ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 30.08.2019

1ra-928/2019 — art. 287 alin. 1 CP

HOTĂRÂRE
30.08.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 287 alin. 1 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 4 CPP
Citează această cauză
1ra-928/2019 — art. 287 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-928/2019

Curtea Supremă de Justiție

07 august 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Boico Victor

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 ianuarie

2019, declarat de către inculpatul

Vornices Valerii xxxxx, născut la xxxxx,

originar xxxxx și domiciliat xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 04.10.2016 - 15.08.2018;

Instanța de apel: 07.09.2018 - 16.01.2019;

Instanța de recurs: 26.03.2019 - 07.08.2019.

Vornices Valerii a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (1)

Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității în mărime de 200 (două sute) ore.

A fost admisă acțiunea civilă înaintată de către părțile vătămate cu privire la

repararea prejudiciului material, fiind dispusă încasarea din contul inculpatului

Vornices Valerii, în beneficiul părții vătămate Popușoi Ilia a sumei de 1900 (una

mie nouă sute) lei, iar în beneficiul părții vătămate SRL „Legilux” a sumei de 3500

(trei mii cinci sute) lei.

Vornices Valerii, la 09 septembrie 2016, aproximativ la ora 05:30, fiind în stare de

ebrietate alcoolică lângă oprirea transportului public „Centru” din str. Ștefan cel

Mare, 73, mun. Bălți, vizavi de cafeneaua „Objora”, intenționat, încălcând grosolan

ordinea publică și exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, care prin

conținutul lor se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită,

amenințându-l cu răfuială fizică și exprimându-se cu expresii necenzurate în

adresa lui Popușoi Ilie, din intenții huliganice, a pătruns în salonul automobilului

model „Dacia Logan” taxi 14099 cu xxxxx, pe care activa Popușoi Ilie în calitate de

1

taximetrist, ce staționa la oprirea dată, de unde a smuncit, iar ulterior a deteriorat,

prin aruncarea de carosabil a telefonului mobil model „Huawei” de culoare neagră,

la preț de 3500 lei, ce aparține „Legilux” SRL, un telefon model „Prestigio” de

culoare neagră la preț de 1000 lei, un navigator model „Prology” la preț de 900 lei,

un încărcător la preț de 155 lei, un cablu USB la preț de 50 lei, prin ce a cauzat

părților vătămate un prejudiciu material în sumă de 5605 lei.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 287 alin. (1) Cod penal,

„huliganismul, adică acțiunile intenționate, care încalcă grosolan ordinea publică,

însoțită de amenințarea cu aplicarea violenței, care prin conținutul lor, se deosebesc

printr-un cinism și o obrăznicie deosebită”.

hotărâri de achitare, deoarece acțiunile comise de el constituie o contravenție.

apelul a fost respins ca inadmisibil.

Respingând apelul, instanța de apel a menționat, că procedura citării legale

a fost executată, însă din motivul neprezentării repetate a inculpatului

Vornices Valerii la ședințele de judecată, conform dispozițiilor art. 321 alin. (5)

Cod de procedură penală, s-a ordonat aducerea lui silită de la adresa domiciliului

indicată în materialele cauzei penale, inclusiv în apelul declarat de el - xxxxx, care

însă nu a fost executată, din lipsa acestuia la adresa nominalizată, motiv pentru

care Colegiul, ținând cont de jurisprudența CtEDO în cauza Avramenco vs Moldova,

în care Curtea a reiterat, că amânarea examinării cauzei nu poate fi nelimitată, dată

fiind obligația părților de a se interesa la intervale rezonabile de timp, de stadiul

procesului despre care au cunoștință, fapt ce a determinat posibilitatea examinării

cauzei în lipsa inculpatului, a cărui apărare a fost exercitată de avocatul desemnat

Uncu Natalia, care susținându-i cerințele din apel, a solicitat liberarea lui de

răspunderea penală, deoarece fapta imputată constituie contravenția prevăzută la

art. 78 Cod contravențional, cu încetarea procesului penal în temeiul art. 332

alin. (2) Cod de procedură penală, precum și a procesului contravențional în

legătură cu expirarea termenului de prescripție pentru atragere la răspunderea

contravențională, prevăzut la art. 30 alin. (2) Cod contravențional.

