1ra-1833/2019 — Art. 217/1 alin. 4 lit. b, d CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 13 aprilie 2017, inculpatul Lungu Vadim a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa orice funcții și de a exercita orice activitate în circulația substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani. Inculpatul Bîzgu Victor a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 323 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani. Conform art. 90 Cod penal a fost suspendată condiționat executarea pedepsei pe un termen de 2 ani. S-a încasat în mod solidar de la Bîzgu Victor și Lungu Vadim în beneficiul statului cheltuielile suportate pentru efectuarea expertizei în mărime de 1800 lei și 1 cheltuielile consumabile în mărime de 108 lei și 50 bani, iar în total 1908 lei și 50 bani. Prin sentință s-a soluționat și chestiunea cu privire la corpurile delicte. 1.1 Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că, inculpatul Bîzgu Victor în perioada nestabilită de organul de urmărire penală până la 10 iunie 2016, aflându-se în or. XXX, mun. Chișinău, prin acțiunile sale îndreptate spre tăinuirea bunurilor și anume substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari, ce aparțineau lui Lungu Vadim, a comis favorizarea dinainte nepromisă a infracțiunii deosebit de grave. Acțiunile inculpatului Bîzgu Victor au fost încadrate în baza art. 323 alin. (1) Cod penal „favorizarea dinainte nepromisă a infracțiunii deosebit de grave”. 1.

Inculpatul Lungu Vadim, în perioada nestabilită de organul de urmărire penală până la 10 iunie 2016, aflându-se în or. XXX, mun. Chișinău, având intenția comiterii circulației ilegale a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, a constituit un grup criminal organizat, constituit din Malinin Roman și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, repartizând rolurile între aceștia pentru a procura, a înstrăina și a distribui substanțe narcotice sub formă de heroină pe teritoriul mun. Chișinău. Întru realizarea intențiilor sale criminale, obținând de la persoanele nestabilite în cadrul urmăririi penale substanța narcotică heroina, a păstrat-o la domiciliul concubinei lui Bîzgu Victor, Poberejnic Galina din mun. Chișinău, XXX, o perioadă nestabilită și până la 10 iunie 2016, pentru înstrăinarea și distribuirea complicilor săi și consumatorilor. Totodată, Lungu Vadim împreună cu persoana în privința căreia cauza a fost disjunsă, prelungindu-și intențiile comune, primind substanțele narcotice sub formă de heroină, de către organul de urmărire penală au fost documentate acțiunile membrilor grupului criminal organizat, fiind reținuți pe str. XXX, mun. Chișinău, iar în cadrul perchezițiilor efectuate asupra lui Lungu Vadim au fost depistate și ridicate șase pachețele de folie de staniol cu aproximativ 6 grame de substanță narcotică heroină, o seringă medicinală, precum și douăzeci și șase de comprimate de culoare albă, de formă cilindrică plată. Conform raportului de expertiză nr. 34/12/1- R-3346 din 22 iunie 2016, substanța cu aspect de praf și bulgărași de culoare cafenie-surie, prezentată la examinare în șase pachețele din folie de staniol ridicate la data de 09 iunie 2016 în cadrul efectuării percheziției corporale a lui Lungu Vadim, reprezintă heroină, care se atribuie substanțelor narcotice. Cantitatea substanței narcotice heroină constituie în total 5,57 grame (0,90+0,95+0,92+0,88+0,96+0,97 grame), care în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, prin care a fost aprobată Lista substanțelor narcotice și psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie proporții deosebit de mari. Pe suprafața seringii medicinale depistate și ridicate în circumstanțele menționate, se conțin urme 2 de heroină, care se atribuie la categoria substanțelor narcotice. Cele douăzeci și șase de comprimate de culoare albă, de formă cilindrică plată, prezentate la examinare într- un blister cu inscripția „ Clonazepam”, ridicate în circumstanțele menționate mai sus, conțin clonazepam, care se atribuie la substanțele psihotrope. Conform datelor din literatura de specialitate și datelor de pe ambalaj, masa substanței psihotrope clonazepam, ce se conține în cele douăzeci și șase de comprimate constituie 0,052 grame (2mgx26), care în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, constituie proporții mici. În rezultatul percheziției efectuate la domiciliul lui Poberejnic Galina din mun. Chișinău, XXX, de către organul de urmărire penală au fost ridicate aproximativ 60 de grame substanțe narcotice heroină. Conform raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-3305 din 20 iunie 2016, substanța cu aspect de praf și bulgărași de culoare cafenie-surie, prezentată la examinarea în două pachete din folie de staniol și un pachet din polietilenă, predate benevol de Poberejnic Galina, reprezintă heroină, care se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea totală a substanței narcotice heroină în stare uscată constituie 25,97 grame ( 0,93+0,96+0,92+0,95+0,92+0,94+0,90+0,90+0,94+17,61 grame), care în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006 constituie proporții deosebit de mari. Astfel, acțiunile inculpatului Lungu Vadim au fost încadrate în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal „circulația ilegală a substanțelor narcotice, în scop de înstrăinare, săvârșită prin procurare, păstrare și înstrăinare a drogurilor, acțiuni săvârșite în proporții deosebit de mari, de către un grup criminal organizat”. 