1ra-1474/2019 — art. 264 al. 1 CP

1ra-1474/2019 — art. 264 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1474/2019

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

16 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 martie 2019,

declarat în propria cauză penală de către inculpatul

Cojușnean Serghei Xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în s. Xxxxx, r-nul Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod

penal, fiindu-i numită o pedeapsă sub formă de 160 (una sută șase zeci) ore muncă

neremunerată în folosul comunității cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe o perioadă de 3 (trei) ani.

S-a încasat de la Cojușnean Serghei în beneficiul lui Ravineala Lilia paguba

materială în mărime de 29000 (douăzeci și nouă mii) lei, paguba morală 10 000 (zece

mii) lei și cheltuielile de judecată pentru acordarea asistenței juridice în mărime de 5000

(cinci mii) lei, iar în total suma de 44000 (patruzeci și patru mii) lei. În rest cerințele au

fost respinse.

Au fost încasate, de la Cojușnean Serghei în beneficiul statului, cheltuielile de

judecată în sumă de 1008 (una mie opt) lei.

1

aproximativ la orele 15:00, Cojușnean Serghei în timpul în care conducea unitatea de

transport de model „Șkoda” cu n/î xxxxx pe strada 31 August 1988, 43 din s. Mereni, r-

nul Anenii Noi, în timpul deplasării nu a ținut cont de situația și condițiile rutiere și a

încălcat regulile de securitate a circulației din Regulamentul circulației rutiere, și

anume: pct. 10 subpunctul 1) litera b) potrivit căruia persoana care conduce un vehicul

trebuie: să posede cunoștințe și să execute cerințele prezentului Regulament, precum și

să posede dexteritatea necesară de a conduce în siguranță vehiculul pe drum; pct. 94

subpunctul 1) alin. (1) care prevede că, în zona rezidențială și cea pietonală pietonilor

li se permite deplasarea atât pe trotuare, cît și pe carosabilul drumului, potrivit

subpunctului 2) Conducătorii de vehicule trebuie să se deplaseze astfel încât să nu

creeze obstacole sau pericol pietonilor. în caz de necesitate, ei sunt obligați să oprească,

pct. 45 potrivit căruia conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu

linia de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea

psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; d) dexteritatea în conducere care i-ar

permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și

particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră, iar în cazul în care în limita vizibilității

apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar

să oprească pentru a nu pune în pericol siguranța traficului.

La caz, inculpatul Cojușnean Serghei nu s-a isprăvit cu ghidajul și a tamponat-o

pe Xxxxx Xxxxx, ca rezultat al tamponării, conform raportului de expertiză judiciară nr.

201809D0110 din 26.09.2018, Anielei Ravineală i-au fost cauzate vătămări medii sub

formă de traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin contuzie cerebrală gr. 1,

multiple focare de hemosiderină la nivelul nucleilor bazali cortical și subcortical,

contuzia țesuturilor moi al capului, obnubilare superficial, sindrom lob frontal

astenoneurotic, deficit cognitiv negativism, parezamușchiului oblicochiului drept cu

diplopie.

Astfel, prin acțiunile sale Cojușnean Serghei a săvârșit infracțiunea prevăzută de

art. 264 alin. (1) Cod penal - încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana

care conduce mijlocul de transport, încălcare care a provocat din imprudență vătămarea medie

a integrității corporale sau a sănătății.

3.1. Procurorul în Procuratura raionului Anenii Noi, Elena Roșioru, care a solicitat

admiterea acestuia, casarea parțială a sentinței și rejudecarea cauzei cu pronunțarea

unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatului

2

Cojușnean Serghei să-i fie numită pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 500

unități convenționale.

În motivarea apelului, procurorul a indicat că, deși instanța de judecată a dat

aprecierea corectă circumstanțelor de fapt a cauzei și la condamnat pe Cojușnean

Serghei în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, totuși aceasta nu a aplicat corect pedeapsa.

