1ra-1697/19 — art. 27, 145 al.2 CP

1ra-1697/19 — art. 27, 145 al.2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1697/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

23 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir

judecători – Cobzac Elena și Țurcan Anatolie

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de către

avocatul Popescu Ion în numele inculpatei Grecu Ana, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 aprilie 2019, în cauza

penală privind-o pe

Grecu Ana xxxxx, născut la data de xxxxx,

originară din xxxxx, domiciliată în mun. xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului ordinar, în cauză în baza actelor din dosar, Colegiul penal

al Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Grecu Ana a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

2001 alin. (1) lit. a) Cod penal fiindu-i aplicată pedeapsa sub formă de închisoare

pe un termen de 1 (un) an cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei.

Conform art. 85 din Codul penal a fost dispusă cumularea parțială a pedeapsei

numită cu pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Criuleni din 27 iulie 2012

de 4 ani și 2 luni cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei fiindu-i

stabilită lui Grecu Ana pedeapsă definitivă de 5 (cinci) ani închisoare cu executarea

pedepsei în penitenciar pentru femei.

Conform prevederilor art. 96 alin.(1) Cod penal a fost dispusă amânarea

executării pedepsei aplicată lui Ana Grecu pînă la atingerea de către fiica xxxxx, a

vîrstei de 8 ani.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Ana la data de 15 octombrie 2017, în intervalul de timp cuprins între ora 18:00 și

19:00, afiîndu-se în scara blocului locativ amplasat pe xxxxx în urma unui conflict

apărut între aceasta și concubinul său Carabadjac Viorel, folosind un cuțit, a aplicat

două lovituri în regiunea gâtului concubinului ei, Carabadjac Efim, cauzîndu-i

dureri fizice, ca rezultat i-a cauzat leziuni corporale ușoare calificate astfel prin

raportului de expertiză nr.370 din 13 noiembrie 2017. Ulterior, Carabadjac Efim a

1

fugit de la fața locului, ulterior fiind depistat fără cunoștință pe str. Aleea Gării

mun. Chișinău.

Procuratura mun. Chișinău oficiul Centru, Graur Gheorghe, în termeni legali, prin

care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri, prin care a o declara vinovată în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (2) lit. e1) Codul penal și a stabili acesteia

o pedeapsă prevăzută de sancțiunea acestui articol sub formă de 11 ani închisoare

cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, pentru femei, cu calcularea

terenului de menținere în stare de arest din momentul reținerii acesteia. Cumularea

pedepselor de lăsat spre examinare în procedură separată.

3.1. În motivarea cererii de apel procurorul a invocat că, tentativa de omor

poate fi o tentativă întreruptă (neterminată), dacă subiectul nu a putut să-și continue

fapta, intervenind anumiți factori care l-au împiedicat să-și desfășoare mai departe

activitatea infracțională. Pentru delimitarea infracțiunii de tentativă de omor, de

infracțiunea prevăzută de art. 2011 alin. (1) Codul penal, urmează să se tina cont de

circumstanțele în care a acționat inculpata și acțiunile premergătoare acestora.

Instanța de fond nu a analizat minuțios toate probele acumulate la caz. Or,

aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului

penal. Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se

bazeze pe prevederile legale. Convingerea intimă se întemeiază pe examinarea

tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Astfel

sentința contestată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

a fost admis apelul procurorului în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Centru,

Graur Gheorghe, casată sentința integral și pronunțată o nouă hotărîre, potrivit

modului stabilit pentru primă instanță prin care Grecu Ana a fost recunoscută

vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art.27,145 alin.2 lit.e1) Codul penal

fiind condamnă, în baza acestei Legi, la o pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 11 (unsprezece) ani cu executare în penitenciar pentru femei de tip

închis.

4.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, instanța de

fond, a încadrat greșit fapta comisă contrar încadrării juridice.

