1cs-228/2019 — art. 287 alin. 2 litb; 152 alin. 2 lit. e; 155 CP

Dosarul nr. 1cs–228/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

Î N C H E I E R E

04 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Timofti Vladimir,

Judecători Cobzac Elena,

Țurcan Anatolie,

examinând demersul Președintelui interimar al Curții de Apel Comrat, Colev

Grigori, cu privire la soluționarea cererilor de recuzare înaintate de părțile vătămate

Spatarenco Alexei, Cîssa Serghei, Cîssa Stepan, judecătorilor Curții de Apel Comrat,

Colev Grigori, Starciuc Ștefan, și Curdov Afanasi de la judecarea în ordine de apel a

cauzei penale în privința lui Mardari Ilia Xxxxx, Vlah Dmitri Xxxxx, Sîrtmaci Nicolai

Xxxxx învinuiți de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b), 152 alin.

(2) lit. e), 155 Cod penal

C O N S T A T Ă :

demers prin care a solicitat soluționarea cererii de recuzare înaintată de părțile

vătămate Spatarenco Alexei, Cîssa Serghei, Cîssa Stepan, judecătorilor Curții de Apel

Comrat, Colev Grigori, Starciuc Ștefan și Curdov Afanasi de la judecarea în ordine de

apel a cauzei penale în privința lui Mardari Ilia Xxxxx, Vlah Dmitri Xxxxx, Sîrtmaci

Nicolai Xxxxx învinuiți de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b),

152 alin. (2) lit. e), 155 Cod penal, întrucât în Curtea de Apel Comrat activează doar

șase judecători, atribuțiile unuia din care au fost suspendate, astfel nu poate fi

constituit complet de judecată pentru examinarea cererii de recuzare.

Totodată, a fost solicitat în caz de admitere a cererii de recuzare, desemnarea

altei instanțe egale în grad, pentru judecarea apelurilor menționate.

cerere de recuzare judecătorilor Curții de Apel Comrat, Colev Grigori, Starciuc Ștefan

și Curdov Afanasi.

În motivarea cererii a invocat că:

- părțile vătămate au fost private de dreptul la apărare;

- în anul 2015, la cererea de apel a părților vătămate la încheierea judecătorului

Colev G. din 08 iunie 2015, pe cauza penală 1-174/2014, Colegiul judiciar al Curții de

Apel Comrat, de la începutul ședinței de judecată, a avut un comportament neobiectiv

și imparțial față de părțile vătămate, încercând că examinere cererea de apel fără

participarea avocatului părților vătămate, însă părțile vătămate nu dispun de

cunoștințele necesare în domeniul dreptului, conform studiilor juridice, astfel s-au

folosit de dreptul de a fi asistați de avocat;

1

- Colegiul judiciar al Curții de Apel Comrat, Președinte Curdov A., în ședința de

judecată a încercat să lipsească părțile vătămate de drepturile procesuale prevăzute de

art. 60 Cod de procedură penală, să fie reprezentați de apărător în ședința de judecată;

- toți inculpații pe dosar în ședința de judecată din 29.06.2015, au fost asistați de

avocații lor, care împreună cu judecătorii Curdov A., Dimina E., Bostan A., au fost de

aceeași părere, să fie examinată cererea de apel, fără apărătorii părților vătămate,

aceeași poziție a avut-o și procurorul Colța F.;

- în ședința de judecată din 29 iunie 2015 s-a creat impresia că judecătorul,

procurorul și avocații inculpaților au o înțelegere, astfel părților vătămate în această

ședință de judecată le-a apărut dubii, în legătură cu obiectivitatea și imparțialitatea

judecătorilor, din care considerent și a fost înaintată recuzarea;

- cererea de recuzare judecătorilor, inclusiv lui Curdov A., a fost înregistrată la

02.07.2015, însă nu a fost examinată, ceea ce influențează asupra încrederii părților

vătămate asupra acestui complet de judecată;

- prin încheierea Curții de Apel Comrat din 23.11.2016, a fost respinsă cererea de

recurs a părții vătămate Spatarenco A. asupra încheierii Judecătoriei Comrat din 01

august 2016, pe cauza penală în privința lui Gherasimov I., Vlah Dmitrii, Mardari Ilia

și Velicioglo Alexandru de anulare a ordonanței Procuraturii Comrat din 19

ianuarie2016;

- nu încredințează colegiului dat, așa cum doi din inculpați Vlah Dmitrii și

Mardari Ilia, sunt inculpați pe dosarul în cauză și consideră că împrejurările în cauză,

confirmă îndoielile în obiectivitatea și imparțialitatea colegiului dat;

La data de 02 decembrie 2019, părțile vătămate au depus suplimente la cererea

de recuzare, în care au indicat:

- după săvârșirea infracțiunii în anul 2013, inculpații au săvârșit o altă infracțiune

în anul 2014, în privința părții vătămate Spatarenco A., în privința acestor persoane

Procuratura Comrat a început urmărirea penală, care în final a fost încetată ilegal de

către procurorul Colța F.;

- Colegiul penal al Curții de Apel Comrat, în compenența căruia a intrat Colev G.

