ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 01.11.2019

1ra-1191/2019 — art. 151 al. 2 lit. d, 287 al. 2 lit. b CP

HOTĂRÂRE
01.11.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 151 al. 2 lit. d, 287 al. 2 lit. b CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-1191/2019 — art. 151 al. 2 lit. d, 287 al. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1191/2019

01 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Mardari Dumitru și Ghervas Maria,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

avocatul Jelamschi Eugenia în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 februarie 2019, în cauza penală

privindu-l pe

Popovici Tudor Xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în mun. Xxxxx,

str. Xxxxx, ap. xxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

Tudor a fost achitat de la comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (2) lit. d) Cod

penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

Popovici Tudor a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

S-a încetat procesul penal de învinuire a lui Popovici Tudor în baza art. 287 alin.

(2) lit. b) Cod penal, în temeiul art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală în legătură cu

intervenirea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

învinuit de faptul, că la 01.01.2013, aproximativ în jurul orei 20:00, fiind în stare de

ebrietate alcoolică, acționând intenționat împreună și de comun acord cu alte persoane

1

neidentificate, aflându-se în preajma barului amplasat pe bd. Dacia, 60/10, mun.

Chișinău au intrat în conflict cu cet. Musteață Andrei, în urma, căruia i-au aplicat

ultimului lovituri cu pumnii și cu picioarele în diferite părți ale corpului, provocându-

i astfel cet. Musteață Andrei, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 269 din

02.04.2013, vătămări corporale grave, după care au părăsit locul comiterii infracțiunii.

Acțiunile acestuia au fost încadrate în baza art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal, adică

vătămarea intenționată gravă a integrității corporale, care este periculoasă pentru viață,

săvârșită de două sau mai multe persoane.

Tot el, la 01 ianuarie 2013, aproximativ la ora 20:00, fiind în stare de ebrietate

alcoolică, încâlcind cu intenție și grosolan ordinea publică, acționând cu un cinism și cu

o obrăznicie deosebită, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, împreună

și de comun acord cu alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală,

aflându-se în apropierea barului II „Delta Caraștefan", amplasat pe bd. Dacia, 60/9,

mun. Chișinău, fără nici un motiv întemeiat, i-au aplicat lui Musteață Andrei, multiple

lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite regiuni ale corpului, provocându-i

vătămări corporale, după care au părăsit locul comiterii infracțiunii.

Astfel, acțiunile cet. Popovici Tudor au fost încadrate în baza art. 287 alin. (2) lit.

b) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate, care încalcă grosolan ordinea publică

și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, care prin conținutul lor se deosebesc printr-

un cinism sau obrăznicie deosebită și care au fost săvârșite de mai multe persoane.

Chișinău, oficiul Botanica, Aurelia Guțu, prin care a solicitat admiterea apelului,

casarea sentinței contestate și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță prin care inculpatul Popovici Tudor să fie recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal, și în baza acestei

Legi să i se aplice o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 11 ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

3.1. În motivarea cererii de apel, procurorul a indicat că, hotărârea instanței de

fond este neîntemeiată, or, vinovăția inculpatului a fost dovedită prin următoarele

probe prezente la materialele cauzei: declarațiile părții vătămate Musteață Andrei,

declarațiile martorilor Șicanova Larisa, Vulpe Olga, Vornicescu Denis, Popa Igor,

declarațiile inculpatului Popovici Tudor; prin conținutul raportului de expertiză

medico - legală nr. 269/D din data de 02.04.2013, conform căruia la cet. Musteață Andrei

au fost depistate vătămări corporale grave. Luînd în considerație localizarea și

caracterul leziunilor corporale depistate, producerea acestora în rezultatul căderii

corpului din poziție verticală se exclude; conținutul procesului-verbal de cercetare la

fața locului din 01.01.2013, conform căruia a fost cercetată porțiunea de drum pe lângă

2

casa de locuit xxx de pe str. Xxxxx, mun. Xxxxx, conform căruia pe bordură s-au

depistat pete de culoare de brun-roșietică, asemănătoare cu sânge.

