1ra-1114/2019 — art. 217-1 al. 4 lit. b, d CP

1ra-1114/2019 — art. 217-1 al. 4 lit. b, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1114/2019

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

01 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, Dumitru Mardari, Maria Ghervas,

a judecat în ședință, fără participarea părților, recursul ordinar declarat de

către procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Natalia Andronic, prin

care solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18

februarie 2019, în cauza penală, în privința lui

Dabija Gheorghe XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 12.12.2017 până la 15.10.2018;

Instanța de apel de la 08.11.2018 până la 18.02.2019;

Instanța de recurs de la 22.04.2019 până la 01.10.2019.

a c o n s t a t a t :

2018, Gheorghe Dabija a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, și a fost liberat de răspundere penală

conform art. 217 alin. (5) Cod penal.

Dabija dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând

urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, acționând

intenționat în perioada lunilor octombrie - decembrie 2016, prin înțelegere

prealabilă cu Ion Suruceanu, Alexandr Bandur, Vladimir Negura, Petru Balan,

Dumitru Ursu și Dumitru Ursu, au constituit o reuniune stabilă sub forma unui

grup criminal organizat, cu repartizarea rolurilor între aceștia, în scopul distribuirii

drogurilor pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv în diferite locuri de agrement,

cu obținerea unui profit ilicit, rezultat din vânzarea substanțelor psihotrope,

săvârșite în proporții deosebit de mari, în următoarele circumstanțe:

1

În perioada lunilor octombrie-noiembrie 2016, Gheorghe Dabija acționând

conform rolului asumat în cadrul grupului criminal organizat, care consta în

cumpărarea substanțelor psihotrope în cantități mari, pe care ulterior le realiza în

cantități mai mici către diferiți distribuitori de substanțe psihotrope, a comandat

prin intermediul lui Ion Suruceanu o cantitate de 1 500 pastile de culoare galbenă,

cu formă de paralelipiped ,,MDMA”, pe care personal a achiziționat-o de la

Alexandr Bandur, la prețul de 60 lei pentru fiecare pastilă.

În continuare în perioada indicată, Gheorghe Dabija urmărind obținerea

profitului ilicit, a comercializat 400 de comprimate ,,MDMA” lui Dumitru Ursu, 150

de comprimate lui Dumitru Ursu, 200 de comprimate lui Victor Salajan și 150 de

comprimate lui Petru Balan din care 20 de comprimate au fost comercializate lui

Vladimir Negura, contra sumelor bănești ce variau între 60-100 lei, pentru fiecare

pastilă, care în final au fost distribuite diferitor consumatori de droguri, inclusiv în

localurile de agrement „Lazy”, „Piano Bar” și „Luxor”.

La 17 noiembrie 2016, sub controlul organului de urmărire penală a fost

efectuată achiziție de control, în rezultatul căreia de către martorul Andrei

Cotorobai au fost cumpărate 17 pastile cu forma de paralelipiped, de culoare

galbenă, cu imprimeul „AMG” de la Dumitru Ursu, la prețul de 3 000 lei,

comercializate anterior acestuia de către Gheorghe Dabija.

La fel, la 07 decembrie 2016, sub controlul organului de urmărire penală a fost

efectuată achiziție de control în rezultatul căreia de către martorul Andrei Cotorobai

au fost cumpărate 3 pastile cu caracteristici asemănătoare după formă, lungime,

imprimeu „AMG” de la cet., la prețul de 600 lei, comercializate anterior acestuia de

către Gheorghe Dabija.

Potrivit rapoartelor de expertiză nr. 34/12/1 -R-6518 din 22.11.2016 și nr.

34/12/1-R-6720 din 30 noiembrie 2016, pastilele nominalizate care au fost realizate

lui Dumitru Ursu și Dumitru Ursu, au forma de paralelipiped, de culoare galbenă,

cu imprimeul „AMG”, conțin MDMA (3,4-methylendoiximetamphetamini) și se

atribuie la categoria substanțelor psihotrope, care conform „Listei substanțelor

narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în state în trafic

ilicit, precum și cantitățile acestora”, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 79.

