1ra-1365/2019 — art. 320-1 CP

1ra-1365/2019 — art. 320-1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1365/2019

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

29 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, Dumitru Mardari, Maria Ghervas,

a judecat în ședință, fără participarea părților, recursurile ordinare declarate de

către procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău Cătălin Scutelnic și

avocatul Svetlana Mazur în numele inculpatului, prin care solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 aprilie 2019, în cauza penală, în

privința lui

Caragia Constantin XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 11.06.2018 până la 20.12.2018;

Instanța de apel de la 21.01.2019 până la 02.04.2019;

Instanța de recurs de la 31.05.2019 până la 29.10.2019.

a c o n s t a t a t :

Caragia a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3201 Cod

penal și i-a fost stabilită în baza acestei norme pedeapsă sub formă de 110 ore muncă

neremunerată în folosul comunității.

Tot prin aceiași sentința, Constantin Caragia a fost recunoscut vinovat în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3201 Cod penal și i-a fost stabilită în baza acestei

norme pedeapsă sub formă de 110 ore muncă neremunerată în folosul comunității.

Tot Constantin Caragia, a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 3201 Cod penal și i-a fost stabilită în baza acestei norme pedeapsă sub

formă de 110 ore muncă neremunerată în folosul comunității.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial pentru concurs de

infracțiuni lui Constantin Caragia, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă

muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 130 ore.

Caragia la 13.01.2018, în jurul orei 07:30, urmărind scopul încălcării ordonanței de

protecție din 26.10.2017, emisă de Judecătoria Ungheni, cu sediul în or. Nisporeni în

1

favoarea victimei violenței în familie Maria Arteni, potrivit căreia avea obligația de a

părăsi temporar locuința comună, de a nu se apropia de victimă, de a nu contacta vizual

sau prin alte mijloace cu aceasta și de a sta departe de victimă, păstrând o distanță ce i-

ar permite să se simtă în siguranță, s-a dus la domiciliul său unde locuiește Maria

Arteni, situată în XXXXX, a făcut scandal.

Tot el, la 13.01.2018, în jurul orei 23:40, urmărind scopul încălcării ordonanței de

protecție din 26.10.2017, emisă de Judecătoria Ungheni, cu sediul în or. Nisporeni în

favoarea victimei violenței în familie Maria Arteni, potrivit căreia avea obligația de a

părăsi temporar locuința comună, de a nu se apropia de victimă, de a nu contacta vizual

sau prin alte mijloace cu aceasta și de a sta departe de victimă, păstrând o distanță ce i-

ar permite să se simtă în siguranță, s-a dus la domiciliul său unde locuiește Maria

Arteni, situată în XXXXX, a făcut scandal, numind-o cu cuvinte injurioase înjosindu-i

onoarea și demnitatea.

Tot el, la 14.01.2018, în jurul orei 15:45, urmărind scopul încălcării ordonanței de

protecție din 26.10.2017, emisă de Judecătoria Ungheni, cu sediul în or. Nisporeni în

favoarea victimei violenței în familie Maria Arteni, potrivit căreia avea obligația de a

părăsi temporar locuința comună, de a nu se apropia de victimă, de a nu contacta vizual

sau prin alte mijloace cu aceasta și de a sta departe de victimă, păstrând o distanță ce i-

ar permite să se simtă în siguranță, s-a dus la domiciliul său unde locuiește Maria

Arteni, situată în XXXXX, a făcut scandal, numind-o cu cuvinte injurioase înjosindu-i

onoarea și demnitatea.

2.1. Constantin Caragia la începutul cercetării judecătorești a depus în

conformitate cu art. 3641 alin. (1) Cod de procedură penală, prin înscris autentic o cerere,

prin care a declarat că recunoaște săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat

ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

sentinței în partea individualizării pedepsei penale, rejudecarea cauzei penale conform

ordinii stabilite pentru prima instanță și pronunțarea unei noi decizii, prin care lui

Constantin Caragia recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3201

Cod penal să-i fie numită pedeapsa penală sub formă de închisoare pe un termen de 6

luni închisoare; recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3201 Cod

penal să-i fie numită pedeapsa penală de 1 an închisoare; recunoscut vinovat de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3201 Cod penal să-i fie numită pedeapsa penală

de 1 an închisoare. Potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial pentru concurs

de infracțiuni, să-i fie stabilită pedeapsa penală definitivă de 2 ani închisoare, cu

executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis.