2. Nefiind de acord cu sentința primei instanțe, aceasta a fost atacată cu apel de către: 2.1 Procurorul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale - Zgureanu Alexandru, care a solicitat admiterea apelului, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care al recunoaște pe Bîzgu Victor vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 9 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul farmaceutic pe un termen de 5 ani. În rest să fie menținută sentința. În motivarea apelului a invocat că: - concluzia instanței de fond în partea tragerii la răspundere penală a lui Bîzgu Victor în baza art. 323 alin. (1) Cod penal, este una eronată și care se combate prin probele cercetate, declarațiilor ultimului fiind date în scopul evitării răspunderii penale, pentru acțiunile comise, precum și pentru zădărnicirea acțiunilor organului de urmărire penală; - după prezentarea ordonanței de punere sub învinuire Bîzgu Victor a declarat că recunoaște parțial vinovăția în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) 3 lit. b) și d) Cod penal, a susținut declarațiile date în calitate de bănuit precizând că concubina sa nu a fost la curent cu acțiunile ilegale pe care le comitea; - inculpatul Lungu Vadim fiind reținut la 10 iunie 2016 și-a recunoscut vinovăția povestind cu lux de amănunte despre circumstanțele săvârșirii infracțiunii și persoanele implicate, ulterior acesta și-a modificat declarațiile, înaintând o versiune care a avut ca scop eschivarea de la răspundere penală, această versiune fiind preluată ulterior și de către inculpatul Bîzgu Victor; - vinovăția inculpatului Bînzgu Victor este demonstrată prin probele acumulate în cadrul urmăriri penale și care au fost cercetate în ședințele de judecată și anume: procesul verbal de audiere în calitate de bănuit la 10 iunie 2016 a cet. Lungu Vadim; procesul verbal de audiere în calitate de învinuit la 11 iunie 2016 a cet. Lungu Vadim, procesul verbal de audiere în calitate de învinuit la 12 septembrie 2016 a cet. Lungu Vadim, procesul verbal de audiere în calitate de bănuit din 10 iunie 2016 a cet. Bîzgu Victor, procesul verbal de audiere în calitate de învinuit la 11 iunie 2016 cet. Bîzgu Victor, procesul verbal de audiere în calitate de învinuit la 27 octombrie 2016 a cet. Bîzgu Victor, proces verbal de audiere a martorului Șișcov Anatoli, prin declarațiile martorului Șișcov Anatoli, procesul verbal de audiere a martorului Poberejnic Galina, declarațiile lui Poberejnic Galina, procesul verbal de percheziție din 09 iunie 2016, procesul verbal de percheziție corporala din 09 iunie 2016, procesul verbal de percheziție corporală din 10 iunie 2016, procesul verbal de cercetare la fața locului din 10 iunie 2016, procesul verbal de percheziție din 10 iunie 2016, procesul verbal privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor din 06 iunie 2016, procesul verbal de percheziție din 10 iunie 2016, procesul verbal de percheziție corporală din 10 iunie 2016, procesul verbal de percheziție corporala din 10 iunie 2016, raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-3305 din 20 iunie 2016, raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-3346 din 22 iunie 2016, procesul de examinare medicala de constatare, procesul verbal de examinare medicale de constatare; - inculpatul Bîzgu Victor nu a recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunii încriminate, iar instanța de fond a ignorat probele prezentate de partea acuzării, bazându-și concluziile pe argumente nefondate ale apărării, care au avut drept scop eschivarea de la răspundere penală. 2.2. Avocatul Chirtoacă Tudor în numele inculpatului Bîzgu Victor, care a solicitat casarea sentinței în privința lui Bîzgu Victor cu achitarea ultimului din motivul lipsei în acțiunile acestuia elementelor infracțiunii încriminate. Invocând faptul că: - atât în cadrul urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată Bîzgu Victor a avut o poziție stabilă, consecutivă, nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii imputate, mai mult acesta nu consumă și nici nu comercializează substanțe 4 narcotice fapte confirmate de către Lungul Vadim și de martorii Poberejnic Galina și Șișcov Anatoli; - nu a fost confirmat prin careva probe faptul comiterii infracțiunii, inculpatul Bâzgu Victor întâmplător și în momentul nepotrivit s-a aflat la locul infracțiunii, din acest motiv ilegal a fost reținut și învinuit în comiterea infracțiunilor; - organul de urmărire penală a folosit în mod principal și direct date și informațiile obținute din probe ilegale, fără vreo sursă alternativă și fără ca să existe posibilitatea certă că acestea să fie descoperite în viitor, pentru administrarea în mod legal a mijlocului de probă derivat; - organul de urmărire penală a administrat probe cu încălcarea principiilor și loialității, aducând atingere drepturilor garantate de Convenție; - toate circumstanțele pun la îndoială obiectivitatea investigației efectuate și ancheta judiciară, iar toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate se interpretează în favoarea inculpatului; - nu au fost prezentate probe ce ar demonstra vinovăția inculpatului Bîzgu Victor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 323 alin. (1) Cod penal. 2.

