ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 19.10.2018

1ra-1353/2018 — art. 361 alin. 2 lit. b, c Cod penal

HOTĂRÂRE
19.10.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 361 alin. 2 lit. b, c Cod penal
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-1353/2018 — art. 361 alin. 2 lit. b, c Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1353/2018

Curtea Supremă de Justiție

19 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte: Timofti Vladimir,

Judecătorii: Toma Nadejda și Boico Victor,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

către procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Cebotari Vitali, prin

care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Cahul din 12 februarie 2018 și

deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 12 aprilie 2018, în cauza

penală în privința lui

Inje Gheorghi xxxxx, născut la xxxxx, originar

și domiciliat xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 23.06.2017 – 12.02.2018;

Instanța de apel: 06.03.2018 – 12.04.2018;

Instanța de recurs: 07.06.2018 – 19.09.2018.

temeiul prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, pe baza probelor

administrate în faza de urmărire penală, Inje Gheorghi a fost recunoscut vinovat

și condamnat în baza art. 361 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, la pedeapsa sub formă

de amendă în mărime de 488 (patru sute optzeci și opt) unități convenționale,

echivalentul a 24400 (douăzeci și patru mii patru sute) lei.

A fost respinsă solicitarea procurorului cu privire la încasarea din contul

inculpatului în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în sumă de 4200 (patru

mii două sute) lei, ca fiind neîntemeiată.

Inje Gheorghi, având scopul deținerii și folosirii unor documente oficiale false,

care acordă drepturi sau eliberează de obligații, acționând de comun acord cu

alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, cu scopul conducerii

unității de transport a confecționat pe numele său permisul de conducere a

mijloacelor de transport cu categorii admise „A”, „A1”, „B”, „B1”, „C”, „C1”, „D”,

„D1”, „BE”, „CE”, „C1E”, „DE”, „D1E”, „M”, eliberat de autoritățile Federației Ruse,

or. Sankt Petersburg cu nr. 7827512739, la 12 noiembrie 2015 pe numele său.

În continuarea acțiunilor sale criminale, cu scopul traversării frontierei de

stat a Republicii Moldova, fiind la volanul autocamionului model „DAF-FTXF

105.460” cu n/î xxxxx, la 25 februarie 2017, aproximativ la ora 04:00 la punctul

1

de trecere a frontierei „Giurgiulești-Galați”, mun. Cahul, a prezentat permisul de

conducere perfectat pe numele său falsificat, fapt care a fost descoperit de către

colaboratorii poliției de frontieră.

Conform raportului de expertiză nr. 175/176 din 12 aprilie 2017, s-a

constatat că, blancheta permisului de conducere cu numărul 7827512739,

eliberat la 12 noiembrie 2015 pe numele Inje Gheorghi xxxxx, născut la xxxxx, de

către „GIBDD 7814”, este confecționat din hârtie sintetică, laminată pe ambele

fețe cu laminat securizat cu elemente optic valabile, cu folosirea imprimantei jet

color, blancheta permisului dat de conducere, fiind confecționată nu la

întreprinderea poligrafică specializată în confecționarea blanchetelor de

documente. Imaginea fotografică imprimată din permisul de conducere cu

nr. 7827512739, eliberat la 12 noiembrie 2015 pe numele Inje Gheorghi xxxxx,

născut la xxxxx, de către „GIBDD 7814” și imaginea din Extrasul din Registrul de

Stat al Populației pe numele lui Inje Gheorghi xxxxx reprezintă una și aceeași

persoană.

Acțiunile inculpatului Inje Gheorghi au fost încadrate în baza art. 361

alin. (2) lit. b), c) Cod penal, deținerea, folosirea documentelor oficiale care

acordă drepturi sau eliberează de obligații, săvârșite referitor la un document de

importanță deosebită, de două sau mai multe persoane.

partea stabilirii pedepsei și respingerii solicitării de încasare a cheltuielilor de

judecată de la inculpat cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri

prin care inculpatului Inje Gheorghi să-i fie aplicată pedeapsa în baza art. 361

alin. (2) lit. b), c) Cod penal, sub formă de amendă în mărime de 700 unități

convenționale, echivalentul a 35000 lei și încasarea în beneficiul statului a

cheltuielilor judiciare în mărime de 4200 lei.

