1ra-1431/20 — art. 309 1 alin. 3 lit c CP

1ra-1431/20 — art. 309 1 alin. 3 lit c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1431/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

03 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Colegiul penal în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, Victor Burduh, Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Cahul Tomița Mihail, avocatul Gîrneț Zinaida în numele

inculpatului Contașel Veaceslav, avocatul Cotea Svetlana în numele inculpatului

Reuțchi Ivan și avocatul Șcheau Igor în numele inculpatului Alacev Ivan și ultimul, prin

care solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 09 martie

2020, în cauza penală, în privința lui

Alacev Ivan XXXX, născut la XXXXX;

Fuciji Alexandr XXXXX, născut la XXXXX;

Cozma Victor XXXXX, născut la XXXXX;

Reuțchi Ivan XXXXX, născut la XXXXX;

Contașel Veaceslav XXXXX, născut la XXXXX;

Mocan Vasili XXXXX, născut la XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 04.10.2017 până la 21.01.2019;

Instanța de apel de la 15.02.2019 până la 09.03.2020;

Instanța de recurs de la 27.05.2020 până la 03.11.2020.

a c o n s t a t a t :

hotărât:

Încetarea procesului penal în privința inculpatului Alacev Ivan, învinuit de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin.(3) lit. c) Cod penal, în temeiul art. 391

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penată, deoarece există alte circumstanțe care exclud

urmărirea penală și tragerea la răspundere penală.

Încetarea procesului penal în privința inculpatului Fuciji Alexandr, învinuit de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, în temeiul art. 391

1

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece există alte circumstanțe care exclud

urmărirea penală și tragerea la răspundere penală.

Încetarea procesului penal în privința inculpatului Cozma Victor, învinuit de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. e) Cod penal, în temeiul art.

391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece există alte circumstanțe care

exclud urmărirea penală și tragerea la răspundere penală.

Încetarea procesului penal în privința inculpatului Reuțchi Ivan, învinuit de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, în temeiul art. 391

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece există alte circumstanțe care exclud

urmărirea penală și tragerea la răspundere penală.

Încetarea procesului penal în privința inculpatului Mocan Vasili, învinuit de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, în temeiul at. 391

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece există alte circumstanțe care exclud

urmărirea penală și tragerea la răspundere penală.

Încetarea procesului penal în privința inculpatului Contașel Veaceslav, învinuit de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, în temeiul art. 391

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece există alte circumstanțe care exclud

urmărirea penală și tragerea la răspundere penală.

rechizitoriului Alacev Ivan, Fuciji Alexandr, Cozma Victor, Reuțchi Ivan, Mocan Vasili,

Contașel Veaceslav sunt învinuiți de săvârșirea faptei penale, încadrate de procuror pe

art. 3091 alin.(3) lit. c) Cod penal, (în redacția Legii nr. 139-XVI din 30.06.2005, cu

modificările ulterioare operate prin legea nr. 227-XVI din 18.12.2008 și prin Legea nr. 245 din

02.12.2011), în vigoare la momentul săvârșirii faptei, lege care ușurează pedeapsa și

ameliorează situația persoanei conform indicilor calificativi: tortura adică provocarea

de dureri și suferințe, fizice și psihice puternice unei persoane, cu scopul de a obține de

la această persoană informații și mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care acesta

la comis, dureri și suferințe provocate de către două sau mai multe persoane cu funcție

de răspundere, sau cu consimțământul expres sau tacit al unor asemenea persoane.

Conform rechizitoriului se pretinde că respectiva infracțiune a fost săvârșită în

următoarele circumstanțe de fapt:

Alacev Ivan, activând în funcția de Șef al serviciului securitate al Penitenciarului

XXXXX și fiind, astfel, conform art. 123 alin. (2) Cod penal, persoană publică, contrar

prevederilor art.3 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, adoptată la Roma la în vigoare pentru Republica Moldova

de la 12.09.1997; art. 24 alin.(2) din Constituția Republicii Moldava, adoptată la

29.07.1994; art.1 alin.(l), art.9 pct. 10), art.22 alin.(2) lit. a) din Legea nr. 1036 din

2

17.12.1996 cu privire la sistemul penitenciar; art. 223 Cod de executare (Legea nr.443

din 14.12.2004); pct. 80, 82, 204, 205 din Statutul executării pedepsei de către

condamnați, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.583 din 26.05.2006, care-l obligau

să nu aplice tortura, tratamentul inuman sau degradant, să-și desfășoare activitatea pe

baza principiilor legalității, umanismului, democratismului și respectării drepturilor

omului, să aibă o atitudine umană față de deținuți, să fie respectuos și să nu lezeze

demnitatea personală a acestora, să respecte normele eticii profesionale, să-și

întemeieze relațiile eu deținuții pe scopurile detenției și pe principiile respectului

reciproc, nediscriminării, interzicerii supunerii persoanei la tortură, tratamente

inumane sau degradante ori la alte rele tratamente, umanismului, democrației și

respectării stricte a legislației, să dea dovadă de politețe și cultură în relațiile cu

deținuții, să aplice forța fizică și mijloacele speciale numai în cazurile și în modul

stabilite de lege - în loc de aceasta, intenționat, a comis acte de tortură în următoarele

împrejurări.

Astfel, la 25.08.2012, aproximativ la ora 10.00, aflând-se în subsolul blocului

administrativ al Penitenciarului XXXXX împreună cu specialistul pentru pregătirea

profesională al serviciului resurse umane și activitate cu personalul al Penitenciarului

XXXXX, Fuciji Alexandr, supraveghetorul serviciului regim și supraveghere al

Penitenciarului XXXXX Mocan Vasili, ajutorul ofițerului de serviciu al serviciului regim

și supraveghere al Penitenciarului XXXXX Rotari Sergiu, comandantul de grupă al

serviciului pază și escortă al Penitenciarului XXXXX Sterpu Vitalie și șeful de bloc

serviciului regim și supraveghere al Penitenciarului XXXXX Cozma Victor, în scopul

de a-l impune pe deținutul Barbînța Vitalie să recunoască faptul maltratării

colaboratorului XXXXX Cahul Fuciji Alexandr și a inspectorului de sector din XXXXX

precum și în scopul de a-l pedepsi pentru aceste fapte, l-a lovit pe numitul Barbînța

Vitalie cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului și a admis prin

consimțământul său expres și tacit ca concomitent, în același scop și circumstanțe,

colegii săi de serviciu să-l maltrateze pe deținutul Barbînța Vitalie și anume: Sterpu

Vitalie să-i aplice lovituri cu o sticlă din plastic cu volumul de 2 litri, plină cu apă în

cap, Rotari Sergiu să-i aplice lovituri cu pumnii, picioarele și bastonul de cauciuc peste

diferite părți ale corpului, Reuțchi Ivan să-i aplice trei lovituri cu piciorul în partea

stângă a corpului, Cozma Victor și Fuciji Alexandr să-i aplice lovituri cu bastonul de

cauciuc și Mocan Vasili să-i aplice lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți

ale corpului, cauzându-i părții vătămate, conform raportului de expertiză medico-

legală nr. 259 din 15.11.2016, vătămări corporale ușoare, manifestate prin echimoză în

regiunea ochiului stâng, echimoză în regiunea gâtului pe dreapta, 3 echimoze și 3

excoriații la nivelul hemitoracelui stâng, echimoză masivă pe suprafața femurului

3

stâng, echimoze pe ambele fese, echimoze și excoriații în regiunea gambei drepte,

echimoză pe suprafața plantei stângi.

Tot el, la 20.08.2012, aproximativ la ora 10.00, aflând-se în subsolul blocului

administrativ al Penitenciarului XXXXXX, împreună cu specialistul serviciului de

securitate al Penitenciarului XXXXXX și încă cu trei persoane neidentificate, în scopul

de a-l impune pe deținutul Drangoi Sergiu să recunoască faptul maltratării

colaboratorului Penitenciarului XXXXX Fuciji Alexandr și a inspectorului de sector din

XXXXXX, precum și în scopul de a-l pedepsi pentru aceste fapte, i-a aplicat lovituri cu

pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului și a admis prin consimțământul său

expres și tacit ca concomitent, în același scop și circumstanțe, colegul de serviciu

Contașel Veaceslav să-l lovească pe deținutul Drangoi Sergiu cu pumnii, picioarele și o

scândură peste diferite părți ale corpului, i-ar ceilalți trei colegi de serviciu

neidentificați să-i aplice lovituri cu mâinile, picioarele și ștachete peste diferite părți ale

corpului cauzându-i părții vătămate, conform raportului de expertiză medico-legală nr.

66/D din 21.03.2013, vătămări corporale neînsemnate, manifestate prin echimoză pe

brațul stâng și pe fesa stângă.

Fuciji Alexandr, actionând în funcția de specialist pentru pregătirea profesională

al serviciului resurse umane și activitate cu personalul al Penitenciarului XXXXX și

fiind, astfel, conform art. 123 alin.(2) Cod penal persoană publică, contrar prevederilor

art.3 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, adoptată la Roma la 04.11.1950, în vigoare pentru Republica Moldova

de la 12.09.1997; art.24 alin.(2) din Constituia Republicii Moldova, adoptată la

29.07.1994; art. l alin. (1), art.9 pct. 10), art.22 alin.(2) lit. a) din Legea nr.1036 din

17.12.1996 cu privirea la Sistemul penitenciar; art.223 Cod de executare (Legea nr. 443

din 24.12.2004); pct.80, 82, 204, 205 din Statutul executării pedepsei de către

condamnați, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 583 din 26.05.2006, care-l obligau

să nu aplice tortura, tratamentul inuman sau degradant, să-și desfășoare activitatea pe

baza principiilor legalității, umanismului, democratismului și respectării drepturilor

omului, să aibă o atitudine umană față de deținuți, să fie respectuos și să nu lezeze

demnitatea personală a acestora, să respecte normele eticii profesionale, să-și

întemeieze relațiile cu deținuții pe scopurile detenției și pe principiile respectului

reciproc, nediscriminării, interzicerii supunerii persoanei la tortură, tratamente

inumane sau degradante ori la alte rele tratamente, umanismului, democrației și

respectării stricte a legislației, să dea dovadă de politețe și cultură în relațiile cu

deținuții, să aplice forța fizică și mijloaele speciale numai în cazurile și în modul stabilit

de lege, în loc de aceasta, intenționat, a comis acte de tortură în următoarele împrejurări.

4

Astfel, la 25.08.2012, aproximativ la ora 10.00, Fuciji Alexandr aflând-se în

subsolul blocului administrativ al Penitenciarului XXXXX împreună cu șeful serviciului

securitate al Penitenciarului XXXXX, Alacev Ivan, supraveghetorul serviciului regim și

supraveghere al Penitenciarului XXXXX Mocan Vasili, ajutorul ofițerului de serviciu al

serviciului regim și supraveghere al Penitenciarului XXXXX Rotari Sergiu,

comandantul de grupă al serviciului pază și escortă al Penitenciarului XXXXX Sterpu

Vitalie și șeful de bloc serviciului regim și supraveghere al Penitenciarului XXXXX

Cozma Victor, în scopul de a-l impune pe deținutul Barbînța Vitalie, de către

supraveghetorul superior al serviciului regim și supraveghere al Penitenciarului

nXXXXX, Reuțchi Ivan în scopul de a-l impune pe deținutul Barbînța Vitalie să

recunoască faptul maltratării colaboratorului Penitcnciarului XXXXX Fuciji Alexandr și

a inspectorului de sector din XXXXX precum și în scopul de a-l pedepsi pentru aceste

fapte, l-a lovit cu bastonul de cauciuc peste corp și a admis prin consimțământul său

expres și tacit ca concomitent, în același scop și circumstanțe, colegii săi de serviciu să-

l maltrateze pe deținutul Barbînța Vitalie și anume: Sterpu Vitalie să-i aplice lovituri cu

o sticlă din plastic cu volumul de 2 litri, plină cu apă, în cap, Rotari Sergiu să-i aplice

lovituri cu pumnii, picioarele și bastonul de cauciuc peste diferite părți ale corpului,

Reuțchi Ivan să-i aplice trei lovituri cu piciorul în partea stângă a corpului, Cozma

Victor să-i aplice lovituri cu bastonul de cauciuc, Alacev Ivan să-i aplice lovituri cu

pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului și Mocan Vasili să-i aplice lovituri

cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i, conform raportului

de expertiză medico-legală nr. 259 din 15.11.2016, vătămări corporale ușoare,

manifestate prin echimoză în regiunea ochiului stâng, echimoză în regiunea gâtului pe

dreapta, 3 echimoze și 3 excoriații la nivelul hemitoracelui stâng, echimoză masivă pe

suprafața femurului stâng, echimoze pe ambele fese, echimoze și excoriații în regiunea

gambei drepte, echimoză pe suprafața plantei stângi.

