1re-106/2019 — art. 177 alin. 5 CP din 1961

Dosarul nr. 1re-106/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

04 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

judecători – Toma Nadejda, Boico Victor

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de către

condamnatul Medic Andrei, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel a Republicii Moldova din 27 septembrie 2001, în cauza penală

privindu-l pe,

Medic Andrei Xxxx, născut la xxxx, originar din or.

xxxx și domiciliat în mun. xxx, str. xxxx, ap. xx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

1.20.03.2000 – 19.12.2000 (prima instanță);

Asupra admisibilității în principiu a recursului în anulare în cauză, în baza

actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Andrei a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art.

177 alin. (5) Cod penal (red. 1961), din motiv că fapta inculpatului nu întrunește

elementele infracțiunii.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Medic Andrei a

fost pus sub învinuire că la 09.09.99, aproximativ pe la ora 00:30, se afla la volanul

automobilului „Honda – Civic” cu n/î xxxx, care era într-o stare tehnică bună, și se

deplasa pe str. Sarmizegetusa din direcția str. Burebista spre str. Cuza-Vodă, mun.

Chișinău.

În timpul deplasării, n-a ținut permanent seama de împrejurări, în special de

starea drumului, prin care a încălcat cerințele art. 45 Regulamentul circulației

rutiere: „Conducătorul trebuie să adapteze viteza vehiculului, ținând permanent

seama de împrejurări, în special de dispunerea locurilor, starea drumului, starea

și încărcarea vehiculului, condițiile atmosferice și de intensitatea circulației, astfel

încât să poată opri în fața oricărui obstacol previzibil” și în regiunea casei nr.18 a

1

tamponat pietonii Șoiconean V. și Gavriliuc O., care se deplasau pe partea dreaptă

a străzii în aceeași direcție.

În rezultatul acestui accident rutier ambilor pietoni le-au fost cauzate leziuni

corporale grave periculoase pentru viață în urma cărora Gavriliuc O. a decedat în

drum spre spital, iar pietonul Șoiconean V. a decedat în spitalul de urgență la

16.09.99.

După săvârșirea accidentului rutier, șoferul Medic Andrei, cu scopul de a se

eschiva de la răspunderea penală, fără a se opri, a continuat mișcarea, părăsind

locul accidentului rutier, prin ce flagrant a încălcat cerințele art.12 (1) a), c)

Regulamentului circualției rutiere: - art. 12 a), ce prevede că „Conducătorii de

vehicule, implicați într-un accident soldat cu moartea sau vătămarea integrității

corporale ori sănătății vreunei persoane, trebuie să se oprească imediat și, dacă

nu au suferit vătămări ce impun îngrijiri medicale, să rămână la locul accidentului

până la sosirea lucrătorului de poliție”.

solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care Medic Andrei să fie recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 177 alin. (5) Cod penal, cu stabilirea unei

pedepse conform sancțiunii prevăzute.

În argumentarea apelului, procurorul a invocat că vinovăția inculpatului

Medic Andrei se confirmă prin rapoartele de expertiză, din care rezultă că anume

cu automobilul „Honda-Civic” n/î xxxxxxx au fost tamponați pietonii, iar pe

taperița torpedoului a fost depistată o pată de sânge, care conform concluziei din

raportul de expertiză nu exclud proviniența acestui sânge de la o persoană cu grupa

0 alfa beta, cum este Medic Andrei, iar Medic Andrei nu a anunțat imediat despre

răpirea automobilului și s-a ascuns de organele de drept.

fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută fără modificări sentința

contestată.

3.1. Pentru a decide astfel, instanța a constatat că prima instanță a dat o

apreciere corectă tuturor probelor și argumentat a indicat că prezența petei de

sânge este doar o presupunere și aceasta poate proveni de la oricare altă persaonă

cu aceeași grupă de sânge, iar sentința nu se poate baza doar pe probe indirecte sau

presupuneri, iar de către partea acuzării nu au fost prezentate că anume Medic

Andrei a comis accidentul rutier.

de către procuror, care a solicitat casarea acestora, cu dispunerea rejudecării și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Medic Andrei să fie recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 177 alin. (5) Cod penal (red. 1961).

2

În argumentarea recursului, procurorul a invocat că vinovăția inculpatului

Medic Andrei este demonstrată prin raportul de expertiză nr. 700 din 14.12.1999,

din care rezultă că nu este exclus ca pata de sânge depistată în vehicul să aparțină

lui Medic Andrei, iar din rapoartele de expertiză nr. 531, 532, rezultă că această

pată de sânge nu provine de la părțile vătămate.

Totodată, a indicat că Medic Andrei nu a anunțat imediat despre răpirea

automobilului și s-a ascuns de organele de drept, de denotă că s-a eschivat de la

răspundere peanlă.