2

În motivarea apelului declarat, apelantul a considerat că aplicarea pedepsei

penale cu suspendarea acesteia numai îl va favoriza pe inculpat să săvârșească pe viitor

acțiuni similare. La fel precedentul dat va fi preluat, considerat și apreciat de alte

persoane ca o atitudine tolerantă din partea statului a comportamentului prejudiciabil

îi va diminua încrederea societății în eficacitatea și echitatea sistemului de justiție.

apelul declarat de către procuror a fost admis, casată sentința și încheierea protocolară

din 11 decembrie 2018 și pronunțată, o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, după cum urmează:

,,Se recunoaște vinovat Constantin Caragia în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

3201 Cod penal și se numește pedeapsa, cu aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură

penală, sub formă de închisoare pe un termen de 1 an și 6 luni.

Conform prevederilor art. 90 Cod penal, de suspendat condiționat executarea pedepsei

închisorii, cu fixarea perioadei de probațiune de 5 ani, cu obligarea lui Constantin Caragia să nu

schimbe domiciliul sau reședința fără permisiunea organului competent și să participe la

programe probațiunile.”

4.1. În motivarea deciziei instanța de apel a constatat că, Constantin Caragia la

13.01.2018, în jurul orei 07:30, urmărind scopul încălcării ordonanței de protecție din

26.10.2017, emisă de Judecătoria Ungheni, cu sediul în or. Nisporeni în favoarea

victimei violenței în familie Maria Arteni, potrivit căreia avea obligația de a părăsi

temporar locuința comună, de a nu se apropia de victimă, de a nu contacta vizual sau

prin alte mijloace cu aceasta și de a sta departe de victimă, păstrând o distanță ce i-ar

permite să se simtă în siguranță, s-a dus la domiciliul său unde locuiește Maria Arteni,

situată în XXXXX, a făcut scandal.

Tot el, la 13.01.2018, în jurul orei 23:40, urmărind scopul încălcării aceleiași

ordonanțe de protecție din 26.10.2017, emisă de Judecătoria Ungheni, cu sediul în or.

Nisporeni în favoarea victimei violenței în familie Maria Arteni, potrivit căreia avea

obligația de a părăsi temporar locuința comună, de a nu se apropia de victimă, de a nu

contacta vizual sau prin alte mijloace cu aceasta și de a sta departe de victimă, păstrând

o distanță ce i-ar permite să se simtă în siguranță, s-a dus la domiciliul său unde

locuiește Maria Arteni, situată în XXXXX, a făcut scandal, numind-o cu cuvinte

injurioase înjosindu-i onoarea și demnitatea.

Tot el, la 14.01.2018, în jurul orei 15:45, urmărind scopul încălcării aceleiași

ordonanțe de protecție din 26.10.2017, emisă de Judecătoria Ungheni, cu sediul în or.

Nisporeni în favoarea victimei violenței în familie Maria Arteni, potrivit căreia avea

obligația de a părăsi temporar locuința comună, de a nu se apropia de victimă, de a nu

contacta vizual sau prin alte mijloace cu aceasta și de a sta departe de victimă, păstrând

3

o distanță ce i-ar permite să se simtă în siguranță, s-a dus la domiciliul său unde

locuiește Maria Arteni, situată în XXXXX, a făcut scandal, numind-o cu cuvinte

injurioase înjosindu-i onoarea și demnitatea.

Astfel, instanța de apel a conchis că, prin acțiunile sale intenționate, Constantin

Caragia a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 3201 Cod penal, neexecutarea

intenționată sau eschivarea de la executarea măsurilor stabilite de instanța de judecată

în ordonanța de protecție a victimei violenței în familie.

Instanța de apel a menționat că, instanța de fond corect a apreciat probele

administrate în respectiva cauză penală, însă eronat a ajuns la concluzia că inculpatul

a comis un concurs de infracțiuni prevăzute de art. art. 3201, 3201 și 3201 Cod penal și a

conchis că faptele lui Constantin Caragia trebuie să fie corect calificate, doar odată,

conform prevederilor art. 3201 Cod penal.

