1ra-1587/19 — art. 151 alin. 1 CP

1ra-1587/19 — art. 151 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul 1ra-1587/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

11 septembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în următoarea componență:

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către inculpat

și avocatul acestuia, Rohac Ion, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 13 martie 2019, în cauza penală în privința lui

Gurău Iurie Xxxxx, născut la xx.xx.xxxx,

originar din Xxxxx, domiciliat Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 30.08.2017 - 22.11.2018;

Instanța de apel: 29.01.2019 - 13.03.2019;

Instanța de recurs: 28.06.2019 - 11.09.2019.

C O N S T A T Ă:

a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 151 alin. (l) Cod penal, fiindu-i stabilită

pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 5 ani.

Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pe o

perioadă de probațiune de 5 ani, cu condiția ca în această perioadă inculpatul să nu comită

alte infracțiuni.

A fost respinsă ca neîntemeiată solicitarea procurorului cu privire la încasarea

cheltuielilor judiciare pentru efectuarea expertizelor medico-legale în sumă de 640 lei.

A fost admisă în principiu acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Lungu Mihail

împotriva inculpatului, urmând ca asupra acesteia să se expună instanța civilă.

în perioada orelor 17.00 - 19.45, s-a aflat la domiciliul său de pe str. Xxxxx xx, ap. x, mun.

Xxxxx, împreună cu cunoscutul său pe nume Mihail Lungu, și anume în bucătăria

apartamentului nominalizat unde au stat la masă, au servit băuturi spirtoase și discutau

diverse subiecte. În timpul discuției, acționând cu o intenție criminală, dându-și seama de

caracterul social-periculos al acțiunilor sale, consecințele ce pot fi produse și dorind

survenirea unor astfel de consecințe, intenționat, în mod conștient, fără careva motive, i-a

aplicat lui Mihail Lungu o lovitură cu cuțitul în regiunea ochiului stâng, cauzându-i în

1

conformitate cu raportul de expertiză nr. 241D din 14.07.2017 vătămare gravă, sub formă

de plagă tăiată a ochiului stâng, complicată cu o atrofie a nervului optic și pierdere totală

a vederii, care a condiționat pierderea stabilă a mai mult de o treime din capacitatea de

muncă.

Conform raportului de expertiză medico-legală suplimentară nr. 258D din

25.07.2017, în rezultatul analizei datelor documentelor medicale prezentate pe numele lui

Mihail Lungu, s-a constatat o plagă tăiată a ochiului stâng, complicată cu o atrofie a

nervului optic și pierdere totală a vederii, ce a condiționat o incapacitate permanentă de

muncă mai mult de 1/3, în legătură cu care fapt fac parte din vătămări grave. În

documentele prezentate e indicat „Plagă tăiată infraorbital stânga”, ce ne indică la

caracterul obiectului vulnerant înțepător-tăios. Reieșind din cele expuse plaga putea fi

cauzată în rezultatul aplicării unei lovituri cu cuțitul de bucătărie în regiunea ochiului

stâng. Reieșind din localizarea plăgii, victima se afla față în față cu atacantul sau o poziție

asemănătoare. Leziuni corporale caracteristice pentru o acțiune a unui corp dur bont-colțul

mesei de bucătărie nu au fost depistate. Leziuni corporale caracteristice unei căderi din

poziție verticală ortostaică nu au fost depistate.

3.1. procurorul, care a solicitat casarea parțială a acesteia, în latura încasării

cheltuielilor judiciare, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care a fi dispusă încasarea în

beneficiul statului de la inculpat a sumei totale de 640 lei, cheltuieli suportate la petrecerea

expertizelor medico-legale.

3.2. inculpatul și avocatul acestuia, Ion Rohac, care a solicitat casarea sentinței cu

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Gurău Iurie să fie achitat de sub învinuirea

înaintată în baza art.151 alin.(l) Cod penal.