La 13 decembrie 2016, în rezultatul percheziției efectuate, la domiciliul lui

Gheorghe Dabija amplasat în r-nul Criuleni, s. Ratuș, s-au depistat și ridicat 352 de

pastile, care conform raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-163 din 13.01.2017, au

forma de paralelipiped, de culoare galbenă, cu imprimeul „AMG”, conțin - MDMA

(3,4-methylendoiximetamphetamini) și se atribuie la categoria substanțelor

2

psihotrope, care conform „Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care

conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, aprobate

prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2016, constituie proporții deosebit

de mari, fiind bunuri interzise în circuitul civil.

Prin acțiunile sale intenționate Gheorghe Dabija, a comis infracțiunea

prevăzută de art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, adică procurarea, păstrarea,

transportarea și distribuirea drogurilor, în scop de înstrăinare, de către un grup criminal

organizat, în proporții deosebit de mari.

2.1. Gheorghe Dabija la începutul cercetării judecătorești a depus în

conformitate cu art. 3641 alin. (1) Cod de procedură penală, prin înscris autentic o

cerere, prin care a declarat că recunoaște săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu

și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire

penală.

a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei decizii, prin care

de a-1 recunoaște pe Gheorghe Dabija vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal și în baza acestui articol, de a-i aplica o

pedeapsă sub forma de închisoare pe un termen de 4 ani și 8 luni, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în

domeniul farmaceutic pe un termen de 5 ani.

Procurorul, în susținerea apelului declarat a menționat că, instanța de

judecată incorect a apreciat că în acțiunile inculpatului au fost întrunite condițiile

prevăzute la art. 217 alin. (5) din Codul penal.

Mai mult, procurorul a indicat că, instanța de fond a apreciat probele

unilateral în favoarea inculpatului.

2019, a fost respins ca fiind nefondat apelul declarat de către procuror, cu

menținerea sentinței atacate fără modificări.

4.1. În motivarea deciziei instanța de apel a conchis că, soluția instanței de

fond, cu referință la vinovăția inculpatului este pe deplin justificată, or, verificând

din oficiu la acest capitol sentința pronunțată la caz, instanța de apel consideră că

vina inculpatul de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b) și d)

Cod penal, adică procurarea, păstrarea, transportarea și distribuirea drogurilor, în

scop de înstrăinare, de către un grup criminal organizat, în proporții deosebit de

mari, este dovedită integral prin probele administrate și cercetate conform art. 101

Cod de procedură penală și anume: declarațiile inculpatului Gheorghe Dabija,

3

declarațiile martorilor Andrei Cotorobai (vol. 2, f.d. 179-178, 181), Arsenie Dabija;

procesul-verbal privind interceptarea comunicărilor telefonice din 05.12.2016 (vol.I

f.d. 37-43); procesul-verbal privind interceptarea comunicărilor telefonice din

23.12.2016(vol.I f.d. 53-73); procesul-verbal din 08.12.2016, în baza căruia a fost

efectuată măsura specială de investigație - investigația sub acoperire (vol.I f.d. 108-

109); procesul-verbal din 18.11.2016, în baza căruia a fost efectuată măsura specială

de investigație - urmărirea vizuală (vol.I, f.d. 112); procesul-verbal din 18.11.2016,

în baza căruia a fost efectuată măsura specială de investigație - achiziția de control

în cadrul căreia investigatorul sub acoperire, a achiziționat 17 pastile “extasy"

pentru care a achitat suma de 3000 lei și 3 pastile ,,extasy" contra sumei de 600 lei

(vol.I f.d. 117-118); procesul-verbal din 17.11.2016, în baza căruia au fost cercetate

bancnotele în sumă de 3000 lei (vol.I f.d. 121-125); procesul-verbal din 17.11.2016, în

baza căruia au fost interceptate și înregistrate comunicările și imaginile video (vol.I

f.d. 135-146); procesul-verbal din 07.12.2016, în baza căruia a fost efectuată măsura

specială de investigație - urmărirea vizuală (vol.I f.d. 156); procesul-verbal din

07.12.2016, în baza căruia a fost efectuată măsura specială de investigație - achiziția

de control (vol.I f. d. 163); procesul-verbal din 07.12.2016, în baza căruia au fost

cercetate bancnotele în sumă de 600 lei (vol.I f. d. 160-162); procesul-verbal din

