1ra-1431/20 — art. 309 1 alin. 3 lit c CP

Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central din 21 ianuarie 2019 s-a hotărât: Încetarea procesului penal în privința inculpatului Alacev Ivan, învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin.(3) lit. c) Cod penal, în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penată, deoarece există alte circumstanțe care exclud urmărirea penală și tragerea la răspundere penală. Încetarea procesului penal în privința inculpatului Fuciji Alexandr, învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, în temeiul art. 391 1 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece există alte circumstanțe care exclud urmărirea penală și tragerea la răspundere penală. Încetarea procesului penal în privința inculpatului Cozma Victor, învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. e) Cod penal, în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece există alte circumstanțe care exclud urmărirea penală și tragerea la răspundere penală. Încetarea procesului penal în privința inculpatului Reuțchi Ivan, învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece există alte circumstanțe care exclud urmărirea penală și tragerea la răspundere penală. Încetarea procesului penal în privința inculpatului Mocan Vasili, învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, în temeiul at. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece există alte circumstanțe care exclud urmărirea penală și tragerea la răspundere penală. Încetarea procesului penal în privința inculpatului Contașel Veaceslav, învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece există alte circumstanțe care exclud urmărirea penală și tragerea la răspundere penală.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut că potrivit rechizitoriului Alacev Ivan, Fuciji Alexandr, Cozma Victor, Reuțchi Ivan, Mocan Vasili, Contașel Veaceslav sunt învinuiți de săvârșirea faptei penale, încadrate de procuror pe art. 3091 alin.(3) lit. c) Cod penal, (în redacția Legii nr. 139-XVI din 30.06.2005, cu modificările ulterioare operate prin legea nr. 227-XVI din 18.12.2008 și prin Legea nr. 245 din 02.12.2011), în vigoare la momentul săvârșirii faptei, lege care ușurează pedeapsa și ameliorează situația persoanei conform indicilor calificativi: tortura adică provocarea de dureri și suferințe, fizice și psihice puternice unei persoane, cu scopul de a obține de la această persoană informații și mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care acesta la comis, dureri și suferințe provocate de către două sau mai multe persoane cu funcție de răspundere, sau cu consimțământul expres sau tacit al unor asemenea persoane. Conform rechizitoriului se pretinde că respectiva infracțiune a fost săvârșită în următoarele circumstanțe de fapt: Alacev Ivan, activând în funcția de Șef al serviciului securitate al Penitenciarului XXXXX și fiind, astfel, conform art. 123 alin. (2) Cod penal, persoană publică, contrar prevederilor art.3 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, adoptată la Roma la în vigoare pentru Republica Moldova de la 12.09.1997; art. 24 alin.(2) din Constituția Republicii Moldava, adoptată la 29.07.1994; art.1 alin.(l), art.9 pct. 10), art.22 alin.(2) lit. a) din Legea nr. 1036 din 2 17.12.1996 cu privire la sistemul penitenciar; art. 223 Cod de executare (Legea nr.443 din 14.12.2004); pct. 80, 82, 204, 205 din Statutul executării pedepsei de către condamnați, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.583 din 26.05.2006, care-l obligau să nu aplice tortura, tratamentul inuman sau degradant, să-și desfășoare activitatea pe baza principiilor legalității, umanismului, democratismului și respectării drepturilor omului, să aibă o atitudine umană față de deținuți, să fie respectuos și să nu lezeze demnitatea personală a acestora, să respecte normele eticii profesionale, să-și întemeieze relațiile eu deținuții pe scopurile detenției și pe principiile respectului reciproc, nediscriminării, interzicerii supunerii persoanei la tortură, tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente, umanismului, democrației și respectării stricte a legislației, să dea dovadă de politețe și cultură în relațiile cu deținuții, să aplice forța fizică și mijloacele speciale numai în cazurile și în modul stabilite de lege - în loc de aceasta, intenționat, a comis acte de tortură în următoarele împrejurări. Astfel, la 25.08.2012, aproximativ la ora 10.00, aflând-se în subsolul blocului administrativ al Penitenciarului XXXXX împreună cu specialistul pentru pregătirea profesională al serviciului resurse umane și activitate cu personalul al Penitenciarului XXXXX, Fuciji Alexandr, supraveghetorul serviciului regim și supraveghere al Penitenciarului XXXXX Mocan Vasili, ajutorul ofițerului de serviciu al serviciului regim și supraveghere al Penitenciarului XXXXX Rotari Sergiu, comandantul de grupă al serviciului pază și escortă al Penitenciarului XXXXX Sterpu Vitalie și șeful de bloc serviciului regim și supraveghere al Penitenciarului XXXXX Cozma Victor, în scopul de a-l impune pe deținutul Barbînța Vitalie să recunoască faptul maltratării colaboratorului XXXXX Cahul Fuciji Alexandr și a inspectorului de sector din XXXXX precum și în scopul de a-l pedepsi pentru aceste fapte, l-a lovit pe numitul Barbînța Vitalie cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului și a admis prin consimțământul său expres și tacit ca concomitent, în același scop și circumstanțe, colegii săi de serviciu să-l maltrateze pe deținutul Barbînța Vitalie și anume: Sterpu Vitalie să-i aplice lovituri cu o sticlă din plastic cu volumul de 2 litri, plină cu apă în cap, Rotari Sergiu să-i aplice lovituri cu pumnii, picioarele și bastonul de cauciuc peste diferite părți ale corpului, Reuțchi Ivan să-i aplice trei lovituri cu piciorul în partea stângă a corpului, Cozma Victor și Fuciji Alexandr să-i aplice lovituri cu bastonul de cauciuc și Mocan Vasili să-i aplice lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i părții vătămate, conform raportului de expertiză medico- legală nr. 259 din 15.11.2016, vătămări corporale ușoare, manifestate prin echimoză în regiunea ochiului stâng, echimoză în regiunea gâtului pe dreapta, 3 echimoze și 3 excoriații la nivelul hemitoracelui stâng, echimoză masivă pe suprafața femurului 3 stâng, echimoze pe ambele fese, echimoze și excoriații în regiunea gambei drepte, echimoză pe suprafața plantei stângi. Tot el, la 20.08.2012, aproximativ la ora 10.00, aflând-se în subsolul blocului administrativ al Penitenciarului XXXXXX, împreună cu specialistul serviciului de securitate al Penitenciarului XXXXXX și încă cu trei persoane neidentificate, în scopul de a-l impune pe deținutul Drangoi Sergiu să recunoască faptul maltratării colaboratorului Penitenciarului XXXXX Fuciji Alexandr și a inspectorului de sector din XXXXXX, precum și în scopul de a-l pedepsi pentru aceste fapte, i-a aplicat lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului și a admis prin consimțământul său expres și tacit ca concomitent, în același scop și circumstanțe, colegul de serviciu Contașel Veaceslav să-l lovească pe deținutul Drangoi Sergiu cu pumnii, picioarele și o scândură peste diferite părți ale corpului, i-ar ceilalți trei colegi de serviciu neidentificați să-i aplice lovituri cu mâinile, picioarele și ștachete peste diferite părți ale corpului cauzându-i părții vătămate, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 66/D din 21.03.2013, vătămări corporale neînsemnate, manifestate prin echimoză pe brațul stâng și pe fesa stângă. Fuciji Alexandr, actionând în funcția de specialist pentru pregătirea profesională al serviciului resurse umane și activitate cu personalul al Penitenciarului XXXXX și fiind, astfel, conform art. 123 alin.(2) Cod penal persoană publică, contrar prevederilor art.3 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, adoptată la Roma la 04.11.1950, în vigoare pentru Republica Moldova de la 12.09.1997; art.24 alin.(2) din Constituia Republicii Moldova, adoptată la 29.07.1994; art. l alin. (1), art.9 pct. 10), art.22 alin.(2) lit. a) din Legea nr.1036 din 17.12.1996 cu privirea la Sistemul penitenciar; art.223 Cod de executare (Legea nr. 443 din 24.12.2004); pct.80, 82, 204, 205 din Statutul executării pedepsei de către condamnați, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 583 din 26.05.2006, care-l obligau să nu aplice tortura, tratamentul inuman sau degradant, să-și desfășoare activitatea pe baza principiilor legalității, umanismului, democratismului și respectării drepturilor omului, să aibă o atitudine umană față de deținuți, să fie respectuos și să nu lezeze demnitatea personală a acestora, să respecte normele eticii profesionale, să-și întemeieze relațiile cu deținuții pe scopurile detenției și pe principiile respectului reciproc, nediscriminării, interzicerii supunerii persoanei la tortură, tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente, umanismului, democrației și respectării stricte a legislației, să dea dovadă de politețe și cultură în relațiile cu deținuții, să aplice forța fizică și mijloaele speciale numai în cazurile și în modul stabilit de lege, în loc de aceasta, intenționat, a comis acte de tortură în următoarele împrejurări. 4 Astfel, la 25.08.2012, aproximativ la ora 10.00, Fuciji Alexandr aflând-se în subsolul blocului administrativ al Penitenciarului XXXXX împreună cu șeful serviciului securitate al Penitenciarului XXXXX, Alacev Ivan, supraveghetorul serviciului regim și supraveghere al Penitenciarului XXXXX Mocan Vasili, ajutorul ofițerului de serviciu al serviciului regim și supraveghere al Penitenciarului XXXXX Rotari Sergiu, comandantul de grupă al serviciului pază și escortă al Penitenciarului XXXXX Sterpu Vitalie și șeful de bloc serviciului regim și supraveghere al Penitenciarului XXXXX Cozma Victor, în scopul de a-l impune pe deținutul Barbînța Vitalie, de către supraveghetorul superior al serviciului regim și supraveghere al Penitenciarului nXXXXX, Reuțchi Ivan în scopul de a-l impune pe deținutul Barbînța Vitalie să recunoască faptul maltratării colaboratorului Penitcnciarului XXXXX Fuciji Alexandr și a inspectorului de sector din XXXXX precum și în scopul de a-l pedepsi pentru aceste fapte, l-a lovit cu bastonul de cauciuc peste corp și a admis prin consimțământul său expres și tacit ca concomitent, în același scop și circumstanțe, colegii săi de serviciu să- l maltrateze pe deținutul Barbînța Vitalie și anume: Sterpu Vitalie să-i aplice lovituri cu o sticlă din plastic cu volumul de 2 litri, plină cu apă, în cap, Rotari Sergiu să-i aplice lovituri cu pumnii, picioarele și bastonul de cauciuc peste diferite părți ale corpului, Reuțchi Ivan să-i aplice trei lovituri cu piciorul în partea stângă a corpului, Cozma Victor să-i aplice lovituri cu bastonul de cauciuc, Alacev Ivan să-i aplice lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului și Mocan Vasili să-i aplice lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 259 din 15.11.2016, vătămări corporale ușoare, manifestate prin echimoză în regiunea ochiului stâng, echimoză în regiunea gâtului pe dreapta, 3 echimoze și 3 excoriații la nivelul hemitoracelui stâng, echimoză masivă pe suprafața femurului stâng, echimoze pe ambele fese, echimoze și excoriații în regiunea gambei drepte, echimoză pe suprafața plantei stângi. Cozma Victor activând în funcția de șef de bloc al serviciului regim și supraveghere al Penitenciarului XXXXX și fiind, astfel, conform art.123 alin. (2) Cod penal persoană publică, contrar prevederilor art.3 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, adoptată la Roma la 04.11.1950, în vigoare pentru Republica Moldova de la 12.09.1997; art.24 alin.(2) din Constituția Republicii Moldova, adoptată la 29.07.1994; art. l alin. (1), art.9 pct. 10), art.22 alin.