Cozma Victor activând în funcția de șef de bloc al serviciului regim și

supraveghere al Penitenciarului XXXXX și fiind, astfel, conform art.123 alin. (2) Cod

penal persoană publică, contrar prevederilor art.3 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, adoptată la Roma la

04.11.1950, în vigoare pentru Republica Moldova de la 12.09.1997; art.24 alin.(2) din

Constituția Republicii Moldova, adoptată la 29.07.1994; art. l alin. (1), art.9 pct. 10),

art.22 alin.(2) lit. a) din Legea nr.1036 din 17.12.1996 cu privire la Sistemul penitenciar;

art.223 Cod de executare (Legea nr. 443 din 24.12.2004); pct. 80, 82, 204, 205 din Statutul

executării pedepsei de către condamnați, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 583

din 26.05.2006, care-l obligau să nu aplice tortura, tratamentul inuman sau degradant,

să-și desfășoare activitatea pe baza principiilor legalității, umanismului,

5

democratismului și respectării drepturilor omului, să aibă o atitudine umană față de

deținuți, să fie respectuos și să nu lezeze demnitatea personală a acestora, să respecte

normele eticii profesionale, să-și întemeieze relațiile cu deținuții pe scopurile detenției

și pe principiile respectului reciproc, nediscriminării, interzicerii supunerii persoanei la

tortură, tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente, umanismului,

democrației și respectării stricte a legislației, să dea dovadă de politețe și cultură în

relațiile cu deținuții, să aplice forța fizică și mijloaele speciale numai în cazurile și în

modul stabilit de lege - în loc de aceasta, intenționat, a comis acte de tortură în

următoarele împrejurări.

Astfel, la 25.08.2012, aproximativ la ora 10.00, Cozma Victor, aflându-se în

subsolul blocului administrativ al Penitenciarului XXXXX împreună cu șeful serviciului

securitate al Penitenciarului XXXXX, Alacev Ivan, ajutorul ofițerului de serviciu al

serviciului regim și supraveghere al Penitenciarului XXXXX Rotari Sergiu, specialistul

pentru pregătirea profesională al serviciului resurse umane și activitate cu personalul

al Penitenciarului XXXXX Fuciji Alexandru, supraveghetorul serviciului regim și

supraveghere al Penitenciarului XXXXX Mocan Vasili și comandant de grupă al

serviciului pază și escortă al Penitenciarului XXXXX Sterpu Vitalie, unde a fost escortat

deținutul Barbînța Vitalie, de către supraveghetorul superior al serviciului regim și

supraveghere al Penitenciarului XXXXX Reuțchi Ivan în scopul de a-l impune pe

deținutul Barbînța Vitalie să recunoască faptul maltratării colaboratorului

Penitenciarului XXXXX Fuciji Alexandr și a inspectorului de sector din XXXXX, precum

și în scopul de a-l pedepsi pentru aceste fapte, i-a aplicat lovituri cu bastonul de cauciuc

peste corp și a admis prin consimțământul său expres și tacit ca concomitent, în același

scop și circumstanțe, colegii săi de serviciu să-1 maltrateze pe deținutul Barbînța Vitalie

și anume: Sterpu Vitalie să-i aplice lovituri cu o sticlă din plastic cu volumul de 2 litri,

plină cu apă, în cap, Mocan Vasili să-i aplice lovituri cu pumnii, picioarele peste diferite

părți ale corpului, Reuțchi Ivan să-i aplice trei lovituri cu piciorul în partea stingă a

corpului, Fuciji Alexandr să-i aplice lovituri cu bastonul de cauciuc, Alacev Ivan sa-i

aplice lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului și Rotari Sergiu

să-i aplice lovituri cu pumnii, picioarele și bastonul de cauciuc peste diferite părți ale

corpului, cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 259 din

15.11.2016 vătămări corporale ușoare manifestate prin echimoză în regiunea ochiului

stâng, echimoză în regiunea gâtului pe dreapta, 3 echimoze și 3 excoriații la nivelul

hemitoracelui stâng, echimoză masivă pe suprafața femurului stâng, echimoze pe

ambele fese, echimoze și excoriații în regiunea gambei drepte, echimoză pe suprafața

plantei stângi.

6

Reuțchi Ivan, activând în funcția de supraveghetor superior al serviciului regim

și supraveghere al Penitenciarului XXXXX și fiind, astfel, conform art.123 alin. (2) Cod

penal persoană publică, contrar prevederilor art.3 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, adoptată la Roma la

04.11.1950, în vigoare pentru Republica Moldova de la 12.09.1997; art.24 alin.(2) din

Constituția Republicii Moldova, adoptată la 29.07.1994; art. l alin. (1), art.9 pct. 10),

art.22 alin.(2) lit. a) din Legea nr.1036 din 17.12.1996 cu privire la Sistemul penitenciar;

art.223 Cod de executare (Legea nr. 443 din 24.12.2004); pct. 80, 82, 204, 205 din Statutul

executării pedepsei de către condamnați, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 583

din 26.05.2006, care-l obligau să nu aplice tortura, tratamentul inuman sau degradant,

să-și desfășoare activitatea pe baza principiilor legalității, umanismului,

democratismului și respectării drepturilor omului, să aibă o atitudine umană față de

deținuți, să fie respectuos și să nu lezeze demnitatea personală a acestora, să respecte

normele eticii profesionale, să-și întemeieze relațiile cu deținuții pe scopurile detenției

și pe principiile respectului reciproc, nediscriminării, interzicerii supunerii persoanei la

tortură, tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente, umanismului,

democrației și respectării stricte a legislației, să dea dovadă de politețe și cultură în

relațiile cu deținuții, să aplice forța fizică și mijloaele speciale numai în cazurile și în

modul stabilit de lege - în loc de aceasta, intenționat, a comis acte de tortură în

următoarele împrejurări.

Astfel, la 25.08.2012, aproximativ la ora 10.00, Reuțchi Ivan a escortat deținutul

Barbînța Vitalie, în subsolul blocului administrativ al Penitenciarului XXXXX, unde se

aflau șeful serviciului securitate al Penitenciarului XXXXX, Alacev Ivan, ajutorul

ofițerului de serviciu al serviciului regim și supraveghere al Penitenciarului XXXXX

Rotari Sergiu, specialistul pentru pregătirea profesională al serviciului resurse umane

și activitate cu personalul al Penitenciarului XXXXX Fuciji Alexandr supraveghetorul

serviciului regim și supraveghere al Penitenciarului XXXXX Mocan Vasili și

comandantul de grupă al serviciului pază și escortă al Penitenciarului XXXXX Sterpu

Vitalie, în scopul de a-l impune pe deținutul Barbînța Vitalie să recunoască faptul

maltratării colaboratorului Penitenciarului XXXXX Fuciji Alexandr și a inspectorului de

sector din XXXXX, precum și în scopul de a-l pedepsi pentru aceste fapte, l-a lovit de

trei ori cu piciorul în partea stângă a corpului și a admis prin consimțământul său

expres și tacit ca concomitent, în același scop și circumstanțe, colegii săi de serviciu să-

1 maltrateze pe deținutul Barbînța Vitalie și anume: Sterpu Vitalie să-i aplice lovituri

cu o sticlă din plastic cu volumul de 2 litri, plină cu apă, în cap, Mocan Vasili să-i aplice

lovituri cu pumnii, picioarele peste diferite părți ale corpului, Cozma Victor și Fuciji

Alexandr să-i aplice lovituri cu bastonul de cauciuc, Alacev Ivan sa-i aplice lovituri cu

7

pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului și Rotari Sergiu să-i aplice lovituri

cu pumnii, picioarele și bastonul de cauciuc peste diferite părți ale corpului, cauzându-

i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 259 din 15.11.2016 vătămări

corporale ușoare manifestate prin echimoză în regiunea ochiului stâng, echimoză în

regiunea gâtului pe dreapta, 3 echimoze și 3 excoriații la nivelul hemitoracelui stâng,

echimoză masivă pe suprafața femurului stâng, echimoze pe ambele fese, echimoze și

excoriații în regiunea gambei drepte, echimoză pe suprafața plantei stângi.

Contașel Veaceslav activând în funcția de specialist al serviciului de securitate al

Penitenciarului XXXXX și fiind, astfel, conform art.123 alin. (2) Cod penal persoană

publică, contrar prevederilor art.3 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, adoptată la Roma la 04.11.1950 în

vigoare pentru Republica Moldova de la 12.09.1997; art.24 alin.(2) din Constituția

Republicii Moldova, adoptată la 29.07.1994; art. l alin. (1), art.9 pct. 10), art.22 alin.(2)

lit. a) din Legea nr.1036 din 17.12.1996 cu privire la Sistemul penitenciar; art.223 Cod

de executare (Legea nr. 443 din 24.12.2004); pct. 80, 82, 204, 205 din Statutul executării

pedepsei de către condamnați, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 583 din

26.05.2006, care-l obligau să nu aplice tortura, tratamentul inuman sau degradant, să-și

desfășoare activitatea pe baza principiilor legalității, umanismului, democratismului și

respectării drepturilor omului, să aibă o atitudine umană față de deținuți, să fie

respectuos și să nu lezeze demnitatea personală a acestora, să respecte normele eticii

profesionale, să-și întemeieze relațiile cu deținuții pe scopurile detenției și pe principiile

respectului reciproc, nediscriminării, interzicerii supunerii persoanei la tortură,

tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente, umanismului,

democrației și respectării stricte a legislației, să dea dovadă de politețe și cultură în

relațiile cu deținuții, să aplice forța fizică și mijloaele speciale numai în cazurile și în

modul stabilit de lege - în loc de aceasta, intenționat, a comis acte de tortură în

următoarele împrejurări.

Astfel, la 20.08.2012, aproximativ la ora 10.00, Contașel Veaceslav, aflându-se în

subsolul blocului administrativ al Penitenciarului XXXXX, împreună cu șeful

serviciului securitate al Penitenciarului XXXXX, Alacev Ivan, și încă trei persoane

neidentificate, unde a fost escortat deținutul Drangoi Sergiu, în scopul de a-l impune

pe ultimul să recunoască faptul maltratării colaboratorului Penitenciarului XXXXX

Fuciji Alexandr și a inspectorului de sector din XXXXX, precum și în scopul de a-l

pedepsi pentru aceste fapte, l-a lovit cu pumnii, picioarele și o scândură peste diferite

părți ale corpului, și a admis prin consimțământul său expres și tacit ca concomitent, în

același scop și circumstanțe, colegul său de serviciu Alacev Ivan să-i aplice lovituri cu

pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, iar ceilalți trei colegi de serviciu

8

neidentificați să-i aplice lovituri cu mâinile, picioarele și ștachete peste diferite părți ale

corpului, cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 66/D din

21.03.2013 vătămări corporale neînsemnate, manifestate prin echimoze pe brațul stâng

și pe fesa stângă.

Mocan Vasili, activând în funcția de supraveghetorul serviciului regim și

supraveghere al Penitenciarului XXXXX și fiind, astfel, conform art.123 alin. (2) Cod

penal persoană publică, contrar prevederilor art.3 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, adoptată la Roma la

04.11.1950, în vigoare pentru Republica Moldova de la 12.09.1997; art.24 alin.(2) din

Constituția Republicii Moldova, adoptată la 29.07.1994; art. l alin. (1), art.9 pct. 10),

art.22 alin.(2) lit. a) din Legea nr.1036 din 17.12.1996 cu privire la Sistemul penitenciar;

art.223 Cod de executare (Legea nr. 443 din 24.12.2004); pct. 80, 82, 204, 205 din Statutul

executării pedepsei de către condamnați, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 583

din 26.05.2006, care-l obligau să nu aplice tortura, tratamentul inuman sau degradant,

să-și desfășoare activitatea pe baza principiilor legalității, umanismului,

democratismului și respectării drepturilor omului, să aibă o atitudine umană față de

deținuți, să fie respectuos și să nu lezeze demnitatea personală a acestora, să respecte

normele eticii profesionale, să-și întemeieze relațiile cu deținuții pe scopurile detenției

și pe principiile respectului reciproc, nediscriminării, interzicerii supunerii persoanei la

tortură, tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente, umanismului,

democrației și respectării stricte a legislației, să dea dovadă de politețe și cultură în

relațiile cu deținuții, să aplice forța fizică și mijloaele speciale numai în cazurile și în

modul stabilit de lege - în loc de aceasta, intenționat, a comis acte de tortură în

următoarele împrejurări.