07.12.2016, în baza căruia au fost interceptate și înregistrate comunicările și

imaginile video (vol.I f. d. 177-187); procesul-verbal de ridicare din 09.11.2016 (vol.I

f.d. 195); procesul-verbal de ridicare din 09.11.2016, în baza căruia au fost ridicate

17 comprimate, cu formă dreptunghiulară, de culoare galbenă, cu inscripția „AMG”

(vol.I.f.d. 197); procesul-verbal de percheziție din 17.11.2016, prin care au fost

ridicate 350 pastile de „extasy”, care se atribuie la categoria substanțelor psihotrope

(vol.l.f.d. 201-203); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 14.12.2016 (vol I,

f. d. 222-225); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 20.12.2016 (vol.I, f.d.

237-238); procesul-verbal de percheziție din 13.12.2016 (vol.I, f.d. 246-249); procesul-

verbal de percheziție din 13.12.2016 (vol.II, f.d. 6-8); procesul-verbal de percheziție

din 13.12.2016(vol.IV, f.d. 139-142); raport de expertiză nr. 34/12/l-R-7482 din

30.12.2016(vol.II, f.d. 29-33); raport de expertiză nr.34/12/1-R-7492 din 30.12.2016

(vol.II, f.d. 40-44); raport de expertiză nr. 34/12/l-R-163 din 13.01.2017 (vol.II, f.d. 52-

56); raport de expertiză nr. 34/12/l-R-118 din 11.01.2017 (vol.II, f.d. 64- 67); raport de

expertiză nr. 34/12/l-R-7511 din 30.12.2016 (vol.II, f.d. 76-80); raport de expertiză nr.

34/12/l-R-6518 din 22.11.2016 (vol.II, f.d. 87-90); raport de expertiză nr.34/12/l-R-

6720 din 30.11.2016 (vol.II f.d. 98-100); raport de expertiză nr. 34/12/l-R-7501 din

4

30.12.2016 (vol.II, f.d. 108-111); raport de expertiză nr. 34/12/l-R-207 din 17.01.2017

(vol.II, f.d. 126-129).

Prin urmare, instanța de apel a constatat că, probele administrate în cursul

urmăririi penale și cercetate în ședința de judecată a instanței de fond și a instanței

de apel demonstrează incontestabil vina inculpatului în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal și în temeiul art. 217 alin. (5)

Codul penal, a fost eliberat de răspundere penală.

Conform art. 217 alin. (5) Cod penal, persoana care a săvârșit acțiunile

prevăzute la art. 217 sau 2171 este liberată de răspundere penală dacă a contribuit

activ la descoperirea sau contracararea infracțiunii ce ține de circulația ilegală a

drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, după caz, prin autodenunțare,

predare benevolă a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, indicare a

sursei de procurare a acestor substanțe, la divulgarea persoanelor care au contribuit

la săvârșirea infracțiunii, la indicarea mijloacelor bănești, a bunurilor sau a

veniturilor rezultate din infracțiune. Nu poate fi considerată predare benevolă a

drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora ridicarea acestora la reținerea

persoanei, precum și la efectuarea acțiunilor de urmărire penală pentru depistarea

și ridicarea lor.

Astfel, în ședința de judecată s-a constatat, cu certitudine, că inculpatul a

contribuit activ la descoperirea infracțiunii ce ține de circulația ilegală a drogurilor

prin indicare a sursei de procurare a acestor substanțe, la divulgarea persoanelor

care au contribuit la săvârșirea infracțiunii, or, inculpatul potrivit procesului-verbal

de audiere bănuitului, imediat după reținere a declarat că dorește să conlucreze cu

organul de urmărire penală, să contribuie la descoperirea infracțiunii, este dispus

să participe la toate acțiunile procesuale, care se impun în legătura cu această

infracțiune și a solicitat să fie asigurată protecția lui personală în conformitate cu

prevederile legale. Tot el, imediat după reținere a fost audiat și a recunoscut

vinovăția, indicând la sursa provenienței substanțelor ridicate, a relatat numele

persoanelor de la cine a procurat, și anume Ion Suruceanu și Alexandru Bandur.