(2) lit. a) din Legea nr.1036 din 17.12.1996 cu privire la Sistemul penitenciar; art.223 Cod de executare (Legea nr. 443 din 24.12.2004); pct. 80, 82, 204, 205 din Statutul executării pedepsei de către condamnați, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 583 din 26.05.2006, care-l obligau să nu aplice tortura, tratamentul inuman sau degradant, să-și desfășoare activitatea pe baza principiilor legalității, umanismului, 5 democratismului și respectării drepturilor omului, să aibă o atitudine umană față de deținuți, să fie respectuos și să nu lezeze demnitatea personală a acestora, să respecte normele eticii profesionale, să-și întemeieze relațiile cu deținuții pe scopurile detenției și pe principiile respectului reciproc, nediscriminării, interzicerii supunerii persoanei la tortură, tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente, umanismului, democrației și respectării stricte a legislației, să dea dovadă de politețe și cultură în relațiile cu deținuții, să aplice forța fizică și mijloaele speciale numai în cazurile și în modul stabilit de lege - în loc de aceasta, intenționat, a comis acte de tortură în următoarele împrejurări. Astfel, la 25.08.2012, aproximativ la ora 10.00, Cozma Victor, aflându-se în subsolul blocului administrativ al Penitenciarului XXXXX împreună cu șeful serviciului securitate al Penitenciarului XXXXX, Alacev Ivan, ajutorul ofițerului de serviciu al serviciului regim și supraveghere al Penitenciarului XXXXX Rotari Sergiu, specialistul pentru pregătirea profesională al serviciului resurse umane și activitate cu personalul al Penitenciarului XXXXX Fuciji Alexandru, supraveghetorul serviciului regim și supraveghere al Penitenciarului XXXXX Mocan Vasili și comandant de grupă al serviciului pază și escortă al Penitenciarului XXXXX Sterpu Vitalie, unde a fost escortat deținutul Barbînța Vitalie, de către supraveghetorul superior al serviciului regim și supraveghere al Penitenciarului XXXXX Reuțchi Ivan în scopul de a-l impune pe deținutul Barbînța Vitalie să recunoască faptul maltratării colaboratorului Penitenciarului XXXXX Fuciji Alexandr și a inspectorului de sector din XXXXX, precum și în scopul de a-l pedepsi pentru aceste fapte, i-a aplicat lovituri cu bastonul de cauciuc peste corp și a admis prin consimțământul său expres și tacit ca concomitent, în același scop și circumstanțe, colegii săi de serviciu să-1 maltrateze pe deținutul Barbînța Vitalie și anume: Sterpu Vitalie să-i aplice lovituri cu o sticlă din plastic cu volumul de 2 litri, plină cu apă, în cap, Mocan Vasili să-i aplice lovituri cu pumnii, picioarele peste diferite părți ale corpului, Reuțchi Ivan să-i aplice trei lovituri cu piciorul în partea stingă a corpului, Fuciji Alexandr să-i aplice lovituri cu bastonul de cauciuc, Alacev Ivan sa-i aplice lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului și Rotari Sergiu să-i aplice lovituri cu pumnii, picioarele și bastonul de cauciuc peste diferite părți ale corpului, cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 259 din 15.11.2016 vătămări corporale ușoare manifestate prin echimoză în regiunea ochiului stâng, echimoză în regiunea gâtului pe dreapta, 3 echimoze și 3 excoriații la nivelul hemitoracelui stâng, echimoză masivă pe suprafața femurului stâng, echimoze pe ambele fese, echimoze și excoriații în regiunea gambei drepte, echimoză pe suprafața plantei stângi. 6 Reuțchi Ivan, activând în funcția de supraveghetor superior al serviciului regim și supraveghere al Penitenciarului XXXXX și fiind, astfel, conform art.123 alin. (2) Cod penal persoană publică, contrar prevederilor art.3 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, adoptată la Roma la 04.11.1950, în vigoare pentru Republica Moldova de la 12.09.1997; art.24 alin.(2) din Constituția Republicii Moldova, adoptată la 29.07.1994; art. l alin. (1), art.9 pct. 10), art.22 alin.(2) lit. a) din Legea nr.1036 din 17.12.1996 cu privire la Sistemul penitenciar; art.223 Cod de executare (Legea nr. 443 din 24.12.2004); pct. 80, 82, 204, 205 din Statutul executării pedepsei de către condamnați, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 583 din 26.05.2006, care-l obligau să nu aplice tortura, tratamentul inuman sau degradant, să-și desfășoare activitatea pe baza principiilor legalității, umanismului, democratismului și respectării drepturilor omului, să aibă o atitudine umană față de deținuți, să fie respectuos și să nu lezeze demnitatea personală a acestora, să respecte normele eticii profesionale, să-și întemeieze relațiile cu deținuții pe scopurile detenției și pe principiile respectului reciproc, nediscriminării, interzicerii supunerii persoanei la tortură, tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente, umanismului, democrației și respectării stricte a legislației, să dea dovadă de politețe și cultură în relațiile cu deținuții, să aplice forța fizică și mijloaele speciale numai în cazurile și în modul stabilit de lege - în loc de aceasta, intenționat, a comis acte de tortură în următoarele împrejurări. Astfel, la 25.08.2012, aproximativ la ora 10.00, Reuțchi Ivan a escortat deținutul Barbînța Vitalie, în subsolul blocului administrativ al Penitenciarului XXXXX, unde se aflau șeful serviciului securitate al Penitenciarului XXXXX, Alacev Ivan, ajutorul ofițerului de serviciu al serviciului regim și supraveghere al Penitenciarului XXXXX Rotari Sergiu, specialistul pentru pregătirea profesională al serviciului resurse umane și activitate cu personalul al Penitenciarului XXXXX Fuciji Alexandr supraveghetorul serviciului regim și supraveghere al Penitenciarului XXXXX Mocan Vasili și comandantul de grupă al serviciului pază și escortă al Penitenciarului XXXXX Sterpu Vitalie, în scopul de a-l impune pe deținutul Barbînța Vitalie să recunoască faptul maltratării colaboratorului Penitenciarului XXXXX Fuciji Alexandr și a inspectorului de sector din XXXXX, precum și în scopul de a-l pedepsi pentru aceste fapte, l-a lovit de trei ori cu piciorul în partea stângă a corpului și a admis prin consimțământul său expres și tacit ca concomitent, în același scop și circumstanțe, colegii săi de serviciu să- 1 maltrateze pe deținutul Barbînța Vitalie și anume: Sterpu Vitalie să-i aplice lovituri cu o sticlă din plastic cu volumul de 2 litri, plină cu apă, în cap, Mocan Vasili să-i aplice lovituri cu pumnii, picioarele peste diferite părți ale corpului, Cozma Victor și Fuciji Alexandr să-i aplice lovituri cu bastonul de cauciuc, Alacev Ivan sa-i aplice lovituri cu 7 pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului și Rotari Sergiu să-i aplice lovituri cu pumnii, picioarele și bastonul de cauciuc peste diferite părți ale corpului, cauzându- i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 259 din 15.11.2016 vătămări corporale ușoare manifestate prin echimoză în regiunea ochiului stâng, echimoză în regiunea gâtului pe dreapta, 3 echimoze și 3 excoriații la nivelul hemitoracelui stâng, echimoză masivă pe suprafața femurului stâng, echimoze pe ambele fese, echimoze și excoriații în regiunea gambei drepte, echimoză pe suprafața plantei stângi. Contașel Veaceslav activând în funcția de specialist al serviciului de securitate al Penitenciarului XXXXX și fiind, astfel, conform art.123 alin. (2) Cod penal persoană publică, contrar prevederilor art.3 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, adoptată la Roma la 04.11.1950 în vigoare pentru Republica Moldova de la 12.09.1997; art.24 alin.(2) din Constituția Republicii Moldova, adoptată la 29.07.1994; art. l alin. (1), art.9 pct. 10), art.22 alin.(2) lit. a) din Legea nr.1036 din 17.12.1996 cu privire la Sistemul penitenciar; art.223 Cod de executare (Legea nr. 443 din 24.12.2004); pct. 80, 82, 204, 205 din Statutul executării pedepsei de către condamnați, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 583 din 26.05.2006, care-l obligau să nu aplice tortura, tratamentul inuman sau degradant, să-și desfășoare activitatea pe baza principiilor legalității, umanismului, democratismului și respectării drepturilor omului, să aibă o atitudine umană față de deținuți, să fie respectuos și să nu lezeze demnitatea personală a acestora, să respecte normele eticii profesionale, să-și întemeieze relațiile cu deținuții pe scopurile detenției și pe principiile respectului reciproc, nediscriminării, interzicerii supunerii persoanei la tortură, tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente, umanismului, democrației și respectării stricte a legislației, să dea dovadă de politețe și cultură în relațiile cu deținuții, să aplice forța fizică și mijloaele speciale numai în cazurile și în modul stabilit de lege - în loc de aceasta, intenționat, a comis acte de tortură în următoarele împrejurări. Astfel, la 20.08.2012, aproximativ la ora 10.00, Contașel Veaceslav, aflându-se în subsolul blocului administrativ al Penitenciarului XXXXX, împreună cu șeful serviciului securitate al Penitenciarului XXXXX, Alacev Ivan, și încă trei persoane neidentificate, unde a fost escortat deținutul Drangoi Sergiu, în scopul de a-l impune pe ultimul să recunoască faptul maltratării colaboratorului Penitenciarului XXXXX Fuciji Alexandr și a inspectorului de sector din XXXXX, precum și în scopul de a-l pedepsi pentru aceste fapte, l-a lovit cu pumnii, picioarele și o scândură peste diferite părți ale corpului, și a admis prin consimțământul său expres și tacit ca concomitent, în același scop și circumstanțe, colegul său de serviciu Alacev Ivan să-i aplice lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, iar ceilalți trei colegi de serviciu 8 neidentificați să-i aplice lovituri cu mâinile, picioarele și ștachete peste diferite părți ale corpului, cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 66/D din 21.03.2013 vătămări corporale neînsemnate, manifestate prin echimoze pe brațul stâng și pe fesa stângă. Mocan Vasili, activând în funcția de supraveghetorul serviciului regim și supraveghere al Penitenciarului XXXXX și fiind, astfel, conform art.123 alin. (2) Cod penal persoană publică, contrar prevederilor art.3 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, adoptată la Roma la 04.11.1950, în vigoare pentru Republica Moldova de la 12.09.1997; art.24 alin.(2) din Constituția Republicii Moldova, adoptată la 29.07.1994; art. l alin. (1), art.9 pct. 10), art.22 alin.(2) lit. a) din Legea nr.1036 din 17.12.1996 cu privire la Sistemul penitenciar; art.223 Cod de executare (Legea nr. 443 din 24.12.2004); pct. 80, 82, 204, 205 din Statutul executării pedepsei de către condamnați, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 583 din 26.05.2006, care-l obligau să nu aplice tortura, tratamentul inuman sau degradant, să-și desfășoare activitatea pe baza principiilor legalității, umanismului, democratismului și respectării drepturilor omului, să aibă o atitudine umană față de deținuți, să fie respectuos și să nu lezeze demnitatea personală a acestora, să respecte normele eticii profesionale, să-și întemeieze relațiile cu deținuții pe scopurile detenției și pe principiile respectului reciproc, nediscriminării, interzicerii supunerii persoanei la tortură, tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente, umanismului, democrației și respectării stricte a legislației, să dea dovadă de politețe și cultură în relațiile cu deținuții, să aplice forța fizică și mijloaele speciale numai în cazurile și în modul stabilit de lege - în loc de aceasta, intenționat, a comis acte de tortură în următoarele împrejurări. Astfel, la 25.08.2012, aproximativ la ora 10.00, Mocan Vasili aflându-se în subsolul blocului administrativ al Penitenciarului XXXXX, împreună cu șeful serviciului securitate al Penitenciarului XXXXX, Alacev Ivan, ajutorul ofițerului de serviciu al serviciului regim și supraveghere al Penitenciarului XXXXX Rotari Sergiu, specialistul pentru pregătirea profesională al serviciului resurse umane și activitate cu personalul al Penitenciarului XXXXX Fuciji Alexandru, comandantul de grupă al serviciului pază și escortă al Penitenciarului XXXXX Sterpu Vitalie și șeful de bloc al serviciului regim și supraveghere al Penitenciarului XXXXX, Cozma Victor, unde a fost escortat deținutul Barbînța Vitalie, de către supraveghetorul superior al serviciului regim și supraveghere al Penitenciarului XXXXX Reuțchi Ivan, în scopul de a-l impune pe deținutul Barbînța Vitalie să recunoască faptul maltratării colaboratorului Penitenciarului XXXXX Fuciji Alexandr și a inspectorului de sector din XXXXX, precum și în scopul de a-l pedepsi pentru aceste fapte, i-a aplicat lovituri cu pumnii, picioarele 9 peste diferite părți ale corpului, și a admis prin consimțământul său expres și tacit ca concomitent, în același scop și circumstanțe, colegii săi de serviciu să-l maltrateze pe deținutul Barbînța Vitalie și anume: Sterpu Vitalie să-i aplice lovituri cu o sticlă din plastic cu volumul de 2 litri, plină cu apă, în cap, Reuțchi Ivan să-i aplice trei lovituri cu piciorul în partea stângă a corpului, Cozma Victor și Fuciji Alexandru să-i aplice lovituri cu bastonul de cauciuc, Alacev Ivan sa-i aplice lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului și Rotari Sergiu să-i aplice lovituri cu pumnii, picioarele și bastonul de cauciuc peste diferite părți ale corpului, cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 259 din 15.11.2016 vătămări corporale ușoare manifestate prin echimoză în regiunea ochiului stâng, echimoză în regiunea gâtului pe dreapta, 3 echimoze și 3 excoriații la nivelul hemitoracelui stâng, echimoză masivă pe suprafața femurului stâng, echimoze pe ambele fese, echimoze și excoriații în regiunea gambei drepte, echimoză pe suprafața plantei stângi.