Or, aplicarea în privința inculpatului pedeapsa cu muncă neremunerată în folosul

comunității și aplicarea pedepsei complimentare - privarea de dreptul de a conduce

mijlocul de transport pe un termen de 3 ani, pe când sancțiunea articolului prevede

privarea acestuia de dreptul de a conduce mijlocul de transport doar în cazul aplicării

pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de maxim 2 ani.

Astfel, potrivit art. 264 alin. (1) Cod penal, și în conformitate cu prevederile art.

3641 Cod de procedură penală, stabilirea unei pedepse penale sub formă de amendă în

mărime de 500 u.c., fără privarea de careva drepturi, din considerentele imposibilității

aplicării pedepsei complimentare în cazul când instanța de judecată ajunge la concluzia

de a aplica amenda sau munca neremunerată în folosul comunității pentru infracțiunea

prevăzută de art. 264 alin. ( 1) Cod penal.

Totodată, a menționat că, potrivit prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei

recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în

limitele fixate în partea specială a Codului penal al RM, în strictă conformitate cu

dispozițiile părții generale din același cod.

3.2. Avocatul Pavel Varzari în numele inculpatului, prin care a solicitat casarea

sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit ordinii stabilite

pentru prima istanță, prin care să-i fie stabilită lui Cojușnean Serghei, pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal, o pedeapsă sub formă de muncă

nerumunerată în folosul comunității în mărime de 150 ore, fără privarea de dreptul de

a conduce mijlocul de trasport.

În motivarea apelului avocatul Pavel Varzari a invocat că, instanța eronat și ilegal

a aplicat o pedeapsă care nu este prevăzută la sancțiunea art. 264 alin. (1) Cod penal,

privarea de dreptul de a conduce mijlocul de transport pe un termen de 3 ani cu

stabilirea pedepsei principale de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime

de 150 ore, fapt ce contravin prevederilor legale.

De asemenea a indicat că, nu este de acord cu admiterea acțiunii civile,

recunoscând doar cheltuielile suportate real de către reprezentantul legal al victimei

minore, ci nu cele care urmează a fi suportate pe viitor, nefiind probate prin careva

dovezi sau confirmări.

3

A susținut că, o pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute

pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai

blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

3.2. Avocatul Fiodor Gonța în numele reprezentantului legal al părții vătămate

minore, Ravineala Lilia, care a indicat că, acțiunea civilă intentată în cadrul dosarului

penal instanța a respins-o ca neîntemeiat, fără o argumentare obiectivă

Astfel, solicitat casarea parțială a sentinței, privitor la latura civilă, cu emiterea

unei noi hotărâri, prin care să fie încasată în mod solidar de la inculpatul Cojușnean

Serghei și administratorul SRL „UR&CA", paguba materială în mărime de 29948 lei,

paguba morală în mărime de 100 000 lei și cheltuielile de judecată pentru acordarea

asistenței juridice în mărime de 5000 lei.

3.3. Inculpatul Cojușnean Serghei, reprezentat de avocatul Stratu Andrei, care a

solicitat casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi sentințe

potrivit modului primei instanțe privind recunoașterea lui Cojușnean Serghei culpabil

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea unei

pedepse sub formă de amendă minimă, cu aplicarea la stabilirea amenzii minime a

prevederilor alin. (8) al art. 3641 Cod de procedură penală, fără privarea de dreptul de

a conduce mijloace de transport.

În susținerea poziției inculpatul Cojușnean Serghei, a indicat că nu sunt de acord

cu sentința supusă apelului atât în partea ce ține de stabilirea măsurii de pedeapsă, cât

și în partea prejudiciului moral, de aceea a considerat această sentință nefondată și

pasibilă casării.

A menționat că, inculpatul vina a recunoscut-o integral în instanța de judecată,

solicitînd de a fi examinată cauza în temeiul art. 3641 Cod de procedură penală, adică

pe baza probelor prezentate de procuror, ceea ce din start presupune o pedeapsă mai

mică sub limitele prevăzute de sancțiunea art. 264 alin. (1) Cod penal.