și Curdov A., a mers la încălcarea drepturilor părților vătămate, emițând actul

judecătoresc prin care a lăsat fără modificări ordonanța, iar în final cu Judecătorul

Hrapacov V. au contribuit la evitarea de la răspundere penală a persoanelor de la

săvârșirea repetată a infracțiunii;

- judecătorii Curții de Apel Comrat au scăpat din vedere, că legea trebuie în

primul rând să protejeze partea vătămată de acțiunile criminale, dar nu să depună

eforturi maxime pentru a achita persoanele care au săvârșit infracțiuni;

- din materialele cauzei penale nr. 2015190128, de asemenea din dosarul nr. 10-

42/2016, Colegiul instanței de apel, trebuie să țină cont că procurorii, mai mult de doi

ai nu au executat prevederile art. 252, 254 Cod de procedură penală;

- în anul 2015 judecătorul Colev G., a declarat abținere, deoarece anterior ca

judecător al primei instanțe, a participat la examinarea cauzei penale, în privința

2

acestor inculpați, la fel în anii 2015-2016 a fost înaintată recuzare și altor judecători ai

Curții de Apel Comrat, care au fost admise de către Curtea Supremă de Justiție;

- există circumstanțe reale de neîncredere a Colegiului judiciar al Curții de Apel

Comrat, Colev Grigori, Starciuc Ștefan și Curdov Afanasi.

al Curții Supreme de Justiție consideră că, acestea urmează a fi respinse, reieșind din

următoarele considerente.

În temeiul prevederilor art. 34 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul în care

există circumstanțe prevăzute la art. 33 Cod de procedură penală, judecătorul poate fi

recuzat de către părțile în proces. Dar, recuzarea trebuie să fie motivată.

Potrivit art. 35 alin. (2) Cod de procedură penală, examinarea cererii de recuzare

sau a declarației de abținere se face în aceeași zi. În cazul în care nu se poate forma un

nou complet de judecată în aceeași instanță, recuzarea se soluționează, în cel mult 10

zile de la primirea dosarului, de instanța ierarhic superioară.

La caz, Colegiul penal constată că în cadrul Curții de Apel Comrat, la moment în

total de fapt activează 6 judecători, atribuțiile unuia din care au fost suspendate, iar

trei au fost recuzați, fiind imposibilă constituirea unui nou complet de judecată în

cadrul aceleiași instanțe pentru examinarea cererii de recuzare, astfel demersul

președintelui interimar al Curții de Apel Comrat fiind întemeiat.

Studiind cererile de recuzare, Colegiul penal a stabilit că părțile vătămate nu au

indicat careva temeiuri de recuzare potrivit căruia judecătorii nu pot participa la

judecarea cauzei și urmează a fi recuzați.

Totodată, în cererile de recuzare înaintate de părțile vătămate, o parte din

motivele de recuzare se referă la judecătorul Colev Grigori, însă conform fișei de

repartizare cauza penală menționată a fost repartizată judecătorului Starciuc Ștefan,

iar conform încheierii de formare a colegiului pe dosarele penale în ordine de apel din

02 septembrie 2019 (f.d. 43 v. VII), cauza penală a fost transmisă Colegiului Curții de

Apel Comrat în următoarea componență: Curdov A., Caraianu L. și Starciuc Ș. Astfel,

instanța de recurs artestă că judecătorul Colev G. nu face parte din Colegiul desemnat

pentru examinarea prezentei cauzei, astfel conform prevederilor art. 34 alin. (3) Cod

de procedură penală, recuzarea anticipată a judecătorilor care încă nu participă la judecarea

cauzei date, precum și a judecătorului sau completului de judecată care soluționează cererea de

recuzare, nu se admite, însă argumentele cererii de recuzare pot fi invocate în apel sau, după

caz, în recurs împotriva hotărârii în fond.

În asemenea context, prevederile menționate supra au rostul de a combate

eventuala exercitare abuzivă de către părți a dreptului de a solicita recuzarea,

formulând în scop dilatoriu cerere de recuzare a tuturor judecătorilor și a

judecătorilor care nu participă la judecarea cauzei.