Astfel, la 25.08.2012, aproximativ la ora 10.00, Mocan Vasili aflându-se în

subsolul blocului administrativ al Penitenciarului XXXXX, împreună cu șeful

serviciului securitate al Penitenciarului XXXXX, Alacev Ivan, ajutorul ofițerului de

serviciu al serviciului regim și supraveghere al Penitenciarului XXXXX Rotari Sergiu,

specialistul pentru pregătirea profesională al serviciului resurse umane și activitate cu

personalul al Penitenciarului XXXXX Fuciji Alexandru, comandantul de grupă al

serviciului pază și escortă al Penitenciarului XXXXX Sterpu Vitalie și șeful de bloc al

serviciului regim și supraveghere al Penitenciarului XXXXX, Cozma Victor, unde a fost

escortat deținutul Barbînța Vitalie, de către supraveghetorul superior al serviciului

regim și supraveghere al Penitenciarului XXXXX Reuțchi Ivan, în scopul de a-l impune

pe deținutul Barbînța Vitalie să recunoască faptul maltratării colaboratorului

Penitenciarului XXXXX Fuciji Alexandr și a inspectorului de sector din XXXXX, precum

și în scopul de a-l pedepsi pentru aceste fapte, i-a aplicat lovituri cu pumnii, picioarele

9

peste diferite părți ale corpului, și a admis prin consimțământul său expres și tacit ca

concomitent, în același scop și circumstanțe, colegii săi de serviciu să-l maltrateze pe

deținutul Barbînța Vitalie și anume: Sterpu Vitalie să-i aplice lovituri cu o sticlă din

plastic cu volumul de 2 litri, plină cu apă, în cap, Reuțchi Ivan să-i aplice trei lovituri cu

piciorul în partea stângă a corpului, Cozma Victor și Fuciji Alexandru să-i aplice

lovituri cu bastonul de cauciuc, Alacev Ivan sa-i aplice lovituri cu pumnii și picioarele

peste diferite părți ale corpului și Rotari Sergiu să-i aplice lovituri cu pumnii, picioarele

și bastonul de cauciuc peste diferite părți ale corpului, cauzându-i conform raportului

de expertiză medico-legală nr. 259 din 15.11.2016 vătămări corporale ușoare

manifestate prin echimoză în regiunea ochiului stâng, echimoză în regiunea gâtului pe

dreapta, 3 echimoze și 3 excoriații la nivelul hemitoracelui stâng, echimoză masivă pe

suprafața femurului stâng, echimoze pe ambele fese, echimoze și excoriații în regiunea

gambei drepte, echimoză pe suprafața plantei stângi.

sentinței, rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit pentru prima instanță și

pronunțarea a unei noi hotărâri, prin care inculpații Alacev Ivan, Fuciji Alexandr,

Reuțchi Ivan, Cozma Victor, Contașel Veaceslav și Mocan Vasili, să fie recunoscuți

vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal (în

redacția Legii nr .139-XVI din 30.06.2005, cu modificările ulterioare operate prin legea

nr. 227-XVI din 18.12.2008 și prin Legea nr. 245 din 02.12.2011).

În baza acestor norme lui Alacev Ivan să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 6 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în autoritățile publice pe un

termen de 5 ani.

Lui Fuciji Alexandr să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea

de dreptul de a exercita funcții în autoritățile publice pe un termen de 5 ani.

Lui Reuțchi Ivan să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de

dreptul de a exercita funcții în autoritățile publice pe un termen de 5 ani.

Lui Cozma Victor să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de

dreptul de a exercita funcții în autoritățile publice pe un termen de 5 ani.

Lui Contașel Veaceslav să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe

un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea

de dreptul de a exercita funcții în autoritățile publice pe un termen de 5 ani.

10

Lui Mocan Vasili să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de

dreptul de a exercita funcții în autoritățile publice pe un termen de 5 ani.

În motivarea cererii de apel, procurorul a indicat că, instanța de fond a dat o

apreciere justă probelor administrate potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării

reciproce, stabilind cu certitudine toate circumstanțele de fapt și de drept, instanța de

judecată corect a apreciat și a calificat faptele inculpaților Alacev Ivan, Fuciji Alexandr,

Reuțchi Ivan, Cozma Victor, Contașel Veaceslav și Mocan Vasili, în comiterea faptei

imputate, fiind prezente semnele infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod

penal (în redacția Legii nr .139-XVI din 30.06.2005, cu modificările ulterioare operate

prin legea nr. 227-XVI din 18.12.2008 și prin Legea nr. 245 din 02.12.2011), însă

neîntemeiat a dispus încetarea procesului penal, în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală, în privința inculpaților menționând că, temeiul reluării urmăririi

penale expus în ordonanța din 05 iunie 2017, emisă de Procurorul General, prin care a

fost dispusă anularea ordonanțelor de scoatere de sub urmărire penală a inculpaților,

emise de Procuratura militară Cahul la 24.07.2013, 26.07.2013 și 30.07.2013, nu cade sub

incidența acestor două situații de excepție: fapte noi sau recent descoperite ori un viciu

fundamental.

Astfel, a menționat că, în cazul dat, ordonanțele emise la data de 24.07.2013,

26.07.2013 și 30.07.2013 de către procuror de scoatere de sub urmărire penală a

numiților Alacev Ivan, Fuciji Alexandr, Reuțchi Ivan, Cozma Victor, Contașel

Veaceslav și Mocan Vasili, nu sunt hotărâri procesuale definitive, considerent din care

acesta nu va constitui o încălcare a prevederilor art. 22 alin. (2) Cod de procedură

penală, art. 7 alin. (2) din Codul penal și art. 4 al Protocolului nr. 7 al Convenției pentru

apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale. Măsura încetării urmăririi

penale sau scoaterea persoanei de sub urmărire penală nu este o hotărâre definitivă,

întrucât ea este supusă controlului ierarhic și nu poate fi asimilată unei hotărâri de

achitare sau de condamnare, pronunțată de o instanță de judecată. Reluarea urmăririi

penale nu presupune începerea unei noi urmăriri sau că, persoana este urmărită de mai

multe ori, deoarece este în prezența uneia și aceleiași urmăriri penale, desfășurate în

cadrul aceluiași proces penal, care de fapt nu a fost pornit din nou, repetat, dar a fost

reluat și continuat.

3.1. La data de 23 ianuarie 2019, avocatul Igor Scheau în numele inculpatului

Alacev Ivan a depus cerere de apel, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea

sentinței în partea în care a fost dispusă încetarea procesului penal în privința

inculpatului Alacev Ivan în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6 Cod de procedură penală și

11

pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatul Alacev Ivan să fie achitat de sub

învinuirea înaintată.

În motivarea cererii de apel a invocat că, cauza penală cu nr. 2012158046 s-a aflat

în cadrul Procuraturii Militare Cahul, pornită pe data de 08.10.2012, în temeiul art. 3091

alin. (3) lit. c) Cod penal, iar temei de pornire a urmăririi penale a servit adresarea

deținutului Barbînța Vitalie. Totodată, cauza penală cu nr. 2012158047 a fost pornită pe

data de 08.10.2012, în temeiul art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, iar temei de pornire a

urmăririi penale a servit adresarea deținutului Drangoi Sergiu. Cauzele date prin

ordonanța Procurorului militar Cahul din 29.03.2013 au fost conexate, atribuindu-i-se

cauzei penale nr. 2012158046.

Astfel, apărătorul a menționat că, declarațiile părților vătămate Barbînța Vitalie

și Drangoi Sergiu date în cadrul urmăririi penale și la confruntări sunt lovite de

numeroase contradicții, îndeosebi sub aspectul modalității aplicării loviturilor, așa cum

inculpatul Cozma Victor la data de 25.08.2012 se afla la examenul de obținere a

permisului de conducere. La fel, partea vătămată Drangoi Sergiu declara că, a fost

maltratat de către Avram Oleg, în cadrul confruntărilor a declarat că, nu a fost maltratat

de Avram Oleg.

De asemenea, a subliniat că, în urma efectuării acțiunilor procesuale probatorii s-

a constatat că, părțile vătămate aveau leziuni corporale încă la parvenirea lor în

Penitenciarul XXXXX, fapt confirmat prin comunicatul special expediat în adresa D.I.P.

și din declarațiile martorilor Basarab N. și Roșcovanu A. Totodată, din rapoartele de

expertiză medico-legală rezultă că, pe corpul lui Barbînța Vitalie nu au fost depistate

leziuni corporale compatibile cu alegațiile privind pretinsa maltratare la care face

trimitere, iar la partea vătămată Drangoi Sergiu au fost depistate doar leziuni sub formă

de echimoză pe brațul stâng și fesa stângă, fapt care contravine alegațiilor acestuia

privind durata pretinsei maltratări, intensitatea și localizarea, așa cum contravin

caracterului neînsemnat al leziunilor corporale aplicate acestora și constituie

divergențe ce urmează a fi interpretate în defavoarea învinuirii.

Mai mult, apelantul a indicat că, procurorul a dat o apreciere cuvenită

circumstanțelor cauzei și întemeiat a ajuns la concluzia de a-l scoate de sub urmărire

penală pe Alacev Ivan, așa cum din declarațiile martorilor Tricolici I. și Gașper V., au

accentuat asupra faptului că, partea vătămată le-a comunicat despre faptul că, i-au fost

cauzate vătămări corporale în satul natal în urma unei altercații. În privința lui Alacev

Ivan a fost dispusă scoaterea de sub urmărire penală a bănuitului vizat, în legătură cu

expirarea termenului de menținere a acestuia în calitatea procesuală de bănuit. Ulterior

această ordonanță a fost anulată, și la data de 05.06.2017 a fost reluată urmărirea penală

în privința lui Alacev Ivan.

12

Așadar, ulterior cauza a fost expediată pentru examinare în instanța de judecată,

iar la 21 ianuarie 2019, a fost emisă sentință prin care s-a încetat procesul penal, în

privința lui Alacev Ivan, în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

deoarece există alte circumstanțe care exclud urmărirea penală și tragerea la

răspundere penală.

Apelantul a menționat că, prima instanță a apreciat în mod eronat probele,

ignorând existența de dubii în probatoriul administrat în instanța de judecată, care

urmau a fi interpretate în favoarea nevinovăției inculpatului Alacev Ivan, ignorând și

o parte din abaterile de la rigorile de procedură, în mod pripit a ajuns la concluzia de a

înceta procesul penal, pe un capăt de acuzare, deși urma să fie emisă sentință de

achitare.

Totodată, avocatul a subliniat faptul că, la caz, se atestă o întrerupere în termenul

de urmărire penală pentru perioada 12 mai 2015-21 septembrie 2015, atunci când cauza

penală a fost transmisă de la Procuratura militară Cahul, la Procurorul raionului Leova,

pe o perioadă mai mare de 4 luni. Apoi a fost stabilit termenul urmăririi penale până la

data de 28.05.2017, următoarea prelungire fiind făcută la 29.05.2017 (f.d. 19, vol. III),

atestându- se o zi de întrerupere a termenului urmăririi penale. S-a stabilit termenul de

urmărire penală până la 28.06.2017 (f.d. 19, vol. III), următoarea prelungire a termenului

are loc pe data de 28.07.2017 până la 29.09.2017 (f.d. 26, vol. III), prin ce s-a atestat o

întrerupere de o lună. Astfel, toate acțiunile de urmărire penale efectuate după 11 mai

2015 sunt nule în temeiul prevederilor art. 251 Cod de procedură penală. Iar în acest

sens este necesar de constatat întreruperea termenului urmăririi penale și constatarea

nulității absolute a tuturor acțiunilor și actelor procesuale efectuate după data de

11.05.2015, data din care începe în speță întreruperea termenului urmăririi penale.

3.2. La data de 31 ianuarie 2019 avocatul Grosu Eugen în numele inculpatului

Mocan Vasili, a depus cerere de apel nemotivată, prin care a solicitat casarea sentinței

în privința inculpatului Mocan Vasili, învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, cu pronunțarea unei decizii de achitare a inculpatului

Mocan Vasili, pe motiv că acesta, nu a săvârșit fapta infracțională de care se învinuiește.

3.3. La data de 01 februarie 2019 avocatul Oleg Botnari în numele inculpatului

Cozma Victor, a depus cerere de apel, prin care a solicitat casarea integrală a sentinței,

rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei decizii, prin care inculpatul Cozma Victor să

fie achitat, deoarece fapta nu a fost comisă de el.

În motivarea cererii de apel a indicat că, nu este de acord cu sentința instanței de

fond, o consideră ilegală și neîntemeiată, indicând că, instanța de fond eronat a apreciat

probele și la emiterea hotărârii s-a bazat pe probe, care nu demonstrează vinovăția lui

13

Cozma Victor în săvârșirea infracțiunii imputate, argumentele instanței, fiind rezultatul

aprecierii unilaterale a probelor din cauza penală.

