1ra-1697/19 — art. 27, 145 al.2 CP

Prima instanță: 05.12.2017- 21.02.2018;

Instanța de apel: 25.04.2018 - 01.04.2019;

Instanța de recurs: 19.07.2019 - 23.10.2019. Asupra recursului ordinar, în cauză în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, C O N S T A T Ă : 1. Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 21 februarie 2017, Grecu Ana a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2001 alin. (1) lit. a) Cod penal fiindu-i aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 (un) an cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei. Conform art. 85 din Codul penal a fost dispusă cumularea parțială a pedeapsei numită cu pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Criuleni din 27 iulie 2012 de 4 ani și 2 luni cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei fiindu-i stabilită lui Grecu Ana pedeapsă definitivă de 5 (cinci) ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei. Conform prevederilor art. 96 alin.(1) Cod penal a fost dispusă amânarea executării pedepsei aplicată lui Ana Grecu pînă la atingerea de către fiica xxxxx, a vîrstei de 8 ani. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. 2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, inculpata Grecu Ana la data de 15 octombrie 2017, în intervalul de timp cuprins între ora 18:00 și 19:00, afiîndu-se în scara blocului locativ amplasat pe xxxxx în urma unui conflict apărut între aceasta și concubinul său Carabadjac Viorel, folosind un cuțit, a aplicat două lovituri în regiunea gâtului concubinului ei, Carabadjac Efim, cauzîndu-i dureri fizice, ca rezultat i-a cauzat leziuni corporale ușoare calificate astfel prin raportului de expertiză nr.370 din 13 noiembrie 2017. Ulterior, Carabadjac Efim a 1 fugit de la fața locului, ulterior fiind depistat fără cunoștință pe str. Aleea Gării mun. Chișinău. 3. Sentința menționată a fost atacată cu apel de către, procurorul în Procuratura mun. Chișinău oficiul Centru, Graur Gheorghe, în termeni legali, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care a o declara vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (2) lit. e1) Codul penal și a stabili acesteia o pedeapsă prevăzută de sancțiunea acestui articol sub formă de 11 ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, pentru femei, cu calcularea terenului de menținere în stare de arest din momentul reținerii acesteia. Cumularea pedepselor de lăsat spre examinare în procedură separată. 3.1. În motivarea cererii de apel procurorul a invocat că, tentativa de omor poate fi o tentativă întreruptă (neterminată), dacă subiectul nu a putut să-și continue fapta, intervenind anumiți factori care l-au împiedicat să-și desfășoare mai departe activitatea infracțională. Pentru delimitarea infracțiunii de tentativă de omor, de infracțiunea prevăzută de art. 2011 alin. (1) Codul penal, urmează să se tina cont de circumstanțele în care a acționat inculpata și acțiunile premergătoare acestora. Instanța de fond nu a analizat minuțios toate probele acumulate la caz. Or, aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal. Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale. Convingerea intimă se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Astfel sentința contestată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 aprilie 2019 a fost admis apelul procurorului în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Centru, Graur Gheorghe, casată sentința integral și pronunțată o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit pentru primă instanță prin care Grecu Ana a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art.27,145 alin.2 lit.e1) Codul penal fiind condamnă, în baza acestei Legi, la o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 11 (unsprezece) ani cu executare în penitenciar pentru femei de tip închis. 4.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, instanța de fond, a încadrat greșit fapta comisă contrar încadrării juridice. Astfel, instanța de apel a constatat următoarele circumstanțe de fapt relevante cauzei și anume: Grecu Ana la data de 15 octombrie 2017, în intervalul de timp cuprins între ora 18:00 și 19:00, aflîndu-se în scara blocului locativ amplasat pe xxxxx, urmărind scopul omorului altei persoane, din intenție directă, conștientizînd caracterul ilegal al acțiunilor sale și dorind survenirea consecințelor, în urma unui conflict apărut între aceasta și concubinul său Carabadjac Viorel xxxxx, folosind un cuțit, a aplicat două lovituri în regiunea gîtului concubinului ei, Carabadjac xxxxx, cauzîndu-i dureri fizice, însă din motive independente de voința sa nu a reușit a-și atinge scopul, concubinul ei, Carabadjac xxxxx, reușind să fugă de la fața locului, ulterior fiind depistat fără cunoștință pe str. Aleea Gării mun. Chișinău. 