În astfel de circumstanțe, în mod evident a fost demonstrat faptul comiterii

infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal de către cet Popovici Tudor.

Astfel, la emiterea sentinței instanța absolut a ignorant toate probele aduse de

către acuzatorul de stat acumulate, atât în cadrul urmăririi penale, cât și în ședința de

judecată.

a fost admis apelul declarat de către procuror, sentința casată parțial și pronunțată o

nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează:

Popovici Tudor a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal și în baza acestei Legi i s-a aplicat o pedeapsă sub

formă de închisoare pe un termen de 11 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis.

În rest, sentința a fost menținută.

4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, analizând și apreciind

probele, în strictă conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală,

conform cărora, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din

punct de vedere al coroborării lor, a constatat următoarele:

Popovici Tudor la 01.01.2013, aproximativ în jurul orei 20:00, fiind în stare de

ebrietate alcoolică, acționând intenționat împreună și de comun acord cu alte persoane

neidentificate, aflându-se în preajma barului amplasat pe bd. Dacia, 60/10, mun.

Chișinău au intrat în conflict cu cet. Musteață Andrei, în urma căruia i-au aplicat

ultimului lovituri cu pumnii și cu picioarele în diferite părți ale corpului provocându-i

astfel cet. Musteață Andrei, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 269 din

02.04.2013, vătămări corporale grave, după care au părăsit locul comiterii infracțiunii.

Astfel, instanța de apel a constatat că prin acțiunile sale, Popovici Tudor a comis

infracțiunea prevăzută de art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal, adică vătămarea intenționată

gravă a integrității corporale, care este periculoasă pentru viață, săvârșită de două sau mai multe

persoane.

Fiind audiat în ședința instanța de apel, inculpatul a indicat că vina o recunoaște

parțial, confirmă declarațiile oferite anterior, precizând că conflictul l-a inițiat partea

vătămată, nu a observat cine a lovit-o pe partea vătămată, recunoaște că odată a lovit-

o pe partea vătămată.

Instanța de apel, analizând și apreciind declarațiile inculpatului prin prisma

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții,

3

concludenții și utilității lor le apreciază ca fiind neveridice, or inculpatul a oferit astfel

de depoziții în sensul de a se eschiva de la răspunderea penală pentru fapta incriminată

lui, mai mult, caracterul neveridic al inculpatului a rezultat și din faptul că fiind audiat

în ședința instanței de apel a indicat că recunoaște vina parțial și a precizat că a aplicat

părții vătămate doar o lovitură, instantaneu menționând că este de acord cu sentința

primei instanțe. Instanța de apel a reținut că, potrivit sentinței contestate s-a

constatat/stabilit că inculpatul a aplicat mai multe lovituri părții vătămate, și deși aceste

mențiuni se referă la episodul ce vizează infracțiunea prevăzută de art. 287 alin.(2) lit.

b) Cod penal, totuși, combat declarațiile inculpatului, din care motiv depozițiile lui

Popovici Tudor urmează a fi apreciate critic.

În continuare, instanța de apel a reținut, că deși inculpatul nu și-a recunoscut

vina în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin.(2) lit. d) Cod penal, vina

acestuia a fost demonstrată prin probele analizate și apreciate infra și anume,

declarațiile părții vătămate Musteață Andrei, care în cadrul ședinței de judecată a

declarat că pe inculpatul Popovici Tudor îl cunoaște, dar nu sunt în nici o relație.

Instanța de apel, analizând și apreciind declarațiile părții vătămate oferite în

instanța de judecată prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor le-a apreciat ca fiind parțial

veridice în partea în care se atestă existența conflictului, însă le apreciază critic în partea

în care partea vătămată a indicat că nu a văzut că Popovici Tudor l-a lovit, or aceste

declarații nu poartă un caracter consecvent, fiind combătute prin probele ce vor fi

analizate infra.

Astfel, instanța de apel a notat, că fiind audiată în cadrul urmăririi penale, partea

vătămată a indicat că a aflat că una din persoanele care l-au bătut se numește Popovici

Tudor, el fiind citat pentru efectuarea confruntării în momentul în care el l-a recunoscut

și și-a adus aminte că anume persoana dată i-a aplicat lovituri cu picioarele anume în

regiunea capului.