Cu toate că inculpatul și-a recunoscut vina pe deplin, instanța de apel a subliniat

că vina lui Constantin Caragia în comiterea infracțiunii imputate, se dovedește integral

de următoarea sistemă de probe, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și

coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile depuse la urmărirea penală a părții

vătămate Maria Arteni (f. d. 31).

În susținerea recalificării, instanța de apel a menționat că, acțiunile inculpatului

reprezintă o infracțiune unică prelungită, adică cu scop unic, rezoluție unică, (în speță,

încălcarea aceleiași ordonanțe de protecție), fiecare acțiune (inacțiune) luată în parte

reprezintă aceeași componență de infracțiune; comise de aceiași persoană, la unele

dintre care ea poate fi sau autor, sau complice.

De asemenea, instanța de apel a indicat că Legea penală ne indică momentul

consumării infracțiunii continuate (prelungite) - momentul săvârșirii ultimei acțiuni

sau inacțiuni infracționale (alin. (2) al art. 30 din Cod penal), în speță, inculpatul a comis

ultima faptă la 14 ianuarie 2018.

Subsecvent, instanța de apel a subliniat că în speță, prima instanță incorect a

constatat că Constantin Caragia a săvârșit un concurs de infracțiuni prevăzute de art.

art. 3201, 3201 și 3201 Cod penal, or, potrivit învinuirii aduse, de către Judecătoria

Ungheni, cu sediul în or. Nisporeni la 26.10.2017, a fost emisă doar o singură ordonanță

de proiecție în favoarea victimei violenței în familie, potrivit căreia inculpatul avea

obligația de a părăsi temporar locuința comună, de a nu se apropia de victimă, de a nu

contacta vizual sau prin alte mijloace cu aceasta și de a sta departe de victimă, păstrând

o distanță ce i-ar permite să se simtă în siguranță, iar inculpatul la 13.01.2018 în jurul

orei 07:30 la 13.01.2018 în jurul orei 23:40 și respectiv la 14.01.2018 în jurul orei 15:45, s-

a dus la domiciliul său unde locuiește Maria Arteni situată în XXXXX, a făcut scandal

și a numit-o cu cuvinte injurioase înjosindu-i onoarea și demnitatea.

4

Prin urmare inculpatul, a săvârșit o faptă prelungită, caracterizată prin trei

acțiuni infracționale, identice, comise cu un singur scop, alcătuind în ansamblu o

infracțiune, adică infracțiunea prevăzută de art. 3201 Cod penal și nu un concurs de

infracțiuni.

Totodată, instanța de apel a conchis necesitatea casării încheierii protocolare din

11 decembrie 2018 cu privire la examinarea cauzei conform prevederilor art. 3641 Cod

de procedură penală, deoarece în cazul în care în privința inculpatului, a fost examinată

cauza în procedura simplificată, se reține o altă situație și o altă încadrare juridică decât

cea constatată (stabilită) în rechizitoriu, instanța de apel, va casa sentința primei

instanțe și va pronunța o nouă hotărâre, prin care constată situația de fapt și încadrează

această faptă așa cum a fost formulată în rechizitoriu și-i va stabili inculpatului o

pedeapsa în conformitate cu prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală.

Cu referire la stabilirea pedepsei penale, instanța de apel a ținut cont de unele

circumstanțe reale și personale, cum ar fi: caracterul și gradul de pericol social și

prejudiciabil al infracțiuni, conform prevederilor art. 16 alin. (3) Cod penal se referă la

infracțiuni mai puțin grave, personalitatea infractorului, care anterior n-a comis infracțiuni,

săvârșind pentru prima dată o infracțiune. Prin urmare, instanța de apel a reținut ca

circumstanță atenuantă săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni. Circumstanțe

agravante în privința inculpatului n-au fost reținute.

Instanța de apel a ținut să menționeze și despre caracterul contravențional al

inculpatului prin care se demonstrează că ultimul a săvârșit mai multe contravenții

fiind sancționat contravențional pentru săvârșirea contravenirilor prevăzute de art. 69

alin. (1) Cod Contravențional, art. 78 alin. (2) și 3181 Cod Contravențional (f. d. 114).