2 Așadar, Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău a conchis că, vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii este dovedită integral în baza probelor care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum ar fi: - declarațiile părții vătămate Carabadjac Viorel (f.d. 9-10, Vol.I); - declarațiile martorului Perdivara Daniela (f.d. 11-12, Vol.I); - declarațiile martorului Jeca Ivan (f.d. 4-5, Vol.I); - informația-902 nr. 16885 parvenită în OOS al IP Centru la 15.10.2017, precum că pe str. Aleia Gării nr. 1 o persoană este la sol (f.d.6, Vol.I); - înștiințare-903 nr. 16890 parvenită în IP Centru la 15.10.2017 de la Spitalul de Urgență, precum că la data de 15.10.2017 în jurul orelor 19:20 o persoană necunoscută a fost agresată de o altă persoană necunoscută (f.d. 7,Vol.I); - înștiințare-903 nr. 16899 parvenită în IP Centru la 15.10.2017 de la Spitalul de Urgență, precum că la data de 15.10.2017 în jurul orelor 18:30 cet. Grecu Ana a fost agresată de fostul concubin lingă domiciliu (f.d. 8,Vol.I); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 15.10.2017 și planșele fotografice anexă prin care s-a stabilit, că pe adresa Aleea Gării 2 scara 3 mun. Chișinău, în fața scării se observă mai multe picături de culoare brun-cenușie cu marginile neregulate, asemănătoare cu sîngele. La fel de la fața locului au fost ridicate: 3 plicuri în care se află tifon cu substanță brună-cenușie, un plic care se află un cuțit cu mîner albastru.(f.d.l5-18, Vol.I); - procesul-verbal de colectare a mostrelor de sînge din 20 octombrie 2017, de la cetățeanul Garabadjac Viorel (f.d.28, Vol.I); - raportul de expertiză medico- legală biologică nr. 370 din 13.11.2017 prin care s-a stabilit că: Sîngele cet. Garabadjac Viorel se referă la grupa sanguină 0 alfa, beta/0(I)/. 1-3,7. În fragmente din pata roșietică de pe fragmentul de țesătură (m/ob.1) ridicat de la fața locului s- a depistat sînge uman, în care la determinarea apartenenței de grup s-a constata antigenul „H" și aglutininele „alfa” și „beta”. Așadar, sîngele depistat a provenit de la o persoană cu grupa sanguină 0 alfa, beta, ce nu exclude în cazul dat de la cet. Garabadjac Viorel (f.d.36-38, Vol.I); - raportul de expertiză medico-legală biologică nr. 371 din 13.11.2017 prin care s-a stabilit că: Sîngele cet. Garabadjac Viorel se referă la grupa sanguină 0 alfa, beta/0(I)/. 1-3,7. În fragmente din pata roșietică de pe fragmentul de țesătură (m/ob. 1) ridicat de la fața locului s-a depistat sînge uman, în care la determinarea apartenenței de grup s-a constata antigenul „H” și aglutininele „alfa” și „beta”. Așadar, sîngele depistat a provenit de la o persoană cu grupa sanguină 0 alfa, beta, ce nu exclude în cazul dat de la cet. Garabadjac Viorel (f.d.43-45, Vol.I); - raportul de expertiză medico-legală biologică nr. 372 din 13.11.2017 prin care s-a stabilit că: în fragmente din pata cafenie și din spălaturile pe fire de tifon de pe perechea de adidași (m/ob. 1-3) ridicați de la cet. Grecu Ana sînge nu s-a depistat (f.d.50-51, Vol.I); - raportul de expertiză judiciară nr. 2404/D din 30.10.2017 prin care s-a stabilit că: Plăgi tăiate la nivelul gîtului anterior, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect ascuțit, posibil în timpul și în circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată si în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare ușoară (f.d.62-63, Vol. I); - ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală (f.d.68-70, vol. I). 3 Astfel, analizând probele cercetate în cadrul instanței de apel și apreciindu-le, din punct de vedere al coroborării lor cu celelalte probe, analizate, instanța e apel a constatat că ele demonstrează cu certitudine vina inculpatei Grecu Ana în comiterea infracțiunii, acțiunile inculpatei fiind calificate în baza art. 27, 145 alin. 2 lit. e1) Codul penal după semnele calificative: tentativa omorului intenționat săvîrșit asupra unui membru de familie. Totodată, analizând probele cercetate, instanța de apel a constatat că, acțiunile inculpatei Grecu Ana au fost îndreptate spre lipsirea de viață a victimei Garabdjac Viorel, adică a tentativei de omor însă din motive independente de voința sa nu a reușit a-și atinge scopul criminal, concubinul ei, Garabdjac Viorel reușind a fugi de la fața locului. În acest sens, obiectul vulnerant apt să producă moartea, zona corpului vizată (zona gîtului), intensitatea loviturilor, poziția inculpatului cu victima, față în față demonstrează cu certitudine intenția directă de a comite omorul. Cu referire la argumentul instanței de fond precum că, nu a fost demonstrată latura subiectivă și anume intenția directă de a lipsi de viață pe Garabdjac Viorel, Colegiul a