În această ordine de idei, instanța de apel a apreciat, ca fiind veridice, declarațiile

părții vătămate oferite în cadrul urmăririi penale, or aceste declarații coroborează cu

probele ce vor fi analizate în continuare, din care s-a atestat că inculpatul a aplicat mai

multe lovituri părții vătămate cu pumnii și picioarele în regiunea capului.

Instanța de apel, analizând și apreciind declarațiile martorilor Vornicescu Denis,

Savițchii Petru, Coșciuc Angela, Vulpe Olga, Popa Igor, oferite în cadrul urmăririi

penale prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere

al pertinenții, concludenții și utilității lor le-a apreciat ca fiind veridice, consecvente,

care coroborează între ele, dar și cu declarațiile părții vătămate, din care s-a atestat că

anume, Popovici Tudor a aplicat părții vătămate Musteață Andrei lovituri cu pumnii și

4

cu picioarele cauzându-i vătămare corporală gravă, mai mult, aceste probe combat

declarații inculpatului, relevant fiind și faptul că afirmațiile precum, că martorul Popa

Igor în timpul efectuării acțiunilor de urmărire penală (audierea acestuia în calitate de

martor și efectuarea confruntării cu cet. Popovici Tudor), se afla în stare de ebrietate nu

sunt probate prin nimic, mai mult, potrivit conținutului procesului - verbal de

confruntare dintre martorul Popa Igor și învinuitul Popovici Tudor din 25.06.2014,

avocatul învinuitului, care a fost prezent la efectuarea acestei acțiuni de urmărire

penală nu a făcut nici o mențiune, precum, că la momentul efectuării confruntării

martorul Popa Igor se află în stare de ebrietate. Nu s-a refuzat de la efectuarea acestei

acțiuni de urmărire penală, nu a sesizat Procuratura asupra încălcărilor drepturilor

clientului său de către organul de urmărire penală.

În continuare, instanța de apel a reținut că, vina inculpatului în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal, este demonstrată și prin

actele și documentele acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale, cum ar fi,

conținutul raportului de expertiză medico-legală nr. 269/D din data de 02.04.2013,

conform căruia la cet. Musteață Andrei au fost depistate vătămare corporală gravă;

conținutul procesului-verbal de cercetare la fața locului din 01.01.2013, conform căruia

a fost cercetată porțiunea de drum de lângă casa de locuit 60/2 de pe str. Aeroportului,

mun. Chișinău, conform căruia pe bordură s-au depistat pete de culoare de brun-

roșietică, asemănătoare cu sânge; conținutul procesului-verbal de confruntare, efectuat

dintre partea vătămată Musteață Andrei și învinuitul Popovici Tudor din 23.06.2014;

conținutul procesului-verbal de confruntare dintre martorul Popa Igor și învinuitul

Popovici Tudor din 25.06.2014.

În această ordine de idei, instanța de apel analizând și apreciind sistemul de acte

și documente acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale prin prisma

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții,

concludenții și utilității lor le apreciază ca fiind dobândite cu respectarea normelor de

procedură, fiind pertinente, concludente, utile, care coroborează între ele, dar și cu

declarațiile martorilor analizate și apreciate supra, din care a stabilit indubitabil că

anume inculpatul Popovici Tudor a comis infracțiunea prevăzută de art. 151 alin. (2)

lit. d) Cod penal.

Instanța de apel a menționat că, legiuitorul pentru comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal a stabilit sancțiunea sub formă de

închisoare pe un termen de la 10 la 12 ani.

Subsecvent, la numirea tipului și măsurii de pedeapsă inculpatului Popovici

Tudor, instanța de apel a reiterat prevederile art. art. 6, 7, 61, 75 - 78 Cod penal, pe care

le-a aplicat corespunzător.

5

Astfel, ținând cont de circumstanțele descrise supra, instanța de apel a aplicat în

privința inculpatului Popovici Tudor pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.

