1ra-1556/2017 — art. 149 alin. 1, art. 157 CP

1ra-1556/2017 — art. 149 alin. 1, art. 157 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-1556/2017

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

29 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Ursache Petru,

Judecători - Timofti Vladimir, Toma Nadejda

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

procurorul în cadrul Procuraturii de circumscripție Cahul, Tomița Mihail, prin care

solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 16 mai 2017,

în cauza penală privindu-l pe

Colioglo Vladislav Xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în s. Xxxxx, str. Xxxx nr.

Xxxx, r-nul Xxxxx, Xxxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor

din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

2017, cauza penală fiind examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641

Cod de procedură penală, procesul penal în privința lui Colioglo Vladislav pe

învinuirea în baza art. 149 alin. (1), 157 Cod penal a fost încetat în legătură cu

împăcarea părților.

aproximativ orele 19:00, Colioglo Vladislav, aflându-se în componența grupului de

motocicliști, în timp ce realizau o prezentare demonstrativă pe str. Lenin, s. Copceac,

r-nul Ceadîr-Lunga, în legătură cu sărbătoarea hramului localității, conducând

motocicleta sportivă de model „Kawasaki”, în timpul manifestării a pierdut controlul

motocicletei, a căzut din scaunul acesteia, fapt ce a condus la coliziunea cu

motocicleta de model „Yamaha”, cu număr de înmatriculare „Xxxxx”, condusă de

Croitor Vasile, și a provocat incendierea motocicletei de model „Kawasaki”, după

care motocicleta cuprinsă de flăcări s-a izbit în spectatorii aflați la marginea

carosabilului, în urma acestei lovituri Curdova Ecaterina a suferit vătămări corporale

1

de gravitate ușoară cu dereglarea sănătății de scurtă durată, în formă de arsuri termice

de gr. I-II a ambelor gambe, produse prin acțiune cu agent termic înalt, Curdova

Anastasia a suferit vătămări corporale de gravitate ușoară cu dereglarea sănătății de

scurtă durată, în formă de arsuri termice de gr. I-II pe 10% din suprafață obrazului,

membrului superior, inferior stâng, Croitor Vasile a suferit vătămare corporală

medie cu dereglarea sănătății de lungă durată, în formă de fractură a osului radial pe

stânga; Ciorbadji Valentina a suferit vătămare corporală medie cu dereglarea

sănătății de lungă durată, în formă de fractură a coastei 9-10 de stânga, pe linia axilar

posterior; lui Copușciu Anatolie i-au fost cauzate vătămări corporale de gravitate

medie cu dereglarea sănătății de lungă durată, în formă de arsuri termice de gr.I-II-

III, a obrazului, membrelor superioare, inferioare pe o suprafață de 25%, lui

Iusiumbeli Liubovi i-au fost cauzate vătămări corporale de gravitate medie cu

dereglarea sănătății de lungă durată, în formă de fractură intra-articulară așchiată

tuberozității laterale epifizei proximale a osului tibial pe stânga, fractură liniară a

patelului pe stânga, lui Belova Irina i-au fost cauzate vătămări corporale de gravitate

medie cu dereglare sănătății de lungă durată, în formă de arsuri termice de gr. II-III

a antebrațului, gambei piciorului stâng și gambei drepte pe o suprafață de

aproximativ 8 %, lui Topal Grigorii i-a fost cauzată vătămare corporală gravă,

periculoasă pentru viață, în formă de traumă cranio-cerebrală închisă, contuzie

cerebrală de gradul I, fractură așchiată a osului parieto-occipital pe dreapta.

Tot el, Colioglo Vladislav, în aceeași zi, aflându-se în componența grupului

de motocicliști, în timp ce realizau o prezentare demonstrativă pe str. Lenin, s.

Copceac, r-nul Ceadîr-Lunga, în legătură cu sărbătoarea hramului localității,

conducând motocicleta sportivă de model „Kawasaki”, în timpul manifestării a

pierdut controlul asupra motocicletei, a căzut din scaunul acesteia, fapt ce a condus

la coliziune cu motocicleta de model „Yamaha”, cu număr de înmatriculare

„XXXXX”, condusă de Croitor Vasile, și a provocat incendierea motocicletei de

model „Kawasaki”, după care motocicleta cuprinsă de flăcări s-a izbit în spectatorii

aflați la marginea carosabilului, în urma acestei lovituri lui Chior Maria i-a fost

cauzată vătămare corporală gravă sub formă de fracturi închise ale membrelor

inferioare, complicate cu emolia tisulară a măduvei osoase și dezvoltarea ulterioară

a sindromului coagulării intravascular diseminate, fracturi închise ale ambelor

coapse, în urma cărora a survenit decesul.