Avocatul Beruceașvili Andrei în numele inculpatului Lungu Vadim care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Lungu Vadim să fie condamnat în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal la 1 an închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînschis, iar corul delict telefonul mobil de model „Huawey” să fie restituit proprietarului. Invocând faptul că: - nu este clar cum instanța a stabilit existența unui grup criminal organizat; - de partea acuzării nu a fost demonstrat stabilitatea și unitatea presupusului grup, care ar presupune o durată și persistență a legăturilor între participanți; - în ședința de judecată s-a stabilit lipsa semnului calificativ prevăzut de art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal, iar instanța contrar prevederilor legale și probatoriului administrat a constatat existența unui „grup criminal organizat”; - greșit a fost constatat faptul comercializării de către Lungu Vadim a substanțelor narcotice heroina altor persoane, nu au fost specificat faptul când, cui și cîte substanțe narcotice au fost vândute de către inculpat; - inculpatul Lungu Vadim a declarat că a păstrat substanțele narcotice pentru consumul propriu, fiind bolnav de mai mult timp de narcomanie; - lipsește semnul calificativ al laturii subiective a componenței de infracțiune prevăzute de art. 2171 alin. (4) Cod penal, scopul de înstrăinare; - acțiunile inculpatului urmau a fi calificate în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, iar la aplicarea pedepsei instanța de apel urmează să țină cont de prevederile art. 61, 75, 80 Cod penal. 5 2.

Inculpatul Lungu Vadim care a solicitat casarea sentinței cu aplicarea unei pedepse mai blânde. Invocând faptul că drogurile găsite la el nu erau pentru înstrăinare dar pentru consum propriu, deoarece este o persoană dependentă de droguri, stă la evidența medicului narcolog, fiind internat și de mai multe ori pentru tratament. Nu face parte din nici o grupare criminală și nu a avut cu nimeni nici o înțelegere. 3. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 mai 2018, apelurile declarate de către inculpatul Lungu Vadim, avocatul Beruceașvili Andrei în numele inculpatului Lungu Vadim și a avocatului Chirtoacă Tudor în numele inculpatului Bîzgu Victor au fost respinse ca nefondate. Apelul declarat de către procuror a fost admis, s-a casat sentința parțial în partea ce-l vizează pe inculpatul Bîzgu Victor cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Bîzgu Victor a fot recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de a exercita anumite activități în domeniul circulației drogurilor, etnabolicelor sau a analoagelor acestora pe un termen de 5 ani. Cu menținerea celorlalte dispoziții ale sentinței. 3.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate în partea ce-l vizează pe inculpatul Bîzgu Victor pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și probelor cercetate, prezentate instanței de apel, precum și probelor administrate de primă instanță, cercetate suplimentar în ședința de judecată în apel a constatat că inculpatul Bîzgu Victor în perioada nestabilită de organul de urmărire penală și până la 10 iunie 2016, aflându-se în XXX, mun. Chișinău, având intenția comiterii circulației ilegale a drogurilor în scop de înstrăinare, a constituit un grup criminal organizat, constituit din Lungu Vadim și alte persoane în privința cărora există proceduri penale separate, repartizând rolurile între ei, pentru a procura, a înstrăina și a distribui droguri sub formă de heroină pe teritoriul mun. Chișinău. Întru realizarea intențiilor criminale, Bîzgu Victor, abținând de la persoanele nestabilite în cadrul urmăririi penale droguri-heroină, a păstrat-o la domiciliul concubinei sale cet. Poberejnic Galina din mun. Chișinău, XXX, o perioadă nestabilită și până la 10 iunie 2016, pentru înstrăinarea și distribuirea complicilor săi și consumatorilor finali. În noaptea de 09 spre 10 iunie 2016, Bîzgu Victor, prin intermediul concubinei sale cet. Poberejnic Galina, care nu cunoștea despre intențiile criminale ale lui Bîzgu Victor, aflându-se la domiciliul său din mun. Chișinău, XXX, a distribuit lui Lungu Vadim și persoanei, în privința căreia cauza este disjunsă, membrii activi ai grupului criminal organizat, droguri sub formă de heroină. 6 Ulterior, Lungu Vadim și persoana în privința căreia cauza a fost disjunsă, prelungindu-și intențiile comune, primind droguri sub formă de heroină, de către organul de urmărire penală au fost documentate acțiunile membrilor grupului criminal organizat, fiind reținuți pe XXX, mun. Chișinău, iar în cadrul perchezițiilor efectuate asupra lui Lungu Vadim au fost depistate și ridicate șase pachețele de folie de staniol cu aproximativ 6 grame de substanță narcotică heroină, o seringă medicinală, precum și douăzeci și șase de comprimate de culoare albă, de formă cilindrică plată. Conform raportului de expertiză nr. 34/12/1- R-3346 din 22 iunie 2016, substanța cu aspect de praf și bulgărași de culoare cafenie-surie, prezentată la examinare în șase pachețele din folie de staniol ridicate