151 alin.(2) lit. d) Cod penal, pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 11 ani,

cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

inculpatului, Jelamschi E., care indicând temeiurile pentru recurs prevăzut de art. 427

alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală, solicită casarea totală a deciziei

instanței de apel, cu menținerea sentinței, invocând în argumentare că:

- instanța de apel la judecarea cauzei a admis o eroare gravă de fapt, prin aceea

că a pus la baza condamnării lui Popovici Tudor declarațiile părții vătămate Musteață

Andrei (date în cadrul urmăririi penale) și a martorilor: Vornicescu Denis, Șicanova

Larisa, Cosciuc Angela și Savițchi Petru, care nu au fost audiați în instanța de apel,

astfel, dând o nouă interpretare declarațiilor martorilor care au fost audiați în instanța

de fond și care au determinat prima instanță de a se îndoi de acuzația adusă lui Popovici

Tudor și a motiva achitarea acestuia;

- instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre prin care constată

vinovăția inculpatului Popovici Tudor de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 151

alin. (2) lit. d) Cod penal, imputate acestuia prin rechizitoriu, bazându-se exclusiv pe

lucrările primei instanțe, în temeiul cărora s-a dispus achitarea acestora.

Or, după o hotărâre de achitare pronunțată de prima instanță, acuzatorul de stat

este obligat în instanța de apel să solicite o nouă audiere atât a inculpatului, cât și a

părții vătămate, cât și a martorilor acuzării, declarațiile cărora sunt probe în acuzare, în

măsură să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea inculpatului;

- procurorul a dat citire tuturor declarațiilor martorilor, cu consemnarea faptului

dat în procesul-verbal, deoarece martorii respectivi nu au fost prezenți la nici o ședință

de judecată, dintre cele desfășurate de instanța de apel.

Mai mult ca atât, conform actelor procesuale preparatorii întocmite de instanța

de apel, apărarea constată că, în general, printre acestea lipsește confirmarea citării

părții vătămate și a martorilor nominalizați, inclusiv întreprinderea măsurilor privind

aducerea silită a acestora în fața instanței de apel;

- instanța de apel a pus la baza deciziei de condamnare a lui Popovici Tudor,

declarațiile lui Popa Igor, care de fiecare dată când a fost audiat, inclusiv în cadrul

ședinței de apel, era în stare de ebrietate alcoolică și a dat declarații divirgente, confuze,

inclusiv a indicat că „nu este sigur cum a fot lovită partea vătămată";

- instanța de apel la adoptarea deciziei de condamnare a lui Popovici Tudor în

baza art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal nu a elucidat și nu a stabilit legătura de cauzalitate

dintre acțiunea lui Popovici Tudor (care a declarat că i-a aplicat o singură lovitură cu

6

piciorul lui Musteață Andrei în piept, când ultimul deja era jos la pământ), de asemenea

martorul Popa Igor a declarat că „Tudor Popovici a lovit partea vătămată cu piciorul în

piept", cu leziunile corporale cauzate părții vătămate Musteață Andrei.

Or, acțiunile violente ale lui Popovici Tudor posibil au cauzat traumă toracică

închisă manifestată prin contuzia pulmonilor, însă asemenea leziuni conform,

Regulamentului Ministerului Sănătății nr. 99 din 27.06.2003, Monitorul Oficial al RM

nr. 170-172,2003, nu se califică ca leziuni corporale grave;

- pentru stabilirea exactă a acestui fapt instanța de judecată urma să dispună

efectuarea unei expertize medico-legale, care să stabilească care leziune corporală este

gravă și cum se califică leziunea corporală traumă toracică închisă manifestată prin

contuzia pulmonilor.

Or, instanța de apel nu a stabilit în rezultatul căror acțiuni au fost cauzate părții

vătămate Musteață Andrei următoarele vătămări corporale: traumă cranio-cerebrală

închisă, fractură liniară parieto-temporal dreapta, contuzie cerebrală gravă, hematom

episubdural fronto-parieto-temporal dreapta, hemoragii subarahnoidene

preponderent dreapta, care și se califică ca grave potrivit Regulamentului Ministerului

Sănătății nr. 99 din 27.06.2003, Monitorul Oficial al RM nr. 170-172,2003.