menționat, că analiza și verificarea probelor prezentate de către organul de urmărire penală, cercetate în cadrul ședinței instanței de fond și celei de apel prin prisma art. 101 Cod Procedură Penală, care coroborează între ele, duc la o concluzie unică și exclud o altă versiune posibilă care ar putea fi tratată în favoarea inculpatului. Totodată, proba intenției rezidă în locul aplicării loviturilor cu cuțitul. Loviturile au fost efectuate într-o zonă vitală și au fost două lovituri. Toate acestea indică la intenția directă de a comite fapta de omor. Astfel, la individualizarea și stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatei, instanța de apel a ținut cont de prevederile art.art.7, 61, 75, 76, 77 Codul penal și anume de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de faptul că Grecu Ana anterior a mai fost condamnată și anume: prin sentința Judecătoriei Căușeni din martie 2011, pentru săvîrșirea infracțiunii prevăzută de art. 151 alin. (1) Codul penal; prin sentința Judecătoriei Criuleni din 27 iulie 2012, în baza art. 2011 alin. (1) din Codul penal fiind constatată în privința inculpatei starea de recidivă periculoasă, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea și anume are doi copii minori la întreținere, iar ca circumstanțe agravante se reține săvîrșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru o infracțiune similară, de condițiile de viață ale familiei acestuia precum și de scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului, stabilindu-i pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 11 (unsprezece) ani cu executare în penitenciar pentru femei de tip închis.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Popescu Ion în numele inculpatei Grecu Ana, în care a invocat ca temei de casarea deciziei prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală, solicitînd admiterea recursului cu casarea deciziei, și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie dispusă rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în alt complet de judecată. 4 În motivarea recursului avocatul indică că, instanța de apel nu a apreciat corect circumstanțele de fapt la încadrarea juridică corectă a faptelor, fără a analiza probele care conduc la aflarea adevărului în cauză. Instanța de apel, nu a apreciat fiecare probă separat, nu s-a expus în mod convingător de ce respinge probele prezentate de inculpată, dar s-a expus în mod general. Acest fapt denotă imparțialitatea judecătorului și manifestarea lui în favoarea acuzării în detrimentul apărării, prin ce instanța a încălcat principiul contradictorialității în procesul penal. În cadrul examinării cauzei penale în instanța de apel, a fost audiat partea vătămată Carabadjac Viorel, care a relatat că cu inculpata Grecu Ana este în relații foarte bune, sunt prieteni. Consideră că, inculpata nu i-a dorit moartea, a fost o glumă la fierbințeală și nu are careva pretenții față de dânsa. În calitate de probe care demonstrează vinovăția inculpatei Grecu Ana sunt puse declarațiile părții vătămate Carabadjac Viorel date doar în instanța de fond, declarațiile martorilor Perdivară Daniela și Jeca Ion, care nici de cum nu au indicat precum că Grecu Ana ar ti dorit omorul victimei Carabadjac Viorel. Indică recurentul că, a fost dată o apreciere sub aspectul acuzator a declarațiilor martorilor și nu au fost luate în considerație alte date din informația primită de la martori expuse în instanța de judecată - despre nevinovăția lui Grecu Ana în comiterea tentativei la omor. Consideră apărarea că, învinuirea înaintată și starea de fapt și de drept constatată de instanța de apel nu și-a găsit pe deplin confirmarea în cadrul cercetării judecătorești, iar probele administrate de către instanța de apel au fost apreciate în mod greșit, existând în cazul dat probe suficiente care stabilesc cu certitudine lipsa în acțiunile inculpatei Grecu Ana a elementelor infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (2) lit. e1) Cod penal. De asemenea consideră apărarea că, în cazul în care, instanța de apel, în textul deciziei adoptate a făcut descrierile unor probe, care în ședința de judecată nu au fost examinate și anume la capitolul prin ce probe este dovedită vinovăția inculpatei, instanța a trecut doar cu numirea unor file de dosar, fără a le da citirii, a le examina în prezența tuturor participanților la proces - este un viciul fundamental, care a afectat hotărârea pronunțată. Indică recurentul că, circumstanțele expuse denotă în mod lucid că încălcările normelor procedurale specificate, adică neaprecierea probelor administrate în corespundere cu normele de procedură penală și adoptarea unei hotărâri care contravine acestor norme, echivalează cu nerezolvarea fondului cauzei penale.