la data de 09 iunie 2016 în cadrul efectuării percheziției corporale a lui Lungu Vadim, reprezintă heroină, care se atribuie substanțelor narcotice. Cantitatea substanței narcotice heroină constituie în total 5,57 grame (0,90+0,95+0,92+0,88+0,96+0,97 grame), care în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, prin care a fost aprobată Lista substanțelor narcotice și psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie proporții deosebit de mari. Pe suprafața seringii medicinale depistate și ridicate în circumstanțele menționate, se conțin urme de heroină, care se atribuie la categoria substanțelor narcotice. Cele douăzeci și șase de comprimate de culoare albă, de formă cilindrică plată, prezentate la examinare într- un blister cu inscripția „Clonazepam”, ridicate în circumstanțele menționate mai sus, conțin clonazepam, care se atribuie la substanțele psihotrope. Conform datelor din literatura de specialitate și datelor de pe ambalaj, masa substanței psihotrope clonazepam, ce se conține în cele douăzeci și șase de comprimate constituie 0,052 grame (2mgx26), care în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, constituie proporții mici. În rezultatul percheziției efectuate la domiciliul lui Poberejnic Galina din mun. Chișinău, XXX, de către organul de urmărire penală au fost ridicate aproximativ 60 de grame droguri – heroină, care era păstrată de către Bîzgu Victor în scop de înstrăinare. Conform raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-3305 din 20 iunie 2016, substanța cu aspect de praf și bulgărași de culoare cafenie-surie, prezentată la examinarea în două pachete din folie de staniol și un pachet din polietilenă, predate benevol de Poberejnic Galina, reprezintă heroină, care se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea totală a substanței narcotice heroină în stare uscată constituie 25,97 grame ( 0,93+0,96+0,92+0,95+0,92+0,94+0,90+0,90+0,94+17,61 grame), care în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006 constituie proporții deosebit de mari. Apreciind probele administrate în cauză în partea ce-l vizează pe Bîzgu Victor, instanța de apel a considerat ca fiind dovedită vinovăția inculpatului în săvârșirea circulației ilegale a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare prin procurarea, 7 păstrarea și înstrăinarea drogurilor, acțiuni săvârșite în proporții deosebit de mari, de către un grup criminal organizat. Instanța de apel a remarcat faptul că potrivit proceselor verbale de audiere a bănuitului și respectiv învinuitului Bîzgu Victor acesta a recunoscut parțial vinovăția în săvârșirea infracțiunii imputate, relatând că nu a făcut parte din careva grupări sau organizații criminale, susținând că concubina sa, Poberejnic Galina nu cunoștea despre activitatea pe care o desfășura, la rugămintea sa, Poberejnic Galina a transmis de câteva ori pachețele inclusiv și din folie de staniol, persoanelor necunoscute ei. Referitor la poziția procesuală a martorilor Poberejnic Galina și Șișcov Anatoli în ședința de judecată în prima instanță de retractare parțială a depozițiilor anterioare cu privire la faptul că Bîzgu Victor și Lungu Vadim nu ar fi fost implicați în activitatea infracțională ce li se impută prin rechizitoriu, instanța de apel a apreciat-o ca nefiind argumentată temeinic, or deși aceștia la etapa urmăririi penale au recunoscut acest fapt și au menținut această poziție de implicare a inculpaților Bîzgu Victor și Lungu Vadim în activitatea infracțională în cadrul procesului penal de învinuire a lor care are puterea lucrului judecat, modificarea poziției procesuale în cadrul prezentei cauze penale putându-se explica din punct de vedere psihologic prin încercarea de a ușura într-un fel poziția procesuală a inculpaților, cât și din punct de vedere al posibilelor presiuni exercitate asupra sa ținând cont de specificul infracțiunii încriminate, în legătură cu ce instanța de apel a apreciat declarațiile acestora date în instanța de fond în mod critic, atitudinea acestora oscilantă nu poate influența situația de fapt stabilită în condițiile de regularitate procedurală anterior sesizării instanței. Instanța de apel a specificat faptul că vinovăția inculpaților s-a mai confirmat și prin interceptarea convorbirilor telefonice dintre inculpați și alte persoane, din care rezultă că aceștia, în mod camuflat, duceau tratative privind achiziționarea și tranzacțiile de droguri, precum și acțiunile de asigurare a realizării acestora. Instanța de apel a apreciat ca nefondate concluziile primei instanțe potrivit cărora fapta incriminată inculpatului Bîzgu Victor a fost calificată în baza art. 323 alin. (1) Cod penal, deoarece aceasta nu cuprinde o analiză și evaluare completă, obiectivă și sub toate aspectele a mijloacelor de probă administrate, sub aspectul aprecierii probelor și calificării faptei, în vederea stabilirii de fapt și de drept cu privire la săvârșirea infracțiunii de către inculpatul Bîzgu Victor, astfel la darea soluției de condamnare a acestuia în baza art. 323 alin. (1) Cod penal, prima instanță nu a acordat deplină eficiență