Respectiv, în speță se constată lipsa legăturii de cauzalitate dintre lovitura

aplicată cu piciorul în piept părții vătămate Mustață Andrei de către Popovici Tudor și

leziunile corporale grave, respectiv fapta acestuia nu întrunește elementele constitutive

ale infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal și anume lipsește latura

obiectivă a infracțiunii.

prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință

procurorul, prin care a manifestat dezacordul cu recursul declarat, motivând prin

faptul că instanța de apel a constatat just circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei și

corect a încadrat acțiunile inculpatului.

concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea totală a deciziei instanței de

apel și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată, din următoarele considerente:

Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța este în drept să îl admită, cu casarea totală a hotărârii atacate

și să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

Reieșind din sumarul recursului declarat, se reține că avocatul inculpatului

semnalează cazul de casare prevăzute la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

7

penală și anume că: hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 8) nu au fost întrunite

elementele infracțiunii, imputate inculpatului; 12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică

greșită.

Din conținutul recursului declarat, Colegiul penal lărgit reține, că recurentul

invocă critici asupra faptului, că instanța de apel nu a verificat cumulul de probe, ce au

stat la baza condamnării inculpatului pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.

151 alin. (2) lit. d) Cod penal, adică vătămarea intenționată gravă a integrității corporale,

care este periculoasă pentru viață, săvârșită de două sau mai multe persoane, apreciindu-le

superficial și fără a ține cont de prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală.

Așadar, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv

și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, ce au dus la adoptarea

unei hotărâri ilegale, în același timp, verificându-se dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Din dispozițiile art. 414 Cod de procedură penală, rezultă că instanța de apel,

judecând apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror

probe noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele

administrate de prima instanță. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate

da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra

tuturor motivelor invocate în apel.

Prin urmare, Colegiul menționează că, declanșând o continuare a judecării cauzei

în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat,

produce un efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un control integral atât în

fapt, cât și în drept, totodată instanța având posibilitatea de a da o nouă apreciere

probelor acumulate la dosar.

La judecarea apelului, instanța este în drept să cerceteze suplimentar probele

administrate de prima instanță (care pot fi, de altfel, apreciate diferit față de felul cum

au fost evaluate de prima instanță), precum și să administreze probe noi, pentru

elucidarea adevărului și pentru formularea unei concluzii temeinice vizavi de acuzația

imputată inculpaților prin actul de învinuire și cel de sesizare a instanței.

Pe lângă cele consemnate, este necesar de a face o precizare substanțială, și

anume că, după investirea instanței cu soluționarea în fond a cauzei, părților trebuie să

le fie asigurate toate garanțiile unui proces echitabil, prin urmare dacă apelul constituie

o continuare a judecării fondului cauzei, acestea sunt valabile și pentru instanța dată.

8

Totodată, procedura de examinare a apelului, după o hotărâre de achitare

pronunțată de prima instanță, prezintă unele particularități aparte.

În acest sens, Colegiul penal lărgit reține dispozițiile art. 6 din Convenția

Europeană pentru Drepturile și Libertățile Fundamentale ale Omului, așa cum acestea

au fost interpretate și aplicate de Curtea Europeană în jurisprudența sa, și prevederile

art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, potrivit cărora după o hotărâre de achitare

pronunțată de prima instanță, instanța de apel nu poate dispune condamnarea

persoanei fără audierea acesteia în ședința de judecată a instanței de apel, precum și

fără audierea martorilor acuzării, în cazul în care declarațiile lor constituie o mărturie

acuzatorială, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea unei

persoane.

Bazat pe cele ce preced, Colegiul evidențiază că, instanța de apel nu este în drept

să pronunțe o hotărâre prin care constată vinovăția inculpatului Popovici Tudor de

comiterea infracțiunii prevăzute la art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal, imputate acestuia

prin rechizitoriu, bazându-se exclusiv pe lucrările primei instanțe, în temeiul cărora s-

a dispus achitarea acestora.