Împotriva sentinței a declarat apel procurorul prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit pentru prima instanță și pronunțarea a unei noi hotărâri, prin care inculpații Alacev Ivan, Fuciji Alexandr, Reuțchi Ivan, Cozma Victor, Contașel Veaceslav și Mocan Vasili, să fie recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal (în redacția Legii nr .139-XVI din 30.06.2005, cu modificările ulterioare operate prin legea nr. 227-XVI din 18.12.2008 și prin Legea nr. 245 din 02.12.2011). În baza acestor norme lui Alacev Ivan să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în autoritățile publice pe un termen de 5 ani. Lui Fuciji Alexandr să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în autoritățile publice pe un termen de 5 ani. Lui Reuțchi Ivan să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în autoritățile publice pe un termen de 5 ani. Lui Cozma Victor să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în autoritățile publice pe un termen de 5 ani. Lui Contașel Veaceslav să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în autoritățile publice pe un termen de 5 ani. 10 Lui Mocan Vasili să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în autoritățile publice pe un termen de 5 ani. În motivarea cererii de apel, procurorul a indicat că, instanța de fond a dat o apreciere justă probelor administrate potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate circumstanțele de fapt și de drept, instanța de judecată corect a apreciat și a calificat faptele inculpaților Alacev Ivan, Fuciji Alexandr, Reuțchi Ivan, Cozma Victor, Contașel Veaceslav și Mocan Vasili, în comiterea faptei imputate, fiind prezente semnele infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal (în redacția Legii nr .139-XVI din 30.06.2005, cu modificările ulterioare operate prin legea nr. 227-XVI din 18.12.2008 și prin Legea nr. 245 din 02.12.2011), însă neîntemeiat a dispus încetarea procesului penal, în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în privința inculpaților menționând că, temeiul reluării urmăririi penale expus în ordonanța din 05 iunie 2017, emisă de Procurorul General, prin care a fost dispusă anularea ordonanțelor de scoatere de sub urmărire penală a inculpaților, emise de Procuratura militară Cahul la 24.07.2013, 26.07.2013 și 30.07.2013, nu cade sub incidența acestor două situații de excepție: fapte noi sau recent descoperite ori un viciu fundamental. Astfel, a menționat că, în cazul dat, ordonanțele emise la data de 24.07.2013, 26.07.2013 și 30.07.2013 de către procuror de scoatere de sub urmărire penală a numiților Alacev Ivan, Fuciji Alexandr, Reuțchi Ivan, Cozma Victor, Contașel Veaceslav și Mocan Vasili, nu sunt hotărâri procesuale definitive, considerent din care acesta nu va constitui o încălcare a prevederilor art. 22 alin. (2) Cod de procedură penală, art. 7 alin. (2) din Codul penal și art. 4 al Protocolului nr. 7 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale. Măsura încetării urmăririi penale sau scoaterea persoanei de sub urmărire penală nu este o hotărâre definitivă, întrucât ea este supusă controlului ierarhic și nu poate fi asimilată unei hotărâri de achitare sau de condamnare, pronunțată de o instanță de judecată. Reluarea urmăririi penale nu presupune începerea unei noi urmăriri sau că, persoana este urmărită de mai multe ori, deoarece este în prezența uneia și aceleiași urmăriri penale, desfășurate în cadrul aceluiași proces penal, care de fapt nu a fost pornit din nou, repetat, dar a fost reluat și continuat. 3.1. La data de 23 ianuarie 2019, avocatul Igor Scheau în numele inculpatului Alacev Ivan a depus cerere de apel, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței în partea în care a fost dispusă încetarea procesului penal în privința inculpatului Alacev Ivan în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6 Cod de procedură penală și 11 pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatul Alacev Ivan să fie achitat de sub învinuirea înaintată. În motivarea cererii de apel a invocat că, cauza penală cu nr. 2012158046 s-a aflat în cadrul Procuraturii Militare Cahul, pornită pe data de 08.10.2012, în temeiul art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, iar temei de pornire a urmăririi penale a servit adresarea deținutului Barbînța Vitalie. Totodată, cauza penală cu nr. 2012158047 a fost pornită pe data de 08.10.2012, în temeiul art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, iar temei de pornire a urmăririi penale a servit adresarea deținutului Drangoi Sergiu. Cauzele date prin ordonanța Procurorului militar Cahul din 29.03.2013 au fost conexate, atribuindu-i-se cauzei penale nr. 2012158046. Astfel, apărătorul a menționat că, declarațiile părților vătămate Barbînța Vitalie și Drangoi Sergiu date în cadrul urmăririi penale și la confruntări sunt lovite de numeroase contradicții, îndeosebi sub aspectul modalității aplicării loviturilor, așa cum inculpatul Cozma Victor la data de 25.08.2012 se afla la examenul de obținere a permisului de conducere. La fel, partea vătămată Drangoi Sergiu declara că, a fost maltratat de către Avram Oleg, în cadrul confruntărilor a declarat că, nu a fost maltratat de Avram Oleg. De asemenea, a subliniat că, în urma efectuării acțiunilor procesuale probatorii s- a constatat că, părțile vătămate aveau leziuni corporale încă la parvenirea lor în Penitenciarul XXXXX, fapt confirmat prin comunicatul special expediat în adresa D.I.P. și din declarațiile martorilor Basarab N. și Roșcovanu A. Totodată, din rapoartele de expertiză medico-legală rezultă că, pe corpul lui Barbînța Vitalie nu au fost depistate leziuni corporale compatibile cu alegațiile privind pretinsa maltratare la care face trimitere, iar la partea vătămată Drangoi Sergiu au fost depistate doar leziuni sub formă de echimoză pe brațul stâng și fesa stângă, fapt care contravine alegațiilor acestuia privind durata pretinsei maltratări, intensitatea și localizarea, așa cum contravin caracterului neînsemnat al leziunilor corporale aplicate acestora și constituie divergențe ce urmează a fi interpretate în defavoarea învinuirii. Mai mult, apelantul a indicat că, procurorul a dat o apreciere cuvenită circumstanțelor cauzei și întemeiat a ajuns la concluzia de a-l scoate de sub urmărire penală pe Alacev Ivan, așa cum din declarațiile martorilor Tricolici I. și Gașper V., au accentuat asupra faptului că, partea vătămată le-a comunicat despre faptul că, i-au fost cauzate vătămări corporale în satul natal în urma unei altercații. În privința lui Alacev Ivan a fost dispusă scoaterea de sub urmărire penală a bănuitului vizat, în legătură cu expirarea termenului de menținere a acestuia în calitatea procesuală de bănuit. Ulterior această ordonanță a fost anulată, și la data de 05.06.2017 a fost reluată urmărirea penală în privința lui Alacev Ivan. 12 Așadar, ulterior cauza a fost expediată pentru examinare în instanța de judecată, iar la 21 ianuarie 2019, a fost emisă sentință prin care s-a încetat procesul penal, în privința lui Alacev Ivan, în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece există alte circumstanțe care exclud urmărirea penală și tragerea la răspundere penală. Apelantul a menționat că, prima instanță a apreciat în mod eronat probele, ignorând existența de dubii în probatoriul administrat în instanța de judecată, care urmau a fi interpretate în favoarea nevinovăției inculpatului Alacev Ivan, ignorând și o parte din abaterile de la rigorile de procedură, în mod pripit a ajuns la concluzia de a înceta procesul penal, pe un capăt de acuzare, deși urma să fie emisă sentință de achitare. Totodată, avocatul a subliniat faptul că, la caz, se atestă o întrerupere în termenul de urmărire penală pentru perioada 12 mai 2015-21 septembrie 2015, atunci când cauza penală a fost transmisă de la Procuratura militară Cahul, la Procurorul raionului Leova, pe o perioadă mai mare de 4 luni. Apoi a fost stabilit termenul urmăririi penale până la data de 28.05.2017, următoarea prelungire fiind făcută la 29.05.2017 (f.d. 19, vol. III), atestându- se o zi de întrerupere a termenului urmăririi penale. S-a stabilit termenul de urmărire penală până la 28.06.2017 (f.d. 19, vol. III), următoarea prelungire a termenului are loc pe data de 28.07.2017 până la 29.09.2017 (f.d. 26, vol. III), prin ce s-a atestat o întrerupere de o lună. Astfel, toate acțiunile de urmărire penale efectuate după 11 mai 2015 sunt nule în temeiul prevederilor art. 251 Cod de procedură penală. Iar în acest sens este necesar de constatat întreruperea termenului urmăririi penale și constatarea nulității absolute a tuturor acțiunilor și actelor procesuale efectuate după data de 11.05.2015, data din care începe în speță întreruperea termenului urmăririi penale. 3.2. La data de 31 ianuarie 2019 avocatul Grosu Eugen în numele inculpatului Mocan Vasili, a depus cerere de apel nemotivată, prin care a solicitat casarea sentinței în privința inculpatului Mocan Vasili, învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, cu pronunțarea unei decizii de achitare a inculpatului Mocan Vasili, pe motiv că acesta, nu a săvârșit fapta infracțională de care se învinuiește. 3.3. La data de 01 februarie 2019 avocatul Oleg Botnari în numele inculpatului Cozma Victor, a depus cerere de apel, prin care a solicitat casarea integrală a sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei decizii, prin care inculpatul Cozma Victor să fie achitat, deoarece fapta nu a fost comisă de el. În motivarea cererii de apel a indicat că, nu este de acord cu sentința instanței de fond, o consideră ilegală și neîntemeiată, indicând că, instanța de fond eronat a apreciat probele și la emiterea hotărârii s-a bazat pe probe, care nu demonstrează vinovăția lui 13 Cozma Victor în săvârșirea infracțiunii imputate, argumentele instanței, fiind rezultatul aprecierii unilaterale a probelor din cauza penală. De asemenea, avocatul s susținut că, în cadrul examinării cauzei penale s-a demonstrat cu certitudine că, clientul său nu a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, așa cum acesta fiind audiat a declarat că, nu se recunoaște vinovat în infracțiunea incriminată și a mărturisit că, la data de 25.08.2012, ora 10.00 a susținut examenul teoretic, iar apoi și cel practic la Secția Înmatriculare a transportului și Calificare a conducătorului auto, care s-a încheiat la ora 14.00, fapt confirmat prin certificatul eliberat de Secția Înmatriculare a transportului și Calificare a conducătorului auto, din care rezultă că, Cozma Victor la data de 25.08.2012 ora 09.58 a susținut examenul teoretic, și s-a prezentat la examenul practic. Reuțchi Ion în cadrul ședinței de judecată a menționat că, la data de 25.08.2012 l-a înlocuit pe Cozma Victor până la amiază, deoarece acesta a susținut examenele nominalizate. În cadrul confruntării dintre Cozma Victor și partea vătămată Barbînța Vitalie, ultimul a declarat că, Cozma Victor nu a fost printre persoanele, care l-au maltratat. 3.