Astfel, instanța de apel a constatat următoarele circumstanțe de fapt relevante

cauzei și anume: Grecu Ana la data de 15 octombrie 2017, în intervalul de timp

cuprins între ora 18:00 și 19:00, aflîndu-se în scara blocului locativ amplasat pe

xxxxx, urmărind scopul omorului altei persoane, din intenție directă, conștientizînd

caracterul ilegal al acțiunilor sale și dorind survenirea consecințelor, în urma unui

conflict apărut între aceasta și concubinul său Carabadjac Viorel xxxxx, folosind

un cuțit, a aplicat două lovituri în regiunea gîtului concubinului ei, Carabadjac

xxxxx, cauzîndu-i dureri fizice, însă din motive independente de voința sa nu a

reușit a-și atinge scopul, concubinul ei, Carabadjac xxxxx, reușind să fugă de la

fața locului, ulterior fiind depistat fără cunoștință pe str. Aleea Gării mun. Chișinău.

2

Așadar, Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău a conchis că, vinovăția

inculpatei în comiterea infracțiunii este dovedită integral în baza probelor care sunt

pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum ar fi: -

declarațiile părții vătămate Carabadjac Viorel (f.d. 9-10, Vol.I); - declarațiile

martorului Perdivara Daniela (f.d. 11-12, Vol.I); - declarațiile martorului Jeca Ivan

(f.d. 4-5, Vol.I); - informația-902 nr. 16885 parvenită în OOS al IP Centru la

15.10.2017, precum că pe str. Aleia Gării nr. 1 o persoană este la sol (f.d.6, Vol.I);

- înștiințare-903 nr. 16890 parvenită în IP Centru la 15.10.2017 de la Spitalul de

Urgență, precum că la data de 15.10.2017 în jurul orelor 19:20 o persoană

necunoscută a fost agresată de o altă persoană necunoscută (f.d. 7,Vol.I); -

înștiințare-903 nr. 16899 parvenită în IP Centru la 15.10.2017 de la Spitalul de

Urgență, precum că la data de 15.10.2017 în jurul orelor 18:30 cet. Grecu Ana a

fost agresată de fostul concubin lingă domiciliu (f.d. 8,Vol.I); - procesul-verbal de

cercetare la fața locului din 15.10.2017 și planșele fotografice anexă prin care s-a

stabilit, că pe adresa Aleea Gării 2 scara 3 mun. Chișinău, în fața scării se observă

mai multe picături de culoare brun-cenușie cu marginile neregulate, asemănătoare

cu sîngele. La fel de la fața locului au fost ridicate: 3 plicuri în care se află tifon cu

substanță brună-cenușie, un plic care se află un cuțit cu mîner albastru.(f.d.l5-18,

Vol.I); - procesul-verbal de colectare a mostrelor de sînge din 20 octombrie 2017,

de la cetățeanul Garabadjac Viorel (f.d.28, Vol.I); - raportul de expertiză medico-

legală biologică nr. 370 din 13.11.2017 prin care s-a stabilit că: Sîngele cet.

Garabadjac Viorel se referă la grupa sanguină 0 alfa, beta/0(I)/. 1-3,7. În fragmente

din pata roșietică de pe fragmentul de țesătură (m/ob.1) ridicat de la fața locului s-

a depistat sînge uman, în care la determinarea apartenenței de grup s-a constata

antigenul „H" și aglutininele „alfa” și „beta”. Așadar, sîngele depistat a provenit de

la o persoană cu grupa sanguină 0 alfa, beta, ce nu exclude în cazul dat de la cet.

Garabadjac Viorel (f.d.36-38, Vol.I); - raportul de expertiză medico-legală

biologică nr. 371 din 13.11.2017 prin care s-a stabilit că: Sîngele cet. Garabadjac

Viorel se referă la grupa sanguină 0 alfa, beta/0(I)/. 1-3,7. În fragmente din pata

roșietică de pe fragmentul de țesătură (m/ob. 1) ridicat de la fața locului s-a depistat

sînge uman, în care la determinarea apartenenței de grup s-a constata antigenul „H”

și aglutininele „alfa” și „beta”. Așadar, sîngele depistat a provenit de la o persoană

cu grupa sanguină 0 alfa, beta, ce nu exclude în cazul dat de la cet. Garabadjac

Viorel (f.d.43-45, Vol.I); - raportul de expertiză medico-legală biologică nr. 372

din 13.11.2017 prin care s-a stabilit că: în fragmente din pata cafenie și din

spălaturile pe fire de tifon de pe perechea de adidași (m/ob. 1-3) ridicați de la cet.

