1ra-1400/2017 — art.361 alin.1 CP

1ra-1400/2017 — art.361 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul 1ra-1400/17

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

12 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache,

judecătorii – Constantin Alerguș, Vladimir Timofti, Nadejda Toma, Anatolie

Țurcan,

a judecat, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de procurorul în

cadrul Procuraturii UTA Găgăuzia, oficiul Central, Gheorghieva Feodora,

prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Comrat

din 19 aprilie 2017, în cauza penală în privința lui

Colioglo Elena Xxxxx,

născută la xxxxx, originară și domiciliată în r-nul

xxxxx, s. xxxxx, str. Xxxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

(instanța de fond);

(instanța de apel);

(instanța de recurs ordinar).

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură penală

legal executată.

C O N S T A T Ă :

Colioglo Elena a fost achitată de sub învinuirea de comitere a infracțiunii

prevăzute de art. 361 alin.(1) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește

elementele infracțiunii.

faptul că, exercitând în baza dispoziției seria xxxx din xxxx, emisă de primarul

s. Copceac, Gorizan O., temporar, funcția de secretar interimar a Consiliului

local în Primăria s. Xxxx, r-nul Xxxx, fiind investită cu anumite drepturi și

obligații, având în atribuțiile sale de serviciu potrivit art. 39 lit. j), m) al Legii

nr.436 din 28.12.2006 „privind administrația publică locală” dreptul de a

elibera extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului local, în afara

celor care conțin informații secrete, stabilite potrivit legii, precum și extrase și

1

copii de pe actele de stare civilă, inclusiv și dreptul de a păstra sigiliul și în caz

de necesitate de a aplica pe documente, știind despre faptul că la 28 aprilie

2015 de către Consiliul local al s. Xxxx nu a fost adoptată decizia nr.xxxx

„privind instalarea limitatorilor de viteză pe străzile satului Copceac”, acționând

intenționat, urmărind scopul de a falsifica documente oficiale, și anume,

confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale false, ce oferă

drepturi sau eliberează de obligații, indiferent de tipul de proprietate și forma

juridică de organizare, aflându-se în s. Copceac, în luna august 2015, personal,

a confecționat decizia falsă a Consiliului local al s. Copceac cu nr.xxxx din

28.04.2015 „privind instalarea limitatorilor de viteză pe străzile satului

Copceac” în care a introdus date care nu corespund realității, în privința

adoptării deciziei nominalizate, pe care a semnat-o, aplicând ștampila

primăriei.

Ulterior, decizia falsă a transmis-o în folosință inginerului cadastral al

Primăriei s.Copceac, r-nul Ceadîr-Lunga, Manolov Fiodor, pentru a fi

prezentată inspectorului din cadrul Secției Circulație Rutieră și prevenire a

Accidentelor Circulație Rutieră din cadrul IP Ceadîr-Lunga, Mandaji A., în

baza căreia i-a fost acordat dreptul de întocmire a schemei pentru instalarea

limitatoarelor de viteză pe străzile s. Copceac, r-nul Ceadîr-Lunga. Totodată,

decizia falsă a stat la baza procurării limitatoarelor de viteză în sumă de

24608, 08 lei.

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de condamnare a lui

Colioglo E. în baza art. 361 alin.(1) Cod penal la amendă în mărime de 250

unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în

sfera publică pe un termen de 3 ani.

Consideră că au fost prezentate suficiente probe ce confirmă vinovăția

inculpatei, însă instanța nu a apreciat multilateral și obiectiv probele

prezentate.

În cadrul ședinței de judecată, cu certitudine s-a constatat că, prin

eliberarea de către Colioglo E. a documentului fals decizia Consiliului local cu

nr. xxxx din 28.04.2015, în lipsa unei decizii oficiale luate de către acest organ,

totodată în lipsa unui temei legal, acordându-i acestui document, statut de

document oficial, fiind transmis inginerului cadastral, Manolov F., ultimul a

executat indicațiile verbale ale primarului Garizan O., precum și cele ale

2

agentului de poliție din cadrul IP Ceadîr-Lunga, care i-a comunicat acestuia

că anume fără o astfel de decizie eliberată din cadrul primăriei s. Copceac, nu

va obține acordul său de a permite instalarea limitatoarelor de viteză, ca

rezultat a obținut dreptul de a acumula tot pachetul necesar de documente

aprobate de către reprezentanții instituțiilor abilitate, fiind obținut scopul

dorit și dreptul de a fi instalate limitatoarele de viteză pe străzile din

localitatea Copceac, r-nul Ceadîr-Lunga.