La data de 04 februarie 2019 avocatul Cotea Svetlana în numele inculpatului Reuțchi Ivan, a depus cerere de apel, prin care a solicitat casarea integrală a sentinței în privința lui Reuțchi Ivan, prin care a fost încetat procesul penal, învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, cu pronunțarea unei hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a-l achita pe inculpatul Reuțchi Ivan. În motivarea cererii de apel apărarea a menționat că, probele administrate la dosar confirmă nevinovăția inculpatului Reuțchi Ivan în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal. Astfel, avocatul a menționat că, părțile vătămate în cadrul ședinței de judecată au confirmat faptul că, înainte de a fi plasați în Penitenciarul XXXXX, au avut altercații în XXXXX, astfel, este evident faptul că, de la altercațiile date ar fi putut avea leziuni, iar conform rapoartelor de constatare medico-legală leziunile corporale au vechimea de 8-11 zile și se califică ca vătămare corporală neînsemnată. 3.

La data de 05 februarie 2019 avocatul Eni Olga în numele inculpatului Contașel Veaceslav, a depus cerere de apel, prin care a solicitat admiterea cererii de apel, casarea sentinței în privința lui Contașel Veaceslav cu emiterea unei noi hotărâri de achitare a acestuia. În motivarea cererii de apel, avocatul a menționat că, împreună cu inculpatul Contașel Veaceslav nu este de acord cu sentința instanței de fond, pe care o consideră neîntemeiată și ilegală din următoarele considerente. 14 De asemenea, apărătorul a susținut dezacordul cu aprecierea probelor dată de către prima instanță, și neîntemeiat au fost puse la îndoială declarațiile părții vătămate, necătând la faptul că, în cadrul urmăririi penale acesta a declarat că, nu are pretenții față de inculpatul Contașel Veaceslav (f.d. 181, vol. II). 3.

La data de 05 februarie 2019 avocatul Stănilă Elena în numele inculpatului Fuciji Alexandr a depus cerere de apel, prin care a solicitat casarea integrală a sentinței ca fiind ilegală, cu pronunțarea unei noi decizii potrivit modului stabilit pentru prima instanță, de achitare a lui Fuciji Alexandr de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, din motivul lipsei elementelor constitutive ale infracțiunii imputate. În motivarea cererii de apel apelantul a invocat faptul că, în opinia sa sentința este ilegală din următoarele considerente: la data de 26 iulie 2013, Fuciji Alexandr este scos de sub învinuire din motivul lipsei elementelor art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal în acțiunile lui. Prin urmare Fuciji Alexandr nu este considerat vinovat, având în vedere probatoriul acumulat. Avocatul a subliniat că, la data de 30 septembrie 2013 s-a dispus clasarea cauzei penale în privința lui Fuciji Alexandr, din motivul lipsei elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, în acțiunile ultimului. La data de 10 aprilie 2015 procurorul a dispus prin ordonanța sa anularea ordonanței de clasare a cauzei penale adoptată la 30.09.2013, și aici menționează faptul că, Fuciji Alexandr rămâne scos de sub urmărirea penală. A mai specificat că, procurorul a stabilit prin ordonanța din 10 aprilie 2015 termenul de efectuare a acțiunilor de urmărire penală până la data de 11 mai 2015. Însă, potrivit filei dosarului 165, Procurorul Eduard Harunjen a transmis prezenta cauză penală spre exercitare la procuratura raionului Leova, fără a indica un atare termen procesual. La fel, potrivit f.d. 181, este audierea suplimentară a părții vătămate din 26 februarie 2016, care, indică că, este în primul rând efectuată în afara termenului de urmărire penală, iar în al doilea rând procurorul Radu Pelncu a dispus prin ordonanța din 26 iulie 2013 încetarea participării părții vătămate la acțiuni de urmărire penală, fapt care nu a fost anulat de procurorii superiori. În continuare, la f.d. 23 este o citație trimisă pe numele și în adresa lui Fuciji Alexandr la data de 25 iulie 2017, pentru a se prezenta la data de 05 iunie 2017, ora la Procuratura raionului Leova pentru înaintarea învinuirii. Astfel, a specificat că, Fuciji Alexandr s-a prezentat la data de la 05 iunie 2017, ora 09.00, dată când i-a și fost înaintată învinuirea, fără a i se prezenta ultimului de către procuror temeiul juridic care a stat la baza înaintării învinuirii, și se referă la însuși cauza penală, la o ordonanță care la acel moment nu exista privind reluarea urmăririi penale în privința lui. Ulterior cauza penală a fost trimisă instanței de judecată, unde a 15 luat cunoștință cu ordonanța procurorului Roșioru M. adoptată la data de 05 iunie 2017, de anulare a ordonanței de scoatere de sub urmărire penală. Aceste circumstanțe indică asupra încălcării art. 22 alin. (2), art. 287 alin. (4) Cod de procedură penală, precum și a art. 4 din Convenția pentru drepturile omului, or audierea suplimentară a unei părți vătămate nu fapte noi”, această acțiune a fost efectuată în afara termenului de procedură, a art. 6 din Convenție care se referă la faptul că, carențele autorităților nu pot fi imputabile părților și nu trebuie să-i pună în situație defavorabilă, ceea ce a fost realizat în prezenta cauză. La fel, avocatul a menționat că, prezenta cauza penală față de Fuciji Alexandr a fost instrumentată cu încălcări procesuale invocate supra, or, careva probe care să indice indubitabil asupra vinovăției ultimului nu au fost administrate nici pe parcursul urmăririi penare, nici în cadrul dezbaterilor judecătorești, și conform art. 8 Cod de procedură penală, orice dubii asupra vinovăției sunt interpretate în favoarea inculpatului. Constată că, acțiuni civile nu au fost înaintate. 4. Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 09 martie 2020, au fost respinse apelurile declarate de către procuror, avocatul Șcheau Igor în numele lui Alacev Ivan, avocatul Grosu Eugen în numele lui Mocan Vasile, avocatul Botnari Oleg în numele lui Cozma Victor, avocatul Cotea Svetlana în numele lui Reuțchi Ivan, avocatul Eni Olga în numele lui Contășel Veaceslav și avocatul Stănilă Elena în numele inculpatului Fuciji Alexandr, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a constat că, instanța de judecată a respectat toate prevederile procesuale la examinarea cauzei penale și de starea de fapt. Astfel, instanța de apel a menționat că la solicitarea procurorului, a verificat probele administrate în ședința instanței de fond, inclusiv declarațiile necontestate ale părților vătămate Barbînța Vitalie și Drangoi Sergiu, audiați în prima instanță, puse la baza sentinței de condamnare, precum și declarațiile inculpaților Alacev Ivan, Fuciji Alexandr, Cozma Victor, Reuțchi Ivan, Contașel Veaceslav, Mocan Vasili, date în cadrul urmăririi penale, procesele-verbale de confruntare și recunoaștere după fotografie, cât și rapoartele de expertiză medico-legală anexate la materialele dosarului penal, puse la baza sentinței de condamnare. În acest sens, instanța de apel a subliniat că în pofida faptului că inculpații nu recunosc vina în cele imputate, vinovăția acestora este demonstrată prin următoarele probe administrate în respectiva cauză penală: raportul de constatare medico-legală nr. 724 din 30.08.2012, potrivit căruia la Drangoi Sergiu s-a constatat cicatrice pe cap, ca urmare a unei plăgi contuze, scalpante, ce a fost produsă în rezultatul acțiunii traumatice cu obiect contondent dur, are vechimea de 15-16 zile, condiționează o dereglare a sănătății de scurtă durată și se califică ca vătămare corporală ușoară, 16 echimoze pe brațul stâng și echimoză pe fesa stângă, care au fost produse în rezultatul acțiunii traumatice cu obiect(e) contondent(e) dur(e), are vechimea de 8-11 zile și se califică ca vătămare corporală neînsemnată (f.d.31-32, volumul I); procesul-verbal de audiere al părții vătămate Drangoi Sergiu din 24 octombrie 2012 (f.d.127-130, volumul I); raportul de expertiză medico-legală nr.66/D din 21.03.2013, conform căruia la partea vătămată Drangoi Sergiu au fost depistate: cicatrice pe cap, ca urmare a unei plăgi contuze, scalpante, ce a fost produsă în rezultatul acțiunii traumatice cu obiect contondent dur, are vechimea de 15-16 zile, condiționează o dereglare a sănătății de scurtă durată și se califică ca vătămare corporală ușoară. Echimoză pe brațul sting și echimoză pe fesa stângă au fost produse în rezultatul acțiunii traumatice cu obiect(e) contondent(e) dur(e), are vechimea de 8-11 zile și califică ca vătămare corporală neînsemnată. Ținând cont de localizarea și caracterul leziunilor corporale, formarea lor în urma automutilării este puțin probabilă.(f.d. 136, volumul I); procesul-verbal de audiere al părții vătămate Barbînța Vitalie din 24 octombrie 2012 (f.d. 170-174, Volumul I); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie, prin care partea vătămată Drangoi Sergiu a recunoscut persoana din fotografia nr.2, care este Alacev Ivan și care la data de 20.08.2012 i-a aplicat lovituri cu mâinile și picioarele peste diferite părți ale corpului (f.d. 201-203, volumul I); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie, prin care partea vătămată Drangoi Sergiu a recunoscut persoana din fotografia nr. 2, care este Contașel Veaceslav, care la data de 20.08.2012 i-a aplicat lovituri cu mâinile și picioarele și o scândură peste diferite părți ale corpului (f.d. 205- 207, volumul I); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie, prin care partea vătămată Barbînța Vitalie a recunoscut persoanele din fotografia nr. 4, 5, 6 și 3, care sunt Mocan Vasili, Sterpu Vitalie, Rotari Sergiu și Reuțchi Ivan și, care la 25.08.2012 i-au aplicat lovituri cu mânile și picioarele, cu o sticlă cu apă, bastonul de cauciuc peste diferite părți ale corpului (f.d. 208a-208c, Volumul I); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie, prin care partea vătămată Barbînța Vitalie a recunoscut persoana din fotografia nr. 4, care este Alacev Ivan și, care la data de 25.08.2012 i-a aplicat lovituri cu mâinile și picioarele, peste diferite părți ale corpului (f.d. 215-217, volumul I); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie, prin care partea vătămată Barbînța Vitalie a recunoscut persoanele din fotografia nr. 5 și 6, care sunt Cozma Victor și Fuciji Alexandr și, care la 25.08.2012 i-au aplicat lovituri cu bastonul de cauciuc, mâinile, picioarele peste diferite părți ale corpului (f.d. 219-221, volumul I); procesul-verbal de confruntare între partea vătămată Barbînța Vitalie și bănuitul Reuțchi Ivan din 21.06.2013 (f. d. 108-111, volumul II); procesul-verbal de confruntare între partea vătămată Barbînța Vitalie și bănuitul Cozma Victor din 25.06.2013 (f. d. 114-115 volumul II); procesul-verbal de confruntare între partea 17 vătămată Drangoi Sergiu și bănuitul Contașel Veaceslav din 05.05.2013 (f. d. 116-120, volumul II); raportul de expertiză nr.259 din 15.11.2016, efectuat în baza fișei examinării medico-legale a persoanei reținute, fișei medicale a bolnavului de ambulator conform căruia la Barbînța Vitalie în urma examinării medico-legale din 17.09.2012 au fost constatate leziuni corporale sub forma de echimoză în regiunea ochiului stâng de culoare brun-galbenă, cu trecerea pe regiunea zigomatică și dimensiunile 5x4cm, unde predomină culoare galben-verde; echimoză în regiunea gâtului pe dreapta de culoare brun-galben- verde și dimensiunile 2x5cm; la nivelul hemitoracelui stâng pe linia axilară medie și posterioară în proiecție coastelor 8-12 s-au depistat 3 echimoze cu dimensiuni 4x3cm, 10x6cm, 4x2cm și culoare galben-verde; la același nivel a hemitoracelui stâng, au fost depistate 3 excoriații cu caracter întrerupt, acoperite cu cruste uscate de culoare cafenie și parțial descvamate, cu dimensiuni 3x1 cm, 2x1 cm., 4x1 cm.; pe suprafața laterală a femurului stâng se determină o echimoză masivă de culoare brun-galben-verde; pe ambele fese se determină 