Grecu Ana sînge nu s-a depistat (f.d.50-51, Vol.I); - raportul de expertiză judiciară

nr. 2404/D din 30.10.2017 prin care s-a stabilit că: Plăgi tăiate la nivelul gîtului

anterior, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect ascuțit,

posibil în timpul și în circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de

scurtă durată si în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare ușoară (f.d.62-63,

Vol. I); - ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza

penală (f.d.68-70, vol. I).

3

Astfel, analizând probele cercetate în cadrul instanței de apel și apreciindu-le,

din punct de vedere al coroborării lor cu celelalte probe, analizate, instanța e apel

a constatat că ele demonstrează cu certitudine vina inculpatei Grecu Ana în

comiterea infracțiunii, acțiunile inculpatei fiind calificate în baza art. 27, 145 alin.

2 lit. e1) Codul penal după semnele calificative: tentativa omorului intenționat

săvîrșit asupra unui membru de familie.

Totodată, analizând probele cercetate, instanța de apel a constatat că, acțiunile

inculpatei Grecu Ana au fost îndreptate spre lipsirea de viață a victimei Garabdjac

Viorel, adică a tentativei de omor însă din motive independente de voința sa nu a

reușit a-și atinge scopul criminal, concubinul ei, Garabdjac Viorel reușind a fugi de

la fața locului.

În acest sens, obiectul vulnerant apt să producă moartea, zona corpului vizată

(zona gîtului), intensitatea loviturilor, poziția inculpatului cu victima, față în față

demonstrează cu certitudine intenția directă de a comite omorul.

Cu referire la argumentul instanței de fond precum că, nu a fost demonstrată

latura subiectivă și anume intenția directă de a lipsi de viață pe Garabdjac Viorel,

Colegiul a menționat, că analiza și verificarea probelor prezentate de către organul

de urmărire penală, cercetate în cadrul ședinței instanței de fond și celei de apel

prin prisma art. 101 Cod Procedură Penală, care coroborează între ele, duc la o

concluzie unică și exclud o altă versiune posibilă care ar putea fi tratată în favoarea

inculpatului. Totodată, proba intenției rezidă în locul aplicării loviturilor cu cuțitul.

Loviturile au fost efectuate într-o zonă vitală și au fost două lovituri. Toate acestea

indică la intenția directă de a comite fapta de omor.

Astfel, la individualizarea și stabilirea categoriei și termenului pedepsei

inculpatei, instanța de apel a ținut cont de prevederile art.art.7, 61, 75, 76, 77 Codul

penal și anume de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de

personalitatea celui vinovat, de faptul că Grecu Ana anterior a mai fost condamnată

și anume: prin sentința Judecătoriei Căușeni din martie 2011, pentru săvîrșirea

infracțiunii prevăzută de art. 151 alin. (1) Codul penal; prin sentința Judecătoriei

Criuleni din 27 iulie 2012, în baza art. 2011 alin. (1) din Codul penal fiind constatată

în privința inculpatei starea de recidivă periculoasă, de circumstanțele cauzei care

atenuează răspunderea și anume are doi copii minori la întreținere, iar ca

circumstanțe agravante se reține săvîrșirea infracțiunii de către o persoană care

anterior a fost condamnată pentru o infracțiune similară, de condițiile de viață ale

familiei acestuia precum și de scopul pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării inculpatului, stabilindu-i pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen

de 11 (unsprezece) ani cu executare în penitenciar pentru femei de tip închis.