De asemenea, avocatul s susținut că, în cadrul examinării cauzei penale s-a

demonstrat cu certitudine că, clientul său nu a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.

3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, așa cum acesta fiind audiat a declarat că, nu se recunoaște

vinovat în infracțiunea incriminată și a mărturisit că, la data de 25.08.2012, ora 10.00 a

susținut examenul teoretic, iar apoi și cel practic la Secția Înmatriculare a transportului

și Calificare a conducătorului auto, care s-a încheiat la ora 14.00, fapt confirmat prin

certificatul eliberat de Secția Înmatriculare a transportului și Calificare a

conducătorului auto, din care rezultă că, Cozma Victor la data de 25.08.2012 ora 09.58

a susținut examenul teoretic, și s-a prezentat la examenul practic. Reuțchi Ion în cadrul

ședinței de judecată a menționat că, la data de 25.08.2012 l-a înlocuit pe Cozma Victor

până la amiază, deoarece acesta a susținut examenele nominalizate. În cadrul

confruntării dintre Cozma Victor și partea vătămată Barbînța Vitalie, ultimul a declarat

că, Cozma Victor nu a fost printre persoanele, care l-au maltratat.

3.4. La data de 04 februarie 2019 avocatul Cotea Svetlana în numele inculpatului

Reuțchi Ivan, a depus cerere de apel, prin care a solicitat casarea integrală a sentinței în

privința lui Reuțchi Ivan, prin care a fost încetat procesul penal, învinuit de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, cu pronunțarea unei hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a-l achita pe inculpatul

Reuțchi Ivan.

În motivarea cererii de apel apărarea a menționat că, probele administrate la

dosar confirmă nevinovăția inculpatului Reuțchi Ivan în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal.

Astfel, avocatul a menționat că, părțile vătămate în cadrul ședinței de judecată

au confirmat faptul că, înainte de a fi plasați în Penitenciarul XXXXX, au avut altercații

în XXXXX, astfel, este evident faptul că, de la altercațiile date ar fi putut avea leziuni,

iar conform rapoartelor de constatare medico-legală leziunile corporale au vechimea de

8-11 zile și se califică ca vătămare corporală neînsemnată.

3.5. La data de 05 februarie 2019 avocatul Eni Olga în numele inculpatului

Contașel Veaceslav, a depus cerere de apel, prin care a solicitat admiterea cererii de

apel, casarea sentinței în privința lui Contașel Veaceslav cu emiterea unei noi hotărâri

de achitare a acestuia.

În motivarea cererii de apel, avocatul a menționat că, împreună cu inculpatul

Contașel Veaceslav nu este de acord cu sentința instanței de fond, pe care o consideră

neîntemeiată și ilegală din următoarele considerente.

14

De asemenea, apărătorul a susținut dezacordul cu aprecierea probelor dată de

către prima instanță, și neîntemeiat au fost puse la îndoială declarațiile părții vătămate,

necătând la faptul că, în cadrul urmăririi penale acesta a declarat că, nu are pretenții

față de inculpatul Contașel Veaceslav (f.d. 181, vol. II).

3.6. La data de 05 februarie 2019 avocatul Stănilă Elena în numele inculpatului

Fuciji Alexandr a depus cerere de apel, prin care a solicitat casarea integrală a sentinței

ca fiind ilegală, cu pronunțarea unei noi decizii potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, de achitare a lui Fuciji Alexandr de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, din motivul lipsei elementelor constitutive ale infracțiunii

imputate.

În motivarea cererii de apel apelantul a invocat faptul că, în opinia sa sentința

este ilegală din următoarele considerente: la data de 26 iulie 2013, Fuciji Alexandr este

scos de sub învinuire din motivul lipsei elementelor art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal

în acțiunile lui. Prin urmare Fuciji Alexandr nu este considerat vinovat, având în vedere

probatoriul acumulat. Avocatul a subliniat că, la data de 30 septembrie 2013 s-a dispus

clasarea cauzei penale în privința lui Fuciji Alexandr, din motivul lipsei elementelor

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, în acțiunile

ultimului. La data de 10 aprilie 2015 procurorul a dispus prin ordonanța sa anularea

ordonanței de clasare a cauzei penale adoptată la 30.09.2013, și aici menționează faptul

că, Fuciji Alexandr rămâne scos de sub urmărirea penală. A mai specificat că,

procurorul a stabilit prin ordonanța din 10 aprilie 2015 termenul de efectuare a

acțiunilor de urmărire penală până la data de 11 mai 2015. Însă, potrivit filei dosarului

165, Procurorul Eduard Harunjen a transmis prezenta cauză penală spre exercitare la

procuratura raionului Leova, fără a indica un atare termen procesual. La fel, potrivit

f.d. 181, este audierea suplimentară a părții vătămate din 26 februarie 2016, care, indică

că, este în primul rând efectuată în afara termenului de urmărire penală, iar în al doilea

rând procurorul Radu Pelncu a dispus prin ordonanța din 26 iulie 2013 încetarea

participării părții vătămate la acțiuni de urmărire penală, fapt care nu a fost anulat de

procurorii superiori. În continuare, la f.d. 23 este o citație trimisă pe numele și în adresa

lui Fuciji Alexandr la data de 25 iulie 2017, pentru a se prezenta la data de 05 iunie 2017,

ora la Procuratura raionului Leova pentru înaintarea învinuirii.

Astfel, a specificat că, Fuciji Alexandr s-a prezentat la data de la 05 iunie 2017, ora

09.00, dată când i-a și fost înaintată învinuirea, fără a i se prezenta ultimului de către

procuror temeiul juridic care a stat la baza înaintării învinuirii, și se referă la însuși

cauza penală, la o ordonanță care la acel moment nu exista privind reluarea urmăririi

penale în privința lui. Ulterior cauza penală a fost trimisă instanței de judecată, unde a

15

luat cunoștință cu ordonanța procurorului Roșioru M. adoptată la data de 05 iunie 2017,

de anulare a ordonanței de scoatere de sub urmărire penală.

Aceste circumstanțe indică asupra încălcării art. 22 alin. (2), art. 287 alin. (4) Cod

de procedură penală, precum și a art. 4 din Convenția pentru drepturile omului, or

audierea suplimentară a unei părți vătămate nu fapte noi”, această acțiune a fost

efectuată în afara termenului de procedură, a art. 6 din Convenție care se referă la faptul

că, carențele autorităților nu pot fi imputabile părților și nu trebuie să-i pună în situație

defavorabilă, ceea ce a fost realizat în prezenta cauză.

La fel, avocatul a menționat că, prezenta cauza penală față de Fuciji Alexandr a

fost instrumentată cu încălcări procesuale invocate supra, or, careva probe care să

indice indubitabil asupra vinovăției ultimului nu au fost administrate nici pe parcursul

urmăririi penare, nici în cadrul dezbaterilor judecătorești, și conform art. 8 Cod de

procedură penală, orice dubii asupra vinovăției sunt interpretate în favoarea

inculpatului. Constată că, acțiuni civile nu au fost înaintate.

au fost respinse apelurile declarate de către procuror, avocatul Șcheau Igor în numele

lui Alacev Ivan, avocatul Grosu Eugen în numele lui Mocan Vasile, avocatul Botnari

Oleg în numele lui Cozma Victor, avocatul Cotea Svetlana în numele lui Reuțchi Ivan,

avocatul Eni Olga în numele lui Contășel Veaceslav și avocatul Stănilă Elena în numele

inculpatului Fuciji Alexandr, cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a constat că, instanța de judecată a

respectat toate prevederile procesuale la examinarea cauzei penale și de starea de fapt.

Astfel, instanța de apel a menționat că la solicitarea procurorului, a verificat

probele administrate în ședința instanței de fond, inclusiv declarațiile necontestate ale

părților vătămate Barbînța Vitalie și Drangoi Sergiu, audiați în prima instanță, puse la

baza sentinței de condamnare, precum și declarațiile inculpaților Alacev Ivan, Fuciji

Alexandr, Cozma Victor, Reuțchi Ivan, Contașel Veaceslav, Mocan Vasili, date în cadrul

urmăririi penale, procesele-verbale de confruntare și recunoaștere după fotografie, cât

și rapoartele de expertiză medico-legală anexate la materialele dosarului penal, puse la

baza sentinței de condamnare.

În acest sens, instanța de apel a subliniat că în pofida faptului că inculpații nu

recunosc vina în cele imputate, vinovăția acestora este demonstrată prin următoarele

probe administrate în respectiva cauză penală: raportul de constatare medico-legală nr.

724 din 30.08.2012, potrivit căruia la Drangoi Sergiu s-a constatat cicatrice pe cap, ca

urmare a unei plăgi contuze, scalpante, ce a fost produsă în rezultatul acțiunii

traumatice cu obiect contondent dur, are vechimea de 15-16 zile, condiționează o

dereglare a sănătății de scurtă durată și se califică ca vătămare corporală ușoară,

16

echimoze pe brațul stâng și echimoză pe fesa stângă, care au fost produse în rezultatul

acțiunii traumatice cu obiect(e) contondent(e) dur(e), are vechimea de 8-11 zile și se

califică ca vătămare corporală neînsemnată (f.d.31-32, volumul I); procesul-verbal de

audiere al părții vătămate Drangoi Sergiu din 24 octombrie 2012 (f.d.127-130, volumul

I); raportul de expertiză medico-legală nr.66/D din 21.03.2013, conform căruia la partea

vătămată Drangoi Sergiu au fost depistate: cicatrice pe cap, ca urmare a unei plăgi

contuze, scalpante, ce a fost produsă în rezultatul acțiunii traumatice cu obiect

contondent dur, are vechimea de 15-16 zile, condiționează o dereglare a sănătății de

scurtă durată și se califică ca vătămare corporală ușoară. Echimoză pe brațul sting și

echimoză pe fesa stângă au fost produse în rezultatul acțiunii traumatice cu obiect(e)

contondent(e) dur(e), are vechimea de 8-11 zile și califică ca vătămare corporală

neînsemnată. Ținând cont de localizarea și caracterul leziunilor corporale, formarea lor

în urma automutilării este puțin probabilă.(f.d. 136, volumul I); procesul-verbal de

audiere al părții vătămate Barbînța Vitalie din 24 octombrie 2012 (f.d. 170-174, Volumul

I); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie, prin care partea

vătămată Drangoi Sergiu a recunoscut persoana din fotografia nr.2, care este Alacev

Ivan și care la data de 20.08.2012 i-a aplicat lovituri cu mâinile și picioarele peste diferite

părți ale corpului (f.d. 201-203, volumul I); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei

după fotografie, prin care partea vătămată Drangoi Sergiu a recunoscut persoana din

fotografia nr. 2, care este Contașel Veaceslav, care la data de 20.08.2012 i-a aplicat

lovituri cu mâinile și picioarele și o scândură peste diferite părți ale corpului (f.d. 205-

207, volumul I); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie, prin care

partea vătămată Barbînța Vitalie a recunoscut persoanele din fotografia nr. 4, 5, 6 și 3,

care sunt Mocan Vasili, Sterpu Vitalie, Rotari Sergiu și Reuțchi Ivan și, care la 25.08.2012

i-au aplicat lovituri cu mânile și picioarele, cu o sticlă cu apă, bastonul de cauciuc peste

diferite părți ale corpului (f.d. 208a-208c, Volumul I); procesul-verbal de recunoaștere a

persoanei după fotografie, prin care partea vătămată Barbînța Vitalie a recunoscut

persoana din fotografia nr. 4, care este Alacev Ivan și, care la data de 25.08.2012 i-a

aplicat lovituri cu mâinile și picioarele, peste diferite părți ale corpului (f.d. 215-217,

volumul I); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie, prin care

partea vătămată Barbînța Vitalie a recunoscut persoanele din fotografia nr. 5 și 6, care

sunt Cozma Victor și Fuciji Alexandr și, care la 25.08.2012 i-au aplicat lovituri cu

bastonul de cauciuc, mâinile, picioarele peste diferite părți ale corpului (f.d. 219-221,

volumul I); procesul-verbal de confruntare între partea vătămată Barbînța Vitalie și

bănuitul Reuțchi Ivan din 21.06.2013 (f. d. 108-111, volumul II); procesul-verbal de

confruntare între partea vătămată Barbînța Vitalie și bănuitul Cozma Victor din

25.06.2013 (f. d. 114-115 volumul II); procesul-verbal de confruntare între partea

