1ra-2162/2019 — art. 217 alin. 2 CP

Dosarul nr. 1ra-2162/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Vladimir Timofti,

Judecători – Anatolie Țurcan și Elena Cobzac,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Prisacari Lilia, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07 august 2019, în cauza

penală în privința lui

Rotari Sebastian xxxxx, născut la xxxxx, originar

și domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 01.12.2017 - 26.12.2018;

Instanță de apel: 15.01.2019 - 07.08.2019;

Instanță de recurs: 07.10.2019 - 13.11.2019.

A C O N S T A T A T :

Rotari Sebastian a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.217 alin.(2) Cod

penal, cu aplicarea art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, la 6 luni închisoare, cu

executarea în penitenciar de tip semiînchis.

Potrivit art.85 alin.(1) Cod penal, la pedeapsa dată de adăugat parțial pedeapsa

neexecutată stabilită prin sentința Judecătoriei Drochia din 30.03.2017 și definitiv de

stabilit ca pedeapsă lui Rotari Sebastian 1 an 2 luni închisoare, cu ispășirea pedepsei

în penitenciar de tip semiînchis.

neavând autorizație specială, fără scop de înstrăinare, a comis păstrarea ilegală a

drogurilor la domiciliu său. Astfel la 27 octombrie 2017, aproximativ la ora 07:15, în

cadrul efectuării percheziției, la domiciliu său în xxxxx, în gospodăria acestuia a fost

depistat și ridicat un pachet din polimer cu conținut de masă de origine vegetală

uscată, de culoare verde, cu miros specific, asemănătoare cu cânepa. Conform

raportului de expertiză chimică nr.34/12/2/2-R-1637 din 16.11.2017, se constată că

Masa vegetală uscată, mărunțită de culoare verde, care a fost depistată și ridicată la

27.10.2017, în cadrul percheziției la domiciliul lui Rotari Sebastian, reprezintă

marihuană. Marihuana se atribuie la substanțe stupefiante-droguri de origine

vegetală, neutilizată în scopuri medicinale, obținută artizanal din plantele de cânepă.

Cantitatea substanței narcotice marihuana, în stare uscată constituie 1,1817 grame și

1

se atribuie la substanțe narcotice în cantități mari.

în partea neîncasării cheltuielilor de judecată, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei

noi hotărâri prin care să fie dispusă încasarea din contul inculpatului în beneficiul

statului a sumei de 2 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

În motivarea cerințelor sale, a invocat că, prima instanță neîntemeiat a respins

solicitarea privind încasarea cheltuielilor de judecată în cuantum de 2 800 lei

suportate la efectuarea expertizei chimice, ignorând astfel prevederile art.art.227, 229

Cod de procedură penală.

fost respins ca nefondat apelul, cu menținerea sentinței.

În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, aceste cheltuieli au fost

suportate pentru efectuarea raportului de expertiză nr.34/12/2-R-1637 din 16.11.2017

în scopul constatării naturii masei vegetale mărunțite de culoare verde, ridicate de la

inculpatul Rotari Sebastian la costul de 2 800 lei, acțiuni îndeplinite în vederea

acumulării probelor necesare, ce demonstrează vinovăția și identifică persoana

vinovată în comiterea unei infracțiuni.

Totodată, instanța de apel a menționat obligația pozitivă a statului de a colecta

probe necesare în vederea constatării faptei penale, identificării făptuitorului și

implicit asumarea cheltuielilor aferente procesului din contul statului, în cazul dat a

cheltuielilor pentru efectuarea raportului de expertiză.

Mai mult, având în vedere prevederile art.142 alin.(2) Cod de procedură

penală, instanța de apel a subliniat că în prezenta cauză penală ordonatorul

expertizelor judiciare a fost organul de urmărire penală, fără a exista o cerere din

partea părților, deci instanța de fond corect a concluzionat despre netemeinicia

cerinței date, motivând-o în sentință.

Suplimentar, instanța de apel a remarcat și faptul că, la materialele cauzei

lipsesc careva dovezi că inculpatul Rotari Sebastian ar fi încadrat în câmpul munci

sau ar avea o ocupație stabilă, iar în afară de aceasta, prin sentința contestată a fost

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(2) Cod penal

și condamnat la pedeapsa închisorii, ceea ce ar face imposibil achitarea de către

inculpat a cheltuielilor judiciare în beneficiul statului.

contestat cu recurs decizia, solicitând casarea parțială a acesteia, în latura cheltuielilor

de judecată și dispunerea încasării în contul statului de la inculpat a cheltuielilor de

judecată în sumă de 2 800 lei.

În motivarea cerințelor sale recurentul a invocat că, cheltuielile de judecată în

sumă totală de 2 800 lei constituie cheltuieli care au fost suportate pentru efectuarea

raportului de expertiză nr.34/12/2-R-l637 din 16.11.2017 în scopul constatării naturii

masei vegetale mărunțite de culoare verde ridicată de la inculpatul Rotari Sebastian.

De asemenea, a notat că expertiza judiciară în speță, a fost efectuată la cererea

organului de urmărire penală în conformitate cu prevederile art.142 alin.(1) Cod de

procedură penală, care indică expres, că expertiza se dispune și se efectuează în mod

obligatoriu în cazurile în care pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea

circumstanțelor ce pot avea importantă probatorie pentru cauza penală sunt necesare

cunoștințe specializate în domeniul științei, tehnicii, artei, meșteșugului sau în alte

2

domenii.