Popescu Ion în numele inculpatei Grecu Ana, în care a invocat ca temei de casarea

deciziei prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală,

solicitînd admiterea recursului cu casarea deciziei, și pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care să fie dispusă rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în alt complet

de judecată.

4

În motivarea recursului avocatul indică că, instanța de apel nu a apreciat corect

circumstanțele de fapt la încadrarea juridică corectă a faptelor, fără a analiza

probele care conduc la aflarea adevărului în cauză.

Instanța de apel, nu a apreciat fiecare probă separat, nu s-a expus în mod

convingător de ce respinge probele prezentate de inculpată, dar s-a expus în mod

general. Acest fapt denotă imparțialitatea judecătorului și manifestarea lui în

favoarea acuzării în detrimentul apărării, prin ce instanța a încălcat principiul

contradictorialității în procesul penal.

În cadrul examinării cauzei penale în instanța de apel, a fost audiat partea

vătămată Carabadjac Viorel, care a relatat că cu inculpata Grecu Ana este în relații

foarte bune, sunt prieteni. Consideră că, inculpata nu i-a dorit moartea, a fost o

glumă la fierbințeală și nu are careva pretenții față de dânsa.

În calitate de probe care demonstrează vinovăția inculpatei Grecu Ana sunt

puse declarațiile părții vătămate Carabadjac Viorel date doar în instanța de fond,

declarațiile martorilor Perdivară Daniela și Jeca Ion, care nici de cum nu au indicat

precum că Grecu Ana ar ti dorit omorul victimei Carabadjac Viorel.

Indică recurentul că, a fost dată o apreciere sub aspectul acuzator a

declarațiilor martorilor și nu au fost luate în considerație alte date din informația

primită de la martori expuse în instanța de judecată - despre nevinovăția lui Grecu

Ana în comiterea tentativei la omor.

Consideră apărarea că, învinuirea înaintată și starea de fapt și de drept

constatată de instanța de apel nu și-a găsit pe deplin confirmarea în cadrul cercetării

judecătorești, iar probele administrate de către instanța de apel au fost apreciate în

mod greșit, existând în cazul dat probe suficiente care stabilesc cu certitudine lipsa

în acțiunile inculpatei Grecu Ana a elementelor infracțiunii prevăzute de art. 27,

145 alin. (2) lit. e1) Cod penal.

De asemenea consideră apărarea că, în cazul în care, instanța de apel, în textul

deciziei adoptate a făcut descrierile unor probe, care în ședința de judecată nu au

fost examinate și anume la capitolul prin ce probe este dovedită vinovăția

inculpatei, instanța a trecut doar cu numirea unor file de dosar, fără a le da citirii, a

le examina în prezența tuturor participanților la proces - este un viciul fundamental,

care a afectat hotărârea pronunțată.

Indică recurentul că, circumstanțele expuse denotă în mod lucid că încălcările

normelor procedurale specificate, adică neaprecierea probelor administrate în

corespundere cu normele de procedură penală și adoptarea unei hotărâri care

contravine acestor norme, echivalează cu nerezolvarea fondului cauzei penale.

inculpatei Grecu Ana, în conformitate cu prevederile art.431 alin. (1) pct.11 Cod

procedură penală, procurorul a depus referință, în care a pledat pentru

admisibilitatea recursului, invocând că, criticile formulate de autorul recursului, nu

sunt motivate sub aspectul casării hotărârii recurate, ca fiind ilegale, or,

reaprecierea probelor, soluție propusă de autor, nu se încadrează în acest caz în

prevederile art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală. Deci, criticile formulate de

5

recurent nu conțin indicii erorilor de drept și, respectiv, nu sunt motivate sub

aspectul hotărârii contestate, ca fiind ilegală.