Astfel, nu este de acord cu soluția instanței de fond care a considerat că

extrasul din decizia nr. xxxx din 28.04.2015 nu este un document oficial, nu

acordă drepturi și nu a produs consecințe, astfel nu poate fi pus la baza

condamnării. Potrivit practicii judiciare, se enumeră următoarele elemente

esențiale ale falsului în acte, adică, falsificarea adevărului conținut într-un act,

producerea și posibilitatea producerii unor consecințe juridice, săvârșirea

faptei cu intenție.

În calitate de obiect material al infracțiunii servesc documentele oficiale,

imprimatele, ștampilele sau sigiliile.

Drept falsificare a documentului se consideră nu numai contrafacerea

ori alterarea acestuia, ci și atestarea de către o persoană oficială în conținutul

documentului a unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului, fie

omisiunea intenționată de a le înscrie.

Pentru fi considerat oficial, înscrisul trebuie să facă parte din categoria

celor întocmite sau întărite de o autoritate, iar în calitate de înscrisuri oficiale

constituie toate actele scrise provenind de la autoritățile publice, instituțiile

publice, care fac parte din actele de procedură scrisă și de documentare ale

instituțiilor sau organizațiilor publice respective.

Pe de altă parte, sunt considerate înscrisuri oficiale atât exemplarele

originale, cât și copiile legalizate sau certificatele acestora, dacă sunt

susceptibile de a produce consecințe juridice.

Prin documente se are în vedere actele oficiale care conferă un drept sau

eliberează de o obligațiune nu numai pe deținătorul sau cumpărătorul lor, dar

și pe alte persoane care le obțin.

Atât din declarațiile inculpatei, cât și ale martorului Manolov F., rezultă

că extrasul a fost eliberat în scopul prezentării acestuia la IP Ceadîr-Lunga, iar

Manolov F. a declarat că fără acest document, fie că el ar fi original, sau o

copie, ori extras, nu i-a indicat polițistul, însă a fost acceptat anume acel

3

document, care a fost prezentat ca fiind o decizie eliberată de către un organ

al administrației publice locale, în rezultatul căruia s-a produs efectul, fiind

instalat limitatoarele de viteză în s. Copceac.

2017, a fost respins, ca neîntemeiat, apelul declarat.

fond în baza probelor administrate legal de către organul de urmărire penală

și verificate în ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4)

Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă în sensul art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții,

veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de

fapt și de drept, astfel ajungând la concluzia corectă cu privire la achitarea

inculpatei Colioglo E. de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzută

de art. 361 alin. (1) Cod penal.

care, invocând temeiul de drept prevăzut la art. 427 alin.(1) pct.12) Cod de

procedură penală solicită, casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei hotărâri de condamnare a inculpatei în baza art. 361 alin.(1) Cod penal la

250 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții

în organele administrației publice pe un termen de 3 ani.

Consideră că instanțele judecătorești au dat o apreciere greșită și

neîntemeiat au respins probele prezentate de acuzator, care confirmă

vinovăția inculpatei în săvârșirea infracțiunii imputate și anume: - declarațiile

martorilor Manolov F., Ciavdari S., Garizan O., Mandaji A., precum și probele

materiale, adresări, dispoziția nr.305 privind instalarea limitatoarelor de

viteză în s. Copceac, dispoziția nr.xxxx din 28.04.2015, schema, cererea

locuitorilor s. Copceac, tabelul foto, factura fiscală, contractul nr.12/08-94

pentru vânzarea bunurilor, ordinul de plată, raportul de expertiză.

motivele invocate, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

consideră că acesta urmează a fi respins, din următoarele considerente.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând

recursul instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu

menținerea hotărârii atacate.

4

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute

în art.427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a

agrava situația condamnaților.