Acțiunile inculpatului Colioglo Vladislav au fost încadrate în baza:

- art. 149 alin. (1) Cod penal, lipsirea de viață din imprudență;

- art. 157 Cod penal, vătămarea gravă ori medie a integrității corporale sau a

sănătății cauzată din imprudență.

casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Colioglo Vladislav să

fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 149 alin. (1), 157

2

Cod penal, și conform art. 3641 Cod de procedură penală, să-i fie aplicată pedeapsa

în baza:

- art. 149 alin. (1) Cod penal – 1 an închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip deschis;

- art. 157 Cod penal – 1 an închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar

de tip deschis.

Potrivit art. 84 Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui

Colioglo Vladislav să-i fie stabilită pedeapsa definitivă sub formă de 1 an 6 luni

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis.

Să fie dispusă încasarea din contul lui Colioglo Vladisalv în beneficiul

Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, suma de 11362,95 lei, suportate în

legătură cu tratamentul victemelor Chior M. I., Ciorbadji V. D., Curdova E. V.,

Curdova A.V..

În argumentarea apelului, procurorul a invocat că:

- conform art. 109 Cod penal, art. 276 Cod de procedură penală, „împăcarea

este actul de înlăturare a răspunderii penale pentru o infracțiune ușoară sau mai

puțin gravă”, împăcarea este personală între victimă și bănuit, învinuit, inculpatul;

- victima Belova I., nu s-a prezentat nici la o ședință de judecată, aflându-se

în afara țării, prin urmare cererea aceasteia privind încetarea procesului penal în

privința lui Colioglo Vladislav, în legătură cu împăcarea părților, parvenită prin

intermediul oficiului poștal, nu demonstrează faptul că cererea respectivă a fost

întocmită anume de victimă, această cerere nu a fost întocmită și autentificată

conform legislației în vigoare;

- prima instanță eronat a încetat procesul penal intentat în privința lui Colioglo

Vladislav pe art. 149 Cod penal, în baza cererii succesorului părții vătămate Chior

M.- Caracet E., or prevederile art. 81 Cod de procedură penală, nu reglementează

dreptul succesorului părții vătămate de a se împăca cu inculpatul, mai mult, conform

art. 109 alin. (3) Cod penal și art. 276 alin. (6) Cod penal, pentru persoanele

incapabile, împăcarea se poate face numai de reprezentanții lor legali;

- persoanele cu capacitate de exercițiu limitată se pot împăca cu încuviințarea

reprezentanților lor legali, însă împăcarea nu se poate face de către succesorul părții

vătămate care la caz reprezintă persoana decedată.

fost respins apelul declarat și menținută sentința primei instanțe fără modificări.

a examinat și acceptat cererea inculpatului Colioglo Vladislav privind judecarea

cauzei în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, considerând că din

probele administrate rezultă că faptele inculpatului Colioglo Vladislav sunt stabilite

și există suficiente date cu privire la persoana inculpatului pentru a permite stabilirea

unei pedepse, după cum o cer prevederile art. 3641 alin. (4) Cod de procedură penală,

3

a stabilit corect starea de fapt. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de

probe administrate la faza urmăririi penale, care au fost corect apreciate de prima

instanță prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar în

ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, respectându-se prevederile art.101

Cod de procedură penală.

La fel, instanța de apel a reținut că prima instanță just a concluzionat că faptele

reținute în culpa inculpatului Colioglo Vladislav au avut loc și au fost săvârșite de

acesta. La momentul judecării cauzei și pronunțării sentinței, prima instanță corect

a calificat acțiunile inculpatului în baza art. 149 alin. (1), 157 Cod penal.

Instanța de apel a atestat că prima instanță a constatat și apreciat corect

circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului Colioglo

Vladislav, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și de

drept material, și soluția primei instanțe este una justă și echitabilă, corespunzătoare

cumulului de probe administrat în cauză.

În continuare, instanța de apel a menționat că o primă condiție pentru

înlăturarea răspunderii penale în rezultatul împăcării este voința părții vătămate și a

făptuitorului (bănuitului, învinuitului ori inculpatului în dependență de faza

procesului penal). Inițiativa poate interveni de la oricare din aceștia.

