În acest context, Colegiul remarcă faptul că, aprecierea probelor este unul din cele

mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depusă

de către organele de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces,

se concretizează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Analiza probelor după

intima convingere trebuie să se bazeze pe prevederile legale. Convingerea intimă se

întemeiază pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele complet și

obiectiv.

Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența

și utilitatea acestora. De menționat că proba trebuie apreciată și după veridicitatea

acesteia. Veridicitatea probelor poate fi caracterizată ca o corespundere a datei de fapt

examinată de către instanță cu realitatea pe care o probează această dată. Toate probele în

ansamblul lor sunt apreciate din punctul de vedere al coroborării lor.

În speța dată, Colegiul penal consideră că instanța de apel nu a pătruns în esența

problemei de fapt și de drept, nu a analizat în deplină măsură materialele cauzei, fiind

prezentă discrepanța între cele reținute de instanța de apel și conținutul real al probelor,

ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept consecință pronunțarea de către

instanțele de fond a unei concluzii pripite, precum că fapta nu a fost săvârșită de

inculpatul Șargu M.

Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că, decizia instanței de

apel urmează a fi casată pe capătul de învinuire a lui Șargu M. în baza 188 alin. (2) lit. c),

d), e) și f) Cod penal, cu trimiterea cauzei pentru rejudecarea apelului declarat în această

parte, din motivul prezenței erorii de drept invocate de recurent și prevăzute de pct. 6)

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și anume: atât instanța de fond, cât și de apel

nu au judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și au adoptat

hotărâri care nu cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, eroare care nu

poate fi corectată de către instanța de recurs în prezenta procedură, deoarece nu este

abilitată cu atribuții de a judeca cauza pe fond, substituind instanța ce a judecat apelul cu

încălcarea prevederilor procesual penale.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.

414 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de judecare a apelului, să verifice și

să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate

cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită în ansamblu, cu argumentarea admisibilității

19

sau inadmisibilității fiecărei probe examinate; să elucideze faptele importante pentru

soluționarea justă și promptă a cauzei date; să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii

înaintate lui Șargu M. în baza art. 188 alin. (2) lit. c), d), e) și f) Cod penal; să-și

argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele casării

deciziei atacate și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu

prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

Colegiul penal lărgit,

D E C I D E:

Se admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, se casează parțial decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 23 iunie 2018, în partea menținerii sentinței de achitare a

inculpatului Șargu Marin Xxxxx în baza art. 188 alin. (2) lit. c), d), e), f) Cod penal, și

dispune rejudecarea cauzei, în această parte, de către aceiași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Celelalte dispoziții ale hotărârii judecătorești contestate, se mențin.

Decizia nu se supune căilor de atac în partea rejudecării cauzei, în rest este

irevocabilă.

Pronunțată integral la 11 ianuarie 2019.

Președinte Diaconu Iurie

Judecători Guzun Ion

Catan Liliana

Bejenaru Iurie

Burduh Victor

20