3 echimoze cu forma oval neregulată de culoare brun-galben- verde și dimensiunile 8x7cm, 11x4cm, 8x6cm.; o echimoză de culoare galben-verde cu dimensiunile 8x7cm și 2 excoriații cu dimensiunile 2x1 cm, 1x1 cm., acoperite cu cruste uscate de culoare cafeniu-suriu- albicioasă și marginile epitelizate, au fost depistate în regiunea gambei drepte; pe suprafața superioară a plantei stângi se determină o echimoză cu dimensinea de 6x6cm de culoare galben-verde. Aceste leziuni corporale au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui(or) corp(uri) contondent(e) dur(e), prin mecanism de lovire, după modificările morfologice constatate la momentul examinării (19.09.2012) ele (leziunile) sunt vechi și au un termen nu mai puțin de 15-18 zile până la examinare, din care considerente pot corespunde timpului și circumstanțelor indicate în ordonanță (la data de 25.08.2012 a fost maltratat fizic de angajații ai instituției de detenție). În același context e necesar de remarcat faptul, că luând în considerație numărul, dimensiunile și localizarea echimozelor depistate (masivul muscular a femurului și a feselor) precum și caracterul lor masiv și extins, acestea au fost cauzate prin aplicarea mai multor lovituri, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și, în conformitate cu acest criteriu se califică ca Vătămare corporală ușoară. În conformitate cu diversitatea leziunilor corporale constatate, localizarea și aspectul morfologic al acestora, cauzarea lor în urma căderii de la propria înălțime, se exclude. Leziunile corporale depistate la Barbînța V. sînt în regiunile anatomice accesibile pentru mîna proprie, dar cauzarea lor în urma automutilării este puțin probabilă (f.d. 228-232, volumul II); procesul-verbal de confruntare între partea vătămată Barbința Vitalie și bănuitul Mocan Vasili din 21.06.2013 (f.d.58-60, dosar nr. 2017238004). 18 Astfel, instanța de apel din materialele dosarului a constatat că prin ordonanța din 08.10.2012 de către procurorul militar Cahul a fost dispusă începerea urmăririi penale conform art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal pe faptul maltratării deținutului Barbînța Vitalie (f.d.1, vol. I), iar prin Ordonanța procurorului militar Cahul din 08 octombrie 2012, a fost începută urmărirea penală pe faptul maltratării deținutului Drangoi Sergiu de către colaboratorii Penitenciarului XXXXX (f.d.40, vol. I). Prin ordonanța procurorului în Procuratura militară Cahul din 30 septembrie 2013 s-a dispus clasarea procesului penal nr. 2012158046, pornit la 08.10.2012 de Procuratura militară Cahul în temeiul art. art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal pe faptul maltratării deținuților Barbînța Vitalie și Drangoi Sergiu de către colaboratorii Penitenciarului XXXXX, în baza art. 275 alin. (1), pct. 3) Cod procedură penală, din motivul lipsei elementelor vreunei infracțiuni prevăzute de Codul penal, comunicând persoanelor interesate și explicându-le dreptul de contestare a ordonanței vizate din 30 septembrie 2013 (f.d 149-151, vol. II). În urma verificării materialelor cauzei penale cu titlu de control ierarhic superior, Procurorul șef al Secției combatere tortură prin ordonanța sa din 10 aprilie 2015 a dispus: anularea ordonanței privind clasarea cauzei penale nr.2013038010, emisă la 30 septembrie 2013 de către procurorul militar în Procuratura militară Cahul, Radu Palencu, reluarea urmăririi penale în cauza penală și fixarea termenului de urmărire penală (f.d.153-157, vol.II). La data de 05 iunie 2017 au fost anulate ordonanțele procurorului în Procuratura militară Cahul Radu Palencu din 24 iulie 2013, din 26 iulie 2013 și 30 iulie 2013, prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărirea penală a lui Alacev Ivan, Fuciji Alexandr, Cozma Victor, Reuțchi Ivan, Contașel Veaceslav, Mocan Vasili. Ulterior în cadrul urmăririi penale la data de 05 iunie 2017 Alacev Ivan a fost pus sub învinuire de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal (f.d.76-78, vol. III). Fuciji Alexandr la data de 05 iunie 2017 a fost pus sub învinuire de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal (f.d.86, vol. III). Tot la 05 iunie 2017 Cozma Victor a fost pus sub învinuire de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal (f.d.94-95, vol.III). La aceași data Reuțchi Ivan a fost pus sub învinuire de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal (f.d.103-104, vol.III). Contașel Veaceslav la data de 05 iunie 2017 de asemenea a fost pus sub învinuire de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3)lit. c) Cod penal (f.d.112, vol.III). Prin ordonanța din 05 iunie 2017 Mocan Vasili a fost pus sub învinuire de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal (f.d.124-125, vol.IV), iar la data de 25 septembrie 2017 cauza penală în privința lui Alacev Ivan, Fuciji 19 Alexandr, Cozma Victor, Reuțchi Ivan, Contașel Veaceslav împreună cu rechizitoriu a fost expediată în instanța de judecată. La data de 29 septembrie 2017 cauza penală în privința lui Mocan Vasili împreună cu rechizitoriu a fost expediată în instanța de judecată, iar prin încheierea din 18 ianuarie 2018 s-au conexat cauza penală de învinuire a lui Mocan Vasili cu cauza penală de învinuire a lui Alacev Ivan, Fuciji Alexandr, Cozma Victor, Reuțchi Ivan, Contașel Veaceslav. Așadar, șentința Judecătoriei Cahul, sediul Central din 21 ianuarie 2019 de încetare a procesului penal este axată pe ideea ilegalității ordonanței Procurorului șef al Secției combatere tortură din 10 aprilie 2015 și respectarea principiului ,,non bis in idem”, instanța de apel a verificat temeiului încetării procesului penal și a tuturor aspectelor faptice legate de acesta. Unul din argumentele procurorului expuse în instanța de apel este faptul că, ordonanțele din 24 iulie 2013, din 26 iulie 2013 și din 30 iulie 2013 de scoatere de sub urmărirea penală a lui Alacev Ivan, Fuciji Alexandr, Cozma Victor, Reuțchi Ivan, Contașel Veaceslav și Mocan Vasili la faza urmăririi penale nu sunt hotărâri definitive și de aceea nu ar constitui o încălcare a prevederilor art. 22 alin. (2) Cod procedură penală, art. 7 alin. (2) Cod penal și art. 4 din Protocolul nr. 7 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, deoarece ea este supusă controlului ierarhic și nu poate fi asimilată unei hotărâri de achitare sau de condamnare, pronunțată de o instanță de judecată. Invocă că, urmărirea penală în cazul dat nu a fost începută din nou, dar a fost reluată în cadrul aceluiași proces, fiind continuată și în cazul dat nu contravine principiului ,,non bis in idem”. Astfel, instanța de apel a conchis că, ordonanța Procurorului șef al Secției combatere tortură din 10 aprilie 2015, prin care s-a dispus anularea ordonanței privind clasarea cauzei penale nr.2013038010, emisă la 30 septembrie 2013 de către procurorul militar în Procuratura militară Cahul, Radu Palencu, reluarea urmăririi penale în cauza penală și fixarea termenului de urmărire penală nu le-a fost adusă la cunoștință inculpaților, or, prin cererea din 07 iunie 2017 avocatul Oleg Botnari în numele lui Cozma Victor a depus cererea pentru a-i fi eliberată această ordonanță, iar la materialele dosarului lipsește o astfel de informație. De asemenea, ulterior, la data de 05 iunie 2017 prin ordonanța adjunctului Procurorului General Mircea Roșioru a fost dispusă anularea ordonanței procurorului în Procuratura militară Cahul Radu Palencu din 30.07.2013, prin care s-a dispus scoaterea lui Alacev Ivan și Contașel Veaceslav de sub urmărirea penală și reluată urmărirea penală nu i-a fost adusă la cunoștință, fiind depusă o plîngere de către avocatul Igor Șcheau, or materialele cauzei penale atestă neglijarea de către procurorul care a exercitat urmărirea penală a dreptului învinuiților și apărătorilor acestora de a cunoaște actul procedural de reluare a urmăririi penale (or 20 astfel de acte au fost emise două la număr: la data de 10 aprilie 2015 și la data de 05 iunie 2017), drept stipulat la art.66 alin.(2) pct.26), 27) Cod de procedură penală: învinuitul, conform prevederilor prezentului cod, are dreptul ,,(...) să fie informat de către organul de urmărire penală despre toate hotărârile adoptate care se referă la drepturile și interesele sale, să primească, la solicitarea sa, copii de pe aceste hotărâri, precum și copii de pe rechizitoriu sau de pe un alt act de finalizare a urmăririi penale, să atace, în modul stabilit de lege, acțiunile și hotărârile organului de urmărire penală”. Așa cum ordonanța de reluare a urmăririi penale adoptată de Procurorul șef al Secției combatere tortură din 10 aprilie 2015 se referea la drepturile și interesele inculpaților Alacev Ivan, Fuciji Alexandr, Cozma Victor, Reuțchi Ivan, Contașel Veaceslav și Mocan Vasili, norma legală citată instituie în mod imperativ obligația pozitivă a statului (procurorului care exercita urmărirea penală) de a-i informa pe aceștia despre emiterea acelui act procedural și de a le furniza la cerere copia de pe ordonanța de reluare a urmăririi penale din 10.04.2015. Din materialele dosarului, instanța de apel a concluzionat că prima acțiune de urmărire penală cu participarea învinuiților după reluarea urmăririi penale a fost comunicarea raportului de expertiză din 16 noiembrie 2016, adus la cunoștință la data de 05 iunie 2017 (f.d.237, 239, 240, 241, vol. II). Tot în aceeași data au fost anulate ordonanțele procurorului în Procuratura militară Cahul Radu Palencu, prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărirea penală a inculpaților și dispusă reluarea urmăririi penale (f.d.60-74, vol. III), și tot la 05 iunie 2017 au fost emise ordonanțele de punere sub învinuire a lui Alacev Ivan, Fuciji Alexandr, Cozma Victor, Reuțchi Ivan, Contașel Veaceslav și Mocan Vasili în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal (f.d.76-78; 86; 94-95; 103-104; 112 vol. III, f.d.124-125, vol. IV). La 07 iunie 2017 avocatul Oleg Botnari în numele lui Cozma Victor, prin cerere scrisă (f.d.30 vol.III) a solicitat procurorului eliberarea copiei de pe ordonanța de reluare a urmăririi penale. La această solicitare nu a urmat niciun răspuns, or în materialele dosarului lipsește orice mențiune ce ar atesta înmânarea sau expedierea la adresa învinuitului (apărătorului) a copiei de pe ordonanța Procurorului din 10 aprilie 2015. Ulterior la 25.09.2017 procurorul a trimis cauza în instanța de judecată. Astfel, instanța de apel a stabilit că, reluarea urmăririi penale s-a dispus în baza art. 287 alin. (4) Cod de procedură penală, care la 10 aprilie 2015 (data emiterii ordonanței de reluare a urmăririi penale) prevedea „în cazurile în care ordonanțele de încetare a urmăririi penale, clasare a cauzei penale sau de scoatere a persoanei de sub urmărire au fost adoptate legal, reluarea urmăririi penale poate avea loc numai dacă apar fapte noi sau recent descoperite ori un viciu fundamental în cadrul urmăririi precedente au afectat hotărârea respectivă. În cazul descoperirii unui viciu fundamental, urmărirea penală poate fi reluată nu 21 mai târziu de un an de la intrarea în vigoare a ordonanței de încetare a urmăririi penale, clasare a cauzei sau scoatere a persoanei de sub urmărire”. Conform art. 22 alin.(2) Cod de procedură penală „scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale împiedică punerea repetată sub învinuire a aceleiași persoane pentru aceiași faptă, cu excepția cazurilor când fapte noi ori recent descoperite sau un viciu fundamental în cadrul procedurii au afectat hotărârea respectivă”, prevederi similare se regăsesc și în art.4 din Protocolul nr.7 din Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului, iar potrivit art.24 alin.