În motivarea apelului a indicat că, în cazul aplicării prevederilor art. 3641

Cod de procedură penală, limita minimă a pedepsei se va aprecia conform art. 64

alin. (3) Cod penal, adică 500 unități convenționale, chiar dacă la reducerea cu

1/4 a limitei minime se obține o valoare sub limita generală.

De asemenea a invocat acuzatorul de stat că, neîntemeiat instanța de

judecată a respins solicitarea cu privire la încasarea de la inculpat în beneficiul

statului cheltuielile de judecată suportate în cadrul urmăririi penale, în legătură

cu efectuarea expertizei nr. 175/176 din 12 aprilie 2017, care constituie suma de

4200 lei și care raportate la prevederile art. 227 Cod de procedură penală, se

încadrează în noțiunea de cheltuieli judiciare.

a fost admis apelul procurorului, casată parțial sentința în latura penală, în partea

stabilirii pedepsei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care lui Inje Gheorghi, recunoscut vinovat de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, cu

aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, i-a fost

stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 500 (cinci sute) unități

convenționale, echivalentul a 25000 (douăzeci și cinci mii) lei.

În rest, sentința a fost menținută.

2

4.1. Pentru argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a reținut că,

prima instanță a ținut cont de principiile de individualizare a pedepsei penale

reglementate în art. art. 7, 75 Cod penal, însă eronat a stabilit pedeapsa în baza

prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, sub formă de amendă în

mărime de 448 unități convenționale, fără a ține cont de prevederile art. 64

alin. (3) Cod penal.

Or, raportând dispoziția art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, la

sancțiunea stabilită în art. 361 alin. (2) Cod penal, instanța de apel a constatat că

noile limite de care urmează să se țină cont la stabilirea pedepsei cu amendă este

de la 412,5 până la 712,5 unități convenționale, însă având în vedere prevederile

art. 64 alin. (3) Cod penal, limita minimă generală stabilită pentru persoanele

fizice este de 500 unități convenționale, care nu poate fi redusă.

4.2. Cu referire la solicitarea procurorului privind încasarea din contul

inculpatului a sumei de 4200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, instanța de apel

a menționat că raportul de expertiză tehnico-criminalistică a documentelor

nr. 175/176 din 12 aprilie 2017, a fost ordonat de către organul de urmărire

penală pentru constatarea dacă permisul de conducere cu nr. 7827512739

eliberat la 12 noiembrie 2015 pe numele lui Inje Gheorghi este confecționat la

instituția specializată, în ce condiții și metoda de confecționare și dacă poza

aplicată, persoanei indicate în blancheta permisului de conducere și poza

aplicată persoanei în Extrasul din Registrul de stat al populației reprezintă una

și aceeași persoană, acestea fiind acțiuni procesuale ce țin de administrarea

probatoriului și formularea învinuirii, care sunt puse în sarcina părții acuzării.

Astfel, cheltuielile suportate în cadrul urmăririi penale în vederea

demonstrării vinovăției inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate, prin

numirea expertizei judiciare, reprezintă cheltuieli judiciare ce sunt achitate din

sumele alocate de la bugetul statutului potrivit art. art. 227 alin. (1), alin. (2)

pct. 5), alin. (3) Cod de procedură penală.

recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, contestă

hotărârile judecătorești cu recurs ordinar, solicitând casarea acestora în partea

soluționării cerinței privind încasarea cheltuielilor judiciare cu rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care din contul lui Inje Gheorghi să

fie dispusă încasarea în beneficiul statului a sumei de 4200 lei, cu titlu de

cheltuieli judiciare.