17

vătămată Drangoi Sergiu și bănuitul Contașel Veaceslav din 05.05.2013 (f. d. 116-120,

volumul II); raportul de expertiză nr.259 din 15.11.2016, efectuat în baza fișei examinării

medico-legale a persoanei reținute, fișei medicale a bolnavului de ambulator conform

căruia la Barbînța Vitalie în urma examinării medico-legale din 17.09.2012 au fost

constatate leziuni corporale sub forma de echimoză în regiunea ochiului stâng de

culoare brun-galbenă, cu trecerea pe regiunea zigomatică și dimensiunile 5x4cm, unde

predomină culoare galben-verde; echimoză în regiunea gâtului pe dreapta de culoare

brun-galben- verde și dimensiunile 2x5cm; la nivelul hemitoracelui stâng pe linia

axilară medie și posterioară în proiecție coastelor 8-12 s-au depistat 3 echimoze cu

dimensiuni 4x3cm, 10x6cm, 4x2cm și culoare galben-verde; la același nivel a

hemitoracelui stâng, au fost depistate 3 excoriații cu caracter întrerupt, acoperite cu

cruste uscate de culoare cafenie și parțial descvamate, cu dimensiuni 3x1 cm, 2x1 cm.,

4x1 cm.; pe suprafața laterală a femurului stâng se determină o echimoză masivă de

culoare brun-galben-verde; pe ambele fese se determină 3 echimoze cu forma oval

neregulată de culoare brun-galben- verde și dimensiunile 8x7cm, 11x4cm, 8x6cm.; o

echimoză de culoare galben-verde cu dimensiunile 8x7cm și 2 excoriații cu

dimensiunile 2x1 cm, 1x1 cm., acoperite cu cruste uscate de culoare cafeniu-suriu-

albicioasă și marginile epitelizate, au fost depistate în regiunea gambei drepte; pe

suprafața superioară a plantei stângi se determină o echimoză cu dimensinea de 6x6cm

de culoare galben-verde. Aceste leziuni corporale au fost cauzate în rezultatul acțiunii

traumatice a unui(or) corp(uri) contondent(e) dur(e), prin mecanism de lovire, după

modificările morfologice constatate la momentul examinării (19.09.2012) ele (leziunile)

sunt vechi și au un termen nu mai puțin de 15-18 zile până la examinare, din care

considerente pot corespunde timpului și circumstanțelor indicate în ordonanță (la data

de 25.08.2012 a fost maltratat fizic de angajații ai instituției de detenție). În același

context e necesar de remarcat faptul, că luând în considerație numărul, dimensiunile și

localizarea echimozelor depistate (masivul muscular a femurului și a feselor) precum

și caracterul lor masiv și extins, acestea au fost cauzate prin aplicarea mai multor

lovituri, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și, în conformitate cu acest

criteriu se califică ca Vătămare corporală ușoară. În conformitate cu diversitatea

leziunilor corporale constatate, localizarea și aspectul morfologic al acestora, cauzarea

lor în urma căderii de la propria înălțime, se exclude. Leziunile corporale depistate la

Barbînța V. sînt în regiunile anatomice accesibile pentru mîna proprie, dar cauzarea lor

în urma automutilării este puțin probabilă (f.d. 228-232, volumul II); procesul-verbal de

confruntare între partea vătămată Barbința Vitalie și bănuitul Mocan Vasili din

21.06.2013 (f.d.58-60, dosar nr. 2017238004).

18

Astfel, instanța de apel din materialele dosarului a constatat că prin ordonanța din

08.10.2012 de către procurorul militar Cahul a fost dispusă începerea urmăririi penale

conform art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal pe faptul maltratării deținutului Barbînța

Vitalie (f.d.1, vol. I), iar prin Ordonanța procurorului militar Cahul din 08 octombrie

2012, a fost începută urmărirea penală pe faptul maltratării deținutului Drangoi Sergiu

de către colaboratorii Penitenciarului XXXXX (f.d.40, vol. I).

Prin ordonanța procurorului în Procuratura militară Cahul din 30 septembrie 2013

s-a dispus clasarea procesului penal nr. 2012158046, pornit la 08.10.2012 de Procuratura

militară Cahul în temeiul art. art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal pe faptul maltratării

deținuților Barbînța Vitalie și Drangoi Sergiu de către colaboratorii Penitenciarului

XXXXX, în baza art. 275 alin. (1), pct. 3) Cod procedură penală, din motivul lipsei

elementelor vreunei infracțiuni prevăzute de Codul penal, comunicând persoanelor

interesate și explicându-le dreptul de contestare a ordonanței vizate din 30 septembrie

2013 (f.d 149-151, vol. II).

În urma verificării materialelor cauzei penale cu titlu de control ierarhic superior,

Procurorul șef al Secției combatere tortură prin ordonanța sa din 10 aprilie 2015 a

dispus: anularea ordonanței privind clasarea cauzei penale nr.2013038010, emisă la 30

septembrie 2013 de către procurorul militar în Procuratura militară Cahul, Radu

Palencu, reluarea urmăririi penale în cauza penală și fixarea termenului de urmărire

penală (f.d.153-157, vol.II).

La data de 05 iunie 2017 au fost anulate ordonanțele procurorului în Procuratura

militară Cahul Radu Palencu din 24 iulie 2013, din 26 iulie 2013 și 30 iulie 2013, prin

care s-a dispus scoaterea de sub urmărirea penală a lui Alacev Ivan, Fuciji Alexandr,

Cozma Victor, Reuțchi Ivan, Contașel Veaceslav, Mocan Vasili.

Ulterior în cadrul urmăririi penale la data de 05 iunie 2017 Alacev Ivan a fost pus

sub învinuire de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal

(f.d.76-78, vol. III). Fuciji Alexandr la data de 05 iunie 2017 a fost pus sub învinuire de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal (f.d.86, vol. III).

Tot la 05 iunie 2017 Cozma Victor a fost pus sub învinuire de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal (f.d.94-95, vol.III). La aceași data Reuțchi

Ivan a fost pus sub învinuire de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3)

lit. c) Cod penal (f.d.103-104, vol.III). Contașel Veaceslav la data de 05 iunie 2017 de

asemenea a fost pus sub învinuire de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin.

(3)lit. c) Cod penal (f.d.112, vol.III).

Prin ordonanța din 05 iunie 2017 Mocan Vasili a fost pus sub învinuire de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal (f.d.124-125,

vol.IV), iar la data de 25 septembrie 2017 cauza penală în privința lui Alacev Ivan, Fuciji

19

Alexandr, Cozma Victor, Reuțchi Ivan, Contașel Veaceslav împreună cu rechizitoriu a

fost expediată în instanța de judecată. La data de 29 septembrie 2017 cauza penală în

privința lui Mocan Vasili împreună cu rechizitoriu a fost expediată în instanța de

judecată, iar prin încheierea din 18 ianuarie 2018 s-au conexat cauza penală de învinuire

a lui Mocan Vasili cu cauza penală de învinuire a lui Alacev Ivan, Fuciji Alexandr,

Cozma Victor, Reuțchi Ivan, Contașel Veaceslav.

Așadar, șentința Judecătoriei Cahul, sediul Central din 21 ianuarie 2019 de încetare

a procesului penal este axată pe ideea ilegalității ordonanței Procurorului șef al Secției

combatere tortură din 10 aprilie 2015 și respectarea principiului ,,non bis in idem”,

instanța de apel a verificat temeiului încetării procesului penal și a tuturor aspectelor

faptice legate de acesta.

Unul din argumentele procurorului expuse în instanța de apel este faptul că,

ordonanțele din 24 iulie 2013, din 26 iulie 2013 și din 30 iulie 2013 de scoatere de sub

urmărirea penală a lui Alacev Ivan, Fuciji Alexandr, Cozma Victor, Reuțchi Ivan,

Contașel Veaceslav și Mocan Vasili la faza urmăririi penale nu sunt hotărâri definitive

și de aceea nu ar constitui o încălcare a prevederilor art. 22 alin. (2) Cod procedură

penală, art. 7 alin. (2) Cod penal și art. 4 din Protocolul nr. 7 al Convenției pentru

apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, deoarece ea este supusă

controlului ierarhic și nu poate fi asimilată unei hotărâri de achitare sau de

condamnare, pronunțată de o instanță de judecată. Invocă că, urmărirea penală în cazul

dat nu a fost începută din nou, dar a fost reluată în cadrul aceluiași proces, fiind

continuată și în cazul dat nu contravine principiului ,,non bis in idem”.

Astfel, instanța de apel a conchis că, ordonanța Procurorului șef al Secției

combatere tortură din 10 aprilie 2015, prin care s-a dispus anularea ordonanței privind

clasarea cauzei penale nr.2013038010, emisă la 30 septembrie 2013 de către procurorul

militar în Procuratura militară Cahul, Radu Palencu, reluarea urmăririi penale în cauza

penală și fixarea termenului de urmărire penală nu le-a fost adusă la cunoștință

inculpaților, or, prin cererea din 07 iunie 2017 avocatul Oleg Botnari în numele lui

Cozma Victor a depus cererea pentru a-i fi eliberată această ordonanță, iar la materialele

dosarului lipsește o astfel de informație. De asemenea, ulterior, la data de 05 iunie 2017

prin ordonanța adjunctului Procurorului General Mircea Roșioru a fost dispusă

anularea ordonanței procurorului în Procuratura militară Cahul Radu Palencu din

30.07.2013, prin care s-a dispus scoaterea lui Alacev Ivan și Contașel Veaceslav de sub

urmărirea penală și reluată urmărirea penală nu i-a fost adusă la cunoștință, fiind

depusă o plîngere de către avocatul Igor Șcheau, or materialele cauzei penale atestă

neglijarea de către procurorul care a exercitat urmărirea penală a dreptului învinuiților

și apărătorilor acestora de a cunoaște actul procedural de reluare a urmăririi penale (or

20

astfel de acte au fost emise două la număr: la data de 10 aprilie 2015 și la data de 05 iunie 2017),

drept stipulat la art.66 alin.(2) pct.26), 27) Cod de procedură penală: învinuitul, conform

prevederilor prezentului cod, are dreptul ,,(...) să fie informat de către organul de urmărire

penală despre toate hotărârile adoptate care se referă la drepturile și interesele sale, să primească,

la solicitarea sa, copii de pe aceste hotărâri, precum și copii de pe rechizitoriu sau de pe un alt

act de finalizare a urmăririi penale, să atace, în modul stabilit de lege, acțiunile și hotărârile

organului de urmărire penală”.

Așa cum ordonanța de reluare a urmăririi penale adoptată de Procurorul șef al

Secției combatere tortură din 10 aprilie 2015 se referea la drepturile și interesele

inculpaților Alacev Ivan, Fuciji Alexandr, Cozma Victor, Reuțchi Ivan, Contașel

Veaceslav și Mocan Vasili, norma legală citată instituie în mod imperativ obligația

pozitivă a statului (procurorului care exercita urmărirea penală) de a-i informa pe aceștia

despre emiterea acelui act procedural și de a le furniza la cerere copia de pe ordonanța

de reluare a urmăririi penale din 10.04.2015.

Din materialele dosarului, instanța de apel a concluzionat că prima acțiune de

urmărire penală cu participarea învinuiților după reluarea urmăririi penale a fost

comunicarea raportului de expertiză din 16 noiembrie 2016, adus la cunoștință la data

de 05 iunie 2017 (f.d.237, 239, 240, 241, vol. II). Tot în aceeași data au fost anulate

ordonanțele procurorului în Procuratura militară Cahul Radu Palencu, prin care s-a

dispus scoaterea de sub urmărirea penală a inculpaților și dispusă reluarea urmăririi

penale (f.d.60-74, vol. III), și tot la 05 iunie 2017 au fost emise ordonanțele de punere

sub învinuire a lui Alacev Ivan, Fuciji Alexandr, Cozma Victor, Reuțchi Ivan, Contașel

Veaceslav și Mocan Vasili în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal (f.d.76-78; 86; 94-95;

103-104; 112 vol. III, f.d.124-125, vol. IV).

La 07 iunie 2017 avocatul Oleg Botnari în numele lui Cozma Victor, prin cerere

scrisă (f.d.30 vol.III) a solicitat procurorului eliberarea copiei de pe ordonanța de reluare

a urmăririi penale. La această solicitare nu a urmat niciun răspuns, or în materialele

dosarului lipsește orice mențiune ce ar atesta înmânarea sau expedierea la adresa

învinuitului (apărătorului) a copiei de pe ordonanța Procurorului din 10 aprilie 2015.

Ulterior la 25.09.2017 procurorul a trimis cauza în instanța de judecată.