Totodată, având în susținere prevederile art. art. 401 alin. (1) pct. 2),

405 alin. (2) pct. 6) Cod de procedură penală, instanța de apel a statuat că cererea

de apel declarată de inculpat nu este semnată de acesta, fapt ce nu impune

verificarea fondului, inclusiv în situația în care el nu s-a prezentat la ședințele

instanței de apel pentru a-și confirma cerințele, absența fiindu-i recunoscută drept

nemotivată.

contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia cu

remiterea cauzei la rejudecare, deoarece el nu a fost citat legal și judecata a avut

loc fără participarea sa.

În argumentarea recursului inculpatul menționează, că în sentința

Judecătoriei Bălți (sediul Central) din 15 august 2018, adresa recurentului

2

Vornices Valerii a fost indicată greșit xxxxx, întrucât la judecarea cauzei penale în

instanța de fond, în citații și în procesul-verbal de audiere a inculpatului a indicat

că la moment domiciliază în xxxxx.

Astfel, Curtea de Apel Bălți l-a citat doar pe adresa xxxxx, adresă pe care

inculpatul Vornices Valerii la momentul examinării cauzei penale în instanța de

apel nu mai domicilia.

Consideră că prin acest fapt, instanța de apel i-a încălcat dreptul la un proces

echitabil, inculpatul nefiind citat legal și nefiind înștiințat în mod legal despre data

și ora petrecerii ședinței de judecată, iar la materialele cauzei nu există careva acte

care ar demonstra citarea legală a sa în calitate de inculpat.

Cu referire la prevederile art. 321 alin. (6) Cod de procedură penală, susține

că nu s-a ascuns de la prezentare în instanță și nu a renunțat de a se prezenta la

examinarea cauzei penale în instanța de apel.

Referitor la respingerea apelului ca urmare a nerespectării prevederilor

art. 405 alin. (2) pct. 6) Cod de procedură penală, inculpatul menționează că

cererea de apel a fost întocmită de către apărătorul său, el necunoscând

necesitatea de a o semna, nefiindu-i comunicat de către apărător aceasta, a

înregistrat doar cererea de apel în cancelaria Judecătoriei Bălți (sediul Central).

Făcând trimitere la pct. 9 din Hotărârea Plenului CSJ RM „Cu privire la

practica judecării cauzelor penale în ordine de apel,, inculpatul susține că nefiind

citat în mod legal de a se prezenta la examinarea cauzei, de către instanța de apel,

nu i s-a acordat și posibilitatea de a semna cererea de apel personal.

inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece la judecarea cauzei

instanța de apel a respectat prevederile art. art. 413, 414 Cod de procedură penală,

pronunțându-se corect asupra prevederilor art. 405 alin. (2) pct. 6) Cod de

procedură penală.

De asemenea, în opinia acuzatorului de stat, la judecarea cauzei nu au fost

admise careva încălcări procesuale, care ar fi condiționat comiterea unor erori

grave de drept.

cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele

considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit

neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

3

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs

verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și

dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și

material.

Din conținutul recursului declarat de inculpat se atestă, că acesta invocă în

calitate de temei pentru casarea deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 4)

Cod de procedură penală, care stabilește, că hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel în cazul când judecata a avut loc fără participarea procurorului,

inculpatului, precum și a apărătorului, interpretului și traducătorului, când

participarea lor era obligatorie potrivit legii.

Colegiul penal reține, că invocând temeiul de casare menționat supra,

inculpatul susține că instanța de apel i-a încălcat dreptul la un proces echitabil,

deoarece nu a fost citat și înștiințat în mod legal despre data și ora petrecerii

ședințelor de judecată.