În susținerea cerințelor, s-a indicat că judecând cauza, prima instanță a dat apreciere

greșită probelor examinate. Sentința a fost emisă cu încălcarea multiplă a mai multor

drepturi constituționale și libertăți fundamentale. Astfel a indicat că au fost respinse toate

demersurile apărării, cum ar fi numirea și petrecerea expertizei medico-legale repetate, nu

s-a ținut cont de faptul, că pacientul nu a respectat indicațiile medicilor oftalmologi la care

s-a adresat și tratat pe parcurs, considerând că toate consecințele acestei lovituri, adică

pierderea vederii la un ochi este în raport direct cu comportamentul indecis și neadecvat

al victimei și în acest caz ilegalitatea sentinței respective este evidentă.

Rezumă că instanța de fond incorect și părtinitor a preluat poziția părții vătămate, or

urma să preia poziția inculpatului care a negat aplicarea loviturii cu cuțitul, acesta urmând

a fi achitat.

3.3. partea vătămată Mihail Lungu, care a pledat pentru casarea sentinței în latura

civilă, solicitând admiterea acțiunii civile înaintate și încasarea în beneficiul său de la

inculpat a sumei de 8 660 lei cu titlu de despăgubiri materiale și 200 000 lei cu titlu de

despăgubiri morale.

În susținerea poziției a invocat că prin fapta prejudiciabilă comisă în privința sa, i

s-a cauzat un prejudiciu moral enorm. A rămas fără un organ vital și anume ochiul, a avut

2

dureri de nedescris, iar faptul că nu vede așa cum a văzut mai înainte îl face să sufere

foarte mult, deoarece este limitat în acțiuni. Durerea și suferințele i-au cauzat o traumă de

ordin psihologic, sentiment de anxietate, stres, neliniște, perturbare a vieții și neputință,

aflându-se într-o stare permanentă de frică, disconfort și retrăire. Nu poate savura din

modul obișnuit de trai, simțindu-se totodată și incapabil de a se bucura de viață.

procurorului și cel comun al avocatului și inculpatului, au fost respinse ca nefondate.

S-a admis apelul părții vătămate Lungu Mihail, s-a admis, s-a casat parțial sentința,

în latura acțiunii civile, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, potrivit căreia acțiunea civilă înaintată de către partea

vătămată Lungu Mihail s-a admis parțial și s-a încasat din contul inculpatului în beneficiul

părții vătămate suma de 2 951 (două mii nouă sute cincizeci și unu) lei 25 bani cu titlu de

prejudiciu material cauzat prin infracțiune. În vederea recuperării celeilalte părți a

prejudiciului material invocat - 5 708,75 lei, Gurău Iurie urmează a se adresa în instanța

civilă.

S-a încasat din contul inculpatului în beneficiul părții vătămate suma de 70 000

(șaptezeci mii) lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune.

S-a încasat din contul inculpatului în beneficiul părții vătămate Lungu Mihail suma

de 1 000 (una mie) lei, cu titlu de cheltuieli judiciare suportate pentru asistența juridică.

În rest, dispozițiile sentinței instanței de fond ce se referă la condamnarea lui Gurău

Iurie, corpurile delicte și cheltuieli judiciare suportate pentru efectuarea expertizei

medico-legale, au fost menținute.

4.1. În urma verificării probatoriului, Colegiul penal a conchis că probele puse la

baza sentinței de condamnare corespund cerințelor legale, prin prisma acestora instanța de

fond a apreciat obiectiv aspectele de fapt și de drept ale cauzei, or probele administrate în

cadrul prezentei cauze penale formează un ansamblu probatoriu, prin care se dovedește pe

deplin vinovăția lui Gurău Iurie în fapta adusă lui în învinuire. Colegiul a considerat că

cercetând sub toate aspectele probele administrate, efectuând o analiză amplă a acestora,

instanța de judecată a dat o apreciere juridică justă acțiunilor inculpatului, corect

încadrându-le în baza art. 151 alin. (l) Cod penal.

Faptele incriminate inculpatului și-au găsit confirmare prin prisma probelor

administrate și cercetate în instanța de fond, verificate în instanța de apel, probe care

coroborează între ele, necreând dubii referitor la faptul că circumstanțele descrise în

rechizitoriu și reținute de către instanța de fond în sarcina inculpatului au avut loc, iar

argumentele apărării invocate în susținerea nevinovăției inculpatului pe marginea

învinuirii aduse, poartă un caracter declarativ și sunt invocate cu scopul de a evita

răspunderea penală a lui Gurău Iurie pentru faptele comise.