dispozițiilor art. art. 7, 101, 384 Cod de procedură penală. În contextul evaluării activități primei instanțe cu privire la aprecierea probelor administrate în cauză privindu-l pe Lungu Vadim, instanța de apel a constatat că nu există temei pentru a da o nouă apreciere probelor, fiind solidară cu concluziile cuprinse în sentință, dat fiindcă sunt motivate temeinic și legal, sub aspectul că 8 vinovăția inculpatului Lungu Vadim în săvârșirea infracțiunii imputate fiind dovedită prin probatoriu administrat în cadrul procesului penal. Instanța de apel a apreciat ca fiind corectă concluzia primei instanțe privind determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite de către inculpatul Lungu Vadim și semnele componenței de infracțiune prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal. Cu privire la motivele invocate de apelanți ce vizează lipsa scopului de înstrăinare a substanțelor narcotice și cele cu efect psihotrop de către inculpatul Lungu Vadim, instanța de apel le-a apreciat ca nefondate, or din conținutul stenogramelor convorbirilor telefonice dintre Lungu Vadim cu Bîzgu Victor cât și cu alte persoane în privința cărora cauzele penale au fost disjunse, precum și din declarațiile martorului Șișcov Alatolie, Poberejnic Galina prezentate pe parcursul procesului penal, rezultă cu certitudine că Lungu Vadim cumpăra substanțe narcotice de la inculpatul Bîzgu Victor pentru ulterioara înstrăinare a lor. Astfel, deși inculpatul Lungu Vadim pe parcursul procesului penal a insistat asupra nevinovăției sale, susținând că deși a avut în posesie substanțele narcotice și psihotrope acestea erau destinare pentru uz personal, instanța de apel a menționat faptul că cumulul de probe administrate în cauză denotă contrariu și conduce la concluzia certă privind vinovăția inculpatului Lungu Vadim în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal. Instanța de apel a apreciat ca fiind corectă concluzia instanței de fond cu privire la pedeapsa aplicată inculpatului Lungu Vadim, aceasta fiind aplicată în limitele prevederilor legale, cu respectarea art. art. 7, 61, 75 Cod penal. Instanța de apel a apreciat ca fiind nefondate argumentele apelanților ce vizează lipsa grupului criminal organizat, specificând faptul că inculpații Bîzgu Victor și Lungu Vadim la săvârșirea infracțiunii imputate, au acționat în comun acord și împreună cu alți membri ai grupului criminal organizat în privința cărora cauzele sunt disjunse, aceasta deducându-se din modul cum toți au acționat și s-au comportat în raport cu rezultatul infracțional stabilit. Concluzia respectivă rezultând din existența unei înțelegeri și voințe comune în activitatea criminală desfășurată de inculpați cu alte persoane, în privința cărora este disjunsă procedura penală, precum și prin existența coeziunii între acțiunile fiecăruia în parte, acțiuni ce cooperează în baza legăturii subiective, realizate înainte de începerea și în timpul acțiunilor prejudiciabile îndreptate spre punerea în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, săvârșită în proporții deosebit de mari. 4. Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, au declarat recurs ordinar: 4.1. Avocatul Chirtoaca Tudor în numele inculpatului Bîzgu Victor fără a invoca vreun temei din art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a solicitat casarea 9 deciziei cu emiterea unei noi decizii de achitare a inculpatului Bîzgu Victor de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost comisă de către inculpat. În motivarea recursului a invocat motive similare celor enumerate la pct. 2.2. al prezentei decizii. 4.2. Avocatul Beruceașvili Andrei în numele inculpatului Lungu Vadim a invocat drept temeiuri de declarare a recursului art. 427 alin. (1) pct. 6) și pct. 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea sentinței și a deciziei, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei decizii prin care inculpatul Lungu Vadim să fie condamnat în baza art. 217 alin. (4) Cod penal, iar corpul delict telefonul mobil de model „Huawey” să fie restituit proprietarului. În motivarea recursului a invocat că: - în urma cercetării judecătorești în instanța de fond și cea de apel vinovăția inculpatului Lungu Vadim în comiterea infracțiunii prevăzute de 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal nu a fost dovedită, acțiunile ultimului fiind greșit calificate de către instanțele de judecată, iar de partea acuzării nu au fost înlăturate toate dubiile în privința învinuirii inculpatului; - lipsește semnul calificativ al componenței de infracțiune prevăzut de lit. b) al 2171 alin. (4) Cod penal – săvârșirea infracțiunii de un grup criminal organizat sau de o organizație criminală; - Convenția Națiunilor Unite definește grupului infracțional organizat ca fiind „un grup structurat alcătuit din trei sau mai multe persoane, care există de o anumită perioadă și acționează în înțelegere, în scopul săvârșirii uneia ori mai multor infracțiuni grave sau infracțiuni prevăzute de prezenta convenție, pentru a obține, direct ori indirect, un avantaj financiar sau un alt avantaj