Instanța de recurs examinând materialele dosarului constată însă, că

argumentele recurentului nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului în

cauză, din următoarele considerente.

Reieșind din cererea de apel, pe care inculpatul recunoaște că a depus-o prin

intermediul cancelariei Judecătoriei Bălți (sediul Central), susținând însă nu a

semnat-o deoarece nu a cunoscut despre obligativitatea acestei acțiuni, rezultă că

adresa lui Vornices Valerii a fost indicată – xxxxx (f.d. 174-180).

Din conținutul procesului-verbal al ședințelor de judecată în instanța de

apel, rezultă că în urma citării legale a inculpatului pe adresa care a fost indicată

pe cererea de apel declarată de către el însuși - xxxxx, în legătură cu neprezentarea

inculpatului Vornices Valerii, instanța a ordonat de 2 ori consecutiv aducerea silită

a acestuia.

Ca urmare, prin rapoartele întocmite de către Inspectoratul de Poliție Bălți,

în urma audierii proprietarului apartamentului indicat, s-a confirmat că în această

locuință nu sunt condiții de trai, fiind efectuate lucrări de reparație, mai mult,

proprietarul nu-l cunoaște pe Vornices Valerii (f.d. 195-211).

În conformitate cu prevederile art. 321 Cod de procedură penală, (1)

judecarea cauzei în primă instanță și în instanța de apel are loc cu participarea

inculpatului, cu excepția cazurilor prevăzute de prezentul articol.

(2) Judecarea cauzei în lipsa inculpatului poate avea loc în cazul:

1) când inculpatul se ascunde de la prezentarea în instanță;

2) când inculpatul, fiind în stare de arest, refuză să fie adus în instanță pentru

judecarea cauzei și refuzul lui este confirmat și de apărătorul lui sau de

administrația locului de detenție a acestuia;

4

3) examinării unor cauze privitor la săvârșirea unor infracțiuni ușoare când

inculpatul solicită judecarea cauzei în lipsa sa.

(21) În cazul prevăzut la alin. (2) pct. 2), inculpatul poate fi supus aducerii

silite în instanța de judecată pentru a-și confirma refuzul de a participa la

judecarea cauzei.

(3) În cazul judecării cauzei în lipsa inculpatului, participarea apărătorului și,

după caz, a reprezentantului lui legal este obligatorie.

(4) În caz de neprezentare a inculpatului în instanță, judecarea cauzei se

amână, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2) și alin. (21).

(5) Instanța, în cazul neprezentării nemotivate a inculpatului la judecarea

cauzei, este în drept să dispună aducerea silită a inculpatului și să-i aplice o măsură

preventivă sau să o înlocuiască cu o altă măsură care va asigura prezentarea lui în

instanță, iar la demersul procurorului, să dispună anunțarea inculpatului în

căutare. Încheierea privind anunțarea inculpatului în căutare se execută de către

organele afacerilor interne.

(6) Instanța decide judecarea cauzei în lipsa inculpatului din motivele

prevăzute în alin. (2) pct. 1) numai în cazul în care procurorul a prezentat probe

verosimile că persoana pusă sub învinuire și în privința căreia cauza a fost trimisă

în judecată a reenunțat în mod expres la exercitarea dreptului său de a apărea în

fața instanței și de a se apăra personal, precum și se sustrage de la urmărirea

penală și de la judecată.

Reieșind din prevederile legale citate și având la bază informațiile acumulate

de către Inspectoratul de Poliție Bălți, instanța de apel a dispus judecarea cauzei

în lipsa inculpatului, deoarece fiind cel care a depus cererea de apel, respectiv fiind

persoană interesată, Vornices Valerii urma să se intereseze singur despre soarta

dosarului, în condițiile în care indicase în cererea de apel o adresă la care real nu

locuiește.

În conformitate cu prevederile art. 412 alin. (5) Cod de procedură penală,

neprezentarea părților legal citate în instanța de apel nu împiedică examinarea

cauzei.