Totodată, instanța de apel a specificat că împăcarea părților constituie un act

bilateral, implicând, în mod necesar, acordul de voință al persoanei vătămate și a

inculpatului. În acest sens, instanța de apel a notat că împăcarea are caracter personal

și trebuie să fie definitivă, fiind necesar să conțină, în mod clar, acordul de voință al

persoanelor care au hotărât să se împace. Reieșind din faptul că împăcarea constituie

un drept al părții vătămate, atunci când legea îi permite, urmează să i se asigure

realizarea acestui drept. Însă, având în vedere că împăcarea este „personală”, voința

părții vătămate trebuie să fie exprimată printr-o declarație (cerere), notarial

autentificată.

Instanța de apel a notat că la caz sunt prezente cererile părților vătămate,

autentificate notarial, și anume: Ciorbadji Valentina, Iusiumbeli Liubovi, Copușciu

Anatolie, Curdova Ecaterina, Topal Boris reprezentant legal al lui Topal Grigorii,

Curdova Ecatrina reprezentant legal a lui Curdova Anastasia, Caraciot Ecaterina

succesorul părții vătămate Chior Maria, în baza cărora acestea indică lipsa

pretențiilor morale și materiale față de inculpatul Colioglo Vladislav, invocând

împăcarea cu acesta, în legătură cu ce au solicitat încetarea procesului penal în

temeiul art. 109 Cod penal (f.d. 80-86, vol. III), precum și cererea inculpatului

Colioglo Vladislav din 28.06.2016, privind încetarea procesului penal în baza art.

109 Cod penal (f.d. 107, vol. III).

De asemenea, instanța de apel a indicat că în materialele cauzei se regăsește

cererea părții vătămate Belova Irina, autentificată notarial, potrivit căreia Belova

Irina confirmă că inculpatul Colioglo Vladislav a compensat paguba în măsură

4

deplină și nu are careva pretenții față de ultimul, în legătură cu ce a solicitat încetarea

procesului penal în privința lui Colioglo Vladislav (f.d. 230, vol. III), totodată, fiind

prezentă și cererea inculpatului Colioglo Vladislav din 16.01.2017, în baza căreia

solicită încetarea procesului în temeiul împăcării cu toate părțile vătămate, conform

art. 109 Cod penal (f.d. 233 vol. III).

În acest sens, instanța de apel a respins argumentul apelantului, precum că

cererea părții vătămate Belova Irina, privind încetarea procesului penal față de

Colioglo Vladislav în legătură cu împăcarea părților, nu a fost autentificată

corespunzător și nu confirmă faptul că cererea a fost scrisă personal de partea

vătămată, iar temeiurile indicate în cerere corespund voinței acesteia, menționând că

cererea nominalizată a fost autentificată de notarul Hozeainov Alexandr cu activitate

în or. Lodeinoe Pole, regiunea Leningrad, Federația Rusă, la locul de trai al părții

vătămate Belova Irina, fiind înregistrată în registrul de evidență a actelor notariale

cu nr. 2-2077, care reflectă suficient de explicit voința părții vătămate Belova Irina

în privința încetării procesul penal intentat împotriva inculpatului Colioglo

Vladislav. La același capitol, instanța de apel a conchis că relevant este că pe întreg

parcursul judecării cauzei partea vătămată Belova Irina a fost reprezentantă de

avocatul Velev V. în baza mandatelor nr.0858772 din 01.09.2015 și nr.0879447 din

30.06.2016 (f.d. 106, 190 vol. III), circumstanță care exclude ilegalitatea cererii

privind încetarea procesului penal. Mai mult ca atât, anexarea acestei cereri la

materialele cauzei a fost pusă în discuție în cadrul ședinței de judecată din data de

16.01.2017, unde partea acuzării nu a înaintat careva obiecții referitor la legalitatea

acestei cereri (f.d. 234, verso, vol. III).

Totodată, instanța de apel a atestat că nu este întemeiat nici argumentul

procurorului precum că prima instanță greșit a aplicat instituția împăcării părților pe

capătul de acuzare a inculpatului Colioglo Vladisalv în temeiul art. 149 Cod penal,

deoarece succesorul părții vătămate decedate Chior Maria - Caraciot Ecaterina, nu

are dreptul să depună astfel de cereri în numele părții vătămate Chior Maria, din

considerentul că potrivit ordonanței din 24.09.2015, Caraciot Ecaterina a fost

recunoscută în calitate de succesor al părții vătămate decedate Chior Maria, fiindu-i

aduse la cunoștință drepturile și obligațiile acesteia în cadrul prezentului proces

penal, conform art.60 Cod de procedură penală (f.d.126, vol. I).