Colegiul penal a conchis că poziția inculpatului precum că, Lungu Mihail și-ar fi

cauzat leziunile în cauză în urma căderii și lovirii de colțul mesei, nu are un careva suport

și contravine probelor cercetate în cadrul procesului, în special declarațiilor părții vătămate

și raportului de expertiză nr. 241 D din 14.07.2017.

3

Cât privește invocarea apărării că în instanța de fond nu i s-a acordat posibilitatea

petrecerii unei expertize complexe în vederea elucidării circumstanțelor cauzei, Colegiul

a menționat că instanța de fond a motivat destul de convingător refuzul de a numi o altă

expertiză medico-legală, considerând că expertul a dat răspuns la toate întrebările apărute

la părți, iar apărarea ulterior nu a mai pledat pentru numirea a careva expertize, nici în

instanța de fond și nici în cadrul judecării apelului, fapt ce nu poate submina acuzațiile

aduse lui Gurău Iurie, în timp ce cumulul de probe prezentate și cercetate, demonstrează

vinovăția ultimului în fapta lui incriminată, acestea se completează reciproc, sunt

pertinente, concludente, utile și veridice, adică dispun de calitățile necesare pentru a putea

fi puse la baza unei sentințe de condamnare

Deci, prin prisma probelor cercetate, Colegiul penal a considerat că poziția apărării

a fost integral combătută, fiind demonstrată cu certitudine vinovăția lui Gurău Iurie în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (l) Cod penal.

Cât privește pedeapsa penală aplicată lui Gurău Iurie prin sentință, instanța de apel a

menționat că în acest aspect sentința nu a fost contestată și ținând cont de prevederile art.

61 și 75 Cod penal, precum și de faptul, că partea vătămată Lungu Mihail consideră, că

pedeapsa astfel individualizată este pe măsură să-și atingă scopurile, Colegiul a considerat

că pedeapsa sub formă de închisoare cu suspendare condiționată, stabilită inculpatului este

în coraport cu elementele complementare ce vizează personalitatea acestuia și atitudinea

față de procesul penal desfășurat.

Privitor la dezacordul acuzării cu actul judecătoresc, privind neîncasarea cheltuielilor

judiciare care rezultă din numirea și petrecerea a două expertize medico-legale, pentru

fiecare achitându-se câte 320 lei, în total suma de 640 lei, care și solicită să fie încasată de

la inculpat, Colegiul penal a menționat că art. 143 alin. (l) pct. 6) Cod de procedură penală

prevede, că expertiza se dispune și se efectuează în mod obligatoriu pentru constatarea

circumstanțelor enumerate în aliniatul nominalizat, inclusiv și în cazul când prin alte

probe nu poate fi stabilit adevărul în cauză. La caz s-au suportat cheltuieli judiciare în

sumă de 640 lei pentru efectuarea a două expertize medico-legale nr. 241 D din 14.07.2017

și nr. 258 D din 25.07.2017, efectuarea cărora a fost dispusă în vederea stabilirii

vătămărilor corporale la partea vătămată Lungu Mihail, și constatării caracterului,

gradului de gravitate a lor, fiind ordonată de către organul de urmărire penală din oficiu,

acțiune procesuală ce ține de administrarea probatoriului și formularea învinuirii, care sunt

puse în sarcina părții acuzării.

În altă ordine de idei, Colegiul penal a considerat că soluția instanței pe marginea

acțiunii civile înaintată de către Lungu Mihail este una pripită, or la cauza penală partea

vătămată a prezentat toate probele materiale de care dispune, indicând că nu a acumulat

toate bonurile de plată, instanța de fond urmând să rezulte din probele prezentate și să se

expună în partea cuantumului probat.

Astfel, instanța a reținut că partea vătămată a solicitat repararea prejudiciului material

în cuantum de 8 660 lei, a prejudiciului moral în cuantum de 200 000 lei și a cheltuielilor

de asistență juridică în cuantum de 1 000 lei, la dosar fiind anexate bonurile de plată care

4

confirmă suportarea unor cheltuieli care pot fi catalogate ca prejudiciu material cauzat în

cuantum de 2 951,25 lei, care și urmează a fi admis, în vederea recuperării celeilalte părți

a prejudiciului material invocat - 5 708,75 lei, urmează a se adresa în instanța civilă, or

careva acte confirmative la moment n-au fost prezentate.