Ce ține de argumentele aduse în susținerea cererilor de recuzare în privința

judecătorului Curdov A., Colegiul penal reține că, aceleași motive cu referire la faptul

că, în anul 2015 a încercat să lipsească părțile vătămate să fie reprezentate de apărător,

au fost anterior invocate, fiind examinate la data de 10 iunie 2015, prin încheierea

3

Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție, ulterior la data de 16 octombrie 2019

(f.d.81-83), de către Colegiul judiciar al Curții de Apel Comrat, fiind respinse cererile

de recuzare ca neîntemeiate, din care considerent instanța de recurs respinge ca

declarativ argumentul părților vătămate, precum că cererea de recuzare din

02.07.2015 nu a fost examinată. Mai mult ca atât, instanța de recurs atestă că

judecătorul Curdov A. nu a adoptat hotărâri pe această cauză, iar criticile invocate de

autorii recursurilor nu se încadrează în prevederile art. 33 alin. (2), (3) Cod de

procedură penală.

Cu referire la un alt motiv din cererile de recuzare, precum că anterior prin

încheierea Curții de Apel Comrat din 23.11.2016, a fost respinsă cererea de recurs a

părții vătămate Spatarenoco A. asupra încheierii Judecătoriei Comrat din 01 august

2016, pe cauza penală în privința lui Gherasimov I., Vlah D., Mardari I. și Velicioglo

A., iar Vlah D. și Mardari I. sunt inculpați și pe dosarul în cauză, Colegiul penal reține

că prezenta cauză penală în privința lui Mardari Ilia Xxxxx, Vlah Dmitri Xxxxx,

Sîrtmaci Nicolai Xxxxx învinuiți de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.

(2) lit. b), art. 152 alin. (2) lit. e), 155 Cod penal, nu are tangență cu cauza penală

menționată nr. 2015190128, iar acest argument, la fel nu constituie temei de recuzare a

judecătorilor.

În urma celor expuse, având în vedere motivele invocate de către părțile

vătămate, în cererile de recuzare a judecătorilor Curții de Apel Comrat, Colev Grigori,

Starciuc Ștefan, și Curdov Afanasi, Colegiul penal constată că acestea nu se

încadrează în prevederile art. 33 alin. (2), (3) Cod de procedură penală, motiv pentru

care instanța le va considera declarative, or, situația de fapt descrisă de către părțile

vătămate nu poate constitui o circumstanță care poate pune la îndoială rezonabilă

imparțialitatea judecătorilor recuzați, astfel argumentele sunt apreciate ca

nesusceptibile de a concluziona admiterea cererii înaintate, or, careva temeiuri

concrete și legale în acest sens nu au fost constatate.

Din cuprinsul cererilor de recuzare nu rezultă ca cineva din judecătorii

desemnați pentru soluționarea cauzei date, au direct sau indirect un careva interes ce

ar afecta imparțialitatea lor, iar circumstanțele menționate nu cad sub incidența

instituției recuzării judecătorilor de la judecarea cauzei penale în altă instanță,

deoarece conform prevederilor art. 26 Cod de procedură penală, la înfăptuirea justiției

în cauzele penale, judecătorii sunt independenți și se supun numai legii.

Judecătorii judecă cauzele penale pe baza legii și propriei convingeri bazate pe

probele cercetate în procedura judiciară respectivă în condiții care exclud orice

presiune asupra lor. Justiția se înfăptuiește fără careva imixtiune. Judecătorul este

obligat să se opună oricărei încercări de a exercita presiune asupra sa. Exercitarea de

presiune asupra judecătorului la judecarea cauzelor penale cu scopul de a influența

emiterea hotărârii judecătorești atrage răspundere conform legii. Or, judecătorul

poate fi tras la răspundere disciplinară în cazul constatării unor abateri disciplinare

specificate la art. 22 al Legii cu privire la statutul judecătorului.

4

Totodată, Colegiul penal stipulează că, părțile vătămate, au dreptul de a declara

recuzare judecătorilor care examinează cauza în ordine de apel, invocând situațiile de

incompatibilitate, prevăzute de art. 33 Cod de procedură penală, confirmând cu

hotărâri judecătorești sau documente motivele recuzării, cererea ce urmează a fi

examinată în conformitate cu prevederile art. 35 Cod de procedură penală.

Astfel din circumstanțele constatate, Colegiul penal concluzionează de a respinge

cererile de recuzare, ca fiind neîntemeiate.

Colegiul penal,

DISPUNE:

Se resping cererile de recuzare înaintate judecătorilor Curții de Apel Comrat,

Colev Grigori, Starciuc Ștefan, și Curdov Afanasi, de către părțile vătămate

Spatarenco Alexei, Cîssa Serghei, Cîssa Stepan, la judecarea în ordine de apel a cauzei

penale în privința lui Mardari Ilia Xxxxx, Vlah Dmitri Xxxxx, Sîrtmaci Nicolai Xxxxx

învinuiți de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b), 152 alin. (2) lit.

e), 155 Cod penal.

Încheierea nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată la data de 04 decembrie

2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecător Cobzac Elena

Judecător Țurcan Anatolie

5