1ra-1436/19 — Art. 145 alin. 1 lit. j Cp
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Art. 145 alin. 1 lit. j Cp
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 10 CPP
1ra-1436/19 — Art. 145 alin. 1 lit. j Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 1ra-1436/2019
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
06 august 2019 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit în următoarea componență:
președinte: Timofti Vladimir,
judecători: Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Boico Victor
judecând fără citarea părților, recursul ordinar, declarat de procurorul în
Procuratura de circumscripție Cahul, Cebotari Vitali, prin care se solicită casarea
deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 14 martie 2019, în cauza
penală privindu-l pe
Melentii Veaceslav XXXXX, născut la
XXXXX, originar și domiciliat în
XXXXX.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 11.12.2018 – 09.01.2019;
Instanța de apel: 07.02.2019 – 14.03.2019;
Instanța de recurs: 06.06.2019 – 06.08.2019;
A C O N S T A T AT :
Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central din 09 ianuarie 2019,
Melentii Veaceslav a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor
prevăzute de art. 145 alin.(2) lit. j) cu aplicarea art. 3641 alin.(8)Cod de
procedură penală fiindu-i aplicată pedeapsă sub formă de închisoare pe un
termen de 13 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.
S-a respins cererea procurorului privind încasarea cheltuielilor de
urmărire penală de la inculpat ca fiind neîntemeiată.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut, că Melentii
Veaceslav în ziua de 04 august 2018, în intervalul orelor 13:00-15:00, aflându-
se la domiciliul cet. Neculcea Pavel XXXXX, în XXXXX, fiind în stare de ebrietate
alcoolică, în urma unui conflict și fără careva motiv întemeiat, acționând cu
intenție de omor, i-a aplicat cu deosebită cruzime lui Pavel Neculcea multiple
lovituri cu picioarele și cu un topor peste zone vitale, inclusiv în piept și în
regiunea capului, provocându-i leziuni corporale grave, periculoase pentru
viață în momentul cauzării, sub formă de traumă cranio-cerebrală închisă, plagă
contuză pe cap în regiunea occipitală, hemoragii în țesuturile pericraniene în
regiunea occipitală, traumă toracică închisă, echimoză pe torace din stânga,
fracturi directe ale coastelor 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 și 10 din stânga cu hemoragii în
1
țesuturile moi adiacente, cu lezarea pleurei parietale, contuzia pulmonului
stâng, cu lezarea pleurei viscerale.
În rezultatul traumei contuze închise a hemitoracelui cu fracturi directe
multiple, lezarea foițelor pleurale, lezarea pulmonului, hemotorace pe stânga,
s-a dezvoltat șocul traumatic, la care la data de 06 august 2018, Neculcea Pavel
a decedat.
Acțiunile inculpatului Melentii Veaceslav au fost încadrate în limitele
indicilor calificativi prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal - omor
intenționat, adică omorul unei persoane, săvârșit cu deosebită cruzime.
Sentința a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura
raionului Cahul, Elena Botnari prin care a solicitat admiterea apelului, casarea
sentinței, referitor la blândețea pedepsei cât și în partea respingerii solicitării
de încasare a cheltuielilor de judecată de la inculpat, cu rejudecarea cauzei și
emiterea unei noi hotărâri prin care să fie aplicată inculpatului Melentii
Veaceslav pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.145 alin.(2), lit. j) Cod
penal, pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 20 ani cu ispășirea
pedepsei în penitenciar de tip închis cu dispunerea încasării de la inculpatul
Melentii Veaceslav cheltuielile judiciare în suma de 6850 lei în beneficiul
statului, invocând următoarele argumente:
- pedeapsa aplicată este prea blândă din considerentul că nu au fost
respectate dispozițiile art.61 alin.(2) din Codul penal care prevede ca pedeapsa
aplicată să atingă și scopul reabilitării echității sociale;
- instanța la refuzul de a fi încasate cheltuielile judiciare din contul
inculpatului nu a stabilit că încasarea acestora poate influența substanțial
asupra situației materiale a persoanelor ce se află la întreținerea inculpatului
Melentii Veaceslav, deoarece el nu are careva persoane la întreținere.
Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 14 martie
2019, a fost respins ca nefondat apelul declarat de procuror, cu menținerea
sentinței fără modificări.
În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a menționat, că instanța
de fond, judecând cauza a verificat sub toate aspectele circumstanțele de fapt și
de drept, complet și obiectiv a apreciat probele administrate, și întemeiat a
ajuns la concluzia că acțiunile inculpatului Melentii Veaceslav corect au fost
încadrate în baza prevederilor art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal, conform
indicilor: omor intenționat, adică omorul unei persoane, săvârșit cu deosebită
cruzime.