Conform materialelor cauzei penale, inculpatul anterior nefiind judecat, la locul

de trai și la locul de muncă se caracterizează pozitiv. Conform materialelor prezentate

de către inculpat, Cojușnean Serghei lucrează în calitate de șofer de taxi - angajat al SRL

„Ur&CA”, iar unica profesie ce o posedă este șofatul, prin urmare, privarea de a

conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani (conform sentinței) este sancțiunea

complimentară ce va duce pe viitor atât la eliberarea din câmpul muncii, cât și la

posibilitatea de a nu se întreține atât pe el, cât și pe mama lui, cu care locuiește împreună

(alți membri de familie nu are).

În acest context, deoarece sancțiunea art. 264 alin. (1) Cod penal prevede cu (sau

4

fără) privarea de a conduce mijloace de transport, luînd în considerație și acțiunile

inculpatului după comiterea accidentului, examinarea cauzei penale date în procedura

simplificată, a considerat oportun, aplicarea în privința inculpatului Cojușnean Serghei,

pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal, unei amenzi

minime în mărime de 500 unități convenționale, fără privarea de a conduce mijloace de

transport.

Referitor la prejudiciul moral, de asemenea nu este de acord și a susținut că acest

prejudiciu moral nu a fost demonstrat de către reprezentantul părții vătămate, și în

acest contest solicită respectuos instanței de apel respingerea capătului de cerere de

acțiune civilă în partea ce ține de prejudiciul moral.

fost admise apelurile declarate de către procurorul în Procuratura raionului Anenii Noi,

Elena Roșioru, avocatul Pavel Varzari în numele inculpatului Cojușnean Serghei,

avocatul Fiodor Gonța în interesele reprezentantului legal al părții vătămate - minora

Xxxxx Xxxxx, inculpatul Cojușnean Serghei, reprezentat de avocatul Stratu Andrei,

inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală.

Casată parțial sentința Judecătoriei Anenii Noi din 10 decembrie 2018 și

pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, în partea

stabilirii pedepsei și acțiunii civile, după cum urmează:

Cojușnean Serghei fiind recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 264 alin. (1) Cod penal, i s-a numit pedeapsă penală sub formă de amendă în

mărime de 500 (cinci sute) unități convenționale, echivalentul a 25 000 (douăzeci și cinci

mii) lei, în beneficiul statului.

I s-a explicat lui Cojușnean Serghei că conform prevederilor art. 64 alin. (31) Cod

penal, este în drept să achite jumătate din amenda stabilită dacă o plătește în cel mult

72 de ore din momentul în care hotărârea devine executorie. În acest caz, se consideră

că sancțiunea amenzii este executată integral.

Acțiunea civilă a fost admisă în parte și anume :

S-a dispus încasarea de la Cojușnean Serghei în beneficiul lui Ravineala Lilia suma

în mărime de 29 948 (douăzeci și nouă mii nouă sute patruzeci și opt) lei cu titlu de

prejudiciu material, suma de 30 000 (trei zeci mii) lei cu titlu de prejudiciu moral și 5000

(cinci mii) lei cu titlu de cheltuieli de judecată suportate pentru acordarea asistenței

juridice , iar în total suma de 64 948 (șase zeci și patru mii nouă sute patruzeci și opt)

lei, în rest cererea se respinge.

În rest, sentința a fost menținută.

5

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, analizând în

ansamblu probele cauzei penale date prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, a

concluzionat despre existența în acțiunile inculpatului Cojușneanu Serghei a indicilor

infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal, potrivit elementelor constitutive:

încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de

transport, încălcare care a provocat din imprudență vătămarea medie a integrității corporale sau

a sănătății.

Sentința primei instanțe a fost contestată de către apelanți în partea stabilirii

pedepsei și acțiunea civilă, însă ce ține de încadrarea juridică și vinovăție, sentința nu a

fost atacată.