De asemenea, instanța de apel a menționat că, organul de urmărire penală nu

cunoștea despre implicarea lui Ion Suruceanu și Alexandru Bandur în activitatea

criminală, aceasta devenind cunoscut din momentul audierii lui Gheorghe Dabija

în calitate de bănuit.

Totodată, instanța de apel a indicat că prin ordonanța procurorului a fost

dispusă aplicarea față de Gheorghe Dabija măsura de protecție prevăzută de art. 13,

14 al Legii nr.l05-XVI (vol.IV f.d. 18- 19), în motivarea soluției, s-a menționat că, în

5

cadrul audierilor Gheorghe Dabija a depus declarații privitor la infracțiunea

investigată, care se clasifică infracțiune gravă, declarațiile depuse de numit

constituie probe concludente în descoperirea infracțiunii și din care motiv în

privința sa ar putea fi aplicată violență pe motiv că a depus declarații, fapt ce

permite întemeiat de a presupune că viața, sănătatea și proprietatea lui Gheorghe

Dabija pot fi puse în pericol.

Astfel, instanța de apel a relatat că, inculpatul a contribuit activ la

descoperirea infracțiunii ce ține de circulația ilegală a drogurilor prin indicare a

sursei de procurare a acestor substanțe, la divulgarea persoanelor, care au

contribuit la săvârșirea infracțiunii și anume acestea s-a dovedit a fi: Ion Suruceanu

și Alexandru Bandur.

Subsecvent, instanța de apel a conchis că, temei de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de fond în motivarea soluției sale pe aspectele

contestate nu sunt, iar din conținutul sentinței se atestă o motivare amplă și

detaliată asupra chestiunilor esențiale supuse atenției sale, și anume ce ține de

aplicabilitatea în privința inculpatului a prevederilor art. 217 alin (5) Cod penal.

prin care în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, solicită

casarea acesteia, cu remiterea cauzei spre rejudecare de către aceiași instanță, într-

un alt complet de judecată.

În motivarea cerințelor, procurorul susține că, instanțele de fond eronat au

interpretat normele legale, or, inculpatul nu s-a prezentat benevol în fața organelor

de drept, în privința acestuia au fost efectuate mai multe acțiuni procesuale.

invocate, ținând cont de opinia expusă în referință de către avocatul Ludmila Spînu

în numele inculpatului Gheorghe Dabija, prin care a solicitat declararea

inadmisibilității acestuia, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a

fi admis din următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

6

Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate

instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de

fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de

apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit cerințelor aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a

pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit

instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu,

dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele

corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în

conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

Colegiul penal lărgit constată că, aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii,

nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot

fi corectate în ordinea procedurii de recurs.

În prezenta cauză, Colegiul penal lărgit conchide că, și-au găsit confirmarea

temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

cazurile când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în cererile de apel și hotărârea instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, în legătură cu ce urmează a fi casată decizia instanței de apel, cu

dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, deoarece această eroare nu poate

fi corectată de instanța de recurs.

În această ordine de idei Colegiul penal lărgit subliniază că, prima instanță

liberează de răspundere penală pe inculpatul Gheorghe Dabija recunoscut vinovat

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal în

temeiul alin. (5) al art. 217 Cod penal, care prevede că, persoana care a săvârșit acțiunile

prevăzute la art. 217 sau 2171 este liberată de răspundere penală dacă a contribuit activ la

descoperirea sau contracararea infracțiunii ce ține de circulația ilegală a drogurilor,

etnobotanicelor sau analogilor acestora, după caz, prin autodenunțare, predare benevolă a

drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, indicare a sursei de procurare a acestor

substanțe, la divulgarea persoanelor care au contribuit la săvârșirea infracțiunii, la indicarea

mijloacelor bănești, a bunurilor sau a veniturilor rezultate din infracțiune. Nu poate fi

considerată predare benevolă a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora ridicarea

acestora la reținerea persoanei, precum și la efectuarea acțiunilor de urmărire penală pentru

depistarea și ridicarea lor.

7

Instanța de apel a menținut sentința și a respins ca fiind nefondat apelul

declarat de către procuror.