Astfel, a ajuns la concluzia că inculpatului trebuie să poarte răspundere penală

pentru faptele săvârșite în condițiile sus-indicate, iar îndreptarea și reeducarea lui este

posibilă doar cu aplicarea pedepsei pe art. 3201 Cod penal, sub formă de închisoare pe

un termen de 1 an și 6 luni, iar în temeiul art. 90 Cod penal îi va suspenda condiționat

executarea pedepsei închisorii aplicate inculpatului stabilindu-i o perioadă de

probațiune de 5 ani, aceasta fiind proporțională cu faptele comise, or, inculpatul se v-a

afla 5 ani sub supravegherea strictă a colaboratorilor serviciului de probațiune.

în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, solicită casarea

deciziei, cu remiterea cauzei spre rejudecare către aceiași instanță într-un alt complet

de judecată.

În susținerea celor solicitate, procurorul indică că, instanța de apel eronat a casat

încheiere protocolară prin care a fost admisă cererea inculpatului pentru examinarea

cauzei în procedură simplificată conform art. 3641 Cod de procedură penală.

5

De asemenea, recurentul susține dezacordul cu reîncadrarea acțiunilor

inculpatului, or, instanța de apel incorect a ajuns la concluzia precum că, inculpatul a

comis o infracțiune prelungită.

Mai mult, procurorul indică și dezacordul cu individualizarea pedepsei, susținând

că instanța de apel nu a ținut de prevederile art. 75 Cod penal și eronat a suspendat

condiționat executarea pedepsei aplicate inculpatului.

5.1. Nefiind de acord cu decizia avocatul Svetlana Mazur în numele inculpatului

declară recurs ordinar, prin care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură

penală, solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri

prin care ultimului să îi fie aplicată pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în

folosul comunității.

În motivarea recursului, apărătorul susține că instanța de apel la stabilirea

pedepsei nu a ținut cont de faptul că inculpatul are la întreținere doi copii minori, își

recunoaște vina și se căiește sincer de cele comise.

motivelor invocate, Colegiul penal lărgit consideră că, acestea urmează a fi respinse din

următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță

asupra tuturor motivelor invocate în recurs de către titularii acestuia.

În conformitate cu dispoziția art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța este în drept să-l respingă, ca inadmisibil, cu menținerea

hotărârii atacate, în cazul în care se constată că, recursul nu a fost declarat cu

respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal

(este nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală,

întemeiată și motivată.

La caz, reieșind din argumentele invocate de către procuror, Colegiul penal lărgit

reține că, în drept, aceștia fac referire la temeiurile stipulate în art. 427 alin. (1) pct. 6) și

12) Cod de procedură penală, și anume că: hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond si de apel în cazul în care

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, precum și că faptei i s-a dat o

încadrare juridică greșită pledând că instanțele de fond nu au apreciat probele la justa valoare.

Verificând alegațiile recurentului, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit

conchide că, acestea nu coroborează cu materialele cauzei și sunt invocate neîntemeiat

de titular, reieșind din raționamentele ce urmează.

6

Din conținutul recursului ordinar declarat de către procuror, se constată că acesta

invocă critici referitor la reîncadrarea instanței de apel a acțiunilor inculpatului sub

formă de infracțiune prelungită, cât și sub aspectul individualizării pedepsei penale,

astfel, Colegiul penal lărgit conchide că, instanțele de apel corect a ținut cont

prevederile art. 30 Cod penal și întemeiat a calificat acțiunile ilegale ale inculpatului, ca

o singură infracțiune, deoarece fapta a fost săvârșită cu o intenție unică, caracterizată

prin mai multe acțiuni infracționale identice, comise cu un singur scop și alcătuind în

ansamblu o infracțiune de neexecutare intenționată a măsurilor stabilite de instanța de

judecată în ordonanța de protecție a victimei violenței în familie, prevăzută de art. 3201

Cod penal.

Colegiul penal lărgit reține că, potrivit art. 28 Cod penal, infracțiunea unică

reprezintă o acțiune (inacțiune) sau un sistem de acțiuni (inacțiuni) care se califică

conform dispoziției unei singure norme a legii penale.