Cu referire la criticile apelantului referitor la pedeapsa penală aplicată de
către instanța de fond, verificând legalitatea sentinței, se atestă că instanța de
fond la stabilirea pedepsei inculpatului Melentii Veaceslav a respectat
principiile de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 61, 75 Cod penal,
aplicându-i acestuia o pedeapsă echitabilă, și în limitele stabilite de sancțiunea
normei de incriminare.
Totodată, instanța de apel a menționat că instanța de fond corect și
întemeiat a respins cererea procurorului privind încasarea din contul
inculpatului a cheltuielilor judiciare.
Împotriva deciziei instanței de apel, la 25 aprilie 2019, în termen, declară
recurs ordinar procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Cebotari
2
Vitali, prin care solicită admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel
cu remiterea cauzei la rejudecare.
În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6) și 10)
art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente:
- pedeapsa aplicată inculpatului este prea blândă și nu corespunde
principiului individualizării pedepsei penale;
- instanțele ierarhic inferioare neîntemeiat au respins cerința privind
încasarea cheltuielilor judiciare din contul inculpatului în beneficiul statului în
sumă de 6850 lei.
Judecând recursul ordinar, în raport cu actele cauzei, Colegiul lărgit
concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea parțială a hotărârii
contestate, în partea cheltuielilor judiciare și dispunerea rejudecării cauzei în
aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, reieșind din următoarele
considerente.
Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept,
comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.
Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând
recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate
și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet
de judecată, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către
instanța de recurs.
Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de
apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept,
care au dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată, verificându-se dacă s-a
aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte
au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
Procurorul invocă în recursul declarat temei de drept prevăzut de pct. 6) și
10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevăd că hotărârile instanței
de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel în următoarele temeiuri: instanța de apel nu s-a
pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice
dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare
gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; s-au aplicat pedepse individualizate
contrar prevederilor legale.
Cu privire la temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de
procedură penală, invocat de recurent.
Sunt neîntemeiate, în opinia Colegiului penal lărgit, argumentele
recurentului privind individualizarea incorectă a pedepsei stabilite inculpatului
sub aspectul temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de
procedură penală, care stabilește că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse
recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de
apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.
Astfel, Colegiul penal lărgit relevă, că acest temei nu și-a găsit confirmare
la examinarea recursului, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de
recurent.
3
Cu referire la acest argument, Colegiul penal lărgit constată, că acesta nu
conține indicarea unor concrete erori de drept, iar împrejurările menționate în
partea descriptivă a deciziei instanței de apel, denotă că aceasta a constatat și a
apreciat corect circumstanțele de fapt și de drept la stabilirea pedepsei
inculpatului, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură
penală și prescripțiilor de drept material, ținând cont de prevederile art. 61, 75
Cod penal, conform cărora persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei
infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate
cu dispozițiile legii.
Conform art. 7 Cod penal, la aplicarea legii penale se ține cont de
caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui
vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea
penală.
Potrivit prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de
constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și,
respectiv, are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului,
precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului,
cât și a altor persoane.
În conformitate cu art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovată de
săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în
Partea specială a prezentului cod în strictă conformitate cu dispozițiile Părții
generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei,
instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul
acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori
agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și
reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.
O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru
săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai
blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului
pedepsei.
Astfel, analizând în ansamblu totalitatea probelor administrate și cercetate
în cadrul întregului proces penal, Colegiul penal lărgit consideră că instanța de
apel corect a conchis, că vinovăția inculpatului este deplin dovedită și acțiunile
lui Melentii Veaceslav corect au fost încadrate în baza art. 145 alin. (2) lit. j) Cod
penal.
Totodată Colegiul penal lărgit atestă, că instanțele ierarhic inferioare
corect au stabilit măsura și mărimea pedepsei în privința inculpatului, la
aprecierea căreia au luat în considerație, gravitatea infracțiunii săvârșite, de
motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care
atenuează sau agravează răspundere, de influența pedepsei asupra corectării și
reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.
În contextul celor expuse mai sus, Colegiul penal lărgit reține, că la
stabilirea pedepsei inculpatului, pentru infracțiunea comisă, instanțele ierarhic
inferioare nu au comis erori de drept, pedeapsa aplicată inculpatului este una
corectă, deoarece la stabilirea acesteia au fost respectate exigențele legii, iar
argumentele recursului în acest sens sunt neîntemeiate.
4
Cu privire la temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de
procedură penală, invocat de recurent.