(2) Cod de procedură penală, ,,instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii”. În baza principiului „non bis in idem” în procesul penal, principiu unanim recunoscut și susținut de jurisprudența CEDO, și anume potrivit art.4 din Protocolul nr.7 al Convenției: „Nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit penal de către jurisdicțiile aceluiași stat pentru săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost deja condamnat printr-o hotărâre definitivă conform legii și procedurii penale ale aceluiași stat”. Norma citată prohibește repetarea procedurilor penale închise definitiv. Acest articol se referă nu numai la dreptul de a nu fi judecat, condamnat de două ori pentru aceeași faptă, ci și la dreptul de a nu fi urmărit penal de două ori pentru aceeași faptă. În cazul dat trebuie să persiste anumite condiții că autoritățile judiciare să formuleze din nou aceeași acuzație împotriva aceleiași persoane, privind aceleași fapte cu caracter penal. Instanța de apel a remarcat faptul că, ignorarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și încălcarea prevederilor art.22 și art.24 din Codul de procedură penală lezează dreptul inculpatului la un proces echitabil, drept garantat de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, redând acest principiu astfel „orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanța independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa”. Dreptul la un proces echitabil este garantat ca fiind efectiv dar nu iluzoriu (cauza Engel și alții vs Olanda; cauza Ozturk vs Germania). Iar într-un stat de drept este necesară respectarea normelor imperative întru asigurarea unui proces penal echitabil. Potrivit hotărârii Curții Constituționale nr. 12 din 14.05.2015, în vigoare din 14.05.2015, s-a declarat neconstituțional alin. (1) al art. 287 Cod de procedură penală. La pct. 25 din decizia Curții Constituționale nr. 82 din 18.11.2016, Curtea a reținut, că în cazul în care ordonanțele de reluare a urmăririi penale nu sunt întemeiate pe circumstanțele art. 287 alin. (4) Cod de procedură penală, acestea sunt lovite de nulitate absolută și nu produc consecințe juridice. 22 În cazul în care se constată existența unei hotărâri neanulate privind scoaterea de sub urmărire penală a inculpaților, aceasta constituie o încălcare gravă a drepturilor fundamentale ale omului manifestate prin încălcarea principiului non bis in idem, care stabilește inadmisibilitatea pedepsirii repetate pentru una și aceeași faptă. O abordare contrară într-o astfel de situație juridică, afectează grav principiul general privind procesul penal prevăzut la art. 22 Cod de procedură penală, ce reglementează dreptul de a nu fi urmărit, judecat sau pedepsit de mai multe ori. Pe lângă faptul că are o conotație constituțională, acest principiu de drept penal, are ca model normele pertinente statuate în Astfel, soluția instanței de fond conține răspuns despre prezența în speță a unei hotărâri definitive neanulate privind scoaterea de sub urmărire penală a inculpaților, fiind astfel respectată jurisprudența națională și a CEDO, care statuează că în cazul încălcării normelor procedurale ce afectează dreptul persoanei la un proces echitabil, statul este cel care trebuie să-și asume erorile comise de organul de urmărire penală și instanța de judecată și acele erori nu trebuie reparate în detrimentul persoanei vizate în procedura în cauză. Întru aprecierea temeiurilor reluării urmăririi penale dispusă prin ordonanța Procurorului șef al Secției combatere tortură din 10 aprilie 2015, instanța de apel a Așadar, în textul ordonanței de reluare a urmăririi penale din 10 aprilie 2015 a Procurorului șef al Secției combatere tortură, după trecerea în revistă a acțiunilor de urmărire penală petrecute anterior și care au stat la baza emiterii ordonanței de scoatere de sub urmărire penală și clasare a cauzei penale din 30 septembrie 2013, este bazată pe anchetă ineficientă ,,că nu a fost cercetat locul pretinsei torture, unde puteau fi depistate obiectele cu care pretinde Barbînța Vitalie că a fost maltratat, că nu au fost audiate persoanele din celula unde s-a deținut Drangoi Sergiu, cărora acesta le-a povestit despre acțiunile angajaților Penitenciarului XXXXX, nu a fost stabilit, dacă există o încăpere subsolul instituției pentru a stabili dacă corespunde descrierilor efectuate de către părțile vătămate, cât și faptul că, procurorul nu a dat nici o apreciere leziunilor corporale depistate în cadrul examinării medico- legale a victimelor Drangoi Sergiu și Barbînța Vitalie, iar în cazul divergențelor din rapoartele de expertiză, urma a fi numită o expertiză suplimentară. Conchide, că în cadrul urmăririi penale nu au fost efectuate toate măsurile absolut necesare, care au dus la neefectuarea acțiunilor de urmărire penală și aprecierea necorespunzătoare a circumstanțelor cazului, ceea ce denotă că hotărârea este afectată de un viciu fundamental, ce a dus la limitarea drepturilor lui Barbînța Vitalie și Drangoi Sergiu de a beneficia de o investigație efectivă”. Ulterior, prin ordonanțele din 05 iunie 2017 adjunctul Procurorului General Mircea Roșioru, verificând cu titlu de control ierarhic superior materialele cauzei penale nr. 2012158046 din nou a dispus anularea ordonanțelor procurorului în 23 Procuratura militară Radu Palencu din 24.07.2013, din 26.07.2013 și din 30.07.2013, ca motiv indicând că initial conform rapoartelor de expertiză medico-legale nr. 69D din 28.03.213, nr. 28D și 30D din 25.03.2016, experții medico-legali au exclus posibilitatea contractării vătămărilor corporale de către cet. Vitalie Barbânța la data de 25.08.2013, ceea ce a și constituit unul din temeiurile prioritare pentru scoaterea lui Alacev Ivan și altor persoane de sub urmărirea penală în cauza data. Ulterior, în cadrul cercetării în continuare a cazului, a fost numită o expertiză medico-legală în comisie, rezultatele căreia vătămările corporale stabilite la Vitalie Barbînța pot corespunde datei de 25 august 2013, cât și nu a oferit careva explicație originii vătămărilor stabilite la victima Sergiu Drangoi, care conform vechimii corespund perioadei aflării numitului în custodia statului, de aceia s-a dispus anularea acestor ordonanțe în scopul stabilirii adevărului. Analizând ordonanța Procurorului șef al Secției combatere tortură Ion Caracuian din 10 aprilie 2015 și ordonanțele adjunctului Procurorului General Mircea Roșioru din 05 iunie 2017, prin care a fost anulată ordonanța privind clasarea cauzei penale și scoaterea integrală a inculpaților Alacev Ivan, Fuciji Alexandr, Cozma Victor, Reuțchi Ivan, Contașel Veaceslav și Mocan Vasili de sub urmărirea penală din 30 septembrie 2013, și s-a dispus reluarea urmăririi penale, Colegiul judiciar consideră că această este emisă contrar prevederilor art.22 alin.(2), 287 Cod de procedură penală, art.4 din Protocolul nr.7 al Convenției Europene pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale. Așa cum criticele invocate atât de Procurorul șef al Secției combatere tortură Ion Caracuian din 10 aprilie 2015, cât și Ordonanțele adjunctului Procurorului General Mircea Roșioru din 05 iunie 2017 de reluare a urmăririi penale și anume: nestabilirea circumstanțelor și împrejurărilor comiterii infracțiunii, aprecierea supeficială a probelor, neaudierea martorilor, nestabilirea locului pretinsei torture și cerecetării la fața locului în scopul depistării obiectelor cu care Barbînța Vitalie pretinde că a fost lovit (o sticlă din plastic plină cu apă), neaprecierii rapoartelor de expertiză, prin care expertul indică că leziunile corporale ar fi putut provocate la data de 25 august 2012, neefectuarea expertizei medico-legale în comisie, lipsa verificării versiunii lui Cozma Victor, că în ziua în care a avut loc incidentul cu Barbînța Vitalie acesta s-ar fi aflat la examenul pentru obținerea permisului de conducere - toate acestea nu constituie fapte noi sau recent descoperite, ci pot fi catalogate exclusiv ca fiind un viciul fundamental, aplicabilitatea acestui temei de reluare a urmăririi penale este compromis prin faptul că reluarea urmăririi penale a fost dispusă peste acel termen de un an, care garantează securitatea raporturilor juridice, instituit la art.287 alin.(4) Cod de procedură penală. 24 Astfel, instanța de apel a menționat că, până la reluarea urmăririi penale de către organul de urmărire penală au fost efectuate următoarele acțiuni procesuale: examinată fișa medicală a persoanei reținute - Barbînța Vitalie și fișa medicală de ambulator, raportul de examinare medico-legală nr. 69 din 20 august 2012, prin care expertizatul a declarat, că la data de 15 august 2012 un colaborator al Poliției cu două persoane cunoscute l-au lovit cu un băț pe mâna dreaptă, obraz, fiind constatate: excoreație pe obraz, mâna dreaptă produse la acțiuni traumatice cu obiecte contondente dure, se încadrează în limitele de timp 4-7 zile înainte de examen, se califică ca vătămare corporală neînsemnată (f.d.68, lov. I), fișa examinării medicale a persoanei reținute - Drangoi Sergiu și Raportul de constatare medico-legală nr. 724 din 30 august 2012, prin care din circumstanțele faptei expertizatul a comunicat că, la data de 14.08.2012, aproximativ la ora 20:30 în s. Gotești a fost lovit cu un obiect dur, posibil din lemn, și la 20.08.12, în orele de dimineață în incinta penitenciarului XXXXX a fost lovit cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului de către colaboratorii penienciarului și s-a constatat: cicatrice pe cap, ca urmare a unei plăgi contuse, scalpante, ce a fost produsă în rezultatul acțiunii traumatice cu obiect contondent dur, are vechime de 15-16 zile, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și se califică ca leziune corporală ușoară; echimoză pe brațul stâng și echimoză pe fesa stângă au fost produse în rezultatul acțiunii traumatice cu obiect(e) contondent(e) dur(e), are vechimea de 8-11 zile și se califică ca vătămare coporală neînsemnată; raportul de expertiză medico- legală nr.66D din 21 martie 2013, prin care au fost constatate leziunile coprorale la Drangoi Sergiu (f.d.136, vol.I); raportul de expertiză medico-legală nr.69D din 28 martie 2013, prin care au fost constatate leziunile coprorale la Barbînța Vitalie (f.d.180- 181,vol.I); raportul de examinare medico-legală nr.777 din 25 septembrire 2013, prin care au fost constatate leziunile coprorale la Barbînța Vitalie cu tabelul fotografic (f.d.183-185,vol.I); procesele- verbale de recunoaștere după fotografie /197-199; 201-203; 205-207; 208a-208c; 209-211; 212-214; 215-217; 219-221; 223-225; 226-228, vol. I/, procesele-verbale de confruntare între părțile vătămate și bănuiți (f.d.108-111; 112-113; 114-115; 116-120, vol. II); au fost efectuate cercetări de serviciu (f.d.79-80); au fost audiați: părțile vătămate Drangoi Sergiu și Barbînța Vitalie, martorii Tricolici Iacob, (f.d.122, vol.II); Basarab Nicolae (f.d.143-144, vol. II), Roșcovanu Andrei (f.d.145-146, vol. II), expertul Marcu Gheorghe (f.d.124-126, vol. II); bănuiții Alacev Ivan, Fuciji Alexandr, Cozma Victor, Reuțchi Ivan, Contașel Veaceslav, Mocan Vasili. Astfel, motivele reluării urmării penale nu cad sub incidența acestor două situații de excepție - fapte noi sau fapte recent descoperite, prevăzute la art. 287 alin. (4) Cod de procedură penală, necesare pentru reluarea urmăririi penale, or organul de urmărire penală, cercetând circumstanțele cauzei, cunoștea din probele acumulate expuse supra, 25 cum ar fi declarațiile martorului Tricolici Iacob că, Barbînța Vitalie i-a spus că a fost maltratat nu în incinta penitenciarlui, ci în timpul conflictului, care a avut loc în sat. Desasemeni a fost audiat expertul, care a dat concluzii pe marginea leziunilor corporale depistate la Barbînța Vitalie și, care aveau o vechime mai mare de 11 zile de la momentul expertizării, cunoștea circumstanțele și împrejurările comiterii infracțiunii, inclusiv despre locul pretinsei infracțiuni. Probele administrate în cadrul anchetei până