Or, după o hotărâre de achitare pronunțată de prima instanță, acuzatorul de stat

este obligat în instanța de apel să solicite o nouă audiere atât a inculpatului, cât și a

părții vătămate, cât și a martorilor acuzării, declarațiile cărora sunt probe în acuzare, în

măsură să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea inculpatului.

În particular, în atare situații administrarea mijloacelor de probă se desfășoară

după regulile generale prevăzute pentru prima instanță, fiind aplicat principiul

nemijlocirii, ce permite instanței să perceapă direct faptele și împrejurările relatate de

părți sau martori, precum și reacțiile acestora la întrebările adresate.

De altfel, pentru corectitudinea judecării prezentei cauze este important de a

analiza minuțios toate probele acumulate în dosar, având în vedere că, în cadrul

cercetării judecătorești se administrează probe anume pentru lămurirea faptelor și

împrejurărilor care prezintă relevanță, sub toate aspectele, în condiții de nemijlocire,

publicitate și contradictorialitate, în scopul perceperii directe a probelor de către

instanța de judecată pentru formularea opiniei vizavi de vinovăția persoanelor deferite

justiției.

Respectiv, atunci când unei persoane i se reproșează săvârșirea unei fapte penale

și i se aduce o acuzație, aceasta trebuie să fie bazată pe probe pertinente, veridice și

concludente, care ar dovedi, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există,

constituie infracțiune și a fost comisă anume de inculpați.

Astfel, instanța de apel nu a acordat deplină eficiență prevederilor legale și a

constatat vinovăția inculpatului Popovici Tudor bazându-se preponderent pe probele

9

cercetate de prima instanță, cărora li s-a dat citire și care inițial au fost puse la baza

achitării acestuia.

Instanța de apel nu a ținut seama de dispozițiile legale pertinente în acest sens și

nu a audiat nemijlocit martorii acuzării a căror declarații, în opinia instanței, au

influențat în mod direct soluționarea acestei cauze, prin aceasta încălcând dispoziția

art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală.

Potrivit celor consemnate în procesul-verbal al ședinței de judecată, instanța de

apel a purces la examinarea probelor și înscrisurilor, printre care se regăsesc declarațiile

părții vătămate Mustață Andrei și a martorilor: Vornicescu Denis, Șicanova Larisa,

Coșciuc Angela și Savițchi Petru.

În acest punct de analiză, urmează de notat că procurorul a dat citire tuturor

declarațiilor nominalizate supra, cu consemnarea faptului dat în procesul-verbal,

deoarece martorii respectivi nu au fost prezenți la nici o ședință de judecată, dintre cele

desfășurate de instanța de apel.

Mai mult ca atât, conform actelor procesuale preparatorii întocmite de instanța

de apel, Colegiul constată că, în general, printre acestea lipsește confirmarea citării

părții vătămate și a martorilor nominalizați, inclusiv întreprinderea măsurilor privind

aducerea silită a acestora în fața instanței de apel.

Tot aici, se remarcă faptul că, declarațiile martorilor menționați, au fost puse de

către prima instanță la baza sentinței de achitare. Adică, având la bază aceleași probe,

instanța de apel, din contra, a statuat că acestea confirmă vinovăția inculpatului, și

anume:

- partea vătămată Mustață Andrei, care fiind audiat în cadrul ședinței de judecată

în instanța de fond, a declarat că: ,,Popovici Tudor nu l-a lovit nici cu pumnul nici cu

piciorul. Să dea declarații precum că a fost lovit de către Popovici Tudor i-a spus chiar poliția

în cadrul urmăririi penale. A făcut astfel de declarații deoarece a fost influiențat de către poliție

și el fiind înfuriat de cele întâmplate cu el și dorea numaidecât să fie găsită persoana care l-a

bătut. Dar la momentul judecării cauzei și-a revenit și nu este influiențat de nimeni, astfel nu

vrea să fie trasă la răspundere o persoană nevinovată.";

- martorul Vornicescu Denis, care fiind audiat în cadrul ședinței de judecată în

instanța de fond, a declarat că: ,,nu a văzut ca Popovici Tudor să-i aplice careva lovituri părții

vătămate.";