Lecturând decizia instanței de apel care a menținut sentința primei instanțe,

Colegiul penal lărgit a ajuns la concluzia că, instanța de apel eronat a respins apelul

declarat de către procuror fiind examinat pur formal, nu s-a clarificat care

circumstanțe sunt relevante pentru prezenta cauză, a adoptat o soluție

neargumentată la modul cuvenit, în legătură cu ce o astfel de decizie nu poate fi

menținută și urmează a fi casată cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte

în instanța de apel.

Motivându-și soluția, instanța de apel doar a preluat motivarea instanței de

fond, mai mult, aceasta a formulat răspunsuri evazive și neclare.

În acest sens, Colegiul penal lărgit menționează că, instanța de apel respinge

cererea de apel declarată de către procuror, fără a da un răspuns clar argumentului

indicat de către acesta cu referire la faptul că în acțiunile inculpatului nu au fost

întrunite condițiile prevăzute la alin. (5) al art. 217 Cod penal, și anume inculpatul

nu s-a prezentat benevol la organul de urmărire penală, iar organul de urmărire

penală a efectuat un șir de acțiuni pentru ca ultimul să fie deconspirat.

Așadar, Colegiul penal lărgit remarcă că, instanța de apel urma să dea o

explicație motivată în acest sens și să clarifice dacă argumentele indicate mai sus

pun în imposibilitate sau după caz în posibilitatea liberării de răspundere penală a

inculpatului.

Subsecvent, instanța de recurs ordinar reiterează că, caracterul benevol se

exprimă prin absența unei situații în care persoana respectivă se vede nevoită să

predea substanțele interzise prin lege reprezentanților organelor de drept, deoarece

acestea, într-un fel sau altul, vor fi confiscate. Dimpotrivă, persoana în cauză avea

posibilitatea reală de a le deține și de a dispune de ele în continuare, însă le-a predat

benevol. În același timp, nu contează din ce motive a hotărât persoana să predea

mijloacele narcotice: din proprie inițiativă sau la sugestia părinților, la sfaturile

rudelor, prietenilor etc. În cazul reținerii persoanei, precum și al desfășurării

acțiunilor de urmărire penală pentru depistarea și ridicarea drogurilor,

etnobotanice sau analoagelor acestora, predarea acestor substanțe la solicitarea

persoanei responsabile, care desfășoară acțiunile menționate, nu poate servi drept

temei pentru aplicarea prevederilor art. 217 alin. (5) Cod penal.

Dat fiind faptul că, prima instanță nu a dat un răspuns acestui argument,

sarcina revenea instanței de apel la examinarea apelului declarat de către procuror.

8

Astfel, instanța de apel a dat un răspuns evaziv fără a intra în esența

problemei și fără a argumenta în condițiile legii procesual penale soluția adoptată,

prin ce a comis eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală.

Colegiul penal lărgit reiterează că, obligația instanței de a-și motiva hotărârea

face parte din setul de garanții stabilite pentru existenta unui proces echitabil, or,

potrivit jurisprudenței constante a Curții de la Strasbourg, expuse în cazurile

aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată demonstrează că

părțile au fost auzite în cadrul procesului penal (Suominen c. Finlandei (2003) §37,

Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85).

Totodată, Colegiul penal lărgit menționează că, la pronunțarea asupra

motivelor indicate în cererile de apel, instanța de apel urmează să țină cont de

jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România

din 16 februarie 2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat

pentru fiecare argument (Van de Hurk c Olanda (1994) §61), cu toate acestea

noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit, constatând temeiul prevăzut de

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, consideră că decizia instanței de

apel urmează a fi casată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel, urmează să țină cont de motivele

indicate în prezenta decizie, care au servit temei de casare a soluției adoptate, cu

respectarea prevederilor art. 414, 419 Cod de procedură penală, să verifice minuțios

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în cererile de apel, să aprecieze toate probele în ansamblu, din punct de

vedere al coroborării lor și în dependență de situația constatată să adopte o hotărâre

legală și întemeiată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură

penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

Circumscripție Chișinău, Natalia Andronic, casează total decizia Colegiului penal