În atare circumstanță, se constată că această contestație referitor la aprecierea

probelor nu conține argumentele ilegalității deciziei instanței de apel, precum și în

ce constă problema de drept de importanță generală abordată în această cauză

penală - cerințe obligatorii, și care fiind stipulate în dispoziția art.430 pct.5) Cod de

procedură penală, ceea ce echivalează cu nemotivarea recursului în sensul art.427

alin.(1) Cod de procedură penală.

Astfel, acuzarea de stat consideră că, instanța de apel în strictă conformitate

cu prevederile art. 100-101 Cod de procedură penală, a dat apreciere întregului

sistem de probe, corespunzător just a ajuns la concluzia condamnării lui Grecu Ana

în baza art. art. 27,145 alin.(2)lit.e1) Cod penal.

raport cu materialele cauzei și motivele invocate, ținând cont de opinia

procurorului expusă în referință, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia,

din următoarele considerente.

În conformitate cu art.422 Cod de procedură penală, recursul împotriva

deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la

data pronunțării deciziei.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recurs ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia

în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat.

Conform art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art.427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de

recurent.

Potrivit textului recursurilor se invocă, ca temei de casare a deciziei instanței

de apel prevederile art.427 alin.1) pct.6) Cod procedură penală, susținând, că

decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; pct.8) nu au fost

întrunite elementele infracțiunii și pct. 12) Cod de procedură penală faptei săvârșite

i s-a dat o încadrare juridică greșită;.

7.1. Referitor la temeiul de recurs invocat de recurent prin prisma pct.6)

alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care stabilește, că hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel, în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, sau

acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței, Colegiul penal constată că, temeiul menționat nu și-a găsit

confirmare, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat

prevederile art.414, 415, 417 alin.8) Cod de procedură penală, hotărârea cuprinzând

6

motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Se reține, că instanța de apel, s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante

invocate în apelul declarat, motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii

atacate, dispozitivul fiind expus clar și instanța de apel nu a admis nici o eroare

gravă de fapt.

Colegiul constată că temeiul la care se referă autorul recursului nu persistă în

cauză, deoarece din decizia instanței de apel rezultă că probele administrate au fost

analizate obiectiv și a fost dat răspuns la toate argumentele apărării expuse în apel.

În opinia Colegiului penal, instanța de apel, în conformitate cu prevederile

art.101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele

administrate la dosar, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât pe

cele obținute în procesul urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, cât

ale apărării atât și ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui Grecu

Ana privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.27, 145 alin.2) lit.e1) Cod penal

să fie întemeiată și legală.

7.2 Potrivit textului recursului declarat, Colegiul penal atestă, că autorul

critică decizia sub aspectul aprecierii probelor administrate de ambele instanțe,

considerând-o ca necorespunzătoare circumstanțelor de fapt ale cauzei, temei, care

nu se încadrează în prevederile legale ale art.427 Cod procedură penală.

Sub acest aspect, însă, se impune precizarea că aprecierea probelor este unul

din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de

muncă depus de către organul de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de

părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități.

Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se

bazeze pe prevederile legale, iar convingerea intimă se întemeiază pe examinarea

tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv.

Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența,

concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblul lor sunt

apreciate din punct de vedere al coroborării acestora.

Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi

invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că motivele

de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin.(1) art.427

Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării

ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează

conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu

stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta

fiind sarcina primordială a instanțelor respective.

Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticele referitoare la

presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor

elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele

de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatei conform infracțiunii

incriminate, astfel că reaprecierea probelor, în modul propus de către autorul

recursului, nu se încadrează în prevederile art.427 Cod de procedură penală, iar o

altă opinie asupra probelor, care au fost puse la baza hotărârii instanței de apel, prin

7

continuarea judecării cauzei în fond, nu poate servi temei pentru reexaminarea

cauzei.

În acest sens Colegiul atestă, că la soluționarea cauzei instanța a ținut cont de

prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub

toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor, ajungând anume la concluzia de vinovăție a inculpatei Grecu Ana

în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin.2) lit.e1) Cod penal conform

indiciilor ,,tentativa omorului intenționat săvârșit asupra unui membru de familie”,

motivarea instanței de apel este una amplă, fiind combătute toate argumentele

apărării și constatările primei instanțe, motivare, care se însușește de instanța de

recurs.