Având în susținere dispozițiile normei pre citate, Colegiul penal reține, că

decizia instanței de apel privind examinarea cauzei în lipsa inculpatului, nu

afectează dreptul acestuia la un proces echitabil, în contextul în care pe parcursul

examinării cauzei, Vornices Valerii a fost reprezentat de avocatul desemnat din

oficiu, Uncu Natalia, care a susținut pe deplin apelul acestuia, însă soluția instanței

de apel a fost condiționată de nesemnarea de către inculpat a cererii de apel și

nerespectarea de către acesta a prevederilor art. 405 alin. (2) pct. 6) Cod de

procedură penală.

Instanța de recurs accentuează, că soluția respectivă a instanței de apel, vine

în concordanță și cu jurisprudența CtEDO, care în § 35 din hotărârea în cauza

Avramenco vs Moldova a statuat, că nu poate fi admisă cerința reclamantului cu

privire la constatarea încălcării art. 6§1 CțEDO, în contextul în care acesta nu a

prezentat motive întemeiate în privința lipsei sale de la judecarea cauzei.

5

Colegiul penal mai punctează, că deși potrivit practicii judiciare cererea de

apel nesemnată și neatestată poate fi confirmată prin semnare în instanța de apel

de către titularul acesteia, la caz inculpatul nu a întreprins toate acțiunile necesare

în vederea apărării drepturilor sale, întrucât nu s-a interesat de soarta dosarului

și nu s-a prezentat în ședința de judecată în instanța de apel.

Totodată Colegiul penal menționează că în apelul nesemnat depus este

indicată adresa pentru citarea inculpatului (xxxxx (f.d. 174-180), însă ulterior tot

ultimul invocă în recurs că această adresă este una greșită, toate acestea având loc

în condițiile când recurentul afirmă în cererea sa de recurs că el personal ar fi depus

apelul în instanța de apel, omițând să-l semneze.

Așa fiind, în contextul în care instanța de apel a întreprins toate măsurile

necesare pentru aducerea silită a inculpatului, instanța de recurs este de opinia că

nu pot fi imputate instanței motivele de necitare legală a inculpatului, în situația în

care ultimul nu a prezentat motive plauzibile care ar genera concluzia că ultimul a

întreprins toate măsurile de a se prezenta în instanță și de a oferi acesteia

informațiile despre locul aflării sale.

Reieșind din considerentele expuse, Colegiul penal conchide, că la

examinarea recursului declarat de inculpatul Vornices Valerii, nu au fost stabilite

careva erori de drept care ar condiționa casarea deciziei contestate,

impunându-se soluția inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul

Vornices Valerii xxxxx, în propria cauză penală, împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Bălți din 16 ianuarie 2019, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 30 august 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Boico Victor

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2020-12-24
0,93
1ra-1682/20 — art. 27, 171 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1682/20 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 11 noiembrie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte: Timofti Vladimir Judecătorii: Toma Nadejda și Boico Victor, examinând a
CSJ 2019-03-15
0,93
1ra-12/2019 — art. 264 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-12/2019 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 29 ianuarie 2019 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit în următoarea componență: Președinte: Timofti Vladimir Judecătorii: Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena și Boico V
CSJ 2019-11-28
0,93
1ra-939/2019 — art. 264 alin. 3 lit. a CP
Dosarul nr. 1ra-939/2019 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 29 octombrie 2019 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit în următoarea componență: Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena Boico Victor
CSJ 2022-03-03
0,93
4-1re-6/22 — art.208-1 CP
Dosarul nr. 4-1re-6/22 1-18159759-01-4/1r/e-12012022 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 22 februarie 2021 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componenta: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Ţurcan Ana
CSJ 2020-01-10
0,93
1ra-2130/2019 — art. 264-1 alin. 4 Cp
Dosarul nr. 1ra-2130/2019 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 11 decembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Iurie Diaconu, Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, a examinat, în cam
Sursă