Astfel, reieșind din conținutul acestei norme, infracțiunea unică poate fi realizată

ori printr-o singură acțiuni (inacțiune), ori printr-un sistem de acțiuni (inacțiuni), care

se limitează la conținutul unei infracțiuni unice.

Prin unitatea de infracțiune se înțelege situația în care o activitate infracțională,

formată dintr-o acțiune (inacțiune) ori din mai multe acțiuni (inacțiuni) se consideră,

potrivit stării de fapt ori potrivit legii, o singură infracțiune pentru care se aplică o

singură pedeapsă.

Consecvent, o formă a unității de infracțiune este unitatea legală, care la rândul ei

se poate manifesta prin caracterul prelungit al acțiunilor inculpatului.

Prin urmare, potrivit art. 30 Cod penal, se consideră infracțiune prelungită fapta

săvârșită cu intenție unică, caracterizată prin două sau mai multe acțiuni infracționale

identice, comise cu un singur scop, alcătuind în ansamblu o infracțiune și care se

consumă din momentul săvârșirii ultimei acțiuni sau inacțiuni infracționale.

Respectiv, este cert faptul că o infracțiune este considerată prelungită atunci când

persoana săvârșește, la diferite intervale de timp, dar în realizarea unei rezoluții unice,

acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni.

Având în vedere starea de fapt reținută de instanțele de fond, inculpatul este

învinuit că, la 13.01.2018 ora. 07.30 și 23.40, 14.01.2018 a încălcat ordonanța de protecție

emisă de către Judecătoria mun. Ungheni, sediul Nisporeni la 26.10.2016 în favoarea

părții vătămate, Maria Arteni.

După cum reiese din materialele cauzei, toate acțiunile inculpatului au fost

realizate precum prevede art. 30 Cod penal, cu o intenție unică, prin mai multe acțiuni

infracționale identice, dar în realizarea unui scop unic și care alcătuiesc în ansamblu

7

aceiași infracțiune - art. 3201 Cod penal - neexecutarea măsurilor din ordonanța de

protecție a victimei violenței în familie din 26.10.2016.

Or, reieșind din prevederile art. 32 și 33 alin. (1) și (3) Cod penal, pluralitatea de

infracțiuni constituie, după caz, concurs de infracțiuni sau recidivă. Se consideră

concurs de infracțiuni săvârșirea de către o persoană a două sau mai multor infracțiuni

dacă persoana nu a fost condamnată definitiv pentru vreuna din ele și dacă nu a expirat

termenul de prescripție de tragere la răspundere penală, cu excepția cazurilor când

săvârșirea a două sau mai multor infracțiuni este prevăzută în articolele părții speciale

a Codului în calitate de circumstanță care agravează pedeapsa. Concursul real există

atunci când persoana, prin două sau mai multe acțiuni (inacțiuni), săvârșește două sau

mai multe infracțiuni. Respectiv, concursul real de infracțiuni poate să fie prezent doar

în cazul în care o persoană, prin două sau mai multe acțiuni (inacțiuni) distincte, în baza

unor rezoluții sau forme de vinovăție separate, săvârșește două sau mai multe

infracțiuni prevăzute de diferite componențe de infracțiune.

Având în vedere cele expuse, prevederile art. 32 și 33 Cod penal, sunt străine speței

de față, or, instanța de recurs reiterează că în cauza penală deferită judecății, toate

acțiunile inculpatului se încadrează în componența unei singure infracțiuni.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit susține poziția instanței de apel care

corect și întemeiat a reîncadrat acțiunile inculpatului, subliniind lipsa pluralității de

infracțiuni în acțiunile inculpatului, fiind de fapt o infracțiune prelungită.

Cu referire la alegațiile atât a procurorului cât și a avocatului Svetlana Mazur cu

privire la pedeapsa aplicată inculpatului Constantin Caragia, Colegiul penal lărgit

susține că, conform prevederilor art. 61, 75 alin. (1) Cod penal, pedeapsa penală este o

măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului

și se aplică persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții

drepturilor lor, având drept scop restabilirea echității sociale și corectarea acestuia.

Persoanei recunoscute vinovată de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă

echitabilă în strictă conformitate cu dispozițiile Părții Speciale și Generale ale Codului

penal.