Cu referire la solicitarea părții vătămate privind încasarea de la inculpat a sumei de

1 000 lei cu titlu de compensarea cheltuielilor de asistență juridică, Colegiul a admis-o.

La caz, Colegiul a menționat că la materialele cauzei este prezent bonul de plată care

certifică cheltuielile de asistență juridică ale lui Lungu Mihail. Astfel, potrivit bonului de

plată Seria PL, nr. 721321, din 12.01.2018, cheltuielile de asistență juridică conform

contractului constituie 1 000 lei. Colegiul a reținut că cheltuielile suportate în acest sens

de către partea vătămată au fost necesare, reale și rezonabile, ținându-se cont de

complexitatea cazului, precum și de aportul avocatului la soluționarea cauzei, fiind

condiționată încasarea de la Gurău Iurie în beneficiul lui Lungu Mihail a sumei de 1 000

lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Privitor la repararea daunei morale, Colegiul a rezumat că solicitarea încasării sumei

de 200 000 lei, urmează a fi admisă parțial, în acest sens, apreciindu-se caracterul și

suferințele fizico-psihice suportate de către partea vătămată în urma acțiunilor

infracționale ale inculpatului, exprimate prin aplicarea unei lovituri de cuțit, cauzându-i-

se leziuni corporale grave, sub formă de plagă tăiată a ochiului stâng, complicată cu o

atrofie a nervului optic și pierdere totală a vederii, care a condiționat pierderea stabilă a

mai mult de o treime din capacitatea de muncă.

Prin urmare, verificând temeinicia cerințelor formulate de apelant cu privire la

recuperarea despăgubirilor materiale cu caracter moral, Colegiul a considerat necesar de

a le admite în parte, dispunând încasarea de la Gurău Iurie în beneficiul lui Lungu Mihail

a sumei de 70 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, sumă care în opinia instanței este în

coraport cu suferințele cauzate și consecințele produse, fiind pe măsură să aducă o

satisfacție echitabilă părții vătămate, suma de 200 000 lei solicitată în acest sens, în lumina

jurisprudenței Republicii Moldova, fiind una exagerată în raport cu fapta prejudiciabilă

comisă.

acestuia, Rohac Ion, care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de

procedură penală, solicită casarea acesteia și emiterea unei hotărâri noi prin care Gurău

Iurie să fie achitat.

În motivarea recursului se indică că instanțele de fond nu a fost dovedit raportul

direct dintre pierderea vederii și accident, vinovat fiind chiar Lungu Mihail, însă instanțele

de fond nu au examinat această versiune a apărării, concluziile fiind reduse la fraze

generale.

Atât acuzarea cât și instanțele de judecată nu au dovedit arma cu ajutorul căreia au

fost cauzate leziunile corporale imputate lui Iurie Gurău, după cum nu a fost dovedită nici

prezența intenției acestuia la cauzarea acestora.

5

A fost încălcat dreptul inculpatului la apărarea, or toate demersurile apărării de a fi

numită o expertiză în comisie sau de a recunoaște masa ca probă, au fost respinse.

5.1. Pe marginea recursului declarat, procurorul depune referință, solicitând

respingerea acestuia deoarece nu corespunde cerințelor de conținut.

din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestuia ca vădit

neîntemeiat, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care

recursul este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres în art. 427 alin. (1) Cod

de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, fiind în

drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnatului.

Din textul recursului declarat, se constată că recurenții invocă drept temeiuri art. 427

alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, stipulând că instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel prin ce a admis o eroare gravă de

fapt, care a afectat soluția instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii, și faptei

săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Însă, Colegiul consideră că aceste temeiuri

nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului, nefiind stabilite presupusele erori de

drept invocate de recurent.

Lecturând recursul declarat, Colegiul reține că acesta nu este motivat prin prisma

temeiurilor de recurs indicate de către avocat în partea dispozitivă a acestuia, recurentul

de fapt criticând modalitatea de apreciere a probelor de către instanțele de fond.