27 septembrie 2001, a fost admis recursul declarat, casată sentința primei instanțe

și decizia tribunalului, pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care:

Medic Andrei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 177 alin. (5) Cod penal (red. 1961), fiindu-i stabilită pedeapsa cu

închisoarea pe un termen de 8 ani cu executare în colonie - așezare pentru persoane

care au comis infracțiuni din imprudență, cu privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de 4 ani. Acțiunea civilă a fost admisă în

principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța în

ordine civilă, într-o procedură civilă aparte. Permisul de conducere eliberat pe

numele lui Medic Andrei anexat la materialele cauzei penale, să fie transmis la

Comisariatul S.P. Căușeni.

În rest, hotărârile judecătorești contestate au fost menținute.

Andrei declară recurs în anulare, prin care solicită casarea deciziei Curții de Apel a

Republicii Moldova din 27 septembrie 2001, cu dispunerea achitării sale sau

rejudecării cauzei de către instanța de apel.

În argumentarea recursului în anulare, condamnatul invocă că:

- sentința de condamnare a fost pronunțată în lipsa sa, nefiind anunțat despre

ședința de judecată, prin ce a fost privat de dreptul la apărare garantat de

Constituția Republicii Moldova, precum și de drepturile garantate de art. 5 și 51

CEDO;

- sentința de condamnare, prin care au fost casate două hotărâri a instanțelor

ierarhic inferioare nu s-a întemeiat pe circumstanțe noi descoperite;

- nu au fost apreciate corect probele administrate, or acestea nu

demonstrează vinovăția sa;

- nu s-a eschivat de la răspundere penală, or în privința sa nu au fost

întreprinse careva măsuri de căutare.

baza materialelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție îl

consideră inadmisibil, din următoarele considerente.

3

Conform prevederilor art. 456, 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs în anulare, examinând admisibilitatea în principiu a recursului în

anulare declarat împotriva hotărârilor judecătorești irevocabile, fără citarea

părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în

cazul în care constată că recursul declarat este declarat peste termen.

Prin modificările operate la art. 454 Cod de procedură penală, în redacția

Legii nr. 66 din 05.04.2012, în vigoare la 27.10.2012, termenul de declarare a

recursului în anulare este de 6 luni de la data rămânerii irevocabile a hotărârii

judecătorești.

În speță, se constată că recurentul nu s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recurs în anulare împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel a

Republicii Moldova din 27 septembrie 2001, peste termenul legal de declarare, or,

din materialele cauzei rezultă că decizia contestată, a rămas irevocabilă la 27

septembrie 2001, iar recursul în anulare a fost depus la 31 mai 2019, conform

ștampilei Oficiului Poștal Chișinău (f.d. 8, vol. II), evident peste termenul de 6 luni

prevăzut de art. 454 Cod de procedură penală.

În acest sens, Colegiul penal statuează că potrivit dispozițiilor art. 230 Cod

de procedură penală, termenul pentru recurs în anulare este absolut și are caracter

imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita

calea de atac, iar recursul în anulare declarat după expirarea termenului se va

respinge ca declarat peste termen, deoarece legea procesual-penală ce

reglementează procedura examinării recursului în anulare, nu prevede posibilitatea

de repunere în termen a recursului în anulare.

Totodată, Colegiul penal notează că sunt inadmisibile argumentele

recurentului precum că „nu a cunoscut despre pronunțarea în privința sa a unei

sentințe de condamnare, nefiind citat la ședința de judecată și că nu s-a eschivat

de la răspundere penală”, or din materialele cauzei penale (f.d. 297, 275, 297)

rezultă că inculpatul a fost citat legal, a cunoscut despre ședința de judecată pe

cauza penală în privința sa, a solicitat amânarea ședinței de judecată, iar la 21

septembrie 2019 printr-o telegramă a solicitat examinarea cauzei în lipsa sa, iar

interesele acestuia au fost reprezentate de avocatul Voronovschii Iurie.

Colegiul penal mai invocă că conform jurisprudenței CEDO, hotărârea

Ponomaryov vs Ucraina din 03 aprilie 2008 se atestă, că dacă termenul pentru

introducerea unei căi de atac este reînoit după un interval considerabil și pentru

motive care nu par să fie convingătoare, o asemenea decizie ar putea duce la

încălcarea principiului securității raporturilor juridice.

Din aceste considerente, Colegiul penal conchide că recursul în anulare

declarat de condamnat, este inadmisibil, fiind declarat peste termen.

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

4

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către condamnatul Medic

Andrei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel a Republicii Moldova

din 27 septembrie 2001, în cauza penală privindu-l pe Medic Andrei Xxxxx, ca

fiind declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 04 decembrie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Boico Victor

5