Potrivit conținutului recursului declarat se constată, că în drept,

acuzatorul de stat invocă temei de casare a deciziei instanței de apel

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, care stipulează

că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile

de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul când faptei săvârșite

i s-a dat o încadrarea juridică greșită.

Articolul 430 Cod de procedură penală, prevede expres cerințele față de

cererea de recurs, indicând elementele obligatorii. Elementele de bază sunt

conținutul și motivele recursului prin care, se precizează și se solicită cerințele

procesuale în fața instanței de recurs.

Din conținutul art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală rezultă că

motivarea recursului împotriva hotărârii instanței de apel este obligatorie, iar

potrivit art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală, în cererea de recurs trebuie

indicate temeiurile prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală și motivele

recursului cu argumentarea obligatorie a ilegalității hotărârii atacate.

În cazul în care recursul nu este motivat, instanța de recurs se află în

imposibilitate de a judeca cauza în sensul agravării situației condamnatului,

dat fiind că lipsește obiectul judecării respective. Instanța de recurs nu poate,

din oficiu, să evalueze alte temeiuri în drept ale cazului de casare, decât cele

invocate de recurent cu referire la textul de lege citat, cu excepția când, prin

soluție, nu se agravează situația părții împotriva căreia este declarat recursul.

Conform practicii unitare, reglementarea dreptului de a declara recurs

ordinar împotriva deciziei instanței de apel reprezintă, din partea titularului,

atât un drept procesual de dezvoltare a atribuțiilor prevăzute de lege, cât și o

obligație de a formula cererea respectivă în strictă conformitate cu cerințele

stipulate în art. 427, 429, 430 Cod de procedură penală.

În recursul declarat de către procuror, în pofida prevederilor enunțate,

nu este specificat care ar fi esența circumstanței că, faptei săvârșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită, omițându-se totalmente motivarea ilegalității

deciziei contestate în acest sens, cu indicarea unor concrete erori în aspectul

vizat, temeiul invocat purtând un caracter declarativ, iar instanța de recurs nu

5

este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al acuzării cu

circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica.

La caz, se constată că autorul cererii de recurs critică soluția instanței de

apel, din considerentul aprecierii greșite a probelor care a generat achitarea

inculpatei.

Astfel, în probarea alegațiilor invocate, recurentul a descris în

conținutul recursului un șir de probe și circumstanțe, care în opinia sa, nu au

fost apreciate de instanța de apel la justa lor valoare sau au fost apreciate

unilateral, creându-se astfel impresia că instanța este părtinitoare.

În același context, în vederea respingerii argumentelor din recurs

privitor la chestiunea de apreciere eronată a probelor, Colegiul penal

amintește că la etapa judecării recursului ordinar nu analizează conținutul

mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu

stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond,

aceasta fiind sarcina primordială a acestor instanțe.

Deci, instanța de recurs nu examinează criticele referitoare la presupusa

greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente

faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanța de

apel, corectitudinea achitării inculpatei de sub învinuirea imputată acesteia

prin rechizitoriu.

Mai mult, în lumina jurisprudenței constante a Colegiului penal al

Curții Supreme de Justiție, se reține că regula generală desprinsă din

dispozițiile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că la această

etapa instanța de recurs verifică erorile de drept comise de instanțele de fond,

în baza temeiurilor stipulate expres de norma respectivă, dar nu apreciază sau

face o reapreciere a stării de fapt reținute în cauză.

Instanța de recurs conchide că, recursul de pe rol nu întrunește

condițiile de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze

recursul acuzatorului de stat cu circumstanțe în fapt și în drept, care ar agrava

situația condamnatului și care ar justifica acest recurs. Or, conform

prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească

nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a

apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

Reținând cele nominalizate, Colegiul conchide că recursul ordinar

declarat de către acuzatorul de stat urmează a fi respins, ca inadmisibil, cu

menținerea hotărârii atacate.

6

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de procurorul în

cadrul Procuraturii UTA Găgăuzia, oficiul Central, Gheorghieva Feodora,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Comrat din 19 aprilie

2017, în cauza penală în privința lui Colioglo Elena, cu menținerea hotărârii

atacate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 11 ianuarie 2018.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Constantin Alerguș

Vladimir Timofti

Nadejda Toma

Anatolie Țurcan

7