Astfel, instanța de apel a stabilit că, reluarea urmăririi penale s-a dispus în baza

art. 287 alin. (4) Cod de procedură penală, care la 10 aprilie 2015 (data emiterii

ordonanței de reluare a urmăririi penale) prevedea „în cazurile în care ordonanțele de

încetare a urmăririi penale, clasare a cauzei penale sau de scoatere a persoanei de sub urmărire

au fost adoptate legal, reluarea urmăririi penale poate avea loc numai dacă apar fapte noi sau

recent descoperite ori un viciu fundamental în cadrul urmăririi precedente au afectat hotărârea

respectivă. În cazul descoperirii unui viciu fundamental, urmărirea penală poate fi reluată nu

21

mai târziu de un an de la intrarea în vigoare a ordonanței de încetare a urmăririi penale, clasare

a cauzei sau scoatere a persoanei de sub urmărire”.

Conform art. 22 alin.(2) Cod de procedură penală „scoaterea de sub urmărire penală

sau încetarea urmăririi penale împiedică punerea repetată sub învinuire a aceleiași persoane

pentru aceiași faptă, cu excepția cazurilor când fapte noi ori recent descoperite sau un viciu

fundamental în cadrul procedurii au afectat hotărârea respectivă”, prevederi similare se

regăsesc și în art.4 din Protocolul nr.7 din Convenția Europeană pentru apărarea

drepturilor omului, iar potrivit art.24 alin.(2) Cod de procedură penală, ,,instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a

apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii”.

În baza principiului „non bis in idem” în procesul penal, principiu unanim

recunoscut și susținut de jurisprudența CEDO, și anume potrivit art.4 din Protocolul

nr.7 al Convenției: „Nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit penal de către jurisdicțiile

aceluiași stat pentru săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost deja condamnat printr-o

hotărâre definitivă conform legii și procedurii penale ale aceluiași stat”. Norma citată

prohibește repetarea procedurilor penale închise definitiv. Acest articol se referă nu

numai la dreptul de a nu fi judecat, condamnat de două ori pentru aceeași faptă, ci și la

dreptul de a nu fi urmărit penal de două ori pentru aceeași faptă. În cazul dat trebuie

să persiste anumite condiții că autoritățile judiciare să formuleze din nou aceeași

acuzație împotriva aceleiași persoane, privind aceleași fapte cu caracter penal.

Instanța de apel a remarcat faptul că, ignorarea jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului și încălcarea prevederilor art.22 și art.24 din Codul de procedură

penală lezează dreptul inculpatului la un proces echitabil, drept garantat de art. 6 din

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, redând

acest principiu astfel „orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public

și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanța independentă și imparțială,

instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor cu caracter civil,

fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa”. Dreptul la

un proces echitabil este garantat ca fiind efectiv dar nu iluzoriu (cauza Engel și alții vs

Olanda; cauza Ozturk vs Germania). Iar într-un stat de drept este necesară respectarea

normelor imperative întru asigurarea unui proces penal echitabil.

Potrivit hotărârii Curții Constituționale nr. 12 din 14.05.2015, în vigoare din

14.05.2015, s-a declarat neconstituțional alin. (1) al art. 287 Cod de procedură penală. La

pct. 25 din decizia Curții Constituționale nr. 82 din 18.11.2016, Curtea a reținut, că în

cazul în care ordonanțele de reluare a urmăririi penale nu sunt întemeiate pe

circumstanțele art. 287 alin. (4) Cod de procedură penală, acestea sunt lovite de nulitate

absolută și nu produc consecințe juridice.

22

În cazul în care se constată existența unei hotărâri neanulate privind scoaterea de

sub urmărire penală a inculpaților, aceasta constituie o încălcare gravă a drepturilor

fundamentale ale omului manifestate prin încălcarea principiului non bis in idem, care

stabilește inadmisibilitatea pedepsirii repetate pentru una și aceeași faptă. O abordare

contrară într-o astfel de situație juridică, afectează grav principiul general privind

procesul penal prevăzut la art. 22 Cod de procedură penală, ce reglementează dreptul

de a nu fi urmărit, judecat sau pedepsit de mai multe ori. Pe lângă faptul că are o

conotație constituțională, acest principiu de drept penal, are ca model normele

pertinente statuate în

Astfel, soluția instanței de fond conține răspuns despre prezența în speță a unei

hotărâri definitive neanulate privind scoaterea de sub urmărire penală a inculpaților,

fiind astfel respectată jurisprudența națională și a CEDO, care statuează că în cazul

încălcării normelor procedurale ce afectează dreptul persoanei la un proces echitabil,

statul este cel care trebuie să-și asume erorile comise de organul de urmărire penală și

instanța de judecată și acele erori nu trebuie reparate în detrimentul persoanei vizate în

procedura în cauză.

Întru aprecierea temeiurilor reluării urmăririi penale dispusă prin ordonanța

Procurorului șef al Secției combatere tortură din 10 aprilie 2015, instanța de apel a

Așadar, în textul ordonanței de reluare a urmăririi penale din 10 aprilie 2015 a

Procurorului șef al Secției combatere tortură, după trecerea în revistă a acțiunilor de

urmărire penală petrecute anterior și care au stat la baza emiterii ordonanței de scoatere

de sub urmărire penală și clasare a cauzei penale din 30 septembrie 2013, este bazată pe

anchetă ineficientă ,,că nu a fost cercetat locul pretinsei torture, unde puteau fi depistate

obiectele cu care pretinde Barbînța Vitalie că a fost maltratat, că nu au fost audiate persoanele

din celula unde s-a deținut Drangoi Sergiu, cărora acesta le-a povestit despre acțiunile

angajaților Penitenciarului XXXXX, nu a fost stabilit, dacă există o încăpere subsolul instituției

pentru a stabili dacă corespunde descrierilor efectuate de către părțile vătămate, cât și faptul că,

procurorul nu a dat nici o apreciere leziunilor corporale depistate în cadrul examinării medico-

legale a victimelor Drangoi Sergiu și Barbînța Vitalie, iar în cazul divergențelor din rapoartele

de expertiză, urma a fi numită o expertiză suplimentară. Conchide, că în cadrul urmăririi penale

nu au fost efectuate toate măsurile absolut necesare, care au dus la neefectuarea acțiunilor de

urmărire penală și aprecierea necorespunzătoare a circumstanțelor cazului, ceea ce denotă că

hotărârea este afectată de un viciu fundamental, ce a dus la limitarea drepturilor lui Barbînța

Vitalie și Drangoi Sergiu de a beneficia de o investigație efectivă”.

Ulterior, prin ordonanțele din 05 iunie 2017 adjunctul Procurorului General

Mircea Roșioru, verificând cu titlu de control ierarhic superior materialele cauzei

penale nr. 2012158046 din nou a dispus anularea ordonanțelor procurorului în

23

Procuratura militară Radu Palencu din 24.07.2013, din 26.07.2013 și din 30.07.2013,

ca motiv indicând că initial conform rapoartelor de expertiză medico-legale nr. 69D din

28.03.213, nr. 28D și 30D din 25.03.2016, experții medico-legali au exclus posibilitatea

contractării vătămărilor corporale de către cet. Vitalie Barbânța la data de 25.08.2013,

ceea ce a și constituit unul din temeiurile prioritare pentru scoaterea lui Alacev Ivan și

altor persoane de sub urmărirea penală în cauza data.

Ulterior, în cadrul cercetării în continuare a cazului, a fost numită o expertiză

medico-legală în comisie, rezultatele căreia vătămările corporale stabilite la Vitalie

Barbînța pot corespunde datei de 25 august 2013, cât și nu a oferit careva explicație

originii vătămărilor stabilite la victima Sergiu Drangoi, care conform vechimii

corespund perioadei aflării numitului în custodia statului, de aceia s-a dispus anularea

acestor ordonanțe în scopul stabilirii adevărului.

Analizând ordonanța Procurorului șef al Secției combatere tortură Ion Caracuian

din 10 aprilie 2015 și ordonanțele adjunctului Procurorului General Mircea Roșioru din

05 iunie 2017, prin care a fost anulată ordonanța privind clasarea cauzei penale și

scoaterea integrală a inculpaților Alacev Ivan, Fuciji Alexandr, Cozma Victor, Reuțchi

Ivan, Contașel Veaceslav și Mocan Vasili de sub urmărirea penală din 30 septembrie

2013, și s-a dispus reluarea urmăririi penale, Colegiul judiciar consideră că această este

emisă contrar prevederilor art.22 alin.(2), 287 Cod de procedură penală, art.4 din

Protocolul nr.7 al Convenției Europene pentru apărarea drepturilor omului și

libertăților fundamentale. Așa cum criticele invocate atât de Procurorul șef al Secției

combatere tortură Ion Caracuian din 10 aprilie 2015, cât și Ordonanțele adjunctului

Procurorului General Mircea Roșioru din 05 iunie 2017 de reluare a urmăririi penale și

anume: nestabilirea circumstanțelor și împrejurărilor comiterii infracțiunii, aprecierea

supeficială a probelor, neaudierea martorilor, nestabilirea locului pretinsei torture și

cerecetării la fața locului în scopul depistării obiectelor cu care Barbînța Vitalie pretinde

că a fost lovit (o sticlă din plastic plină cu apă), neaprecierii rapoartelor de expertiză,

prin care expertul indică că leziunile corporale ar fi putut provocate la data de 25 august

2012, neefectuarea expertizei medico-legale în comisie, lipsa verificării versiunii lui

Cozma Victor, că în ziua în care a avut loc incidentul cu Barbînța Vitalie acesta s-ar fi

aflat la examenul pentru obținerea permisului de conducere - toate acestea nu constituie

fapte noi sau recent descoperite, ci pot fi catalogate exclusiv ca fiind un viciul

fundamental, aplicabilitatea acestui temei de reluare a urmăririi penale este compromis

prin faptul că reluarea urmăririi penale a fost dispusă peste acel termen de un an, care

garantează securitatea raporturilor juridice, instituit la art.287 alin.(4) Cod de

procedură penală.

24

Astfel, instanța de apel a menționat că, până la reluarea urmăririi penale de către

organul de urmărire penală au fost efectuate următoarele acțiuni procesuale: examinată

fișa medicală a persoanei reținute - Barbînța Vitalie și fișa medicală de ambulator,

raportul de examinare medico-legală nr. 69 din 20 august 2012, prin care expertizatul a

declarat, că la data de 15 august 2012 un colaborator al Poliției cu două persoane

cunoscute l-au lovit cu un băț pe mâna dreaptă, obraz, fiind constatate: excoreație pe

obraz, mâna dreaptă produse la acțiuni traumatice cu obiecte contondente dure, se

încadrează în limitele de timp 4-7 zile înainte de examen, se califică ca vătămare

corporală neînsemnată (f.d.68, lov. I), fișa examinării medicale a persoanei reținute -

Drangoi Sergiu și Raportul de constatare medico-legală nr. 724 din 30 august 2012, prin

care din circumstanțele faptei expertizatul a comunicat că, la data de 14.08.2012,

aproximativ la ora 20:30 în s. Gotești a fost lovit cu un obiect dur, posibil din lemn, și la

20.08.12, în orele de dimineață în incinta penitenciarului XXXXX a fost lovit cu pumnii

și picioarele peste diferite părți ale corpului de către colaboratorii penienciarului și s-a

constatat: cicatrice pe cap, ca urmare a unei plăgi contuse, scalpante, ce a fost produsă

în rezultatul acțiunii traumatice cu obiect contondent dur, are vechime de 15-16 zile,

condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și se califică ca leziune corporală

ușoară; echimoză pe brațul stâng și echimoză pe fesa stângă au fost produse în

rezultatul acțiunii traumatice cu obiect(e) contondent(e) dur(e), are vechimea de 8-11

zile și se califică ca vătămare coporală neînsemnată; raportul de expertiză medico-

legală nr.66D din 21 martie 2013, prin care au fost constatate leziunile coprorale la

Drangoi Sergiu (f.d.136, vol.I); raportul de expertiză medico-legală nr.69D din 28 martie

2013, prin care au fost constatate leziunile coprorale la Barbînța Vitalie (f.d.180-

181,vol.I); raportul de examinare medico-legală nr.777 din 25 septembrire 2013, prin

care au fost constatate leziunile coprorale la Barbînța Vitalie cu tabelul fotografic

(f.d.183-185,vol.I); procesele- verbale de recunoaștere după fotografie /197-199; 201-203;

205-207; 208a-208c; 209-211; 212-214; 215-217; 219-221; 223-225; 226-228, vol. I/,

procesele-verbale de confruntare între părțile vătămate și bănuiți (f.d.108-111; 112-113;

114-115; 116-120, vol. II); au fost efectuate cercetări de serviciu (f.d.79-80); au fost

audiați: părțile vătămate Drangoi Sergiu și Barbînța Vitalie, martorii Tricolici Iacob,

(f.d.122, vol.II); Basarab Nicolae (f.d.143-144, vol. II), Roșcovanu Andrei (f.d.145-146,

vol. II), expertul Marcu Gheorghe (f.d.124-126, vol. II); bănuiții Alacev Ivan, Fuciji

Alexandr, Cozma Victor, Reuțchi Ivan, Contașel Veaceslav, Mocan Vasili.