9

al Curții de Apel Chișinău din 18 februarie 2019, în cauza penală în privința

inculpatului Dabija Gheorghe XXXXX, și dispune rejudecarea cauzei de către

aceiași instanță de apel, într-un alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă căilor de atac, publicată integral la 01 noiembrie

2019.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

Dumitru Mardaro

Maria Ghervas

O P I N I E S E P A R ATĂ

a judecătorului Ion Guzun

(Conform art. 340 alin. (3) Cod de procedură penală, pe cauza penală în privința

inculpatului Gheorghe Dabija)

01 octombrie 2019 mun. Chișinău

2018, Gheorghe Dabija a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, și a fost liberat de răspundere

penală conform art. 217 alin. (5) Cod penal.

casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei decizii, prin care de a-

1 recunoaște pe Gheorghe Dabija vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal și în baza acestui articol, de a-i aplica o

pedeapsă sub forma de închisoare pe un termen de 4 ani și 8 luni, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții

în domeniul farmaceutic pe un termen de 5 ani. Procurorul, în susținerea

apelului declarat a menționat că, instanța de judecată incorect a apreciat că în

acțiunile inculpatului au fost întrunite condițiile prevăzute la art. 217 alin. (5) din

10

Codul penal. Mai mult, procurorul a indicat că, instanța de fond a apreciat

probele unilateral în favoarea inculpatului.

februarie 2019, a fost respins ca fiind nefondat apelul declarat de către procuror,

cu menținerea sentinței atacate fără modificări.

procuror, prin care în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură

penală, solicită casarea acesteia, cu remiterea cauzei spre rejudecare de către

aceiași instanță, într-un alt complet de judecată. În motivarea cerințelor,

procurorul susține că, instanțele de fond eronat au interpretat normele legale, or,

inculpatul nu s-a prezentat benevol în fața organelor de drept, în privința

acestuia au fost efectuate mai multe acțiuni procesuale.

octombrie 2019, a fost admis recursul ordinar declarat de către procuror, cu

remiterea cauzei spre rejudecare de către aceiași instanță de apel într-un alt

complet de judecată.

Am semnat cu respect hotărârea menționată, dar nu sunt de acord cu soluția

adoptată, astfel, având o altă opinie asupra soluționării recursului ordinar

declarat.

Susținând opinia separată, mă voi expune detaliat asupra tuturor motivelor

invocate cât și circumstanțelor de drept.

Astfel, subliniez că, recurentul în textul recursului declarat își exprimă în

mare parte dezacordul cu aprecierea probelor de către instanțele de fond, în

acest sens susțin că, la această etapă instanța de recurs nu analizează conținutul

mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu

stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic

inferioare, or, aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond.

De asemenea, subliniez că verificând circumstanțele de drept, constat că la

soluționarea cauzei instanța de apel a ținut cont în deplină măsură de

prevederile art. 99-101 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate

aspectele, verificându-le și apreciindu-le just prin prisma pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității, iar în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor și, întemeiat a dispus liberarea de răspundere penală conform art.

11

217 alin. (5) Cod penal a inculpatului care se face vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal.

Cu referire la argumentele invocate de către procuror în recursul ordinar

declarat prin care acesta își manifestă dezacordul cu soluția și motivarea

instanței de apel prin care a menținut soluția primei instanțe de încetare a

procesului penal în temeiul art. 217 alin. (5) Cod penal pe învinuirea adusă

inculpatului în baza art. art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, invocând precum

că inculpatul Gheorghe Dabija nu întrunește condițiile de aplicare a dispozițiilor

art. 217 alin. (5) Cod penal, deoarece în opinia acestuia, inculpatul nu s-a

prezentat benevol la organul de urmărire penală și până a fi reținut a fost

documentat o perioadă îndelungată, consider că sunt neîntemeiate și nu

constituie decât opinia subiectivă a recurentului. Or, instanța de apel just a

conchis că inculpatul Gheorghe Dabija a contribuit activ la descoperirea

infracțiunii de circulației a drogurilor, prin divulgarea persoanelor, indicarea

sursei de procurare a drogurilor, proveniența substanțelor ridicate cât și numele

persoanelor de la care le-a procurat.