Cu referire la prevederile art. art. 227 alin. (1), alin. (2) pct. 5) 229 alin. (1)

Cod de procedură penală, menționează că pe prim plan sarcina suportării

cheltuielilor în legătură cu săvârșirea infracțiunii este pusă pe seama

condamnatului. Și doar dacă condamnatul nu este în stare să le achite din diferite

motive, invaliditate, incapacitatea juridică etc., cheltuielile sunt trecute în contul

statului.

Remarcă, că instanța de apel, odată ce a dispus respingerea cererii

procurorului privind încasarea din contul inculpatului a sumei de 4200 lei, cu

titlu de cheltuieli judiciare, nu a dispus trecerea acestora în contul statului, astfel,

3

nefiind emisă o dispoziție referitoare la repartizarea cheltuielilor judiciare, așa

cum cer prevederile art. 397 pct. 5), art. 416 Cod de procedură penală.

cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele

considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu,

este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că

recursul este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de

art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate

de recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Colegiul reține că recurentul invocă ca temei pentru recurs pct. 6) alin. (1)

al art. 427 Cod de procedură penală, care statuează că hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel în cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția.

În esență, recurentul critică decizia instanței de apel dintr-un singur

considerent, și anume că, în viziunea sa, instanța de apel greșit a menținut

sentința primei instanțe prin care a fost respinsă solicitarea procurorului cu

privire la încasarea în beneficiul statului din contul inculpatului a sumei de 4200

lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu referire la aceste argumente ale recurentului Colegiul penal conchide,

că instanța de apel, judecând cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele

probele prezentate de părți, pe care le-a apreciat în mod obiectiv, ajungând

corect la concluzia de a menține soluția primei instanțe cu privire la respingerea

cerinței procurorului referitor la încasarea din contul inculpatului în beneficiul

statului a cheltuielilor de judecată în sumă de 4200 lei, suportate pentru

efectuarea expertizei tehnico-criminalistice a documentelor.

Astfel, art. 227 alin. (2) Cod de procedură penală stipulează, că cheltuielile

judiciare cuprind sumele: 1) plătite sau care urmează a fi plătite martorilor, părții

vătămate, reprezentanților lor, experților, specialiștilor, interpreților,

traducătorilor și asistenților procedurali; 2) cheltuite pentru păstrarea,

transportarea și cercetarea corpurilor delicte; 3) care urmează a fi plătite pentru

acordarea asistenței juridice garantate de stat; 4) cheltuite pentru restituirea

contravalorii obiectelor deteriorate sau nimicite în procesul de efectuare a

4

expertizei sau de reconstituire a faptei; 5) cheltuite în legătură cu efectuarea

acțiunilor procesuale în cauza penală.

Totodată, alin. (3) al aceleiași norme prevede, că cheltuielile judiciare se

plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate.

Potrivit art. 228 Cod de procedură penală (1) În modul prevăzut de legea

procesuală penală, din sumele alocate de stat vor fi compensate următoarele

cheltuieli judiciare suportate de către martori, partea vătămată, partea civilă,

asistenții procedurali, interpreți, traducători, experți, specialiști, reprezentanții

legali ai părții vătămate, ai părții civile:

1) cheltuielile făcute în legătură cu prezentarea la citare în organul de

urmărire penală și în instanță;

2) cheltuielile de cazare;

3) salariul mediu pentru toată perioada de participare în procesul penal;

4) cheltuielile de reparare, restabilire a obiectelor care au fost deteriorate

în urma utilizării lor în cadrul acțiunilor procesuale la cererea organului de

urmărire penală sau a instanței.

(2) Organele, întreprinderile, instituțiile și organizațiile de stat sunt

obligate să păstreze salariul mediu pentru toată perioada de timp în care partea

vătămată, reprezentantul ei legal, asistentul procedural, interpretul,

traducătorul, specialistul, expertul, martorul au participat în procesul penal la

citarea organului de urmărire penală sau a instanței. (3) Expertului și

specialistului li se recuperează, de asemenea, costul materialelor care le aparțin

și care au fost utilizate pentru executarea însărcinării respective. (4) Expertul,

specialistul, interpretul, traducătorul au dreptul la recompensă pentru

executarea obligațiilor, afară de cazurile când le-au executat în cadrul unei

însărcinări de serviciu.