Totodată, subliniază că prin Legea nr.316 din 22.12.2017, în vigoare de la

09.02.2018, alin.(2) al art.142 Cod de procedură penală care prevedea, că plata

expertizelor judiciare efectuate în cazurile (obligatorii) prevăzute la alin.(1) se face

din contul mijloacelor bugetului de stat, a fost abrogat, deci, reieșind din cele expuse

- sunt aplicabile doar dispozițiile art.229 alin.(1) Cod de procedură penală, care

prevăd expres, că cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute

în contul statului.

Consideră că, cheltuielile de judecată sunt imputabile celui condamnat pentru

săvârșirea infracțiunii, temei juridic fiind vinovăția infracțională, deoarece fără

săvârșirea infracțiunii astfel de cheltuieli nu ar fi fost suportate.

Mai mult, argumentele instanței de apel privind imposibilitatea lui Rotari

Sebastian să achite cheltuielile judiciare sunt lipsite de temei și contravin materialelor

cauzei, or, instanța a ignorant datele ce țin de personalitatea inculpatului care nu este

căsătorit, nu are persoane la întreținere, nu are stare materială dificilă. În plus,

inculpatul Rotari Sebastian a fost anterior condamnat, examinarea cauzei penale în

instanța de fond a fost dispusă în lipsa lui, el fiind anunțat în căutare.

În final, concluzionează că, atât prima instanță cât și instanța de apel, nu au

clarificat obiectiv necesitatea încasării cheltuielilor de judecată, adoptând hotărâri

ilegale și neargumentate în această latură.

Prin respingerea solicitării procurorului de încasare a cheltuielilor judiciare din

contul inculpatului se va genera dispreț față de activitatea organelor de drept și se va

duce la consecințe contrare scopului urmărit.

Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art.424 alin.(2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de

art.427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent, or, art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței

de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal

sau procesual și erori de drept material sau substanțial.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Colegiul penal reține că, recurentul invocă temeiul pentru recurs prevăzut la

pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care statuează că hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel în cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția. În esență, recurentul critică decizia doar din motiv că, instanța de

apel greșit a respins solicitarea din cererea de apel cu privire la încasarea din contul

3

inculpatului a sumei de 2 800 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu referire la aceste argumente ale recurentului Colegiul penal conchide, că

instanța de apel, judecând cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele

prezentate de părți, pe care le-a apreciat în mod obiectiv, ajungând corect la concluzia

de a respinge solicitarea procurorului cu privire la încasarea din contul inculpatului în

beneficiul statului a cheltuielilor de judecată în sumă de 2 800 lei, suportate pentru

efectuarea expertizei chimice.

Astfel, art.227 alin.(2) Cod de procedură penală stipulează, că cheltuielile

judiciare cuprind sumele: 1) plătite sau care urmează a fi plătite martorilor, părții

vătămate, reprezentanților lor, experților, specialiștilor, interpreților, traducătorilor și

asistenților procedurali; 2) cheltuite pentru păstrarea, transportarea și cercetarea

corpurilor delicte; 3) care urmează a fi plătite pentru acordarea asistenței juridice

garantate de stat; 4) cheltuite pentru restituirea contravalorii obiectelor deteriorate sau

nimicite în procesul de efectuare a expertizei sau de reconstituire a faptei; 5) cheltuite

în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală.

Totodată, alin.(3) al aceleiași norme prevede, că cheltuielile judiciare se plătesc

din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate.

Având în vedere prevederile legale citate, Colegiul penal conchide, că suma de

2 800 lei a fost necesară pentru efectuarea expertizei chimice nr.34/12/2-R-1637 din

16.11.2017 (f.d.18-20), dispusă prin ordonanța organului de urmărire penală din

06.11.2017 (f.d.15), or, aceste cheltuieli sunt puse pe seama statului prin intermediul

organelor de resort care pornesc urmărirea penală și se compun din cheltuieli

evidente și necesare în vederea constatării faptei infracționale, însă nu constituie

cheltuieli suplimentare suportate de către organul de urmărire penală sau de către

instanță, în legătură cu efectuarea urmăririi penale sau judecarea cauzei.

Așadar, Colegiul penal atestă, că instanța de apel întemeiat a reținut, că aceste

cheltuielile sunt suportate de către organul de urmărire penală, care și are atribuția de

a administra probele în vederea probării/combaterii acuzației aduse, însă aceste

cheltuieli nu sunt de natura de a pune pe seama statului costuri suplimentare, sau

exagerate, iar cheltuielile pentru efectuarea expertizei întru stabilirea categorie de

substanțe narcotice, sunt evidente și necesare pentru a demonstra existența/lipsa

bănuielii rezonabile privind comiterea infracțiunii.

Referirea recurentului la Legea nr.316 din 22 noiembrie 2017, prin care a fost

exclus alin.(2) din art.143 Cod procedură penală, nu poate fi reținută, deoarece

respectiva Lege a intrat în vigoare la 09 februarie 2018, pe când infracțiunea a fost

comisă și expertiza a fost efectuată până la aceste modificări.

Mai mult, recurentul nu a formulat argumente indubitabile care să ateste că nu

este acceptabilă soluția de a lăsa plata cheltuielilor judiciare pe seama statului și că, în

speță, urmează a fi pusă plata acestor cheltuieli în sarcina inculpatului.

Colegiul penal de asemenea menționează, că la examinarea cauzei de către

instanța de apel au fost respectate prevederile legale prescrise de art.art.414-419 Cod

de procedură penală, iar eroarea de drept invocată de către recurent prescrisă la

art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, nu a fost constatată la examinarea

recursului, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar recursul

urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

4

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Bălți, Lilia Prisacari, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 07 august 2019, în cauza penală în privința lui Rotari Sebastian xxxxx,

ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizie pronunțată motivat la 13 noiembrie 2019.

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Anatolie Țurcan

Elena Cobzac

5