1ra-1332/2019 — art. 152 al. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din 14.03.2018, Tomașevscaia Galina a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal, și în baza acestei Legi i s-a aplicat pedeapsă cu închisoare pe un termen de 3 (trei) ani. În conformitate cu art. 90 Cod penal, inculpatei Tomașevscaia Galina i s-a suspendat executarea pedepsei cu închisoare aplicate pe perioada de probațiune de 2 (doi) ani, dispunându-i neexecutarea pedepsei stabilite, dacă în acest termen de probă ea nu va săvârși o nouă infracțiune și, prin respectarea condițiilor probațiunii, va îndreptăți crederea ce i s-a acordat. S-a respins solicitarea procurorului privind încasarea de la Tomașevscaia Galina cheltuielile de judecată în sumă de 108,16 lei. 1

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Tomașevscaia Galina la 02.06.2015, aproximativ la ora 08:30, fiind locuitoarea a s. Xxxxx, r-nul Xxxxx, acționând în scopul vătămării intenționate a integrității corporale și sănătății, aflându-se în drum în fața gospodăriei sale, amplasate în s. Știubeieni, r-nul Rîșcani, fiind în relații ostile cu consăteanca Melniciuc Elena, i-a aplicat ultimei multiple lovituri cu un mâner din lemn peste diferite regiuni ale corpului, fapt în urma căruia i-a cauzat, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 98D, vătămări corporale medii. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, instanța a reținut că, în drept, fapta inculpatei întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal, după indicii calificativi: vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art. 151, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătății.

Sentința a fost atacată cu apel de către inculpata Tomașevscaia Galina prin care a solicitat admiterea apelului, casarea totală a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu achitarea ei. Motivele declarării cererii de apel sunt următoarele: - pe parcursul urmăririi penale și în ședința de judecată nu s-au administrat probe privind săvârșirea crimei de către ea în baza art. 152 alin. (1) Cod enal; - pe parcursul urmăririi penale au fost audiați martorii care nu au văzut și nu au uzit nimic despre cele întâmplate. Nici un martor nu a confirmat faptul maltratării de către ea a părții vătămate Melniciuc Elena, cu excepția martorului Grișciuc Arcadii care este în conflict cu ea; - la 02.06.2015 aproximativ la ora 08:00 ea cu soțul Tomașevschi Eduard au ieșit din casă, au împins mașina lui Belenciuc Ghenadii, deoarece nu o putea porni. Apoi au plecat la autogara din or. Edineț. Acasă au revenit la ora 15:00. Crima nu a săvârșit-o; - la locul de trai se caracterizează pozitiv, a născut și a educat 5 copii, dintre care doi copii sunt minori și invalizi de gradul 2 și 3. Soțul este permanent în deplasări și este unicul întreținător al familiei, iar ea practic de una singură se ocupă și educă copiii.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Bălți din 27 martie 2019, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de către inculpată, cu menținerea sentinței. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, efectuînd o cercetare amplă a probelor administrate în cauză, a conchis asupra temeiniciei și legalității concluziei judiciare a instanței de fond privind constatarea vinovăției inculpatei Tomașevscaia Galina de comiterea infracțiunii încriminate, cât și asupra calificării juste a 2 acțiunilor inculpatei în baza art. 152 alin. (1) Cod penal. În confimarea vinovăției aduse inculpatei Tomașevscaia Galina instanța de apel a reținut declarațiile părții vătămate, a martorilor, precum și documentele, procesele- verbale ale acțiunilor procesuale, și anume: declarațiile părții vătămate Melniciuc Elena; declarațiile martorilor Melniciuc Anatolii, Belenciuc Ghenadie, Grișiuc Arcadii; raportul de expertiză medico-legală nr. 98D din 03.07.2015; ordonanța de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte la cauza penală; cazierul contravențional în care sunt mențiuni de atragere a lui Tomașevscaia Galina la răspundere contravențională în baza art. 69 alin. (1), art. 78 alin. (2) Cod Contravențional; raport