material”, având în vedere această definiție în acțiunile lui Lungu Vadim lipsesc semnele caracteristice participării într-un grup criminal organizat, or ultimul a acționat de sine stătător, fără înțelegere prealabilă cu alte persoane; - învinuirea adusă inculpatului Lungu Vadim este una abstractă și neclară, or chiar din textul învinuirii formulare în rechizitoriu se constată că nici partea acuzării nu a stabilit toate circumstanțele cauzei și nu a înlăturat toate dubiile referitor la circumstanțele în care se presupune că a fost comisă infracțiunea; - instanța de apel nu s-a expus motivat în privința motivelor invocate de către partea apărării referitor la lipsa semnului calificativ „comiterea infracțiunii de un grup criminal organizat”; - greșit a fost constatat faptul comercializării de către Lungu Vadim a substanțelor narcotice heroină altor persoane, fiind greșit constatat calificativul „scop de înstrăinare”, nefiind specificat când, cui, ce și câte substanțe narcotice au fost vândute; 10 - dând declarații atât la urmărirea penală cât și la judecarea cauzei, Lungu Vadim a declarat că a păstrat substanțele narcotice numai pentru consum propriu fiind bolnav de narcomanie, iar careva probe ce ar demonstra contrariu nu au fost prezentate de partea acuzării. 4.3. Avocatul Aronov Roman în numele inculpatului Bîzgu Victor care a invocat drept temei de recurs art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței. Invocând faptul că: - soluția instanței de apel este nemotivată, lipsind o argumentare și o analiză multi - aspectuală a tuturor probelor; - instanța de apel nu a întreprins toate măsurile procedurale necesare examinării complete a cazului, efectuând o cercetare judecătorească vădit incompletă, urmare a căreia a ajuns la concluzia eronată în aspectul legat de calificarea acțiunilor inculpatului Bîzgu Victor conform prevederilor art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal; - acțiunile inculpatului Bîzgu Victor de către organul de urmărire penală au fost încadrate eronat în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, or în acțiunile acestuia nu se conțin semnele calificative ale componenței infracțiuni incriminate și anume: nici în cadrul urmăririi penal și nici în ședința de judecată nu au fost confirmate prin careva probe faptul comiterii de către inculpat a circulației ilegale a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, procurare, păstrare, a drogurilor, acțiuni săvârșite în proporții deosebit de mari, de către un grup criminal organizat; - nu s-a dat o apreciere corectă declarațiilor inculpatului Bîzgu Victor care sunt în coroborare cu celelalte probe și care confirmă încă odată faptul că acesta nu a comis infracțiunea prevăzută de art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal; - depistarea pachețelelor de droguri din grădina casei vecine, nu dovedește vinovăția inculpatului Bîzgu Victor în comiterea infracțiunii imputate; - substanțele narcotice au fost depistate în urma percheziției corporale a lui Lungu Vadim și nu de la Bîzgu Victor, iar Lungu Vadim a recunoscut parțial vina și anume că este consumator de droguri și a păstrat substanțele narcotice în grădina vecină a lui Bîzgu Victor fără ca ultimul să cunoască ce anume a ascuns; - prin acțiunile sale îndreptate spre tăinuirea substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari ce aparțin inculpatului Lungu Vadim, inculpatul Bîzgu Victor a comis infracțiunea prevăzută de art. 323 alin. (1) Cod penal; - corectarea și reeducarea inculpatului Bîzgu Victor este posibilă și fără izolarea acestuia de societate; - învinuirea poartă un caracter declarativ, contrar prevederilor prevăzute de lege, timpul și locul dobândirii pentru păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și punerea în circulație cu scop de înstrăinare pe teritoriul Republicii Moldova a 11 substanței narcotice în proporții deosebit de mari, nu este indicat motivul, aceste date fiind esențiale, iar semnele calificative a infracțiunii în episodul încriminat lui Bîzgu Victor nici nu sunt corect identificate; - în materialele dosarului lipsesc probe ce ar confirma că de către inculpatul Bîzgu Victor a fost păstrată cantitățile de substanță narcotică indicată în actul de învinuire, perioada acestei păstrări, scopul acestuia „ de distribuire pe teritoriul Republicii Moldova”; - instanța de apel nu a argumentat corect și just motivele admiterii sau respingerii unor probe, pe ce circumstanțe de fapt și de drept s-a călăuzit la pronunțarea sentinței de condamnare, în baza căror temeiuri a ajuns la concluzia privind pedeapsa în privința lui Bîzgu Victor; - acțiunile inculpatului Bîzgu Victor nu cad sub incidența prevederilor art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal întrucât acuzatorul de stat nu a reușit să probeze în nici un fel faptul că inculpatul a fost implicat în circulația ilegală a drogurilor; - concluzia instanței de apel cu privire la casarea sentinței este neîntemeiată, iar inculpatul urmează a fi tras la răspundere pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 323 alin. (1) Cod penal.

