1re-93/2019 — art. 313 CPP

La 15 noiembrie 2018 în Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani a parvenit plângerea înaintată de către avocatul Mihai Gafton în numele Uniunii Avocaților din Republica Moldova, în ordinea art. 313 Cod de procedură penală, împotriva ordonanței procurorului în Procuratura Anticorupție, Sergiu Moraru din 03.10.2018 cu privire la neînceperea urmăririi penale pe faptele reflectate în actul de sesizare a Uniunii Avocaților din R.Moldova față de cetățeanul I. Moldovan, și a ordonanței procurorului adjunct al Procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, Adriana Bețișor privind respingerea plângerii reprezentantului Uniunii Avocaților, M. Gafton, din data de 09.1 1.2018.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 23 ianuarie 2019, a fost respinsă ca neîntemeiată, plângerea înaintată de către avocatul Mihai Gafton în numele Uniunii Avocaților din Republica Moldova, în ordinea art. 313 Cod de procedură penală, în cadrul procesului penal înregistrat în Registrul de evidență a sesizărilor cu privire la infracțiuni al Centrului Național Anticorupție sub nr. 504 din 04.09.2018.

Nefiind de acord cu încheierea menționată, avocatul Mihai Gafton în interesele Uniunii Avocaților din Republica Moldova a declarat recurs, prin care a solicitat, casarea acesteia și admiterea plîngerii înaintate de către avocatul Mihai Gafton în interesele Uniunii Avocaților din Republica Moldova, în ordinea art. 313 Cod de procedură penală. În motivarea cererii de recurs, avocatul petiționarei Uniunea Avocaților din RM - Mihail Gafton a invocat următoarele motive: - organul de urmărire penală nu a întreprins toate acțiunile necesare, în vederea oferirii unui răspuns la toate întrebările petiționarului, ori din hotărârea procurorilor se atestă că organul de urmărire penală s-a expus evaziv asupra circumstanțelor invocate de către petiționar; - procurorul s-a limitat doar la aprecierea superficială a materialelor cauzei și a argumentelor invocate, iar organul de urmărire penală a efectuat acțiuni superficiale nemotivându-și suficient acțiunile și inacțiunile, consideră că aceste circumstanțe 1 constituie încălcarea dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 al CEDO, ce oferă dreptul la o hotărâre și decizie motivată, instanțele de drept naționale fiind obligate să-și motiveze soluțiile și concluziile, să ofere răspunsuri la toate întrebările care sunt pertinente pentru rezultatul procesului; - ordonanța Procurorului din 03.10.18, este neîntemeiată, or organul de urmărire penală nu și-a îndeplinit obligațiile corespunzător, nu a oferit răspuns la toate întrebările petiționarului, prin ce a încălcat art. 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, și anume obligația generală a statului de a recunoaște oricărei persoane aflate sub jurisdicția sa, drepturile și libertățile definite de Convenție, limitându-i petiționarului accesul liber la justiție, dar nu în ultimul rînd și art. 6 CEDO, dreptul la un proces echitabil; - în partea descriptivă a ordonanței, probele au fost desfășurate fără o analiză obiectivă în coroborare, fiind admisă o motivare insuficientă contradictorie a circumstanțelor faptei; - procurorul și instanța de judecată nu au dat analiză și răspuns la întrebările puse de petiționar, ori în cazul dat, le-au trecut ilegal cu vederea.

