1ra-1353/2018 — art. 361 alin. 2 lit. b, c Cod penal
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 361 alin. 2 lit. b, c Cod penal
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-1353/2018 — art. 361 alin. 2 lit. b, c Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 1ra-1353/2018
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
19 septembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte: Timofti Vladimir,
Judecătorii: Toma Nadejda și Boico Victor,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de
către procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Cebotari Vitali, prin
care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Cahul din 12 februarie 2018 și
deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 12 aprilie 2018, în cauza
penală în privința lui
Inje Gheorghi xxxxx, născut la xxxxx, originar
și domiciliat xxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 23.06.2017 – 12.02.2018;
Instanța de apel: 06.03.2018 – 12.04.2018;
Instanța de recurs: 07.06.2018 – 19.09.2018.
A C O N S T A T A T:
Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central din 12 februarie 2018, în
temeiul prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, pe baza probelor
administrate în faza de urmărire penală, Inje Gheorghi a fost recunoscut vinovat
și condamnat în baza art. 361 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, la pedeapsa sub formă
de amendă în mărime de 488 (patru sute optzeci și opt) unități convenționale,
echivalentul a 24400 (douăzeci și patru mii patru sute) lei.
A fost respinsă solicitarea procurorului cu privire la încasarea din contul
inculpatului în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în sumă de 4200 (patru
mii două sute) lei, ca fiind neîntemeiată.
Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt, că
Inje Gheorghi, având scopul deținerii și folosirii unor documente oficiale false,
care acordă drepturi sau eliberează de obligații, acționând de comun acord cu
alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, cu scopul conducerii
unității de transport a confecționat pe numele său permisul de conducere a
mijloacelor de transport cu categorii admise „A”, „A1”, „B”, „B1”, „C”, „C1”, „D”,
„D1”, „BE”, „CE”, „C1E”, „DE”, „D1E”, „M”, eliberat de autoritățile Federației Ruse,
or. Sankt Petersburg cu nr. 7827512739, la 12 noiembrie 2015 pe numele său.
În continuarea acțiunilor sale criminale, cu scopul traversării frontierei de
stat a Republicii Moldova, fiind la volanul autocamionului model „DAF-FTXF
105.460” cu n/î xxxxx, la 25 februarie 2017, aproximativ la ora 04:00 la punctul
1
de trecere a frontierei „Giurgiulești-Galați”, mun. Cahul, a prezentat permisul de
conducere perfectat pe numele său falsificat, fapt care a fost descoperit de către
colaboratorii poliției de frontieră.
Conform raportului de expertiză nr. 175/176 din 12 aprilie 2017, s-a
constatat că, blancheta permisului de conducere cu numărul 7827512739,
eliberat la 12 noiembrie 2015 pe numele Inje Gheorghi xxxxx, născut la xxxxx, de
către „GIBDD 7814”, este confecționat din hârtie sintetică, laminată pe ambele
fețe cu laminat securizat cu elemente optic valabile, cu folosirea imprimantei jet
color, blancheta permisului dat de conducere, fiind confecționată nu la
întreprinderea poligrafică specializată în confecționarea blanchetelor de
documente. Imaginea fotografică imprimată din permisul de conducere cu
nr. 7827512739, eliberat la 12 noiembrie 2015 pe numele Inje Gheorghi xxxxx,
născut la xxxxx, de către „GIBDD 7814” și imaginea din Extrasul din Registrul de
Stat al Populației pe numele lui Inje Gheorghi xxxxx reprezintă una și aceeași
persoană.
Acțiunile inculpatului Inje Gheorghi au fost încadrate în baza art. 361
alin. (2) lit. b), c) Cod penal, deținerea, folosirea documentelor oficiale care
acordă drepturi sau eliberează de obligații, săvârșite referitor la un document de
importanță deosebită, de două sau mai multe persoane.
Procurorul a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia în
partea stabilirii pedepsei și respingerii solicitării de încasare a cheltuielilor de
judecată de la inculpat cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri
prin care inculpatului Inje Gheorghi să-i fie aplicată pedeapsa în baza art. 361
alin. (2) lit. b), c) Cod penal, sub formă de amendă în mărime de 700 unități
convenționale, echivalentul a 35000 lei și încasarea în beneficiul statului a
cheltuielilor judiciare în mărime de 4200 lei.
În motivarea apelului a indicat că, în cazul aplicării prevederilor art. 3641
Cod de procedură penală, limita minimă a pedepsei se va aprecia conform art. 64
alin. (3) Cod penal, adică 500 unități convenționale, chiar dacă la reducerea cu
1/4 a limitei minime se obține o valoare sub limita generală.
De asemenea a invocat acuzatorul de stat că, neîntemeiat instanța de
judecată a respins solicitarea cu privire la încasarea de la inculpat în beneficiul
statului cheltuielile de judecată suportate în cadrul urmăririi penale, în legătură
cu efectuarea expertizei nr. 175/176 din 12 aprilie 2017, care constituie suma de
4200 lei și care raportate la prevederile art. 227 Cod de procedură penală, se
încadrează în noțiunea de cheltuieli judiciare.
Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 12 aprilie 2018
a fost admis apelul procurorului, casată parțial sentința în latura penală, în partea
stabilirii pedepsei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit
pentru prima instanță, prin care lui Inje Gheorghi, recunoscut vinovat de
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, cu
aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, i-a fost
stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 500 (cinci sute) unități
convenționale, echivalentul a 25000 (douăzeci și cinci mii) lei.
În rest, sentința a fost menținută.
2
4.1. Pentru argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a reținut că,
prima instanță a ținut cont de principiile de individualizare a pedepsei penale
reglementate în art. art. 7, 75 Cod penal, însă eronat a stabilit pedeapsa în baza
prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, sub formă de amendă în
mărime de 448 unități convenționale, fără a ține cont de prevederile art. 64
alin. (3) Cod penal.
Or, raportând dispoziția art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, la
sancțiunea stabilită în art. 361 alin. (2) Cod penal, instanța de apel a constatat că
noile limite de care urmează să se țină cont la stabilirea pedepsei cu amendă este
de la 412,5 până la 712,5 unități convenționale, însă având în vedere prevederile
art. 64 alin. (3) Cod penal, limita minimă generală stabilită pentru persoanele
fizice este de 500 unități convenționale, care nu poate fi redusă.
4.2. Cu referire la solicitarea procurorului privind încasarea din contul
inculpatului a sumei de 4200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, instanța de apel
a menționat că raportul de expertiză tehnico-criminalistică a documentelor
nr. 175/176 din 12 aprilie 2017, a fost ordonat de către organul de urmărire
penală pentru constatarea dacă permisul de conducere cu nr. 7827512739
eliberat la 12 noiembrie 2015 pe numele lui Inje Gheorghi este confecționat la
instituția specializată, în ce condiții și metoda de confecționare și dacă poza
aplicată, persoanei indicate în blancheta permisului de conducere și poza
aplicată persoanei în Extrasul din Registrul de stat al populației reprezintă una
și aceeași persoană, acestea fiind acțiuni procesuale ce țin de administrarea
probatoriului și formularea învinuirii, care sunt puse în sarcina părții acuzării.
Astfel, cheltuielile suportate în cadrul urmăririi penale în vederea
demonstrării vinovăției inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate, prin
numirea expertizei judiciare, reprezintă cheltuieli judiciare ce sunt achitate din
sumele alocate de la bugetul statutului potrivit art. art. 227 alin. (1), alin. (2)
pct. 5), alin. (3) Cod de procedură penală.
Procurorul, în termenul prevăzut de lege, invocând temeiul pentru
recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, contestă
hotărârile judecătorești cu recurs ordinar, solicitând casarea acestora în partea
soluționării cerinței privind încasarea cheltuielilor judiciare cu rejudecarea
cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care din contul lui Inje Gheorghi să
fie dispusă încasarea în beneficiul statului a sumei de 4200 lei, cu titlu de
cheltuieli judiciare.
Cu referire la prevederile art. art. 227 alin. (1), alin. (2) pct. 5) 229 alin. (1)
Cod de procedură penală, menționează că pe prim plan sarcina suportării
cheltuielilor în legătură cu săvârșirea infracțiunii este pusă pe seama
condamnatului. Și doar dacă condamnatul nu este în stare să le achite din diferite
motive, invaliditate, incapacitatea juridică etc., cheltuielile sunt trecute în contul
statului.
Remarcă, că instanța de apel, odată ce a dispus respingerea cererii
procurorului privind încasarea din contul inculpatului a sumei de 4200 lei, cu
titlu de cheltuieli judiciare, nu a dispus trecerea acestora în contul statului, astfel,
3
nefiind emisă o dispoziție referitoare la repartizarea cheltuielilor judiciare, așa
cum cer prevederile art. 397 pct. 5), art. 416 Cod de procedură penală.
Verificând argumentele recursului declarat în raport cu materialele
cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele
considerente.
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat
împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu,
este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că
recursul este vădit neîntemeiat.
Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța
de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de
art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate
de recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile
instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.
Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept
formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial.
Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute
prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea
dispozițiilor de drept formal și material.
Colegiul reține că recurentul invocă ca temei pentru recurs pct. 6) alin. (1)
al art. 427 Cod de procedură penală, care statuează că hotărârile instanței de apel
pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de
fond și de apel în cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția.
În esență, recurentul critică decizia instanței de apel dintr-un singur
considerent, și anume că, în viziunea sa, instanța de apel greșit a menținut
sentința primei instanțe prin care a fost respinsă solicitarea procurorului cu
privire la încasarea în beneficiul statului din contul inculpatului a sumei de 4200
lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu referire la aceste argumente ale recurentului Colegiul penal conchide,
că instanța de apel, judecând cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele
probele prezentate de părți, pe care le-a apreciat în mod obiectiv, ajungând
corect la concluzia de a menține soluția primei instanțe cu privire la respingerea
cerinței procurorului referitor la încasarea din contul inculpatului în beneficiul
statului a cheltuielilor de judecată în sumă de 4200 lei, suportate pentru
efectuarea expertizei tehnico-criminalistice a documentelor.