În ședința de judecată inculpatul Cojușneanu Serghei a depus o cerere în scris în

care a indicat că recunoaște săvârșirea faptei indicate în rechizitoriu și a solicitat ca

judecata să se facă pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, potrivit

prevederilor art. 3641 Cod de procedură penal (f.d. 98).

Instanța de apel a reținut argumentele din apelul acuzatorului de stat, apelul

avocatului Varzari Pavel și Stratu Andrei, în interesele inculpatului Cojușneanu

Serghei, referitor la stabilirea măsurii și mărimii pedepsei în privința inculpatului, în

vederea corectării, reeducării, precum și ca măsură de pedeapsă, instanța de fond i-a

stabilit eronat pedeapsa sub formă de 160 (una sută șasezeci) de ore muncă

neremunerată în folosul comunității și cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe o perioadă de 3 (trei) ani.

Instanța de apel a atestat faptul că, instanța de judecată, la stabilirea pedepsei

inculpatului Cojușnean Serghei, în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, nu a ținut cont de

faptul că, sancțiunea articolului dat prevede amendă în mărime de până la 650 unități

convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de

ore, sau cu închisoare de până la 3 ani cu (sau fără) privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de până la 2 ani, iar potrivit prevederilor art. 64 alin.

(3) Cod penal, mărimea amenzii pentru persoanele fizice se stabilește în limitele de la

500 la 3000 unități convenționale, iar pentru infracțiunile săvârșite din interes material

- până la 20 000 unități convenționale, luîndu-se ca bază mărimea unității convenționale

la momentul săvârșirii infracțiunii.

Reieșind din circumstanțele cazului, și anume, că inculpatul Cojușnean Serghei a

recunoscut vina, judecarea cauzei a avut loc în baza probelor administrate în faza de

urmărire penală, conform art. 3641 Cod de procedură penală, căința sinceră și faptul că,

6

infracțiunea comisă face parte din categoria celor mai puțin grave, ținînd cont de scopul

pedepsei penale, instanța de apel a atestat că, instanța de fond incorect a statuat

rezonabilitatea aplicării pedepsei penale sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității și ilegal a aplicat pedeapsa complimentară privarea de dreptul de a

conduce mijlocul de transport pe un termen de 3 ani, or, art. 264 alin. (1) Cod penal

prevede privarea acestuia de dreptul de a conduce mijlocul de transport doar în cazul

aplicării pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de maxim 3 ani.

Instanța de apel a reținut că, instanța de fond la stabilirea pedepsei în privința lui

Cojușnean Serghei, nu a ținut cont de personalitatea inculpatului, de faptul că se căiește

sincer de fapta comisă, iar la caz, nu au fost stabilite circumstanțe agravante.

Astfel, instanța de apel a considerat că, circumstanțele menționate indică la faptul

că, inculpatului Cojușnean Serghei urmează, în vederea corectării și reeducării, precum

și ca măsură de pedeapsă, a-i fi stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în limita

sancțiunii prevăzute de art. 216 alin. (1) Cod penal și cu respectarea prevederilor art. 64

alin. (3) Cod penal și art. 3641 alin. (8) Cod procedură penală, cu atât mai mult că

inculpatul Cojușnean Serghei a solicitat aplicarea unei sancțiuni sub formă de amendă.

În asemenea circumstanțe, instanța de apel a admis apelul acuzatorului de stat,

inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și a casat sentința

primei instanțe în partea stabilirii pedepsei și i-a aplicat inculpatului Cojușnean Serghei

măsura de pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 500 (cinci sute) unități

convenționale.

Totodată, instanța de apel a explicat inculpatului că în conformitate cu prevederile

art. 64 alin. (31) Cod penal, este în drept să achite jumătate din amenda stabilită dacă o

plătește în cel mult 72 de ore din momentul în care hotărârea devine executorie,

considerându-se că sancțiunea amenzii este executată integral. Or, în conformitate cu

art. 64 alin. (31) Cod penal, în cazul infracțiunilor ușoare sau mai puțin grave,

condamnatul este în drept să achite jumătate din amenda stabilită dacă o plătește în cel

mult 72 de ore din momentul în care hotărîrea devine executorie.