la reluarea urmăririi penale denotă că organul de urmărire penală avea posibilitate să cunoască despre existența martorilor oculari, care s-au deținut într-o celulă cu Drangoi Sergiu și Barbînța Vitalie, să-i audieze întru constatarea circumstanțelor cauzei, să stabilească locul și obiectele cu care au fost maltratate părțile vătămate, să verifice versiunile bănuiților referitor la locul aflării lor în timpul pretinsei maltratări, cît și să verifce versiunea lui Cozma Victor, precum că la data de 25 august 2012 de dimineața până la orele 13:00 nu s-a aflat la serviciu, deoarece s-a aflat la școala auto, unde a susținut examenul de conducător auto, testarea tehnică și practica, să stabilească locul exact unde au fost maltratați părțile vătămate, să efectueze suplimentar expertizele medico-legale cu formularea întrebărilor concrete față de experți, să audieze medicii- legiști, care i-au expertizat pe părțile vătămate, să efectueze alte acțiuni procesuale necesare pentru stabilirea adevărului, toate acțiunile per-ansamblu constituie date care erau cunoscute și puteau fi cunoscute la data adoptării ordonanței de clasare a cauzei penale din 30 septembrie 2013, or fapte noi” constituie date despre circumstanțele de care nu avea cunoștință organul de urmărire penală la data adoptării ordonanței atacate și care nici nu puteau fi cunoscute la acea dată. Acțiunile procesuale care au fost efectuate după reluarea urmăririi penale, și anume: a solicitat informație de la Penitenciarul XXXXX cu privire la numărul celulelor în care au fost deținuți Drangoi Sergiu și Barbînța Vitalie pe parcursul anului 2012 (f.d.171, vol. II), a solicitat informație de la șeful ISCPS AN filiala Cahul cu privire dacă a făcut studii la școala auto Cozma Victor și în ce perioadă (f.d.174, vol. II), audierea suplimentară a părții vătămate Drangoi Sergiu (f.d.181, vol.II), audierea martorului Gasper Vasile (f.d.196-197, vol.II); audierea martorului Zaporojan Iolanta (f.d.200, vol. II), audierea martorului Barbarov Demian (f.d.201, vol. II), anexat planul etajului construcției (f.d. 202-205, vol. II), s-a dispus efectuarea expertizei medico-legale repetate la data de 15 martie 2016 (f.d.216, vol II), au fost prezentate rapoartele de expertiză din data de 25 martie 2016 (f.d.217-219, vol. II), s-a dispus efectuarea expertizei medico-legale în comisie la 09 august 2016 (f.d.225-226, vol. II), a fost prezentat raportul de expertiză medico-legală nr. 259 din 15 noiembrie 2016 (f.d.228- 232, vol. II), audierea suplimentară a părții vătămate Drangoi Sergiu din 27 februarie 2017 (f.d.236, vol. II), a fost efectuată cercetarea la fața locului la 20 aprilie 2017 (f.d.1- 26 17, vol. III), puteau fi efectuate de către organul de urmărire penală din momentul pornirii urmăririi penale, fără a exista careva impedimente. Aceste acțiuni de urmărire penală nu au contribuit la constatarea unor circumstanțe și fapte noi, care nu puteau fi cunoscute sau care nu au putut fi descoperite, ci reflectă desfășurarea unei anchete incomplete, neobiective prin aprecierea necorespunzătoare a circumstanțelor cauzei și neefectuarea tuturor acțiunilor procesuale necesare stabilirii adevărului în cadrul procesului penal. Prin adoptarea ordonanței de reluare a urmării penale din 10 aprilie 2015 s-a admis o ingerință în garanțiile prevăzute de art. 22 Cod de procedură penală, de a nu fi urmărit de mai multe ori pentru aceiași faptă, drept prevăzut și în art.4 al Protocolului nr.7 Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale și art.21 din Constituția Republicii Moldova, deoarece reluarea urmăririi penale s-a dispus asupra acelorași persoane, pentru același fapt, în lipsa temeiurilor expres prevăzute. Astfel motivele reluării urmăririi penale în privința lui Alacev Ivan, Fuciji Alexandr, Cozma Victor, Reuțchi Ivan, Contașel Veaceslav, Mocan Vasili, dispuse prin ordonanța Procurorului șef al Secției combatere tortură Ion Caracuian din 10 aprilie 2015, sunt formale, care nu corespund cerințelor legii (art.22, 287 alin.(4) Cod de procedură penală, art.21 din Constituția Republicii Moldova), și în consecință respectiva ordonanță este lovită de nulitate în corespundere cu prevederile art.251 alin.(1), (4) Cod de procedură penală, care stipulează ,,încălcarea prevederilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal atrage nulitatea actului procedural numai în cazul în care s-a comis o încălcare a normelor procesuale penale ce nu poate fi înlăturată decît prin anularea acelui act. (4) Încălcarea oricărei alte prevederi legale decât cele prevăzute în alin.(2) atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul efectuării acțiunii - când partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale - când partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de judecată - când partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanță”. Faptul că procurorul ierarhic superior, reluând urmărirea penală, a acționat contrar normelor de procedură penală, încălcare care implică nulitatea ordonanței de reluare a urmăririi penale. Pe cale de consecință ordonanța de clasare a cauzei penale nr.2012158046 și scoaterea integrală de sub urmărire penală a lui Alacev Ivan, Fuciji Alexandr, Cozma Victor, Reuțchi Ivan, Contașel Veaceslav, Mocan Vasili acuzați pe art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, se prezintă a fi o hotărâre irevocabilă și produce efecte juridice, fiind obligatorie pentru executare, și denotă existența circumstanțelor care exclud tragerea repetată a inculpaților Alacev Ivan, Fuciji Alexandr, Cozma Victor, Reuțchi Ivan, Contașel Veaceslav, Mocan Vasili la răspundere penală. 27 Potrivit art. 275 pct.9) Cod de procedură penală, ,,urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, și va fi încetată în cazurile în care: 9) există alte circumstanțe prevăzute de lege care condiționează excluderea sau, după caz, exclud urmărirea penală”. Iar, în conformitate cu prevederile art.284 alin.(1) Cod de procedură penală, „scoaterea persoanei de sub urmărirea penală este actul de reabilitare și finalizare în privința persoanei a oricăror acțiuni de urmărire penală în legătură cu fapta anterior imputată”. Art. 332 alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că „în cazul în care, pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art.275 pct.5)-9), 285 alin.(1) pct.1), 2), 4), 5), precum și în cazurile prevăzute în art.53- 60 din Codul penal, instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă”. Conform art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, ,,sentința de încetare a procesului penal se adoptă dacă: . există alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală”. În consecință, având în vedere că reluarea urmăririi penale în privința inculpaților Alacev Ivan, Fuciji Alexandr, Cozma Victor, Reuțchi Ivan, Contașel Veaceslav, Mocan Vasili s-a efectuat contrar prevederilor legale care atrage nulitatea absolută și lipsa de efecte juridice a ordonanței Procurorului șef al Secției combatere tortură Ion Caracuian din 10 aprilie 2015, cât și a adjunctului Procurorului General din 05.06.2017, instanța de apel a constatat că, prima instanță întemeiat a ajuns la concluzia adoptării sentinței de încetare a procesului penal în privința lui Alacev Ivan, Fuciji Alexandr, Cozma Victor, Reuțchi Ivan, Contașel Veaceslav, Mocan Vasili în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, din motiv că există circumstanțe care exclud urmărirea penală și tragerea la răspundere penală a inculpaților Alacev Ivan, Fuciji Alexandr, Cozma Victor, Reuțchi Ivan, Contașel Veaceslav, Mocan Vasili. De asemenea, instanța de apel a menționat că, în cursul procesului penal părțile vătămate Drangoi Sergiu și Barbînța Vitalie nu au depus cerere de recuperare a pagubei materiale sau morale, și nu au fost recunoscuți prin ordonanțele procurorilor în calitate de parte civilă, de aceea la caz este irelevantă referirea instanței de fond la cauza Mereuța c. Moldovei, or, sentința de încetare a primei instanțe este întemeiată pe un temei de reabilitare procedurală, ceia ce nu exclude judecarea în ordine civilă a unei eventuale acțiuni civile de reparare a prejudiciului. 5. Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procuror care în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 16) Cod de procedură penală solicită casarea deciziei și remiterea cauzei spre rejudecare de către aceiași instanță în alt complet de judecată. 28 În motivarea recursului susține că, temeiul pe care s-a bazat instanța pentru încetarea procesului penal nu a fost clar expus. De asemenea, procurorul remarcă să, instanța de apel în partea descriptivă a deciziei nu a constatat fapta prejudiciabilă săvârșită de către inculpați. Totodată, recurentul indică că, instanța de apel la adoptarea deciziei urma să ia în calcul hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 22 din 12.12.2005 ,,Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel” prin care instanța de apel în partea descriptivă a deciziei trebuie să constate circumstanțele de fapt stabilite de către aceasta în urma judecării apelului declarat. 5.1. Împotriva deciziei instanței de apel declară recurs ordinar avocatul Gîrneț Zinaida în numele inculpatului Contașel Veaceslav care în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală solicită casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei sentințe de achitare, deoarece ultimul nu a comis fapta imputată. În susținerea celor solicitate, apărătorul indică că, instanța de apel menținând sentința primei instanțe nu se pronunță asupra vinovăției inculpatului. Subsidiar, avocatul Gîrneț Zinaida susține dezacordul cu aprecierea probelor de către instanțele ierarhic inferioare, indicând faptul că nu au fost tsabilite circumstanțele faptei care au dus la condamnarea inculpatului Contașel Veaceslav, or din declarațiile părții vătămate Drangoi Sergiu reiese că acesta nu l-a cunoscut pe inculpat și nu are pretenții față de acesta. 5.2. Nefiind de acord cu decizia instanței de apel declară recurs ordinar avocatul Cotea Svetlana în numele inculpatului Reuțchi Ivan care în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatul să fie achitat de sub învinuirea înaintată din motiv că nu a comis infracțiunea incriminată. Recurentul susține că, instanța de apel nu a dat un răspuns clar și argumentat solicitărilor din cererea de apel, astfel ca și organul de urmărire penală au pus în sarcina inculpatului de a-și demonstra nevinovăția. De asemenea, instanța de apel a pronunțat o decizie contradictorie, or, în partea dispozitivă menține sentința prin care inculpatul a fost recunoscut de faptele incriminate, iar în partea descriptivă susține că ,,(…) potrivit rechizitoriului se pretinde a fi comisă infracțiunea în următoarele circumstanțe de fapt”, însă nu se expune asupra vinovăției. 5.3. Avocatul Șcheau Igor în numele inculpatului Alacev Ivan și ultimul de asemenea declară recurs ordinar, indicând temeiurile de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală solicită casarea deciziei cu remiterea cauzei spre rejudecare de către aceiași instanță în alt complet de judecată. 