Colegiul lărgit, verificând legalitatea deciziei instanței de apel sub acest
aspect, constată că această instanță, la examinarea apelului, nu a respectat întru
totul prevederile art.414 alin.(1), 417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală,
astfel că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.
Prin urmare, instanța de recurs reține că, prima instanță l-a recunoscut
vinovat și l-a condamnat pe Melentii Veaceslav în baza art. 145 alin. (2) lit. j)
Cod penal, la închisoare pe un termen de 13 ani cu ispășirea pedepsei în
penitenciar de tip închis, totodată a respins ca neîntemeiată cerința
procurorului, privind încasarea de la inculpat a cheltuielilor de judecată în sumă
de 6850 lei, soluție menținută de către instanța de apel. În motivarea soluției
adoptate instanța de apel a indicat că „...ordonatorul expertizelor judiciare a fost
organul de urmărire penală, fără a exista o asemenea cerere din parte
apărării…cheltuielile suportate în cadrul urmării penale în vederea
demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate,
prin numirea efectuării expertizelor judiciare, reprezintă cheltuieli judiciare ce
sunt achitate din bugetul statului și în această parte cerințele procurorului
necesită a fi respinse...”, astfel considerând necesar respingerea apelului
procurorului.
Astfel, se reține că procurorul solicită încasarea de la Melentii Veaceslav a
cheltuielilor judiciare în beneficiul statului, în sumă de 6850 lei, în legătură cu
efectuarea raportului de expertiză judiciară nr. 201811C0272 din 20.11.2018
(f. d. 36 - 38, vol. I), raportului de expertiză judiciară nr. 201805O0265 din
04.09.2018 (f. d. 56 – 58, vol. I), raportului de expertiză judiciară nr.
201835A0550 din 03.10.2018 (f. d. 64 – 67, vol. I).
Colegiul lărgit atestă că, la soluționarea chestiunii cu privire la încasarea
sau neîncasarea din contul inculpatului Melentii Veaceslav a cheltuielilor
judiciare, ce țin de efectuarea expertizelor judiciare, instanța de apel făcând
trimitere la prevederile art.art. 227, 142 Cod de procedură penală, art.75 alin.
(3) din Legea nr. 68 din 14 aprilie 2016, ,,Cu privire la expertiza judiciară și
statutul expertului judiciar”, a omis faptul că prin Legea nr.316 din 22.12.2017,
în vigoare din 09.02.2018 (publicată în Monitorul Oficial cu nr.40- 47 art.108
din 09.02.2018), a fost abrogat alin.(2) art.143 Cod de procedură penală, care
prevedea că, plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la
alin.(1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat.
Totodată, se reține că alin.(1) art.143 Cod de procedură penală, prevede
cazurile când expertiza judiciară se dispune și se efectuează în mod obligatoriu,
care în același timp corespunde situației din speță, deoarece pentru a stabili
traumele și decesul victimei, grupa sanguină cât și a stării psihiatrico-legală a
inculpatului, era necesară efectuarea mai multor expertize.
În această ordine de idei, reieșind din concluziile expuse de către instanța
de apel în motivarea soluției adoptate, Colegiul lărgit constată că, aceasta
dispunând menținerea sentinței prin care a fost respinsă ca neîntemeiată
solicitarea procurorului privind încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de
6850 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, nu a ținut cont în deplină măsură de
prevederile legislației procesual penale, adoptând o soluție pripită.
5
Reieșind din cele sus menționate, Colegiul conchide că erorile de drept
constatate supra se încadrează în cele prescrise de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod
de procedură penală, deoarece instanța de apel, nu a respectat prevederile art.
414 Cod de procedură penală, și, ținând cont de faptul, că erorile comise de
către instanța de apel, nu pot fi reparate în instanța de recurs, decizia atacată
urmează a fi casată, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de
apel, în alt complet de judecată.
La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de
prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de
rejudecare și limitele acesteia: să înlăture erorile constatate mai sus, ținând
cont de motivele casării deciziei atacate și să pronunțe o hotărâre legală și
întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.
Conducându-se de prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de
procedură penală, Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Se admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de
circumscripție Cahul, Cebotari Vitali, casează parțial decizia Colegiului judiciar al
Curții de Apel Cahul din 14 martie 2019, în cauza penală privindu-l pe Melentii
Veaceslav XXXXX, în partea soluționării cerinței procurorului privind încasarea
cheltuielilor de judecată și se dispune rejudecarea cauzei în această parte de
către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.
În rest, dispozițiile hotărârii contestate se mențin.
Decizia nu se spune căilor de atac.
Decizia motivată pronunțată la 30 august 2019.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Toma Nadejda
Țurcan Anatolie
Cobzac Elena
Boico Victor
6