1re-93/2019 — art. 313 CPP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 313 CPP
- Temei legal
- art. 453 CPP
1re-93/2019 — art. 313 CPP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 1re-93/2019
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
30 octombrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în următoarea componență:
Președinte – Iurie Diaconu,
Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de
avocatul Mihail Gafton în numele Uniunii Avocaților din Republica Moldova, prin
care se solicită casarea deciziei Colegiului penal la Curții de Apel Chișinău din 09
aprilie 2019,
Termenul examinării cauzei:
Instanța de recurs în anulare de la 20.09.2019 până la 30.10.2019.
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului în anulare în cauză
în baza actelor din dosar,
c o n s t a t ă :
La 15 noiembrie 2018 în Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani a parvenit
plângerea înaintată de către avocatul Mihai Gafton în numele Uniunii Avocaților din
Republica Moldova, în ordinea art. 313 Cod de procedură penală, împotriva
ordonanței procurorului în Procuratura Anticorupție, Sergiu Moraru din 03.10.2018
cu privire la neînceperea urmăririi penale pe faptele reflectate în actul de sesizare a
Uniunii Avocaților din R.Moldova față de cetățeanul I. Moldovan, și a ordonanței
procurorului adjunct al Procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, Adriana Bețișor
privind respingerea plângerii reprezentantului Uniunii Avocaților, M. Gafton, din
data de 09.1 1.2018.
Prin încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 23 ianuarie
2019, a fost respinsă ca neîntemeiată, plângerea înaintată de către avocatul Mihai
Gafton în numele Uniunii Avocaților din Republica Moldova, în ordinea art. 313 Cod
de procedură penală, în cadrul procesului penal înregistrat în Registrul de evidență a
sesizărilor cu privire la infracțiuni al Centrului Național Anticorupție sub nr. 504 din
04.09.2018.
Nefiind de acord cu încheierea menționată, avocatul Mihai Gafton în
interesele Uniunii Avocaților din Republica Moldova a declarat recurs, prin care a
solicitat, casarea acesteia și admiterea plîngerii înaintate de către avocatul Mihai
Gafton în interesele Uniunii Avocaților din Republica Moldova, în ordinea art. 313
Cod de procedură penală.
În motivarea cererii de recurs, avocatul petiționarei Uniunea Avocaților din RM
- Mihail Gafton a invocat următoarele motive:
- organul de urmărire penală nu a întreprins toate acțiunile necesare, în vederea
oferirii unui răspuns la toate întrebările petiționarului, ori din hotărârea procurorilor
se atestă că organul de urmărire penală s-a expus evaziv asupra circumstanțelor
invocate de către petiționar;
- procurorul s-a limitat doar la aprecierea superficială a materialelor cauzei și
a argumentelor invocate, iar organul de urmărire penală a efectuat acțiuni superficiale
nemotivându-și suficient acțiunile și inacțiunile, consideră că aceste circumstanțe
1
constituie încălcarea dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 al CEDO, ce
oferă dreptul la o hotărâre și decizie motivată, instanțele de drept naționale fiind
obligate să-și motiveze soluțiile și concluziile, să ofere răspunsuri la toate întrebările
care sunt pertinente pentru rezultatul procesului;
- ordonanța Procurorului din 03.10.18, este neîntemeiată, or organul de
urmărire penală nu și-a îndeplinit obligațiile corespunzător, nu a oferit răspuns la
toate întrebările petiționarului, prin ce a încălcat art. 1 al Convenției Europene a
Drepturilor Omului, și anume obligația generală a statului de a recunoaște oricărei
persoane aflate sub jurisdicția sa, drepturile și libertățile definite de Convenție,
limitându-i petiționarului accesul liber la justiție, dar nu în ultimul rînd și art. 6
CEDO, dreptul la un proces echitabil;
- în partea descriptivă a ordonanței, probele au fost desfășurate fără o analiză
obiectivă în coroborare, fiind admisă o motivare insuficientă contradictorie a
circumstanțelor faptei;
- procurorul și instanța de judecată nu au dat analiză și răspuns la întrebările
puse de petiționar, ori în cazul dat, le-au trecut ilegal cu vederea.
Prin decizia Colegiului penal la Curții de Apel Chișinău din 09 aprilie
2019, a fost respins ca nefondat recursul declarat de avocatul petiționarei Uniunea
Avocaților din RM - Mihail Gafton, cu menținerea încheierii Judecătoriei Chișinău,
sediul Buiucani din 23 ianuarie 2019.
4.1. Pentru a se pronunța, instanța de recurs a menționat că, prima instanță
întemeiat a conchis că, la caz în cadrul urmăririi penale au fost întreprinse toate
acțiunile de urmărire penală în vederea stabilirii probelor utile, pertinente și
concludente ce ar demonstra vinovăția și nevinovăția persoanelor a căror acțiuni au
fost indicate ca fiind ilegale, reținând că organul de urmărire penală a examinat
plângerea prin audierea persoanelor și cercetarea materialelor. Or, din cele stabilite în
materialele examinate, instanța de recurs este solidară cu poziția primei instanțe,
precum că prin examinarea faptelor enunțate, nu a fost încălcat dreptul petiționarului.