La recursurile ordinare declarate, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care a pledat pentru inadmisibilitatea recursurilor ca fiind vădit neîntemeiate, invocând faptul că instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, just a constatat circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei, corespunzător corect a încadrat acțiunile făptuitorilor.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că recursurile declarate de către avocatul Chirtoaca Tudor în numele inculpatului Bîzgu Victor și de către avocatul Beruceașvili Andrei în numele inculpatului Lungu Vadim sunt inadmisibile ca vădit neîntemeiate, iar recursul declarat de către avocatul Aronov Roman în numele inculpatului Bîzgu Victor este inadmisibil ca depus peste termen, din următoarele considerente. 6.1 Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Chirtoaca Tudor în numele inculpatului Bîzgu Victor. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. 12 Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. La caz, Colegiul penal reține că, recurentul nu a indicat nici un temei pentru declararea recursului ordinar prevăzut la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, criticând decizia instanței de apel în partea condamnării inculpatului Bîzgu Victor. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că motivele invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest context următoarele. Analizând textul deciziei contestate (f.d. 155-174, Vol. IV) în coraport cu motivele invocate de recurent, Colegiul penal atestă că instanța de apel s-a expus argumentat și motivat asupra aspectelor contestate și în prezentul recurs ordinar, bazându-și just soluția privind condamnarea lui Bîzgu Victor, iar instanța de recurs ordinar, în virtutea corectitudinii acestei motivări, pentru a evita repetări inutile, o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Din materialele dosarului rezultă că instanța de apel, la examinarea cauzei a ținut seama în deplină măsură de prevederile art. 27, 99 - 101 Cod de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele administrate, le-a verificat minuțios, dându-le o apreciere justă, prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, care coroborate în ansamblu, au confirmat vinovăția inculpatului Bîzgu Victor în săvârșirea infracțiunii prevăzute în art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal. În privința alegațiilor recurentului, sub aspectul că în acțiunile inculpatului Bîzgu Victor nu au fost întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, Colegiul penal nu le acceptă, iar alegațiile aduse în argumentarea acestora, sunt inadmisibile, or instanța de apel în decizia sa (f.d. 152- 174, vol. IV), s-a expus asupra prezenței tuturor elementelor infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal în acțiunile inculpatului Bîzgu Victor, bazându- și această soluție în temeiul probelor verificate prin citire în instanța de apel, fapt 13 consemnat în procesul verbal al ședinței de judecată (f.d. 114-121, vol. IV), probe apreciate just de instanța de apel prin prisma art. 101 Cod de procedură penală. În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea judecătorească atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată, este legală și întemeiată, iar recursul ordinar declarat de către avocatul Chirtoaca Tudor in numele inculpatului Bîzgu Victor este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat. 6.2 Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Beruceașvili Andrei în numele inculpatului Lungu Vadim. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. La caz, Colegiul penal reține că, recurentul a indicat drept temeiuri pentru declararea recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și pct. 12) Cod de procedură penală, în sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal conchide că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, iar calificarea acțiunilor inculpatului Lungu Vadim este corectă. Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. 14 Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Colegiul penal atestă, că la soluționarea cauzei instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, motivându-și soluția potrivit pct. 3.1 al prezentei decizii, concluzii pe care instanța de recurs le însușește și nu consideră necesar repetarea acestora. Astfel, Colegiul penal consideră, că este întemeiată concluzia instanței de apel precum că învinuirea înaintată inculpatului este confirmată prin probe pertinente și concludente, care în ansamblu dovedesc vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii menționate. Totodată, Colegiul penal conchide, că în speță nu a fost admisă o eroare gravă de fapt, deoarece pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. Însă, în cadrul examinării prezentei cauze de către instanța de apel, o atare eroare nu a fost constatată de către instanța de recurs, or, în susținerea concluziilor sale instanța de apel corect a calificat acțiunile inculpatului în baza art. art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal. Din considerentele menționate, Colegiul penal conchide că sunt neîntemeiate argumentele recursului potrivit căror hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția. Cu referire la motivele recursului prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, care prevede că, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara o eroare de drept, comisă de aceasta, atunci când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, Colegiul penal reține următoarele Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Reieșind din prevederile legale și practica judiciară stabilită, pentru verificarea existenței temeiului, prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, 15 instanța de recurs trebuie să țină seama de fapta săvârșită, așa cum aceasta a fost stabilită de către instanța de apel, dar va supune unui control riguros încadrarea juridică a faptelor stabilite, verificând dacă acestea au