Astfel, Colegiul penal lărgit reține că, persoanei declarate vinovate trebuie să i se

aplice o pedeapsă, echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana

se declară vinovată.

Conform art. 16 alin. (3) Cod penal, inculpatul a comis o faptă mai puțin gravă,

deoarece infracțiunea prevăzută de art. 3201 Cod penal, imputată inculpatului prevede

o pedeapsă maximă cu închisoarea pe un termen de până la 3 inclusiv.

Astfel, conform prevederilor art. 75 alin. (2) Cod penal, Colegiul penal lărgit indică

că, o pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea

8

infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul

celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

În aceste circumstanțe, Colegiul penal lărgit menționează că, relațiile dintre

inculpat și victimă, care sunt soț și soție, sunt tensionate, altercații fizice au fost

continue, victima fiind supusă unor suferințe fizice și psihice, respectiv, inculpatul nu

a mers pe calea corijării, nu a apreciat șansa acordată, dar a comis o altă infracțiune de

același gen.

Totodată, Colegiul penal lărgit că, instanța de apel la individualizarea pedepsei

corect a ținut cont de personalitatea infractorului, care anterior n-a comis infracțiuni,

săvârșind pentru prima dată o infracțiune. Prin urmare, instanța de apel a reținut ca

circumstanță atenuantă săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni. Circumstanțe

agravante în privința inculpatului n-au fost reținute.

De asemenea, instanța de apel a menționat și despre faptul că, inculpatul a săvârșit

mai multe contravenții fiind sancționat contravențional pentru săvârșirea

contravenirilor prevăzute de art. 69 alin. (1) Cod Contravențional, art. 78 alin. (2) și 3181

Cod Contravențional (f. d. 114).

Subsecvent, ținând cont de toate cele menționate mai sus, Colegiul penal lărgit

conchide că, instanța de apel just a ajuns la concluzia că inculpatului trebuie să poarte

răspundere penală pentru faptele comise, iar îndreptarea și reeducarea lui este posibilă

doar cu aplicarea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 1 an și 6 luni, iar

în temeiul art. 90 Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei

cu închisoarea aplicată inculpatului, numindu-i o pedeapsă neprivativă de libertate pe

o perioadă de probațiune de 5 ani, aceasta fiind direct proporțională cu faptele comise

de către inculpat.

Colegiul penal lărgit conchide că, întemeiat instanța de apel a respins solicitarea

avocatului de a aplica inculpatului o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în

folosul comunității, or, inculpatul nu este la prima abatere, anterior inculpatul a săvârșit

mai multe contravenții, fapt care indică despre faptul că inculpatul nu percepe

caracterul negativ ala acțiunilor sale și nu are aptitudinea de a se corecta, astfel

pedeapsa numită de către instanța de apel este în conformitate cu prevederile art. 61

Cod penal.

Mai mult, Colegiul penal lărgit respinge ca nefondate alegațiile apărătorului

precum că, instanța de apel nu a luat în calcul la stabilirea pedepsei faptul că acesta are

la întreținere 2 copii minori, deoarece aceste circumstanțe nu constituie temei pentru

aplicarea pedepsei anume sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității

față de inculpat.

9

Colegiul penal lărgit reamintește că, chestiunea de individualizare a pedepsei este

un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului,

având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege.

Subsecvent, instanța de recurs face trimitere la motivarea amplă a instanței de apel

care clar a indicat din ce motive a numit o pedeapsă neprivativă de libertate în temeiul

art. 90 Cod penal, iar argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea

descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare corespunzătoare rigorilor și

exigențelor cuprinse în art. 6 CEDO.

Față de considerentele relatate, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că, nu

există temei legal pentru admiterea recursurilor ordinare declarate de către procuror și

apărătorul Svetlana Mazur potrivit legii, se impune respingerea acestora, ca

inadmisibile, cu menținerea hotărârii atacate.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

respinge ca inadmisibile recursurile ordinare, declarate de către procurorul în

Procuratura de Circumscripție Chișinău Cătălin Scutelnic și avocatul Svetlana Mazur,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 aprilie 2019, în

cauza penală în privința lui Caragia Constantin XXXXX, cu menținerea hotărârii

atacate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 29 noiembrie 2019.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

Dumitru Mardari

Maria Ghervas

10