7.3 Cu referire la temeiul de casare a deciziei instanței de apel prevăzut art.427

alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârea instanței de

apel conține o eroare de drept atunci când nu au fost întrunite elementele

infracțiunii Colegiul penal conchide că, raportând respectiva normă la situația în

cauză, acest temei nu și-au găsit confirmare, nefiind stabilită presupusa eroare de

drept invocată de recurent. Or, prezența în acțiunile inculpatei atât a elementelor

care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii imputate, cât și a celor care

caracterizează latura subiectivă a acestei infracțiuni, a fost dovedită prin materialele

cauzei acumulate în cadrul urmăririi penale și examinate în cadrul ședinței instanței

de apel. Astfel, se constată că în cauză s-au stabilit toate elementele componente

ale infracțiunii imputate lui Grecu Ana, inclusiv vinovăția acesteia, după cum

rezultă din decizia instanței de apel, care s-a pronunțat asupra circumstanțelor de

fapt motivîndu-și concluziile prin cumulul de probe pertinente și concludente,

administrate pe parcursul judecării cauzei și ulterior apreciate în conformitate cu

prevederile art.101 Cod de procedură penală, în mod obiectiv.

7.4 Totodată, instanța de recurs reține, că recurentul invocă în prezenta speță

concomitent temeiul pentru recurs prevăzut la pct.12) alin.1) art. 427 Cod de

procedură penală, precum că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Colegiul penal conchide, că temeiul dat nu s-a confirmat în cauza dată,

deoarece instanța de apel corect a încadrat juridic acțiunile comise de către Grecu

Ana, în baza învinuirii înaintate de procuror.

Toate probele prezentate și cercetate în mod legal au indicat la confirmarea

vinovăției inculpatei în comiterea infracțiunii ce i se impută, expusă clar în

rechizitoriu.

Astfel, instanța de apel s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și de drept

relevante și și-a motivat concluziile în baza cumulului de probe administrate în

cauză, cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art.101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității,

veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt

și de drept, ceea ce contrazic argumentele aduse de recurent. Prin urmare, se

constată că au fost respectate prevederile art.101 Cod de procedură penală.

8

Or, la caz s-a stabilit cu certitudine, că acțiunile inculpatei Grecu Ana au fost

îndreptate spre lipsirea de viață a victimei Garabadjac Viorel, adică a tentativei de

omor însă din motive independente de voința sa nu a reușit a-și atinge scopul

criminal, concubinul ei, Garabadjac Viorel reușind a fugi de la fața locului,

întemeiat instanța de apel, a ținut cont de circumstanțele cauzei, localizarea

vătămărilor la victimă (zona vitală - gîtul), de obiectul cu care au fost aplicate

vătămările, apt să producă moartea, de intensitatea loviturilor, poziția inculpatului

cu victima, față în față demonstrează cu certitudine intenția directă de a comite

omorul.

Totodată, instanța de apel a ținut cont și de personalitatea inculpatei, care

anterior a fost condamnată pentru infracțiuni similare, contra sănătății și vieții

persoanei, aplicîndu-i o pedeapsă echitabilă în raport cu cele comise.

Instanța de recurs relevă, că argumentele recurentului invocate în recurs, au

fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-a formulat și s-a

punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurenților, pe

care Colegiul penal le însușește, ce este conform practicii CEDO, hotărârea Albert

vs România din 16.02.2010.

Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea

cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei

adoptate, fapt ce impune declararea, inadmisibilității recursului ordinar, declarat de

către avocatul Popescu Ion în numele inculpatei Grecu Ana, ca fiind vădit

neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Popescu Ion în

numele inculpatei Grecu Ana, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 01 aprilie 2019, în cauza penală privind-o pe Grecu Ana xxxxx, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 21 noiembrie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

9