Astfel, art. 227 alin. (2) Cod de procedură penală stipulează, că cheltuielile
judiciare cuprind sumele: 1) plătite sau care urmează a fi plătite martorilor, părții
vătămate, reprezentanților lor, experților, specialiștilor, interpreților,
traducătorilor și asistenților procedurali; 2) cheltuite pentru păstrarea,
transportarea și cercetarea corpurilor delicte; 3) care urmează a fi plătite pentru
acordarea asistenței juridice garantate de stat; 4) cheltuite pentru restituirea
contravalorii obiectelor deteriorate sau nimicite în procesul de efectuare a
4
expertizei sau de reconstituire a faptei; 5) cheltuite în legătură cu efectuarea
acțiunilor procesuale în cauza penală.
Totodată, alin. (3) al aceleiași norme prevede, că cheltuielile judiciare se
plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate.
Potrivit art. 228 Cod de procedură penală (1) În modul prevăzut de legea
procesuală penală, din sumele alocate de stat vor fi compensate următoarele
cheltuieli judiciare suportate de către martori, partea vătămată, partea civilă,
asistenții procedurali, interpreți, traducători, experți, specialiști, reprezentanții
legali ai părții vătămate, ai părții civile:
1) cheltuielile făcute în legătură cu prezentarea la citare în organul de
urmărire penală și în instanță;
2) cheltuielile de cazare;
3) salariul mediu pentru toată perioada de participare în procesul penal;
4) cheltuielile de reparare, restabilire a obiectelor care au fost deteriorate
în urma utilizării lor în cadrul acțiunilor procesuale la cererea organului de
urmărire penală sau a instanței.
(2) Organele, întreprinderile, instituțiile și organizațiile de stat sunt
obligate să păstreze salariul mediu pentru toată perioada de timp în care partea
vătămată, reprezentantul ei legal, asistentul procedural, interpretul,
traducătorul, specialistul, expertul, martorul au participat în procesul penal la
citarea organului de urmărire penală sau a instanței. (3) Expertului și
specialistului li se recuperează, de asemenea, costul materialelor care le aparțin
și care au fost utilizate pentru executarea însărcinării respective. (4) Expertul,
specialistul, interpretul, traducătorul au dreptul la recompensă pentru
executarea obligațiilor, afară de cazurile când le-au executat în cadrul unei
însărcinări de serviciu.
(5) Cheltuielile suportate de persoanele menționate la alin.(1) vor fi
recuperate la cererea acestora în baza unei hotărâri a organului de urmărire
penală sau a instanței în mărimea stabilită de legislația în vigoare.
Având în vedere prevederile legale citate, Colegiul penal conchide, că
instanța de apel corect a reținut, că prin ordonanța ofițerului de urmărire penală
din 24 martie 2017 a fost dispusă efectuarea expertizei tehnico-criminalistice a
permisului de conducere nr. 7827512739, în vederea stabilirii dacă acesta este
confecționat în instituția specializată, dacă nu, în ce condiții și metoda de
confecționare; dacă sunt prezente careva modificări inițiale ale inscripțiilor în
blancheta dată și dacă poza aplicată persoanei indicate în blancheta permisului
de conducere și poza aplicată persoanei indicate în Extrasul din Registrul de Stat
al Populației nr. 561139930, pe numele Inje Gheorghi xxxxx, a.n. xxxxx,
reprezintă una și aceeași persoană (f.d. 33-34).
Astfel, aceste cheltuieli sunt puse pe seama statului prin intermediul
organelor de resort care pornesc urmărirea penală și se compun din cheltuieli
evidente și necesare în vederea constatării faptei infracționale, însă nu constituie
cheltuieli suplimentare suportate de către organul de urmărire penală sau de
către instanță, în legătură cu efectuarea urmăririi penale sau judecarea cauzei.
5
Așadar, Colegiul penal atestă, că instanța de apel întemeiat a reținut, că
aceste cheltuielile sunt suportate de către organul de urmărire penală, care și are
atribuția de a administra probele în vederea probării/combaterii acuzației
aduse, însă aceste cheltuieli nu sunt de natura de a pune pe seama statului costuri
suplimentare, sau exagerate, iar cheltuielile pentru efectuarea expertizei întru
stabilirea autenticității documentului, sunt evidente și necesare pentru a
demonstra existența/lipsa bănuielii rezonabile privind săvârșirea infracțiunii.
Colegiul penal de asemenea menționează, că la examinarea cauzei de către
instanța de apel au fost respectate prevederile legale prescrise de art. art.
414-419 Cod de procedură penală, iar eroarea de drept invocată de către
recurent prevăzută la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu a fost
constatată la examinarea recursului, prin urmare, hotărârea atacată este legală
și întemeiată, iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit
neîntemeiat.
În corespundere cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în
Procuratura de circumscripție Cahul, Cebotari Vitali, împotriva deciziei
Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 12 aprilie 2018, în cauza penală în
privința lui Inje Gheorghi xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 19 octombrie 2018.
Președinte Timofti Vladimir
Judecătorii Toma Nadejda
Boico Victor
6