Cât privește cererea de apel declarată de către avocatul Fiodor Gonța, în interesele

reprezentantului legal al părții vătămate Xxxxx Xxxxx, Ravineala Lilia, instanța de apel

a considerat că, urmează a fi admisă parțial, din următoarele considerente.

Instanța de apel a notat că partea civilă, critică hotărârea primei instanțe în partea

ce ține de acțiunea civilă, prejudiciul moral și cheltuielile de asistență juridică.

Analizînd temeiul nominalizat în raport cu motivele invocate în apel, instanța de

apel a constatat că, acesta își găsește confirmarea la judecarea apelului declarat, existînd

7

motive temeinice de implicare a instanței de apel în sensul casării hotărârii contestate

în partea expunerii asupra acțiunii civile înaintate de avocatul Fiodor Gonța, în

interesele reprezentantului legal al părții vătămate Ravineala Aniela, Ravineala Lilia.

Cercetînd materialele cauzei penale, instanța de apel a constatat că, avocatul

Fiodor Gonța, în interesele reprezentantului legal al părții vătămate Xxxxx Xxxxx,

Ravineala Lilia a înaintat o acțiune civilă împotriva inculpatului Cojușneanu Sergiu de

încasare a prejudiciului material cauzat în sumă de 29 948 lei, a prejudiciul moral în

sumă de 100000,00 și a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 5000,00 lei (f.d. 118-

120).

Astfel, referitor la soluția emisă de Judecătoria Anenii Noi, la data de 10

decembrie 2018 prin care acțiunea civilă înaintată de avocatul Fiodor Gonța, în

interesele reprezentantului legal al părții vătămate Xxxxx Xxxxx, Ravineala Lilia

privind încasarea prejudiciului material, moral și cheltuielilor judiciare s-a admis

parțial, instanța de apel a considerat-o arbitrară, or, având la dispoziție o suma exactă

solicitată de către partea civilă 5000,00 lei cheltuieli de asistență juridică, prejudiciu

moral 100 000,0 lei și prejudiciului material în sumă de 29 948 lei cauzat prin

infracțiunea săvârșită de către inculpat fără careva temeiuri legale, Judecătoria Anenii

Noi nu a soluționat legal acțiunea civilă.

În susținerea celor enunțate, instanța de apel a menționat și jurisprudența CtEDO,

cauza Ernst c. Belgiei (15 iulie 2003), unde Curtea a statuat, în principiu că, atunci când

victima unei infracțiuni se constituie parte civilă în procesul penal, aceasta semnifică

introducerea unei cereri în despăgubiri. Chiar dacă ea nu a cerut, în mod expres,

repararea prejudiciului suferit. Prin dobândirea calității de parte civilă în procesul

penal, ea are în vedere nu numai condamnarea penală a autorului infracțiunii, ci și

repararea pecuniară a prejudiciului pe care l-a suferit. Învederînd aceste considerente

ale instanței europene, instanța de apel a evidențiat că, în această speță victima a

solicitat repararea prejudiciului în mod expres, însă prima instanță, a admis doar parțial

prejudiciul moral și material cauzat prin infracțiune, evitând a se expune asupra

cheltuielilor de judecată.

În contextul faptelor expuse supra, instanța de apel a notat că, prima instanță și-a

motivat soluția deficitar în vederea admiterii parțiale a pretenției privind încasarea

prejudiciului moral, material și neîntemeiat a omis a se expune asupra cheltuililor

judiciare.