- martorul Șicanova Larisa, care fiind audiat în cadrul ședinței de judecată în

instanța de fond, a declarat că: ,,nu a fost la locul infracțiunii și doar a acordat ajutor victimei

care zăcea la pământ.”;

- martorul Coșciuc Angela, care fiind audiat în cadrul ședinței de judecată în

instanța de fond, a declarat că: ,,La 01.01.2013 de la ora 09:00 până la ora 22:00 s-a aflat în

10

serviciu în barul „Vigla”. În acest timp careva certuri sau bătăi în incinta localului nu au fost,

l fel ea nu a observat nici în stradă. Despre faptul că a fost bătută o persoană ei necunoscută la

fel de alte persoane necunoscute a aflat de la colaboratorii de poliție";

Față de cele expuse, Colegiul penal lărgit consideră că, instanța de apel și-a

întemeiat, inter alia, hotărârea pe declarațiile părții vătămate Mustață Andrei (date în

cadrul urmăririi penale) și a martorilor: Vornicescu Denis, Șicanova Larisa, Coșciuc

Angela și Savițchi Petru, fără a-i fi citat și ascultat nemijlocit în cadrul ședinței de

judecată.

În acest sens, Colegiul subliniază că, din moment ce o declarație avansată de un

martor, este susceptibilă să fondeze, substanțial, concluzia despre vinovăția unei

persoane despre comiterea unei infracțiuni, aceasta constituie o mărturie în sprijinul

acuzării, ceea ce denotă că garanțiile prevăzute de art. 6 alin. (1) din Convenție îi sunt

aplicabile. Nu se contestă faptul că era de competența instanței de apel să aprecieze

probatoriul din dosar, cu toate acestea, inculpatul a fost declarat vinovat pe baza

acelorași probe care au făcut ca prima instanță să se îndoiască de temeinicia acuzației

incriminată acestuia prin rechizitoriu, iar aceleași declarații au fost puse la baza

achitării lui Popovici Tudor.

Subsidiar, indicăm că contrar prevederilor art. 389 alin. (1) CPP, care stipulează

că, sentința de condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării

judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin

ansamblul de probe cercetate de instanta de judecată, instanța de apel a pus la baza

deciziei de condamnare declarațiile date de către partea vătămată Mustață Andrei în

cadrul urmăririi penale, și pe care nu le-a susținut în cadrul ședinței de judecată.

În același context, indicăm că instanța de apel a pus la baza deciziei de

condamnare a lui Popovici Tudor, declarațiile lui Popa Igor, care de fiecare dată când

a fost audiat, inclusiv în cadrul ședinței de apel, a dat declarații divirgente, confuze, și

anume: - la urmărirea penală mai întâi a declarat că ,,…am observat că trei persoane dintre

care unul dintre aceștia pe nume Popovici Tudor, l-au luat la bătaie pe unul dintre aceștia,

lovindu-l cu picioarele pe mai multe părți ale corpului…” (f.d. 61, vol. I), apoi că ,,…Tudor

Popovici la lovit pe bărbatul care nu vroia să meargă acasă cu piciorul în piept, după care cel

care a primit lovitura a căzut jos pe spate…” (f.d. 69-70, vol. I), iar cadrul ședinței de

judecată în instanța de fond a declarat că ,,la o așa distanță nu am văzut toate acțiunile la

toți, am văzut cum Popovici a lovit în picior deoarece acolo ardea lumina, inclusiv a indicat că

„nu este sigur cum a fot lovită partea vătămată și nu mai ține minte cine lovea mai tare" (f.d.

184, vol. II).

Din aceste considerente, se poate concluziona că instanța de apel nu și-a

îndeplinit obligația de a rejudeca cauza după regulile primei instanțe și de a pune la

11

baza hotărârii adoptate acele probe, care urmează a fi cercetate în condițiile nemijlocirii

și contradictorialității, dând astfel posibilitatea inculpatului Popovici Tudor de a se

apăra efectiv împotriva acuzațiilor aduse în baza art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal.