În aceeași ordine de idei, instanța de apel a făcut referire la prevederile art. 81

alin. (4) Cod de procedură penală, ce stipulează că „succesorul părții vătămate sau

părții civile participă la procesul penal în locul părții vătămate sau părții civile”, și

a conchis că din norma enunțată se desprinde că succesorul părții vătămate este

îndreptățit să exercite toate drepturile și obligațiile părții vătămate decedate, care

conform art. 60 alin. (1) pct. 13) Cod de procedură penală, „...este în drept să se

împace cu bănuitul, învinuitul, inculpatul în cazurile prevăzute de lege”.

5

În privința acțiunii civile intentate de avocatul Velev V. în numele părții

vătămate Belova Irina, instanța de apel a stabilit că partea vătămată a depus cerere

autentificată notarial, în care a indicat că Colioglo Vladislav a reparat paguba în

întregime și nu are careva pretenții față de acesta, solicitând încetarea procesului

penal, la cererea dată fiind anexat bonul în baza căruia a fost efectuat transferul

sumei bănești, în vederea reparării prejudiciului cauzat (f.d. 231, vol. III), motiv din

care instanța de apel a concluzionat că se impune încetarea procesului cu privire la

acțiunea civilă, fapt ce exclude soluționarea în continuare a acțiunii civile depuse de

Belova Irina.

În ceea ce privește pretenția procurorului privind încasarea de la Colioglo

Vladislav în beneficiul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină a sumei

11362 lei 95 bani, pentru acordarea ajutorului medical părților vătămate Chior

Maria, Ciorbadji Valentina, Curdova Anastasia, instanța de apel a atestat că prima

instanță justificat a reținut faptul că Compania Națională de Asigurări în Medicină

nu a fost recunoscută nici în calitate de parte vătămată, și nici parte civilă. Totodată,

s-a reținut că nemijlocit prin acțiunile infracționale ale inculpatului Colioglo

Vladislav nu au fost cauzate prejudicii CNAM, ultima suportând cheltuieli în

legătură cu relațiile de asigurare.

în Procuratura de circumscripție Cahul, Tomița Mihail, care indică temeiul pentru

recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și solicită casarea

deciziei instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.

În argumentarea recursului acesta invocă că:

- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt. care a afectat soluția instanței;

- motivele invocate de procuror în cererea de apel sunt corecte și întemeiate;

- niciuna din părțile vătămate nu au fost citate și audiate în instanțele de

judecată dacă au depus careva cereri de împăcare cu inculpatul, dacă le-au fost

restituit prejudiciul material și moral și dacă au sau nu au careva pretenții față de

inculpat, chiar și pentru respectarea prevederilor art. 3641 alin.(4) Cod de procedură

penală;

- prima instanță eronat a încetat procesul penal intentat în privința lui Colioglo

Vladislav în baza art. 149 Cod penal, în baza cererii succesorului părții vătămate

Chior M. - Caraciot E., or prevederile art. 81 Cod de procedură penală, nu

reglementează dreptul succesorului părții vătămate de a se împăca cu inculpatul, mai

mult conform art. 109 alin. (3) Cod penal și art. 276 alin. (6) Cod de procedură

penală, pentru persoanele incapabile, împăcarea se poate face numai de

reprezentanții lor legali. Persoanele cu capacitate de exercițiu limitată se pot împăca

6

cu încuviințarea reprezentanților lor legali. Însă împăcarea nu se poate face de către

succesorul părții vătămate, care la caz reprezintă persoana decedată;

- ca să existe o parte în proces - succesorul părții vătămate, trebuie mai întîi

să fie recunoscută o persoană ca fiind partea vătămată. Însă, victima Chior M, a

decedat și nu a fost recunoscută ca parte vătămată. De aici rezultă că lipsește de iure

partea vătămată și respectiv, succesorul părții vătămate;

- drepturile unei persoane care nu a fost recunoscută într-o anumită calitate în

procesul penal (partea vătămată, parte civilă) nu pot fi asumate de o altă persoană;

- potrivit dispozitivului sentinței primei instanțe, cât și a deciziei instanței de

apel, lipsește hotărârea cu privire la acțiunea civilă înaintată, conform art. 397 pct.

1) Cod de procedură penală.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este vădit neîntemeiat

din următoarele considerente.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este

vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel la judecarea cauzei.