caracteristic eliberat cet. Tomașevscaia Galina care se caracterizează ca persoană conflictogenă cu mai mulți locuitori; raportul de expertiză suplimentară nr. 15D din 19.01.2017. Astfel, analizând probele cercetate în cadrul ședinței instanței de apel și apreciindu- le din punct de vedere al coroborării cu celelalte probe, analizate, instanța de apel a constatat că, ele demonstrează cu certitudine vina inculpatului Tomașevscaia Galina în comiterea infracțiunii imputate și care combat argumentele declarate de către inculpată. Instanța de apel a conchis că, declarațiile depuse de către inculpată, prin care nu-și recunoaște vina în comiterea infracțiunii imputate ei, sunt declarații ce nu corespund adevărului, depuse în încercarea de a se eschiva de la răspunderea penală și se combat prin probele analizate și apreciate mai sus, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală. Instanța de apel a constatat cu certitudine că, Tomașevscaia Galina a comis infracțiunea imputată ei, și că acțiunile ei au fost corect calificate de către prima instanță prin prisma art. 152 alin. (1) Cod penal, după semnele calificative: vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art. 151, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătății. Instanța de apel a menționat faptul că, argumentele invocate de apelantă în ședința instanței de apel au fost deja studiu de soluționare în instanța de fond. La individualizarea și stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatei, instanța de fond a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, și anume de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acestuia precum și de scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul inculpatei, 3 Paciura Iulian, care indicând temeiurile de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 10) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor judecătorești, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare a cet. Tomașevscaia Galina, fără a-și motiva recursul în acest sens. La 28.06.2019 avocatul inculpatei, Paciura Iulian, a depus recurs suplimentar în care invocă următoarele argumente: - în motivarea instanței de apel, s-a invocat precum că, Belenciuc Ghenadie a auzit și a văzut conflictul dintre Melenciuc Elena și Tomașevschi Galina, fapt contradictoriu cu declarațiile acestui martor. Prin urmarem instanța la judecarea cauzei a admis o EROARE GRAVĂ DE FAPT, manifestată prin denaturarea conținutului declarațiilor date de martorul Belenciuc Ghenadie; - la fel, instanțele inferioare, au ignorat argumentul apărării cu privire la declarațiile neconforme ale martorului Grișciuc Arcadie, cu care Tomașevscaia Galina sa aflat și se află în litigiu judiciar, în acest sens fiind prezentate probe pertinente. Mai mult ca atât, declarațiile acestui martor sunt combătute cu declarațiile martorului Belenciuc Ghenadie, care a fost prezent în momentul când Melenciuc Elena împreună cu copilul se ducea la grădiniță și apoi a trecut înapoi, fără a intra în careva conflict cu Tomașevscaia Galina. Distanța de 100 metri de la Grișciuc Arcadie până la gospodăria lui Tomașevscaia Galina, invocată de acest martor, reprezintă o circumstanță incompletă în vederea stabilirii persoanelor care au participat în conflict. Nu se neagă faptul că, victima a fost vătămată, însă se ridică întrebarea de către cine. Atâta timp cât martorul în cauză nu a elucidat circumstanțele cu privire la modul de recunoaștere a cet. Tomașevscaia Galina în conflict cu vicitma, la o distanță de 100 metri, declarațiile acesteia au un caracter indirect și urmează a fi interpretate în favoarea învinuitei. Mai mult ca atât, instanța a ignorat aspectul cu privire la răzbunarea acestui martor, pe motivul aflării familiei sale cu învinuita în litigiu judiciar, fapt care denotă că, depozițiile acestuia urmau a fi apreciate critic de instanțele ierehic inferioare. În concluzie, suntem convinși că, probele acumulate pe caz nu dovedesc vinovăția cet. Tomașevscaia Galina, și în temeiul art. 22 Codul de procedură penală, art. 11 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, ultima urmează a fi achitată.