(5) Cheltuielile suportate de persoanele menționate la alin.(1) vor fi

recuperate la cererea acestora în baza unei hotărâri a organului de urmărire

penală sau a instanței în mărimea stabilită de legislația în vigoare.

Având în vedere prevederile legale citate, Colegiul penal conchide, că

instanța de apel corect a reținut, că prin ordonanța ofițerului de urmărire penală

din 24 martie 2017 a fost dispusă efectuarea expertizei tehnico-criminalistice a

permisului de conducere nr. 7827512739, în vederea stabilirii dacă acesta este

confecționat în instituția specializată, dacă nu, în ce condiții și metoda de

confecționare; dacă sunt prezente careva modificări inițiale ale inscripțiilor în

blancheta dată și dacă poza aplicată persoanei indicate în blancheta permisului

de conducere și poza aplicată persoanei indicate în Extrasul din Registrul de Stat

al Populației nr. 561139930, pe numele Inje Gheorghi xxxxx, a.n. xxxxx,

reprezintă una și aceeași persoană (f.d. 33-34).

Astfel, aceste cheltuieli sunt puse pe seama statului prin intermediul

organelor de resort care pornesc urmărirea penală și se compun din cheltuieli

evidente și necesare în vederea constatării faptei infracționale, însă nu constituie

cheltuieli suplimentare suportate de către organul de urmărire penală sau de

către instanță, în legătură cu efectuarea urmăririi penale sau judecarea cauzei.

5

Așadar, Colegiul penal atestă, că instanța de apel întemeiat a reținut, că

aceste cheltuielile sunt suportate de către organul de urmărire penală, care și are

atribuția de a administra probele în vederea probării/combaterii acuzației

aduse, însă aceste cheltuieli nu sunt de natura de a pune pe seama statului costuri

suplimentare, sau exagerate, iar cheltuielile pentru efectuarea expertizei întru

stabilirea autenticității documentului, sunt evidente și necesare pentru a

demonstra existența/lipsa bănuielii rezonabile privind săvârșirea infracțiunii.

Colegiul penal de asemenea menționează, că la examinarea cauzei de către

instanța de apel au fost respectate prevederile legale prescrise de art. art.

414-419 Cod de procedură penală, iar eroarea de drept invocată de către

recurent prevăzută la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu a fost

constatată la examinarea recursului, prin urmare, hotărârea atacată este legală

și întemeiată, iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit

neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Cahul, Cebotari Vitali, împotriva deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 12 aprilie 2018, în cauza penală în

privința lui Inje Gheorghi xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 19 octombrie 2018.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Boico Victor

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2020-01-17
0,95
1ra-1506/2019 — art.325 alin.1 CP
Dosarul nr. 1ra-1506/2019 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 04 decembrie 2019 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Vladimir Timofti, Judecători – Anatolie Ţurcan și Elena Cobzac, exam
CSJ 2018-10-04
0,95
1ra-1048/2018 — art. 326 alin. 2 lit.b CP
Dosarul nr. 1ra-1048/2018 CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ŢŢ II EE D E C I Z I E 04 septembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir J
CSJ 2018-07-06
0,95
1ra-793/2018 — art. 287 al. 3 CP
Dosarul nr.1ra-793/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 12 iunie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Toma Nadejda, Judecători – Timofti Vladimir, Ale
CSJ 2018-06-27
0,95
1ra-1099/18 — 172 alin. 3 lit. a Cod penal
Dosarul nr. 1ra-1099/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 27 iunie 2018 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte – Toma Nadejda, Judecători – Timofti Vladimir, Țurcan A
CSJ 2020-05-26
0,95
1ra-361/2020 — art.361 alin.2 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-361/2020 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 26 mai 2020 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte - Timofti Vladimir, Judecători - Ţurcan Anatolie, Toma Nadejda, Cobzac
Sursă