Având în vedere cele expuse, Colegiul penal lărgit consideră că, statuarea asupra

vinovăției inculpatului Popovici Tudor, fără o audiere repetată a părții vătămate și a

martorilor, declarațiile cărora constituie o mărturie susceptibilă să întemeieze într-un

mod substanțial acuzarea, după ce acesta a fost achitat de prima instanță, a fost contrară

garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6 § 1 din Convenție.

Rezumând cele menționate supra, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de

apel urma să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate inculpatului, să verifice

și să aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă

din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate

probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și în concluziile sale să

prezinte raționamentele forte care au stat la baza răsturnării soluției de achitare.

Cu titlul de principiu, se relevă că, una din condițiile guvernante ale adoptării

hotărârii judecătorești legale este respectarea garanțiilor procesului echitabil, ceea ce, la

caz, nu a fost respectat de către instanța de apel.

Deasemenea, Colegiul menționează că, instanța de apel la adoptarea deciziei de

condamnare a lui Popovici Tudor în baza art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal nu a elucidat

și nu a stabilit legătura de cauzalitate dintre acțiunea lui Popovici Tudor (care a declarat

că i-a aplicat o singură lovitură cu piciorul lui Musteață Andrei în piept, când ultimul deja era

jos la pământ, iar martorul Popa Igor a declarat că „Tudor Popovici a lovit partea vătămată cu

piciorul în piept") cu leziunile corporale cauzate părții vătămate Musteață Andrei:

traumă cranio-cerebrală închisă, fractură liniară parieto-temporal dreapta, contuzie

cerebrală gravă, hematom episubdural fronto-parieto-temporal dreapta, hemoragii

subarahnoidene preponderent dreapta, traumă toracică închisă manifestată prin

contuzia pulmonilor, echimoze periorbitale care prezintă pericol pentru viață și care

conform raportului de expertiză medico-legală nr. 269 din 02.04.2013, se califică ca

vătămare corporală gravă.

În viziunea Colegiului penal, erorile procesuale admise de către instanța de apel,

cad sub incidența prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală -

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.

436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia,

să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-

penale asupra tuturor motivelor invocate în apel, să audieze partea vătămată și martorii

12

menționați, să cerceteze, să verifice și să aprecieze profund probele administrate pe

parcursul procesului penal în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere

cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate,

să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să-și argumenteze clar concluziile

sale în decizia adoptată, ținînd cont de motivele casării deciziei atacate, de practica

unitară în acest domeniu, de practica relevantă a CtEDO, să pronunțe o hotărîre legală

și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Jelamschi Eugenia în numele

inculpatului, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26

februarie 2019, în cauza penală privindu-l pe Popovici Tudor Xxxxx și dispune

rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Se dispune eliberarea lui Popovici Tudor Xxxxx, din penitenciar în caz dacă nu

se deține în baza unei alte hotărâri de condamnare sau măsuri de reprimare.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 01 noiembrie 2019.

Președinte: Diaconu Iurie

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

Mardari Dumitru

Ghervas Maria

13

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2021-12-16
0,95
1ra-1619/2021 — art. 201/1 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1619/2021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 16 noiembrie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadejda, Ţurcan Anatolie,
CSJ 2019-05-08
0,95
1ra-330/2019 — art.287 alin.3 CP
Dosarul 1ra-330/2019 C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ţ i e D E C I Z I E 09 aprilie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Vladimir Timofti, Judecători – Anatolie Țurcan, E
CSJ 2020-12-22
0,95
1ra-1577/20 — art. 171 alin. 1, 179 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1577/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 01 decembrie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Diaconu Iurie, Judecători – Guzun Ion, Cat
CSJ 2019-12-05
0,95
1ra-1660/2019 — art. 188 alin. 2 lit. c, d, e, f CP
Dosarul nr. 1ra-1660/2019 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 29 octombrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Ţurcan A
CSJ 2019-12-27
0,95
1ra-1624/2019 — art. 287 al. 2 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1624/2019 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 27 noiembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Guzun Ion, Judecători – Catan Liliana şi Ţurcan Anatolie, a examinat admisibilitatea în princ
Sursă