Astfel, motivele reluării urmării penale nu cad sub incidența acestor două situații

de excepție - fapte noi sau fapte recent descoperite, prevăzute la art. 287 alin. (4) Cod

de procedură penală, necesare pentru reluarea urmăririi penale, or organul de urmărire

penală, cercetând circumstanțele cauzei, cunoștea din probele acumulate expuse supra,

25

cum ar fi declarațiile martorului Tricolici Iacob că, Barbînța Vitalie i-a spus că a fost

maltratat nu în incinta penitenciarlui, ci în timpul conflictului, care a avut loc în sat.

Desasemeni a fost audiat expertul, care a dat concluzii pe marginea leziunilor corporale

depistate la Barbînța Vitalie și, care aveau o vechime mai mare de 11 zile de la

momentul expertizării, cunoștea circumstanțele și împrejurările comiterii infracțiunii,

inclusiv despre locul pretinsei infracțiuni. Probele administrate în cadrul anchetei până

la reluarea urmăririi penale denotă că organul de urmărire penală avea posibilitate să

cunoască despre existența martorilor oculari, care s-au deținut într-o celulă cu Drangoi

Sergiu și Barbînța Vitalie, să-i audieze întru constatarea circumstanțelor cauzei, să

stabilească locul și obiectele cu care au fost maltratate părțile vătămate, să verifice

versiunile bănuiților referitor la locul aflării lor în timpul pretinsei maltratări, cît și să

verifce versiunea lui Cozma Victor, precum că la data de 25 august 2012 de dimineața

până la orele 13:00 nu s-a aflat la serviciu, deoarece s-a aflat la școala auto, unde a

susținut examenul de conducător auto, testarea tehnică și practica, să stabilească locul

exact unde au fost maltratați părțile vătămate, să efectueze suplimentar expertizele

medico-legale cu formularea întrebărilor concrete față de experți, să audieze medicii-

legiști, care i-au expertizat pe părțile vătămate, să efectueze alte acțiuni procesuale

necesare pentru stabilirea adevărului, toate acțiunile per-ansamblu constituie date care

erau cunoscute și puteau fi cunoscute la data adoptării ordonanței de clasare a cauzei

penale din 30 septembrie 2013, or fapte noi” constituie date despre circumstanțele de

care nu avea cunoștință organul de urmărire penală la data adoptării ordonanței atacate

și care nici nu puteau fi cunoscute la acea dată.

Acțiunile procesuale care au fost efectuate după reluarea urmăririi penale, și

anume: a solicitat informație de la Penitenciarul XXXXX cu privire la numărul celulelor

în care au fost deținuți Drangoi Sergiu și Barbînța Vitalie pe parcursul anului 2012

(f.d.171, vol. II), a solicitat informație de la șeful ISCPS AN filiala Cahul cu privire dacă

a făcut studii la școala auto Cozma Victor și în ce perioadă (f.d.174, vol. II), audierea

suplimentară a părții vătămate Drangoi Sergiu (f.d.181, vol.II), audierea martorului

Gasper Vasile (f.d.196-197, vol.II); audierea martorului Zaporojan Iolanta (f.d.200, vol.

II), audierea martorului Barbarov Demian (f.d.201, vol. II), anexat planul etajului

construcției (f.d. 202-205, vol. II), s-a dispus efectuarea expertizei medico-legale

repetate la data de 15 martie 2016 (f.d.216, vol II), au fost prezentate rapoartele de

expertiză din data de 25 martie 2016 (f.d.217-219, vol. II), s-a dispus efectuarea

expertizei medico-legale în comisie la 09 august 2016 (f.d.225-226, vol. II), a fost

prezentat raportul de expertiză medico-legală nr. 259 din 15 noiembrie 2016 (f.d.228-

232, vol. II), audierea suplimentară a părții vătămate Drangoi Sergiu din 27 februarie

2017 (f.d.236, vol. II), a fost efectuată cercetarea la fața locului la 20 aprilie 2017 (f.d.1-

26

17, vol. III), puteau fi efectuate de către organul de urmărire penală din momentul

pornirii urmăririi penale, fără a exista careva impedimente. Aceste acțiuni de urmărire

penală nu au contribuit la constatarea unor circumstanțe și fapte noi, care nu puteau fi

cunoscute sau care nu au putut fi descoperite, ci reflectă desfășurarea unei anchete

incomplete, neobiective prin aprecierea necorespunzătoare a circumstanțelor cauzei și

neefectuarea tuturor acțiunilor procesuale necesare stabilirii adevărului în cadrul

procesului penal.

Prin adoptarea ordonanței de reluare a urmării penale din 10 aprilie 2015 s-a admis

o ingerință în garanțiile prevăzute de art. 22 Cod de procedură penală, de a nu fi

urmărit de mai multe ori pentru aceiași faptă, drept prevăzut și în art.4 al Protocolului

nr.7 Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților

fundamentale și art.21 din Constituția Republicii Moldova, deoarece reluarea urmăririi

penale s-a dispus asupra acelorași persoane, pentru același fapt, în lipsa temeiurilor

expres prevăzute. Astfel motivele reluării urmăririi penale în privința lui Alacev Ivan,

Fuciji Alexandr, Cozma Victor, Reuțchi Ivan, Contașel Veaceslav, Mocan Vasili, dispuse

prin ordonanța Procurorului șef al Secției combatere tortură Ion Caracuian din 10

aprilie 2015, sunt formale, care nu corespund cerințelor legii (art.22, 287 alin.(4) Cod de

procedură penală, art.21 din Constituția Republicii Moldova), și în consecință

respectiva ordonanță este lovită de nulitate în corespundere cu prevederile art.251

alin.(1), (4) Cod de procedură penală, care stipulează ,,încălcarea prevederilor legale care

reglementează desfășurarea procesului penal atrage nulitatea actului procedural numai în cazul

în care s-a comis o încălcare a normelor procesuale penale ce nu poate fi înlăturată decît prin

anularea acelui act. (4) Încălcarea oricărei alte prevederi legale decât cele prevăzute în alin.(2)

atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul efectuării acțiunii - când partea este

prezentă, sau la terminarea urmăririi penale - când partea ia cunoștință de materialele dosarului,

sau în instanța de judecată - când partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum

și în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanță”. Faptul că procurorul ierarhic

superior, reluând urmărirea penală, a acționat contrar normelor de procedură penală,

încălcare care implică nulitatea ordonanței de reluare a urmăririi penale. Pe cale de

consecință ordonanța de clasare a cauzei penale nr.2012158046 și scoaterea integrală de

sub urmărire penală a lui Alacev Ivan, Fuciji Alexandr, Cozma Victor, Reuțchi Ivan,

Contașel Veaceslav, Mocan Vasili acuzați pe art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, se

prezintă a fi o hotărâre irevocabilă și produce efecte juridice, fiind obligatorie pentru

executare, și denotă existența circumstanțelor care exclud tragerea repetată a

inculpaților Alacev Ivan, Fuciji Alexandr, Cozma Victor, Reuțchi Ivan, Contașel

Veaceslav, Mocan Vasili la răspundere penală.

27

Potrivit art. 275 pct.9) Cod de procedură penală, ,,urmărirea penală nu poate fi

pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, și va fi încetată în cazurile în care:

9) există alte circumstanțe prevăzute de lege care condiționează excluderea sau, după

caz, exclud urmărirea penală”. Iar, în conformitate cu prevederile art.284 alin.(1) Cod

de procedură penală, „scoaterea persoanei de sub urmărirea penală este actul de

reabilitare și finalizare în privința persoanei a oricăror acțiuni de urmărire penală în

legătură cu fapta anterior imputată”.

Art. 332 alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că „în cazul în care, pe

parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art.275

pct.5)-9), 285 alin.(1) pct.1), 2), 4), 5), precum și în cazurile prevăzute în art.53- 60 din

Codul penal, instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza

respectivă”.

Conform art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, ,,sentința de încetare a

procesului penal se adoptă dacă: . există alte circumstanțe care exclud sau

condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală”.

În consecință, având în vedere că reluarea urmăririi penale în privința inculpaților

Alacev Ivan, Fuciji Alexandr, Cozma Victor, Reuțchi Ivan, Contașel Veaceslav, Mocan

Vasili s-a efectuat contrar prevederilor legale care atrage nulitatea absolută și lipsa de

efecte juridice a ordonanței Procurorului șef al Secției combatere tortură Ion Caracuian

din 10 aprilie 2015, cât și a adjunctului Procurorului General din 05.06.2017, instanța de

apel a constatat că, prima instanță întemeiat a ajuns la concluzia adoptării sentinței de

încetare a procesului penal în privința lui Alacev Ivan, Fuciji Alexandr, Cozma Victor,

Reuțchi Ivan, Contașel Veaceslav, Mocan Vasili în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală, din motiv că există circumstanțe care exclud urmărirea penală și

tragerea la răspundere penală a inculpaților Alacev Ivan, Fuciji Alexandr, Cozma

Victor, Reuțchi Ivan, Contașel Veaceslav, Mocan Vasili.

De asemenea, instanța de apel a menționat că, în cursul procesului penal părțile

vătămate Drangoi Sergiu și Barbînța Vitalie nu au depus cerere de recuperare a pagubei

materiale sau morale, și nu au fost recunoscuți prin ordonanțele procurorilor în calitate

de parte civilă, de aceea la caz este irelevantă referirea instanței de fond la cauza

Mereuța c. Moldovei, or, sentința de încetare a primei instanțe este întemeiată pe un

temei de reabilitare procedurală, ceia ce nu exclude judecarea în ordine civilă a unei

eventuale acțiuni civile de reparare a prejudiciului.

în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 16) Cod de procedură penală solicită casarea

deciziei și remiterea cauzei spre rejudecare de către aceiași instanță în alt complet de

judecată.

28

În motivarea recursului susține că, temeiul pe care s-a bazat instanța pentru

încetarea procesului penal nu a fost clar expus.

De asemenea, procurorul remarcă să, instanța de apel în partea descriptivă a

deciziei nu a constatat fapta prejudiciabilă săvârșită de către inculpați.

Totodată, recurentul indică că, instanța de apel la adoptarea deciziei urma să ia în

calcul hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 22 din 12.12.2005 ,,Cu privire la

practica judecării cauzelor penale în ordine de apel” prin care instanța de apel în partea

descriptivă a deciziei trebuie să constate circumstanțele de fapt stabilite de către aceasta

în urma judecării apelului declarat.

5.1. Împotriva deciziei instanței de apel declară recurs ordinar avocatul Gîrneț

Zinaida în numele inculpatului Contașel Veaceslav care în temeiurile art. 427 alin. (1)

pct. 6) și 8) Cod de procedură penală solicită casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu

pronunțarea unei sentințe de achitare, deoarece ultimul nu a comis fapta imputată.

În susținerea celor solicitate, apărătorul indică că, instanța de apel menținând

sentința primei instanțe nu se pronunță asupra vinovăției inculpatului.

Subsidiar, avocatul Gîrneț Zinaida susține dezacordul cu aprecierea probelor de

către instanțele ierarhic inferioare, indicând faptul că nu au fost tsabilite circumstanțele

faptei care au dus la condamnarea inculpatului Contașel Veaceslav, or din declarațiile

părții vătămate Drangoi Sergiu reiese că acesta nu l-a cunoscut pe inculpat și nu are

pretenții față de acesta.

5.2. Nefiind de acord cu decizia instanței de apel declară recurs ordinar avocatul

Cotea Svetlana în numele inculpatului Reuțchi Ivan care în temeiurile art. 427 alin. (1)

pct. 6) și 8) Cod de procedură penală solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei cu

pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatul să fie achitat de sub învinuirea înaintată

din motiv că nu a comis infracțiunea incriminată.

Recurentul susține că, instanța de apel nu a dat un răspuns clar și argumentat

solicitărilor din cererea de apel, astfel ca și organul de urmărire penală au pus în sarcina

inculpatului de a-și demonstra nevinovăția.

De asemenea, instanța de apel a pronunțat o decizie contradictorie, or, în partea

dispozitivă menține sentința prin care inculpatul a fost recunoscut de faptele

incriminate, iar în partea descriptivă susține că ,,(…) potrivit rechizitoriului se pretinde a

fi comisă infracțiunea în următoarele circumstanțe de fapt”, însă nu se expune asupra

vinovăției.

5.3. Avocatul Șcheau Igor în numele inculpatului Alacev Ivan și ultimul de

asemenea declară recurs ordinar, indicând temeiurile de drept prevăzute de art. 427

alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală solicită casarea deciziei cu remiterea

cauzei spre rejudecare de către aceiași instanță în alt complet de judecată.