Instanța de recurs a menționat că, dreptul la un proces echitabil presupune, de
asemenea, și o procedură contradictorie, cu alte cuvinte dreptul unei părți în proces de
a lua cunoștință de observațiile sau susținerile făcute de cealaltă parte, precum și de a
le discuta. Or, potrivit art. 99 Cod de procedură penală, în procesul penal, probatoriul
constă în invocarea de probe și propunerea de probe, admiterea și administrarea lor în
scopul constatării circumstanțelor care au importanță pentru cauză.
Astfel, organul de urmărire penală i-a asigurat posibilitatea de a-și apăra
drepturile și libertățile, or acesta a examinat în totalitate faptele indicate în plângerea
petiționarului, prin ce a demonstrat, că a întreprins toate măsurile de a stabili
adevărul.
Reieșind din cele menționate, instanța de recurs a conchis că, prima instanță a
explicat reprezentantului petiționarului despre netemeinicia plângerii depuse, iar
instanța de recurs a constatat că, recursul declarat la caz nu este motivat și nu este clar
care sunt temeiurile de casare a încheierii primei instanțe, or recurentul a declarat un
recurs superficial, declarativ care în fapt reprezintă doar dezacordul avocatului
petiționarei Uniunea Avocaților din RM referitor la soluția adoptată.
Nefiind de acord cu decizia instanței de recurs, avocatul Mihail Gafton în
numele Uniunii Avocaților din Republica Moldova, declară recurs în anulare, prin
care solicită casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri de anularea ordonanței
procurorului din 03.10.2018 cu privire de neînceperea urmăririi penale pe faptele
2
reflectate în actul de sesizare a Uniunea Avocaților din RM față de Igor Moldovan, ca
fiind un act ilegal; declararea nulă a ordonanței procurorului adjunct al Procurorului-
șef al Procuraturii Anticorupție, privind respingerea plângerii din 09.11.2018; de a
obliga organul de urmărire penală de a lichida încălcările de legislație admise prin
ordonanța atacată. Recurentul invocă aceleași motive declarate în cererea de recurs
(pct. 3 din decizie). De asemenea, recurentul invocă că, petiționarului i-a fost încălcat
dreptul la un proces echitabil prin neasigurarea unei urmăriri penale eficiente. Cauza
a fost examinată unilateral, limitându-se la aprecierea superficială a materialelor
cauzei. Totodată, nu s-a dat răspuns la toate motivele invocate în recursul ordinar
declarat.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din
următoarele considerente.
În conformitate cu prevederile art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală,
Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1) pct. 2)
și 3) și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la
Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârilor judecătorești după
epuizarea căilor ordinare de atac.
În corespundere cu prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală
cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în anulare cu
menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea ilegalității hotărârii
atacate.
Prin trimitere la dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, se
menționează că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul
reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu
fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când
Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova
despre depunerea cererii.
Prin urmare, Colegiul penal specifică, că noțiunea de „hotărâri judecătorești
irevocabile după epuizarea căilor ordinare de atac”, se referă la hotărârile
judecătorești prin care a fost judecată cauza în fond, adică hotărârile irevocabile de
condamnare, de achitare sau încetare a procesului penal, după epuizarea căilor de
atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de
procedură penală – adică calea apelului și recursului ordinar.
În contextul celor expuse, Colegiul penal conchide că, în ordinea recursului în
anulare, potrivit modificărilor din Codul de procedură penală din 27 octombrie 2012,
poate fi atacată doar sentința, legalitatea căreia a fost verificată pe căile ordinare de
atac - în apel și în recurs și a devenit irevocabilă.
Astfel, încheierile judecătorești, prin care s-au soluționat alte chestiuni decât
vinovăția persoanei, au numai un dublu grad de jurisdicție, prima instanță și de
recurs, cale de atac, prevăzută de lege prin dispoziții imperative, de la care nu se
permite nici o derogare.
Prin urmare, raportând prevederile legale menționate supra la cauza dată,
instanța de recurs constată că recurentul contestă decizia instanței de recurs prin care
s-a soluționat plângerea înaintată în ordinea prevăzută de art. 313 Cod de procedură
penală, iar o atare hotărâre irevocabilă nu este susceptibilă de a fi atacată în ordinea
recursului în anulare, deoarece nu cade sub incidența categoriilor de hotărâri
3
irevocabile prevăzute la art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, ce pot fi
contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție.
Așadar, având ca reper prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art. 453 Cod de
procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat de către
avocatul Mihail Gafton în numele Uniunii Avocaților din Republica Moldova,
întrucât acesta nu corespunde cerințelor de conținut.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 1), 456 Cod de
procedură penală, Colegiul penal,
d e c i d e:
inadmisibilitatea recursului în anulare, declarat de avocatul Mihail Gafton în
numele Uniunii Avocaților din Republica Moldova, împotriva deciziei Colegiului
penal la Curții de Apel Chișinău din 09 aprilie 2019, pe motiv că nu îndeplinește
cerințele de conținut.
Decizia este irevocabilă, publicată integral la 02 decembrie 2019.
Președinte: Iurie Diaconu
Judecători: Ion Guzun
Liliana Catan
4