Prin decizia Colegiului penal la Curții de Apel Chișinău din 09 aprilie 2019, a fost respins ca nefondat recursul declarat de avocatul petiționarei Uniunea Avocaților din RM - Mihail Gafton, cu menținerea încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 23 ianuarie 2019. 4.1. Pentru a se pronunța, instanța de recurs a menționat că, prima instanță întemeiat a conchis că, la caz în cadrul urmăririi penale au fost întreprinse toate acțiunile de urmărire penală în vederea stabilirii probelor utile, pertinente și concludente ce ar demonstra vinovăția și nevinovăția persoanelor a căror acțiuni au fost indicate ca fiind ilegale, reținând că organul de urmărire penală a examinat plângerea prin audierea persoanelor și cercetarea materialelor. Or, din cele stabilite în materialele examinate, instanța de recurs este solidară cu poziția primei instanțe, precum că prin examinarea faptelor enunțate, nu a fost încălcat dreptul petiționarului. Instanța de recurs a menționat că, dreptul la un proces echitabil presupune, de asemenea, și o procedură contradictorie, cu alte cuvinte dreptul unei părți în proces de a lua cunoștință de observațiile sau susținerile făcute de cealaltă parte, precum și de a le discuta. Or, potrivit art. 99 Cod de procedură penală, în procesul penal, probatoriul constă în invocarea de probe și propunerea de probe, admiterea și administrarea lor în scopul constatării circumstanțelor care au importanță pentru cauză. Astfel, organul de urmărire penală i-a asigurat posibilitatea de a-și apăra drepturile și libertățile, or acesta a examinat în totalitate faptele indicate în plângerea petiționarului, prin ce a demonstrat, că a întreprins toate măsurile de a stabili adevărul. Reieșind din cele menționate, instanța de recurs a conchis că, prima instanță a explicat reprezentantului petiționarului despre netemeinicia plângerii depuse, iar instanța de recurs a constatat că, recursul declarat la caz nu este motivat și nu este clar care sunt temeiurile de casare a încheierii primei instanțe, or recurentul a declarat un recurs superficial, declarativ care în fapt reprezintă doar dezacordul avocatului petiționarei Uniunea Avocaților din RM referitor la soluția adoptată.

Nefiind de acord cu decizia instanței de recurs, avocatul Mihail Gafton în numele Uniunii Avocaților din Republica Moldova, declară recurs în anulare, prin care solicită casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri de anularea ordonanței procurorului din 03.10.2018 cu privire de neînceperea urmăririi penale pe faptele 2 reflectate în actul de sesizare a Uniunea Avocaților din RM față de Igor Moldovan, ca fiind un act ilegal; declararea nulă a ordonanței procurorului adjunct al Procurorului- șef al Procuraturii Anticorupție, privind respingerea plângerii din 09.11.2018; de a obliga organul de urmărire penală de a lichida încălcările de legislație admise prin ordonanța atacată. Recurentul invocă aceleași motive declarate în cererea de recurs (pct. 3 din decizie). De asemenea, recurentul invocă că, petiționarului i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil prin neasigurarea unei urmăriri penale eficiente. Cauza a fost examinată unilateral, limitându-se la aprecierea superficială a materialelor cauzei. Totodată, nu s-a dat răspuns la toate motivele invocate în recursul ordinar declarat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1) pct. 2) și 3) și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârilor judecătorești după epuizarea căilor ordinare de atac. În corespundere cu prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate. Prin trimitere la dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, se menționează că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. Prin urmare, Colegiul penal specifică, că noțiunea de „hotărâri judecătorești irevocabile după epuizarea căilor ordinare de atac”, se referă la hotărârile judecătorești prin care a fost judecată cauza în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau încetare a procesului penal, după epuizarea căilor de atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură penală – adică calea apelului și recursului ordinar. În contextul celor expuse, Colegiul penal conchide că, în ordinea recursului în anulare, potrivit modificărilor din Codul de procedură penală din 27 octombrie 2012, poate fi atacată doar sentința, legalitatea căreia a fost verificată pe căile ordinare de atac - în apel și în recurs și a devenit irevocabilă. Astfel, încheierile judecătorești, prin care s-au soluționat alte chestiuni decât vinovăția persoanei, au numai un dublu grad de jurisdicție, prima instanță și de recurs, cale de atac, prevăzută de lege prin dispoziții imperative, de la care nu se permite nici o derogare. Prin urmare, raportând prevederile legale menționate supra la cauza dată, instanța de recurs constată că recurentul contestă decizia instanței de recurs prin care s-a soluționat plângerea înaintată în ordinea prevăzută de art. 313 Cod de procedură penală, iar o atare hotărâre irevocabilă nu este susceptibilă de a fi atacată în ordinea recursului în anulare, deoarece nu cade sub incidența categoriilor de hotărâri 3 irevocabile prevăzute la art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție. Așadar, având ca reper prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art. 453 Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat de către avocatul Mihail Gafton în numele Uniunii Avocaților din Republica Moldova, întrucât acesta nu corespunde cerințelor de conținut.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 1), 456 Cod de procedură penală, Colegiul penal, d e c i d e: inadmisibilitatea recursului în anulare, declarat de avocatul Mihail Gafton în numele Uniunii Avocaților din Republica Moldova, împotriva deciziei Colegiului penal la Curții de Apel Chișinău din 09 aprilie 2019, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut. Decizia este irevocabilă, publicată integral la 02 decembrie 2019. Președinte: Iurie Diaconu Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 4