Colegiul penal menționează că recurentul, drept temei pentru declararea

recursului a indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

sub aspectele că: „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței”.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

reține că temeiul și motivele invocate de recurent în susținerea acestui temei nu s-au

confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest context

următoarele.

Astfel, ce ține de temeiul de recurs indicat de recurent, prevăzut de art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că acesta este

declarativ și nu și-a găsit confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei, dat fiind

faptul că, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414, 417

7

alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelul declarat de procuror,

întemeindu-și soluția în baza probelor verificate și apreciate prin prisma art. 101 Cod

de procedură penală, soluția instanței nefiind afectată de o eroare gravă de fapt, iar

decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția, de

respingere ca nefondat a apelului declarat de procuror și de menținere a sentinței

primei instanțe fără modificări.

Totodată, Colegiul penal atestă că motivele invocate în recurs cu privire la

dezacordul cu soluția instanței de apel de menținere a sentinței de încetare a

procesului penal în legătură cu împăcarea părților în baza cererilor de împăcare

depuse de părțile vătămate care nu au fost prezente în proces, precum și de partea

vătămată Belova Irina pe art. 157 Cod penal, din motiv că aceasta era plecată peste

hotarele țării, cererea ei nefiind autentificată corespunzător, și a succesorului părții

vătămate Chior Maria – Caraciot Ecaterina pe art. 149 alin. (1) Cod penal, care nu

ar fi avut dreptul de a depune o asemenea cerere, sunt similare cu criticile înaintate

de procuror în apel, asupra cărora instanța de apel s-a expus detaliat și minuțios, iar

argumentele instanței de apel la adoptarea soluției în cauză, expuse și în pct. 5 a

prezentei decizii, în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile sunt

acceptate și însușite de instanța de recurs ordinar, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România

din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat

pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate

acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

La fel, ce ține de alegația recurentului, precum că: „pentru ca să existe o parte

în proces - succesorul părții vătămate, trebuie mai întâi să fie recunoscută o

persoană ca fiind partea vătămată. Însă, victima Chior M, a decedat și nu a fost

recunoscută ca parte vătămată. De aici rezultă că lipsește de iure partea vătămată

și respectiv, succesorul părții vătămate”, Colegiul penal conchide că este

neîntemeiată și contravine materialelor cauzei, or după cum rezultă din (f.d. 122,

vol. I), prin ordonanța organului de urmărire penală din 30 august 2015, victima

Chior Maria a fost recunoscută în calitate de parte vătămată, iar ulterior după ce

aceasta a decedat, sora acesteia – Caraciot Ecaterina, în baza cererii depuse de ea, la

24 septembrie 2015, cu respectarea rigorilor prevăzute de art. 81 Cod de procedură

penală, prin ordonanța organului de urmărire a fost recunoscută în calitate de

succesor a părții vătămate decedate, fiind investită cu aceleași drepturi a părții

vătămate stipulate în art. 60 Cod de procedură penală, inclusiv și cu dreptul de

8

împăcare, reglementat în art. 60 alin. (1) pct. 13) Cod de procedură penală, or

interdicție în acest sens nu este prevăzută de Codul de procedură penală.

Cu referire la critica recurentului, precum că „potrivit dispozitivului sentinței

primei instanțe, cât și a deciziei instanței de apel, lipsește hotărârea cu privire la

acțiunea civilă înaintată, conform art. 397 pct. 1) Cod de procedură penală”,

Colegiul penal conchide că nu poate fi acceptat, or atât prima instanță în sentință

(f.d. 250, verso, vol. III) cât și instanța de apel în decizia sa (f.d. 41, vol. IV), s-au

expus în partea descriptivă în privința acțiunii civile intentate, iar omisiunea de a

menționa despre acestea în dispozitivele hotărârilor nu afectează legalitatea acestora

și nu lezează drepturile părților în proces, atât părții vătămate Belova Irina, cât și

CNAM (care nici nu este recunoscută parte în proces).

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept esențiale

invocate de recurent, ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate,

deoarece soluția adoptată de instanța de apel, este legală și întemeiată, iar recursul

ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în cadrul

Procuraturii de circumscripție Cahul, Tomița Mihail, împotriva deciziei Colegiului

judiciar al Curții de Apel Cahul din 16 mai 2017, în cauza penală privindu-l pe

Colioglo Vladislav Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 28 decembrie 2017.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Toma Nadejda

9