fost încadrate corect potrivit normei penale. În speța dată, inculpatul Lungu Vadim, a fost pus sub învinuire de către organul de urmărire penală și condamnat de către instanțele ierarhic inferioare în baza art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal - „păstrarea, transportarea, producerea și înstrăinarea ilegală a drogurilor, în scop de înstrăinare, săvârșite de către un grup criminal organizat în proporții deosebit de mari”. În acest sens Colegiul reține, că solicitarea expusă în recurs privind casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi decizii prin care inculpatul să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, deoarece inculpatul nu a avut intenția de a înstrăina substanțele narcotice, iar grupul criminal organizat nu există în speța dată, este una neîntemeiată, instanța de apel apreciind probele în sensul art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând la concluzia corectă privind menținerea sentinței, deoarece în acțiunile inculpatului sunt întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, stabilind cu certitudine prezența grupului criminal organizat între Bîzgu Victor și alte persoane în privința cărora cauzele penale au fost disjunse, cât și scopul principal al infracțiunii date, și anume – înstrăinarea substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari (f.d. 173, Vol. IV). Instanța de recurs apreciază ca fiind neîntemeiat argumentul recurentului precum că „ dând declarații la urmărirea penală, cît și la judecarea cauzei, inculpatul Lungu Vadim a declarat că a păstrat substanțele narcotice numai pentru consum propriu fiind bolnav de narcomanie, iar careva probe ce ar demonstra contrariu nu au fost prezentate de partea acuzării” or, după cum urmează din declarațiile inculpatului Lungu Vadim date în cadrul urmăririi penale „ ... cumpăr heroină de la ei practic în fiecare seară și iau între 3 și 5 grame...în ultimul timp de obicei cu mine împreună mergea și Malinin Roman, care la fel cumpăra heroină și el îmi dădea bani ca să-i procur și lui. Șișcov Anatoli la fel procura heroină și el la fel îmi dădea bani pentru ai procura și lui...” din declarațiile date urmează contrariu și anume că inculpatul Lungu Vadim nu numai pentru consum propriu procura substanțe narcotice, dar și participa la procurarea și înstrăinarea pentru alte persoane. Astfel, Colegiul penal constată, că în speța supusă examinării nu sunt prezente erorile de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală. Totodată, Colegiul constată că temeiurile invocate de către recurent, prevăzute în pct. 6), 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală nu și-au găsit confirmarea la 16 examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, nefiind admisă o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția. În concluzie, Colegiul penal atestă că hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar recursul ordinar urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat. 6.3. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Aronov Roman în numele inculpatului Bîzgu Victor. Potrivit dispoziției art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este declarat peste termen. În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, termenul de atac cu recurs a deciziei instanței de apel este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. La caz, se reține că decizia motivată a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 mai 2018, a fost pronunțat la 11 iunie 2018 (f.d. 155-174, vol. IV). Astfel, Colegiul penal menționează că potrivit prevederilor art. 422 Cod de procedură penală, termenul de declarare a recursului împotriva deciziei instanței de apel pronunțată integral la 11 iunie 2018, curge de la această dată și a expirat la 12 iulie 2018. În acest context, Colegiul penal reține că la 09 iulie 2019, conform ștampilei grefei Curții Supreme de Justiție (f.d. 239, vol. IV), avocatul Aronov Roman în numele inculpatului Bîzgu Victor a declarat recurs ordinar împotriva deciziei instanței de apel evident peste termenul legal de declarare a recursului ordinar prevăzut de lege, fără a invoca vreun temei de repunere în termen prevăzut de lege. În acest sens, Colegiul penal statuează că termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se va respinge ca tardiv, deoarece legea procesual-penală ce reglementează procedura examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului. Prin urmare, Colegiul penal conchide, că recursul ordinar declarat la 09 iulie 2019 de către avocatul Aronov Roman în numele inculpatului Bîzgu Victor este inadmisibil, ca fiind declarat peste termen. 17

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârile judecătorești atacate sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de instanțele de judecată, este legală și întemeiată, iar recursurile ordinare declarate de către avocatul Chirtoaca Tudor în numele inculpatului Bîzgu Victor, de către avocatul Beruceașvili Andrei în numele inculpatului Lungu Vadim sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate, iar recursul declarat de către avocatul Aronov Roman în numele inculpatului Bîzgu Victor este inadmisibil ca fiind declarat peste termen.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 2), pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Chirtoaca Tudor în numele inculpatului Bîzgu Victor, de către avocatul Beruceașvili Andrei în numele inculpatului Lungu Vadim împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 mai 2018, în cauza penală privindu-i pe Bîzgu Victor XXX și Lungu Vadim XX, ca fiind vădit neîntemeiate. Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Aronov Roman în numele inculpatului Bîzgu Victor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 mai 2018, în cauza penală privindu-i pe Bîzgu Victor XXX și Lungu Vadim XXX, ca fiind declarat peste termen. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 05 decembrie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Toma Nadejda Boico Victor 18