Mai mult, acesta benevol prin cerere a manifestat acordul de a colabora cu

organele de drept, iar acțiunile de colaborare au fost confirmate prin probele

reflectate și apreciate în decizia instanței de fond însușite și de instanța de apel.

Totodată, remarc că, aplicarea prevederilor art. 217 alin. (5) Cod penal, este

posibilă în cazul în care există una din două condiții, și anume:

1) predarea benevolă de către persoană a drogurilor, etnobotanice sau analoagelor

acestora sau

2) acțiunile active care contribuie la descoperirea sau curmarea infracțiunilor unor

astfel de substanțe, manifestate prin următoarele modalități alternative, autodenunțare,

divulgarea persoanelor care au contribuit la săvârșirea infracțiunii, indicarea sursei de

procurare a drogurilor, etnobotanice sau analoagelor acestora, participarea la depistarea

mijloacelor bănești, a bunurilor sau a veniturilor dobândite în rezultatul comiterii

infracțiunii.

În acest sens, subliniez că acestea sunt două modalități alternative și pentru

a fi aplicabil alin. (5) al art. 217 Cod penal nu este necesară prezența cumulativă

a acestora.

Așadar, susțin poziția instanței de apel care corect a reținut că inculpatul

Gheorghe Dabija întrunește a doua condiție necesară pentru aplicare art. 217

12

alin. (5) Cod penal, motiv din care instanța de recurs ordinar urma să respingă

criticile procurorului în acest sens.

Concluzionând, remarc că atât sentința de încetarea a procesului penal cu

liberarea de răspundere penală a inculpatului în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, cât și decizia prin care a fost

menținută sentința, sunt motivate suficient, în conformitate cu prevederile art. 6

al Convenției Europene, dar și jurisprudența Curții de la Strasbourg.

Astfel, țin să remarcăm că, Înalta Curte a menționat că efectul art. 6 § 1

CEDO este, inter alia, de a plasa „tribunalul” sub o obligație de a proceda la o

examinare corespunzătoare a pledoariilor, argumentelor și probelor, fără a

prejudicia propria apreciere a acestora sau constatarea, sunt oare ele relevante

pentru hotărârea sa, având în vedere că Curtea Europeană nu este în poziția să

examineze dacă acele argumente au fost într-un mod adecvat luate în

considerație (a se vedea Perez v. France [GC], no. 47287/99, § 80, ECHR 2004-I, și

Buzescu v. Romania, no. 61302/00, § 63, 24 Mai 2005).

Subsecvent, întru unificarea practicii judiciare ca instrument important al

înfăptuirii justiției, indic o altă deciziei a Colegiului penal al Curții Supreme de

Justiție din 28 noiembrie 2018 cu nr. 1ra-1700/2018, caz similar, la care Curtea a

ajuns la poziția susținută de către mine în această opinie.

În acest sens, menționez relatările Curții Europene pentru drepturile

omului, care a indicat că, jurisprudența trebuie să fie unitară și constantă în

special la nivelul instanței supreme trebuie evitate deciziile contradictorii și

asigurată coerența jurisprudenței (CtEDO, Beian c. României, 2007, para. 39).

Jurisprudența clară a instanțelor în sensul confirmării pentru alte persoane

aflate într-o situație similară cu cea a reclamantului a unui drept prevăzut de

legislația națională constituie o speranță legitimă (CtEDO, Beian c. României,

2007, para. 51; Weissman c. României, 2006, para. 58).

Curtea de la Strasbourg a arătat că nu ei îi revine sarcina de a unifica într-

un anumit fel jurisprudența instanțelor naționale, dar autorităților din acest

motiv nu este admisibilă existența unor hotărâri divergente la nivelul celei mai

înalte jurisdicții care are chiar atribuții de unificare a jurisprudenței.

Reiterând cele expuse, conchid că, recursul ordinar înaintat de către

procuror urma să fie respins ca fiind inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate,

or, în temeiul art. 217 alin. (5) Cod penal, inculpatul Gheorghe Dabija urmează

13

să fie liberat de răspundere penală cu încetarea procesului penal în privința

ultimului recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171

alin. (4) lit. b) și d) Cod penal

Pronunțată integral la 01 noiembrie 2019.

Judecătorul

Curții Supreme de Justiție Ion Guzun

14