La recursul ordinar declarat de către avocatul Popescu Ion în numele inculpatei Grecu Ana, în conformitate cu prevederile art.431 alin. (1) pct.11 Cod procedură penală, procurorul a depus referință, în care a pledat pentru admisibilitatea recursului, invocând că, criticile formulate de autorul recursului, nu sunt motivate sub aspectul casării hotărârii recurate, ca fiind ilegale, or, reaprecierea probelor, soluție propusă de autor, nu se încadrează în acest caz în prevederile art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală. Deci, criticile formulate de 5 recurent nu conțin indicii erorilor de drept și, respectiv, nu sunt motivate sub aspectul hotărârii contestate, ca fiind ilegală. În atare circumstanță, se constată că această contestație referitor la aprecierea probelor nu conține argumentele ilegalității deciziei instanței de apel, precum și în ce constă problema de drept de importanță generală abordată în această cauză penală - cerințe obligatorii, și care fiind stipulate în dispoziția art.430 pct.5) Cod de procedură penală, ceea ce echivalează cu nemotivarea recursului în sensul art.427 alin.(1) Cod de procedură penală. Astfel, acuzarea de stat consideră că, instanța de apel în strictă conformitate cu prevederile art. 100-101 Cod de procedură penală, a dat apreciere întregului sistem de probe, corespunzător just a ajuns la concluzia condamnării lui Grecu Ana în baza art. art. 27,145 alin.(2)lit.e1) Cod penal.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. În conformitate cu art.422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recurs ordinar în termen. Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Conform art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art.427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent. Potrivit textului recursurilor se invocă, ca temei de casare a deciziei instanței de apel prevederile art.427 alin.1) pct.6) Cod procedură penală, susținând, că decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; pct.8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii și pct. 12) Cod de procedură penală faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;. 7.1. Referitor la temeiul de recurs invocat de recurent prin prisma pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care stabilește, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, Colegiul penal constată că, temeiul menționat nu și-a găsit confirmare, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art.414, 415, 417 alin.8) Cod de procedură penală, hotărârea cuprinzând 6 motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Se reține, că instanța de apel, s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelul declarat, motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii atacate, dispozitivul fiind expus clar și instanța de apel nu a admis nici o eroare gravă de fapt. Colegiul constată că temeiul la care se referă autorul recursului nu persistă în cauză, deoarece din decizia instanței de apel rezultă că probele administrate au fost analizate obiectiv și a fost dat răspuns la toate argumentele apărării expuse în apel. În opinia Colegiului penal, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât pe cele obținute în procesul urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, cât ale apărării atât și ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui Grecu Ana privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.27, 145 alin.2) lit.e1) Cod penal să fie întemeiată și legală. 7.2 Potrivit textului recursului declarat, Colegiul penal atestă, că autorul critică decizia sub aspectul aprecierii probelor administrate de ambele instanțe, considerând-o ca necorespunzătoare circumstanțelor de fapt ale cauzei, temei, care nu se încadrează în prevederile legale ale art.427 Cod procedură penală. Sub acest aspect, însă, se impune precizarea că aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depus de către organul de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, iar convingerea intimă se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblul lor sunt apreciate din punct de vedere al coroborării acestora. Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective. Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticele referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatei conform infracțiunii incriminate, astfel că reaprecierea probelor, în modul propus de către autorul recursului, nu se încadrează în prevederile art.427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor, care au fost puse la baza hotărârii instanței de apel, prin 7 continuarea judecării cauzei în fond, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. În acest sens Colegiul atestă, că la soluționarea cauzei instanța a ținut cont de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, ajungând anume la concluzia de vinovăție a inculpatei Grecu Ana în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin.2) lit.e1) Cod penal conform indiciilor ,,tentativa omorului intenționat săvârșit asupra unui membru de familie”, motivarea instanței de apel este una amplă, fiind combătute toate argumentele apărării și constatările primei instanțe, motivare, care se însușește de instanța de recurs. 7.3 Cu referire la temeiul de casare a deciziei instanței de apel prevăzut art.427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârea instanței de apel conține o eroare de drept atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii Colegiul penal conchide că, raportând respectiva normă la situația în cauză, acest temei nu și-au găsit confirmare, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de recurent. Or, prezența în acțiunile inculpatei atât a elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii imputate, cât și a celor care caracterizează latura subiectivă a acestei infracțiuni, a fost dovedită prin materialele cauzei acumulate în cadrul urmăririi penale și examinate în cadrul ședinței instanței de apel. Astfel, se constată că în cauză s-au stabilit toate elementele componente ale infracțiunii imputate lui Grecu Ana, inclusiv vinovăția acesteia, după cum rezultă din decizia instanței de apel, care s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt motivîndu-și concluziile prin cumulul de probe pertinente și concludente, administrate pe parcursul judecării cauzei și ulterior apreciate în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, în mod obiectiv. 7.4 Totodată, instanța de recurs reține, că recurentul invocă în prezenta speță concomitent temeiul pentru recurs prevăzut la pct.12) alin.1) art. 427 Cod de procedură penală, precum că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Colegiul penal conchide, că temeiul dat nu s-a confirmat în cauza dată, deoarece instanța de apel corect a încadrat juridic acțiunile comise de către Grecu Ana, în baza învinuirii înaintate de procuror. Toate probele prezentate și cercetate în mod legal au indicat la confirmarea vinovăției inculpatei în comiterea infracțiunii ce i se impută, expusă clar în rechizitoriu. Astfel, instanța de apel s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și de drept relevante și și-a motivat concluziile în baza cumulului de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ceea ce contrazic argumentele aduse de recurent. Prin urmare, se constată că au fost respectate prevederile art.101 Cod de procedură penală. 8 Or, la caz s-a stabilit cu certitudine, că acțiunile inculpatei Grecu Ana au fost îndreptate spre lipsirea de viață a victimei Garabadjac Viorel, adică a tentativei de omor însă din motive independente de voința sa nu a reușit a-și atinge scopul criminal, concubinul ei, Garabadjac Viorel reușind a fugi de la fața locului, întemeiat instanța de apel, a ținut cont de circumstanțele cauzei, localizarea vătămărilor la victimă (zona vitală - gîtul), de obiectul cu care au fost aplicate vătămările, apt să producă moartea, de intensitatea loviturilor, poziția inculpatului cu victima, față în față demonstrează cu certitudine intenția directă de a comite omorul. Totodată, instanța de apel a ținut cont și de personalitatea inculpatei, care anterior a fost condamnată pentru infracțiuni similare, contra sănătății și vieții persoanei, aplicîndu-i o pedeapsă echitabilă în raport cu cele comise. Instanța de recurs relevă, că argumentele recurentului invocate în recurs, au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurenților, pe care Colegiul penal le însușește, ce este conform practicii CEDO, hotărârea Albert vs România din 16.02.2010. Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei adoptate, fapt ce impune declararea, inadmisibilității recursului ordinar, declarat de către avocatul Popescu Ion în numele inculpatei Grecu Ana, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art.432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Popescu Ion în numele inculpatei Grecu Ana, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 aprilie 2019, în cauza penală privind-o pe Grecu Ana xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată integral la 21 noiembrie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Cobzac Elena Țurcan Anatolie 9