În ceea ce privește pretenția înaintată de avocatul Fiodor Gonța, în interesele

reprezentantului legal al părții vătămate Xxxxx Xxxxx, Ravineala Lilia, privind

8

încasarea prejudiciului material în sumă de 29 948 lei instanța de apel a considerat-o

întemeiată și urmează a fi admisă, or, în urma tamponării minorei Xxxxx Xxxxx de către

automobilul „Șkoda”, condus de Cojușnean Serghei, părții vătămate i-a fost cauzat

prejudiciu material în sumă de 29 948 lei (f.d. 122-127), iar potrivit raportului de

expertiză judiciară nr. 201809D0110 din 26.09.2018, Xxxxx Xxxxx i-au fost cauzate

vătămări medii (f.d. 46-48).

Instanța de apel a conchis că, instanța de fond ilegal și neîntemeiat, a admis parțial

acțiunea civilă a părții vătămate Ravineala Lilia, fiind dispusă încasarea în beneficiul

acesteia a sumei de 29 000 lei, deoarece inculpatul a recunoscut vina integral, în sensul

declarat.

Așadar, luînd în considerație cele expuse, instanța de apel a ajuns la concluzia că,

apelul declarat de către avocatul Fiodor Gonța, în interesele reprezentantului legal al

părții vătămate Xxxxx Xxxxx, Ravineala Lilia, în partea laturii civile, urmează a fi admis

și emisă în această parte o nouă hoărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care să fie admisă acțiunea civilă, în partea încasării prejudiciului material în sumă

de 29 948 lei.

Cu referire la prejudiciul moral în mărime de 100 000 lei, solicitat de către avocatul

Fiodor Gonța, în interesele reprezentantului legal al părții vătămate Xxxxx Xxxxx,

Ravineala Lilia, instanța de apel a considerat această pretenție, parțial întemeiată, or,

suma de 100 000 lei, este exagerată, ținînd cont de circumstanțele cauzei și de persoana

inculpatului.

În ședință judiciară s-a stabilit cu certitudine că, părtea vătămată Ravineală

Aniela, a avut de suportat și un prejudiciu de natură morală. Estimarea daunei morale

suportate de către ultima se probează prin faptul că, ea a avut de suportat prejudicii

cauzate personalității afective, categorie în care intră suferințele de categorie psihică,

care s-au manifestat prin stare de stres și frustrare, ținând seama de vârsta minoră a

părții vătămate și faptul că urmările traumei creierului nu sunt vizibile, iar pe viitor pot

să se evidențieze într-un mod negativ.

Prin urmare, cerințele reprezentantului legal al părții vătămate Xxxxx Xxxxx,

Ravineala Lilia, în partea încasării prejudiciului moral în sumă de 100 000,00 lei sunt

exagerate. Astfel, instanța de apel a considerat că, suma în mărime de 30 000,00 lei este

echitabilă și în corespundere cu circumstanțele comiterii de către inculpatul Cojușnean

Serghei a acțiunilor ilegale îndreptate împotriva Xxxxx Xxxxx. În acest sens, instanța de

apel a reținut că, la aprecierea cuantumului prejudiciului moral urmează a se ține cont

de, caracterul și gravitatea suferințelor fizice cauzate persoanei vătămate, gradul

9

vinovăției autorului prejudiciului, personalitatea inculpatului.

În ceea ce privește pretenția înaintată de avocatul Fiodor Gonța, în interesele

reprezentantului legal al părții vătămate Xxxxx Xxxxx, Ravineala Lilia, de încasare a

cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 5000 lei, instanța de apel a considerat-o

întemeiată și a admis-o, din următoarele considerente.

Astfel, luînd în considerație și analizând aportul avocatului la soluționarea speței,

timpul și munca depusă de avocat, justificarea și ponderea mijloacelor de apărare

utilizate în cauză și complexitatea cauzei, instanța de apel a dispus încasarea sumei în

mărime de 5000 lei din contul lui Cojușnean Serghei în calitate de cheltuieli de asistență

juridică prestate de avocatul Fiodor Gonța, care i-a acordat asistență juridică părții

civile pe parcursul examinării prezentei cauze penale, sumă care se justifică prin bonul

de plată a serviciilor de asistență juridică din 29 noiembrie 2018 în baza contractului nr.