29 Recurenții susțin faptul că, instanța de apel nu s-a expus asupra cererii de apel declarată de către aceștia, rezumându-se doar la plagierea sentinței fără o soluționare clară a argumentelor înaintate în cererea de apel. Astfel, recurenții susține dezacordul cu aprecierea probelor dată de instanțele ierarhic inferioare sub aspectul declarațiilor contradictorii ale presupuselor părți vătămate. Totodată, subliniază recurenții că, instanța nu s-a pronunțat asupra nulității acțiunilor procesuale care au avut loc după data de 11.05.2015, dată la care a fost reținută întreruperea termenului de urmărire penală. În fata instanței de apel apărarea a invocat o serie de argumente de asemenea ignorate de instanța de apel și anume că: - Faptul că deși sub aspect material partea apărării este de acord cu concluziile instanței de fond vis- a-vis de constatarea încălcărilor de procedură, vizate la caz, reluarea urmăririi penale contrar art. 287 Cod de procedură penală, însă apărarea nu poate fi de acord cu concluzia primei instanțe privind reținerea existenței faptului infracțiunii în privința inculpatului Alacev Ivan; - La momentul soluționării cauzei vizate în fața instanței de fond, niciuna din părțile vătămate nu au putut indica modalitatea în care pretind dumnealor că a fost aplicată violența fizică, de către cine și unde au fost aplicate pretinsele lovituri, în ce circumstanțe a avut loc acest aspect de fapt; - Părțile vătămate la momentul parvenirii în Penitenciarul XXXXX deja aveau leziuni corporale prezente pe corpul acestora. În sensul dat, în cadrul penitenciarului XXXXX a fost efectuată o anchetă de serviciu, în cadrul căreia s-a constatat faptul că, leziunile corporale invocate de părțile vătămate, existau deja la momentul parvenirii acestora în penitenciar; - Conform concluziilor rapoartelor de expertiză medico-legale din 27.03.2013, 28.03.2013, în privința ambelor părți vătămate nu s-au constatat leziuni corporale, care ar fi compatibile în timp cu perioadele indicate de către părțile vătămate. Similar, există o serie de divergențe cu referire la declarațiile părților vătămate, vizând numărul de persoane care au fost prezente la aplicarea leziunilor corporale, pe cine din persoanele prezente dumnealor le-au recunoscut; - Instanțele nu s-au expus asupra întreruperi în termenul de urmărire penală, care de asemenea urma a fi constatat ca încălcări de procedură; - În cadrul unei cauze penale vinovăția persoanei, ținând cont de gravitatea învinuirii aduse, trebuie să fie demonstrată dincolo de orice dubiu rezonabil, iar atunci când declarațiile părților vătămate au o mulțime de dubii și nu au fost excluse nici la urmărirea penală și nici în cadrul judecării cauzei, chiar și probele acumulate au un 30 caracter ilegal, nu poate fi reținută existența faptului infracțiunii în privința inculpatului, motiv pentru care era imperioasă casarea sentinței contestate cu apel și achitarea inculpatului Alacev Ivan, din motivul lipsei faptului infracțiunii în acțiunile acestuia. 6. Judecând recursurile ordinare în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal concluzionează că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit cerințelor aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. Colegiul penal lărgit constată că, aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs. În prezenta cauză, Colegiul penal lărgit conchide că, și-au găsit confirmarea temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, cazurile când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în cererile de apel și hotărârea instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în legătură cu ce urmează a fi casată decizia instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, deoarece această eroare nu poate fi corectată de instanța de recurs. Astfel, Colegiul penal analizând materialele cauzei ajunge la concluzia că instanța de apel a menținut o sentință contradictorie și neclară, motiv pentru care va casa total 31 decizia instanței de apel și va remite cauza spre rejudecare de către aceiași instanță în alt complet de judecată. Raționamentul acestei decizii vine în corelație cu actele procedurale întocmite la etapa urmării penale, și anume: - prin ordonanțele din 08 octombrie 2012, s-a dispus începerea urmăririi penale în temeiul art. 3091 alin. (3) Cod penal (f.d. 1, 2 Vol. I); - prin ordonanțele de scoatere de sub urmărire penală întocmite la 24 iulie 2013, bănuiții Contașel Veaceslav, Avram Oleg, Cozma Victor, Fuciji Alexandr, Reuțchi Ivan, Alacev Ivan, au fost scoși de sub urmărire penală deoarece în acțiunile acestora lipsesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal (f.d. 127-142 vol. II); - prin ordonanța din 30 septembrie 2013, a fost clasat procesul penal pornit la 08 octombrie 2012 din motivul lipsei elementelor vreunei infracțiunii prevăzute de Codul penal (f.d. 147-151, vol. II); - prin ordonanța din 10 aprilie 2015, a fost anulată ordonanța din 30 septembrie 2013 privind clasarea cauzaei penale, cu reluarea urmăririi penale pe caz (f.d. 153-157 vol. II); -prin ordonanțele din 05 iunie 2017, au fost anulate ordonanțele din 26 iulie 2013 prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui Contașel Veaceslav, Avram Oleg, Cozma Victor, Fuciji Alexandr, Reuțchi Ivan, Alacev Ivan (f.d. 60-74 vol. III); - prin ordonanțele de punere sub învinuire din 05 iunie 2017, lui Contașel Veaceslav, Avram Oleg, Cozma Victor, Fuciji Alexandr, Reuțchi Ivan și Alacev Ivan le-a fost înaintată acuzarea în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal (f.d. 60-78 vol. III). În aceste circumstanțe, Colegiul penal lărgit conchide că, peste o perioadă de mai bine de 1 an și 6 luni, procurorul Caracuian Ion la 10 aprilie 2015, în urma unui control ierarhic superior anulează ordonanța din 30 septembrie 2013 de clasare a procesului penal și dispune în temeiul art. 287 alin. (1) și (4) Cod de procedură reluarea urmăririi penale. De asemenea, prin ordonanțele din 05 iunie 2017, Adjunctul Procurorului General Roșioru Mircea anulează ordonanțele din 24 iulie 2013 prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui Contașel Veaceslav, Avram Oleg, Cozma Victor, Fuciji Alexandr, Reuțchi Ivan și Alacev Ivan, motivându-și poziția precum că, aceste ordonanțe nu constituie o hotărâre procesual definitivă, considerent din care nu va constitui o încălcare a prevederilor art. 22 alin. (2) Cod de procedură penală, art. 7 alin. (2) Cod penal și art. 4 din Protocolul nr. 7 al CEDO. Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central din 21 ianuarie 2019, s-a dispus încetarea procesului penal în privința inculpaților în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod 32 de procedură penală, din motiv că există alte circumstanțe care exclud urmărirea penală. Concluzia instanței de fond se bazează pe ilegalitatea ordonanței din 10 aprilie 2015 de reluare a urmăririi penale și respectarea principiului ,,non bis in idem”. Instanța de apel menține această sentință, indicând că vinovăția inculpaților a fost pe deplin demonstrată de cumulul de probe administrat în respectiva cauză penală, însă din motivul nulității actului procedural menționat mai sus, se impune încetarea procesului penal în privința inculpaților. La fel, Colegiul penal lărgit consideră necesar de a menționa că, prima instanță în partea descriptivă a deciziei constată fapta ca fiind demonstrată de către inculpați și o descrie conform rechizitoriului. În aceste circumstanțe, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că, instanțele de fond au comis o eroare gravă de fapt din care motiv nu poate menține o astfel de hotărâre. Astfel, prin ordonanțele de scoatere de sub urmărire penală întocmite la 24 iulie 2013, bănuiții Contașel Veaceslav, Avram Oleg, Cozma Victor, Fuciji Alexandr, Reuțchi Ivan, Alacev Ivan, au fost scoși de sub urmărire penală din motivul că în acțiunile acestora lipsesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal (f.d. 127- 142 vol. II). Or, în acest caz nu suntem în prezența constatării stării de fapt ca fiind dovedită vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii imputate prin rechizitoriu. Subsecvent, Colegiul penal lărgit subliniază că, instanțele de fond pronunță hotărâri contradictorii, pe de o parte recunoaște ordonanța de reluare a urmării penale este nulă, rămânând la soluția precum că inculpații au fost scoși de sub urmărire penală din lipsa elementelor infracțiunii incriminate, iar pe de altă parte îi recunoaște vinovați de cele imputate. Lecturând decizia instanței de apel care a menținut sentința primei instanțe, Colegiul penal lărgit a ajuns la concluzia că, instanța de apel eronat a respins apelurile fiind examinate pur formal, nu s-a clarificat care circumstanțe sunt relevante pentru prezenta cauză, a adoptat o soluție neargumentată la modul cuvenit, în legătură cu ce o astfel de decizie nu poate fi menținută și urmează a fi casată cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte în instanța de apel. De asemenea, Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel urma să ofere un răspuns clar alegațiilor din cererile de apel ținând cont de art. 21 din Constituția Republicii Moldova, care garantează principiul prezumției nevinovăției persoanei, potrivit căruia orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până 33 când vinovăția sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanțiile necesare apărării sale. Dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori pentru aceeași faptă a devenit un principiu fundamental și incontestabil al oricărui sistem de drept și este garantat de normele actelor internaționale, la care a aderat și Republica Moldova. Astfel, potrivit art. 4 alin. 1 din Protocolul nr. 7 la Convenția Europeană, nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit penal de către jurisdicțiile aceluiași stat pentru săvârșirea infracțiunii pentru care a fost deja achitat sau condamnat printr-o hotărâre definitivă conform legii și procedurii penale ale acestui stat. Cu termeni similari operează și art. 14 alin. 7 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, potrivit căruia nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit din pricina unei infracțiuni pentru care a fost deja achitat sau condamnat printr-o hotărâre definitivă în conformitate cu legea și cu procedura penală a fiecărei țâri. De asemenea, art. 22 alin. (1) din Codul de procedură penală prevede că nimeni nu poate fi supus de două ori urmăririi penale, judecării și pedepsei penale pentru una și aceeași faptă. Astfel, ]=0n ``` -- concluzie, Colegiul penal conchide că, printre garanțiile unui proces echitabil, reglementat de art. 6 din CEDO, se enumeră și faptul că orice persoană are dreptul de a fi judecat în mod echitabil de un tribunal independent și imparțial, iar cauza penală în privința lui Contașel Veaceslav, Avram Oleg, Cozma Victor, Fuciji Alexandr, Reuțchi Ivan și Alacev Ivan nu a fost judecată în mod echitabil, fiind încălcate esențial drepturile acestora garantate atât de Constituția Republicii Moldova, Codul de procedură, cât și Convenția Europeană cu privire la drepturile omului, iar această încălcare de lege echivalează cu o eroare judiciară, care urmează a fi corectată de către instanța de apel. În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel, urmează să țină cont de motivele indicate în prezenta decizie, care au servit temei de casare a soluției adoptate, cu respectarea prevederilor art. 414, 419 Cod de procedură penală, să verifice minuțios legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în cererile de apel, să aprecieze toate probele în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor și în dependență de situația constatată să adopte o hotărâre legală și întemeiată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : 34 admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul Tomița Mihail, avocatul Gîrneț Zinaida în numele inculpatului Contașel Veaceslav, avocatul Cotea Svetlana în numele inculpatului Reuțchi Ivan și avocatul Șcheau Igor în numele inculpatului Alacev Ivan și ultimul, casează total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 09 martie 2020, în cauza penală, în privința lui Alacev Ivan XXXXX, Fuciji Alexandr XXXXX, Reuțchi Ivan XXXXX, Contașel Veaceslav XXXXX, Mocan Vasili XXXXX, și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă căilor de atac. Pronunțată integral la 01 decembrie 2020 Președinte Iurie Diaconu Judecători Ion Guzun Liliana Catan Victor Burduh Nicolae Craiu 35