La recursurile ordinare declarate de partea apărării, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin care a manifestat dezacordul cu recursurile declarate, motivând prin faptul că instanțele de 4 judecată în strictă conformitate cu prevederile art. 100-101 Cod de procedură penală, au dat apreciere întregului sistem de probe și just au ajuns la concluzia culpabilității inculpatei Tomașevscaia Galina, în baza art. 152 alin. (1) Cod penal.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente. Referitor la recursul ordinar declarat la data de 28.06.2019: Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Însă, conform art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit art. 231 alin. (3) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește. În corespundere cu art. 418 alin. (1), 338 alin. (2)-(4), 340 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel pronunță public dispozitivul hotărârii, fapt despre care se consemnează în procesul-verbal. Hotărârea motivată se pronunță la fel public, în termen de până la 30 de zile. Copia de pe hotărârea motivată se înmânează participanților prezenți la ședința de judecată. Participanților care nu s-au prezentat în ședința de judecată li se expediază, în termen de 3 zile, copia de pe hotărârea motivată. Din materialele dosarului, rezultă că dispozitivul deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Bălți a fost pronunțat la 27 martie 2019, inclusiv în prezența inculpatei Tomașevscaia Galina și a avocatului acestuia, Paciura Iulian, fapt confirmat prin procesul- verbal al ședinței de judecată din 27 martie 2019 (vol. II, f.d. 80-83), din care rezultă că ultimii au fost înștiințați despre ziua pronunțării deciziei motivate pentru 03 aprile 2019 ora 12:00. Cu toate acestea, instanța de recurs atestă că inculpata și avocatul acesteia la data stabilită nu s-au prezentat în ședința de judecată, din motive necunoscute. Astfel, decizia instanței de apel a fost pronunțată la 03 aprilie 2019, doar în prezența procurorului (vol. II, f.d. 84). În atare împrejurări, termenul de declarare a recursului împotriva deciziei instanței de apel pronunțate la 03 aprilie 2019 a expirat la 07 mai 2019, aceasta fiind și ultima zi de depunere a recursului, pe când avocatul inculpatei a declarat recursul la data de 28 iunie 2019, conform ștampilei de pe plic (vol. II, f.d. 126), respectiv cu depășirea termenului de declarare a acestuia. 5 Este de menționat că art. 422 Cod deprocedură penală, nu prevede repunerea în termen a recursului ordinar, nici o altă procedură legală de a calcula termenul de recurs decât de la data pronunțării deciziei motivate, iar art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală prescrie expres că în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. Deci, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest termen nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut, are un caracter imperativ și fatal, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac. Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este declarat peste termen. În această ordine de idei, Colegiul penal consideră, că recursul ordinar declarat de avocatul Paciura Iulian în numele inculpatei, este inadmisibil, ca fiind declarat peste termen. Referitor la recursul ordinar declarat la data de 02.05.2019: Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, doar în temeiurile prevăzute de lege. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. Însă, în recursul declarat, în pofida prevederilor enunțate, nu este indicat nici un temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind omisă totalmente specificarea unor concrete erori de drept și argumentarea ilegalității deciziei contestate în acest sens. Circumstanțele enunțate denotă că recursul nominalizat nu întrunește condițiile legale de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al avocatului inculpatei cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica, și să se expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurent. Or, conform prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau 6 a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Conform art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta nu îndeplinește cerințele de formă și conținut. Astfel, odată ce recursul de pe rol nu îndeplinește cerințele de conținut, el urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 1) - 2) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Paciura Iulian în numele inculpatei la data de 02 mai 2019, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Bălți din 27 martie 2019, în cauza penală privind-o pe inculpata Tomașevscaia Galina Xxxxx, deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut. Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Paciura Iulian în numele inculpatei la data de 28 iunie 2019, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Bălți din 27 martie 2019, în cauza penală privind-o pe inculpata Tomașevscaia Galina Xxxxx, ca fiind declarat peste termen. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 18 octombrie 2019. Președinte: Diaconu Iurie Judecători: Guzun Ion Catan Liliana 7