Aici Colegiul menționează că art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede o

listă exhaustivă de temeiuri pentru recurs, a cărei analiză denotă faptul că chestiunile

privind aprecierea probelor nu sunt reflectate în conținutul acestui articol, astfel

neconstituind un temei pentru recurs separat. Critica aprecierii probelor, care la caz

comportă o solicitare de reapreciere a acestora, nu poate fi supusă analizei la etapa

examinării cauzei în ordine de recurs ordinar, deoarece instanța de recurs este abilitată de

a se pronunța asupra chestiunilor de drept, care constituie erori cu caracter procedural sau

material, iar aprecierea probelor constituie o chestiune de fapt, ce ține de judecarea

fondului cauzei, judecare care nu se înfăptuiește de către instanța de recurs.

Cu referire la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală invocat de către

avocat, Colegiul constată că instanța de apel, la examinarea cauzei penale a respectat

prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală, adoptând

o decizie legală și întemeiată.

Așa cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul reține că instanța de apel și-a

motivat decizia în conformitate cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel

decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la caz, la casarea parțială a

6

sentinței instanței de fond. Or, în fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor

prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată.

Mai mult ca atât, din materialele dosarului rezultă că instanța de apel, la examinarea

cauzei, a ținut seama în deplină măsură de prevederile art. 27, 99-101 Cod de procedură

penală, a cercetat sub toate aspectele probele administrate, le-a verificat minuțios, dându-

le o apreciere justă, prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, care

coroborate în ansamblu, au confirmat vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal.

Prin urmare, în conformitate cu art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecând apelul, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță și conform materialelor din dosar, ajungând la concluzia

corectă de menținerea parțială a sentinței atacate, totodată oferind răspuns la toate

argumentele invocate de apelanți, specificând motivele pe care și-a întemeiat soluția

adoptată.

Cu referire la motivul invocat de recurenți prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod

de procedură penală, Colegiul penal remarcă că sub acest aspect se înțeleg acele cazuri

când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni,

lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea).

Deși se invocă faptul că inculpatul nu este vinovat de săvârșirea infracțiunii

incriminate, instanța de apel întemeiat a conchis că aceasta nu generează achitarea acestuia

precum s-a solicitat în cererea de apel, or în cursul judecării cauzei în apel și în fond au

fost prezentate probe care înlătură orice dubiu judiciar și dovedesc cu certitudine vinovăția

lui Gurău Iurie în cele imputate. Versiunea recurentului este combătută prin probe

pertinente, concludente, utile și veridice, iar pe parcursul examinării cauzei în instanțele

de judecată a fost stabilit cu certitudine că acțiunile lui Gurău Iurie întrunesc elementele

constitutive ale componenței de infracțiune prevăzute de art. 151 alin.(1) Cod penal.

Referitor la eroarea invocată prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură

penală, Colegiul conchide că nici acest temei pentru declararea recursului ordinar nu și-a

găsit confirmare la examinarea cauzei, deoarece instanțele de judecată nu au făcut o altă

încadrare juridică a faptei comise de către Gurău Iurie decât cea în baza căreia acesta a

fost pus sub învinuire.

Instanța de recurs mai atestă și faptul, că argumentele invocate de recurent, de fapt

au constituit obiect de examinare în cadrul examinării cauzei în instanța de apel, și care au

fost combătute de aceasta în mod corespunzător, soluție pe care instanța de recurs și-o

însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs România din 16

februarie 2010, statuează că art. 6§1 din CțEDO, deși obligă instanțele să își motiveze

deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare

argument (hotărârea Van de Hurk vs Olanda, din 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea

noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor

7

furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale

supuse atenției sale.

Reieșind din cele expuse, Colegiul conchide că în cauză nu s-au comis erorile de

drept prevăzute în pct. 6), 8) și 12) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală la care

face referință recurentul, deci nu persistă temeiuri de casare a soluției adoptate de către

instanța de apel.

Având în vedere considerentele expuse și raportând situația reținută în cauză la

prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul penal concluzionează că

la judecarea cauzei în ordine de apel instanța de apel a respectat prevederile legale

relevante prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar recursul declarat de către

inculpat și avocatul acestuia, este inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpat și avocatul acestuia,

Rohac Ion, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13 martie 2019,

în cauza penală în privința lui Gurău Iurie, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 10 octombrie 2019.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

8