29

Recurenții susțin faptul că, instanța de apel nu s-a expus asupra cererii de apel

declarată de către aceștia, rezumându-se doar la plagierea sentinței fără o soluționare

clară a argumentelor înaintate în cererea de apel.

Astfel, recurenții susține dezacordul cu aprecierea probelor dată de instanțele

ierarhic inferioare sub aspectul declarațiilor contradictorii ale presupuselor părți

vătămate.

Totodată, subliniază recurenții că, instanța nu s-a pronunțat asupra nulității

acțiunilor procesuale care au avut loc după data de 11.05.2015, dată la care a fost

reținută întreruperea termenului de urmărire penală.

În fata instanței de apel apărarea a invocat o serie de argumente de asemenea

ignorate de instanța de apel și anume că:

- Faptul că deși sub aspect material partea apărării este de acord cu concluziile

instanței de fond vis- a-vis de constatarea încălcărilor de procedură, vizate la caz,

reluarea urmăririi penale contrar art. 287 Cod de procedură penală, însă apărarea nu

poate fi de acord cu concluzia primei instanțe privind reținerea existenței faptului

infracțiunii în privința inculpatului Alacev Ivan;

- La momentul soluționării cauzei vizate în fața instanței de fond, niciuna din

părțile vătămate nu au putut indica modalitatea în care pretind dumnealor că a fost

aplicată violența fizică, de către cine și unde au fost aplicate pretinsele lovituri, în ce

circumstanțe a avut loc acest aspect de fapt;

- Părțile vătămate la momentul parvenirii în Penitenciarul XXXXX deja aveau

leziuni corporale prezente pe corpul acestora. În sensul dat, în cadrul penitenciarului

XXXXX a fost efectuată o anchetă de serviciu, în cadrul căreia s-a constatat faptul că,

leziunile corporale invocate de părțile vătămate, existau deja la momentul parvenirii

acestora în penitenciar;

- Conform concluziilor rapoartelor de expertiză medico-legale din 27.03.2013,

28.03.2013, în privința ambelor părți vătămate nu s-au constatat leziuni corporale, care

ar fi compatibile în timp cu perioadele indicate de către părțile vătămate. Similar, există

o serie de divergențe cu referire la declarațiile părților vătămate, vizând numărul de

persoane care au fost prezente la aplicarea leziunilor corporale, pe cine din persoanele

prezente dumnealor le-au recunoscut;

- Instanțele nu s-au expus asupra întreruperi în termenul de urmărire penală,

care de asemenea urma a fi constatat ca încălcări de procedură;

- În cadrul unei cauze penale vinovăția persoanei, ținând cont de gravitatea

învinuirii aduse, trebuie să fie demonstrată dincolo de orice dubiu rezonabil, iar atunci

când declarațiile părților vătămate au o mulțime de dubii și nu au fost excluse nici la

urmărirea penală și nici în cadrul judecării cauzei, chiar și probele acumulate au un

30

caracter ilegal, nu poate fi reținută existența faptului infracțiunii în privința

inculpatului, motiv pentru care era imperioasă casarea sentinței contestate cu apel și

achitarea inculpatului Alacev Ivan, din motivul lipsei faptului infracțiunii în acțiunile

acestuia.

invocate, Colegiul penal concluzionează că acestea urmează a fi admise din

următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea

de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de

apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de

apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se

pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit cerințelor aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat

sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel

sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de

inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

Colegiul penal lărgit constată că, aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu

au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot fi

corectate în ordinea procedurii de recurs.

În prezenta cauză, Colegiul penal lărgit conchide că, și-au găsit confirmarea

temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

cazurile când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

cererile de apel și hotărârea instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, în legătură cu ce urmează a fi casată decizia instanței de apel, cu

dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, deoarece această eroare nu poate fi

corectată de instanța de recurs.

Astfel, Colegiul penal analizând materialele cauzei ajunge la concluzia că instanța

de apel a menținut o sentință contradictorie și neclară, motiv pentru care va casa total

31

decizia instanței de apel și va remite cauza spre rejudecare de către aceiași instanță în

alt complet de judecată.

Raționamentul acestei decizii vine în corelație cu actele procedurale întocmite la

etapa urmării penale, și anume:

- prin ordonanțele din 08 octombrie 2012, s-a dispus începerea urmăririi penale în temeiul

art. 3091 alin. (3) Cod penal (f.d. 1, 2 Vol. I);

- prin ordonanțele de scoatere de sub urmărire penală întocmite la 24 iulie 2013, bănuiții

Contașel Veaceslav, Avram Oleg, Cozma Victor, Fuciji Alexandr, Reuțchi Ivan, Alacev Ivan,

au fost scoși de sub urmărire penală deoarece în acțiunile acestora lipsesc elementele infracțiunii

prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal (f.d. 127-142 vol. II);

- prin ordonanța din 30 septembrie 2013, a fost clasat procesul penal pornit la 08 octombrie

2012 din motivul lipsei elementelor vreunei infracțiunii prevăzute de Codul penal (f.d. 147-151,

vol. II);

- prin ordonanța din 10 aprilie 2015, a fost anulată ordonanța din 30 septembrie 2013

privind clasarea cauzaei penale, cu reluarea urmăririi penale pe caz (f.d. 153-157 vol. II);

-prin ordonanțele din 05 iunie 2017, au fost anulate ordonanțele din 26 iulie 2013 prin

care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui Contașel Veaceslav, Avram Oleg, Cozma

Victor, Fuciji Alexandr, Reuțchi Ivan, Alacev Ivan (f.d. 60-74 vol. III);

- prin ordonanțele de punere sub învinuire din 05 iunie 2017, lui Contașel Veaceslav,

Avram Oleg, Cozma Victor, Fuciji Alexandr, Reuțchi Ivan și Alacev Ivan le-a fost înaintată

acuzarea în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal (f.d. 60-78

vol. III).

În aceste circumstanțe, Colegiul penal lărgit conchide că, peste o perioadă de mai

bine de 1 an și 6 luni, procurorul Caracuian Ion la 10 aprilie 2015, în urma unui control

ierarhic superior anulează ordonanța din 30 septembrie 2013 de clasare a procesului

penal și dispune în temeiul art. 287 alin. (1) și (4) Cod de procedură reluarea urmăririi

penale.

De asemenea, prin ordonanțele din 05 iunie 2017, Adjunctul Procurorului General

Roșioru Mircea anulează ordonanțele din 24 iulie 2013 prin care s-a dispus scoaterea de

sub urmărire penală a lui Contașel Veaceslav, Avram Oleg, Cozma Victor, Fuciji

Alexandr, Reuțchi Ivan și Alacev Ivan, motivându-și poziția precum că, aceste

ordonanțe nu constituie o hotărâre procesual definitivă, considerent din care nu va

constitui o încălcare a prevederilor art. 22 alin. (2) Cod de procedură penală, art. 7 alin.

(2) Cod penal și art. 4 din Protocolul nr. 7 al CEDO.

Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central din 21 ianuarie 2019, s-a dispus

încetarea procesului penal în privința inculpaților în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod

32

de procedură penală, din motiv că există alte circumstanțe care exclud urmărirea

penală.

Concluzia instanței de fond se bazează pe ilegalitatea ordonanței din 10 aprilie

2015 de reluare a urmăririi penale și respectarea principiului ,,non bis in idem”.

Instanța de apel menține această sentință, indicând că vinovăția inculpaților a fost

pe deplin demonstrată de cumulul de probe administrat în respectiva cauză penală,

însă din motivul nulității actului procedural menționat mai sus, se impune încetarea

procesului penal în privința inculpaților.

La fel, Colegiul penal lărgit consideră necesar de a menționa că, prima instanță în

partea descriptivă a deciziei constată fapta ca fiind demonstrată de către inculpați și o

descrie conform rechizitoriului.

În aceste circumstanțe, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că, instanțele de

fond au comis o eroare gravă de fapt din care motiv nu poate menține o astfel de

hotărâre.

Astfel, prin ordonanțele de scoatere de sub urmărire penală întocmite la 24 iulie

2013, bănuiții Contașel Veaceslav, Avram Oleg, Cozma Victor, Fuciji Alexandr, Reuțchi

Ivan, Alacev Ivan, au fost scoși de sub urmărire penală din motivul că în acțiunile

acestora lipsesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal (f.d. 127-

142 vol. II).

Or, în acest caz nu suntem în prezența constatării stării de fapt ca fiind dovedită

vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii imputate prin rechizitoriu.

Subsecvent, Colegiul penal lărgit subliniază că, instanțele de fond pronunță

hotărâri contradictorii, pe de o parte recunoaște ordonanța de reluare a urmării penale

este nulă, rămânând la soluția precum că inculpații au fost scoși de sub urmărire penală

din lipsa elementelor infracțiunii incriminate, iar pe de altă parte îi recunoaște vinovați

de cele imputate.

Lecturând decizia instanței de apel care a menținut sentința primei instanțe,

Colegiul penal lărgit a ajuns la concluzia că, instanța de apel eronat a respins apelurile

fiind examinate pur formal, nu s-a clarificat care circumstanțe sunt relevante pentru

prezenta cauză, a adoptat o soluție neargumentată la modul cuvenit, în legătură cu ce

o astfel de decizie nu poate fi menținută și urmează a fi casată cu dispunerea rejudecării

cauzei în această parte în instanța de apel.

De asemenea, Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel urma să ofere un

răspuns clar alegațiilor din cererile de apel ținând cont de art. 21 din Constituția

Republicii Moldova, care garantează principiul prezumției nevinovăției persoanei,

potrivit căruia orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până

33

când vinovăția sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în

cadrul căruia i s-au asigurat toate garanțiile necesare apărării sale.

Dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori pentru aceeași faptă a devenit

un principiu fundamental și incontestabil al oricărui sistem de drept și este garantat de

normele actelor internaționale, la care a aderat și Republica Moldova.

Astfel, potrivit art. 4 alin. 1 din Protocolul nr. 7 la Convenția Europeană, nimeni

nu poate fi urmărit sau pedepsit penal de către jurisdicțiile aceluiași stat pentru

săvârșirea infracțiunii pentru care a fost deja achitat sau condamnat printr-o hotărâre

definitivă conform legii și procedurii penale ale acestui stat.

Cu termeni similari operează și art. 14 alin. 7 din Pactul internațional cu privire la

drepturile civile și politice, potrivit căruia nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit din

pricina unei infracțiuni pentru care a fost deja achitat sau condamnat printr-o hotărâre

definitivă în conformitate cu legea și cu procedura penală a fiecărei țâri.

De asemenea, art. 22 alin. (1) din Codul de procedură penală prevede că nimeni

nu poate fi supus de două ori urmăririi penale, judecării și pedepsei penale pentru una

și aceeași faptă.

Astfel, ]=0n

``` -- concluzie, Colegiul penal conchide că, printre garanțiile unui proces

echitabil, reglementat de art. 6 din CEDO, se enumeră și faptul că orice persoană are

dreptul de a fi judecat în mod echitabil de un tribunal independent și imparțial, iar

cauza penală în privința lui Contașel Veaceslav, Avram Oleg, Cozma Victor, Fuciji

Alexandr, Reuțchi Ivan și Alacev Ivan nu a fost judecată în mod echitabil, fiind încălcate

esențial drepturile acestora garantate atât de Constituția Republicii Moldova, Codul de

procedură, cât și Convenția Europeană cu privire la drepturile omului, iar această

încălcare de lege echivalează cu o eroare judiciară, care urmează a fi corectată de către

instanța de apel.

În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel, urmează să țină cont de motivele

indicate în prezenta decizie, care au servit temei de casare a soluției adoptate, cu

respectarea prevederilor art. 414, 419 Cod de procedură penală, să verifice minuțios

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în cererile de apel, să aprecieze toate probele în ansamblu, din punct de vedere

al coroborării lor și în dependență de situația constatată să adopte o hotărâre legală și

întemeiată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

34

admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Cahul Tomița Mihail, avocatul Gîrneț Zinaida în numele inculpatului

Contașel Veaceslav, avocatul Cotea Svetlana în numele inculpatului Reuțchi Ivan și

avocatul Șcheau Igor în numele inculpatului Alacev Ivan și ultimul, casează total

decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 09 martie 2020, în cauza penală,

în privința lui Alacev Ivan XXXXX, Fuciji Alexandr XXXXX, Reuțchi Ivan XXXXX,

Contașel Veaceslav XXXXX, Mocan Vasili XXXXX, și dispune rejudecarea cauzei de

către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă căilor de atac.

Pronunțată integral la 01 decembrie 2020

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

Victor Burduh

Nicolae Craiu

35