424 din 21 mai 2018, prin urmare această sumă și urmează a fi încasată din contul

inculpatului în beneficiul părții vătămate (f.d. 121).

Consecvent celor expuse mai sus, instanța de apel a atestat și apreciat concluzia

instanței de fond, cu privire la netemeinicia pretenției înaintate de către avocatul Fiodor

Gonța, în interesele reprezentantului legal al părții vătămate Xxxxx Xxxxx, Ravineala

Lilia, referitor la încasarea pagubei materiale și morale și din contul lui Cociu Semion,

administratorul SRL „UR&CA”, proprietarul automobilului „Șkoda”, care a prejudiciat

reclamanta, or, prin încheierea protocolară din 20 noiembrie 2018, instanța de fond a

respins demersul de atragere în calitate de pârât pe SRL „UR&CA”, prin urmare, ultima

nu este parte în procesul dat (f.d. 129).

Cojușneanu S., prin care solicită casarea parțială a deciziei instanței de apel, în partea

încasării prejudiciului moral, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care

să fie respinsă acțiunea civilă în această parte.

alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin care a

manifestat dezacordul cu recursul declarat, indicând că instanța de apel, la

determinarea mărimii compensației pentru prejudiciul moral cauzat, just a

concluzionat că cuantumul de 50 000 lei, încasat de la inculpat în beneficiul părții

vătămate Lilia Ravineala, este unul justificat.

materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință prin care se

solicită inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, Colegiul penal

10

concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal constată că deși

titularul acestuia nu a invocat careva temeiuri pentru recurs stipulate la alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală, totuși aceștia își exprimă dezacordul cu soluția instanței de

apel în partea încasării prejudiciului moral, temei de casare care este prevăzut de pct.

6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Astfel, verificând alegațiile recurentului, în raport cu actele cauzei, Colegiul

conchide că acestea sunt neîntemeiate, iar instanța de apel la adoptarea soluției de

admiterea a apelului avocatului Gonța Fiodor în interesele reprezentantului legal al

pății vătămate Xxxxx Xxxxx - Ravineala Lilia, casarea parțială a sentinței primei instanțe

în latura civilă, în partea prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată, cu pronunțarea

unei noi hotărâri, a respectat prevederile legale, adoptând o soluție corectă și

întemeiată.

Mai mult, Colegiul penal reține, că instanța de apel soluționând acțiunea civilă

înaintată, corect a dispus încasarea prejudiciului moral în sumă de 30 000 lei, din contul

inculpatului în folosul părții vătămate, considerând-o suficientă și oportună

suferințelor morale și psihice suportate de către ultima, menționând că cuantumul

pretins de partea vătămată de 100 000 lei, este exagerat.

În acest sens, instanța de recurs menționează că legiuitorul a acordat prerogativă

instanței de judecată de a aprecia și determina cuantumul prejudiciului moral ce

urmează a fi încasat.

În acest context, instanța de recurs menționează că, despăgubirile pentru

prejudiciile morale se disting de cele pentru prejudiciile materiale prin faptul că acestea

nu se probează, ci se stabilesc de instanța de judecată prin evaluare.

În acest scop, pentru ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru a nu se ajunge

la o îmbogățire fără just temei, este necesar să fie luate în considerare suferințele fizice

11

și morale susceptibile în mod rezonabil care au fost cauzate prin fapta săvârșită de

inculpat, precum și de toate consecințele acesteia.

Anume în acest context, instanța de apel a evaluat corect dauna morală pentru

Ravineala Aniela în sumă de 30 000 lei, fiind luate în considerare suferințele fizice ale

acesteia, gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, consecințele survenite, precum

și măsura în care această compensare poate aduce satisfacție părții vătămate.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis

erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârea contestată

conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția în partea încasării

prejudiciului moral, astfel recursul ordinar este vădit neîntemeiat.

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 27 februarie 2019, declarat în propria cauză penală de către

inculpatul Cojușnean Serghei Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțarea integrală la 14 noiembrie 2019.

Președinte: Diaconu Iurie

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

12